PRIMARIA VASLUI LOT I — Lucrari de intretinere si reparatii curente straizi Reparatii cu asfalt silucrari de aducere la cota carosabilului a cdminelor CAIET DE SARCINI SECTIUNEA I - Reparatii cu asfalt - iMBRACAMINTI BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD Imbracamintea asfaltict propusd pentru executarea lucrarilor prevazute in documentatia de licitayie este alcatuita dintr-un strat de binder tip BADPC 20 (Pietris concasat sort 4-8; 8-16; 16-20) si un strat de beton asfaltic BA 16 (strat de uzuri, cu dimensiunea maxima a granulei 16mm). 1. Conditii tehnice Grosimea imbracdimintei_bituminoase, este stipulata in memoriul tehnic, si antemasuratori Abaterile limita locale, admise in minus, fafa de grosimea prevaizuta in proiect, pentru fiecare strat in parte, pot fi maxim 10 %. Abaterile in plus la grosime, nu constituie motiv de respingere a Iuerarii, daca sunt respectate gradul de compactare si uniformizarea straturilor. Abaterile locale admise 1a cotele profilului longitudinal pot fi de + 20 mm, fata de prevederile proiectului, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa strazii pe minimum 10% din lungimea traseului. Denivelarile admisibile in lungul strézii, sub dreptarul de 3 m sunt de maxim 7mm. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 1900C, in scopul evitirii modificarii caracteristicilor liantului, in procesul tehnologi 2. Condifii de executice Tipurile de lucrarispecifice de intrejinere propuse pentru a fi licitate sunt Iucrari specifice de imbracimingi bituminoase cilindrate. Indiferent de forma aleasi pentru pregatirea anterioara plombatrii, 0 condifie impusd de persoana juridica achizitoare este aceea de a nu se pregati o suprafafa pentru plombare mai mare decAt aceea care se poate repara pana la sfarsitul zilei de lucru respective, cat si ocuparea domeniului public cu materialul rezultat din decapari, in cazul unor motive obiective, suprafaja decapata ramasa se va semnaliza in mod corespunzator. Matcrialul rezultat din decapare se va transporta la locurile stabilite de persoana juridiea achizitoare si comunicate executantului. La primirea ordinului de incepere a lucrarilor, executantul are obligativitatea de a anunja in seris data de incepere a lueririi, dotinatorilor de rejele de utilitati publice, pentru asigurarea de catre acestia a asistenfei tehnice pe tot parcursul executiei, cu privire la repozifionarea in plan vertical, dup’ caz, a capacelor cdminelor de vizitare, gurilor de scurgere a apelor pluviale, a c&minelor de vane siHisuflatorilor de gaze de pe traseele existente si vor intocmi proces verbal cu numarul acestora i pozitionarea lor pe amplasamentul respectiv. Lueratile se vor efectua sub circulajie, fara inchiderea acesteia sau instituirea de restrictii pe termene indelungate. Executia lucratilor se va derula pe parcursul anului 2019, imediat ce condifiile meteorologice vor permite, in condifii normale de Iucru, pentru cantitajile fizice contractate, in baza unei dispozitii de incepere a lucratrilor emise de eatre persoana juridic& achizitoare Lucrarile care se executi in zona drumului public, precum si obstacolele producitoare de restrictii pentru circulatie trebuie si fie semnalizate cu echipamente moderne, conform instrucfiunilor comune elaborate de Ministerul de interne si Ministerul Transporturilor. fn caz de producere a unui eveniment rutier ca urmare a stiri tehnice a drumului public sau a semnalizirii necorespunzitoare a obstacolelor sau a lucrarilor care se execut pe acesta, executantul lucratilor rispunde contravenfional, civil sau penal, dupa caz. La lucratile la care se fac incercatri, calitatea probei se considera realizata, dac& rezultatele se inscriu in toleranjele admise prin reglementarile tehnice in vigoare. Persoana juridica achizitoare are dreptul de a supraveghea desfasurarea lucririlor in conformitate cu prevederile contractului Acesteia i se va asigura accesul la locul de munca, in ateliere, depozite si oriunde se desftigoara activitiii legate de realizarea obligatiilor contractuale. Persoana juridied achizitoare este autorizaté si emita dispozitiile pe care le consider necesare pentru executarea lueririlor, cu respectarea drepturilor contractantului. Persoanei juridice achizitoare trebuie si i se comunice numele responsabilului tehnic cu execujia lucriilor, atestat tehnico profesional, care va verifica lucrarile din partea contractantului. Contractan{ii trebuie s prezinte copie dupa autorizatia responsabilului tehnie cu executia, iar in cazul in care nu are responsabil tehnic propriu, trebuie sa prezinte copie dupa contractul R.T-E. din afara societal Lucratile tehnice trebuie s& fie incepute la termenul stabilit in contract, conform graficului general de realizare a lucratilor gi terminate la termenul stabilit Daca santicrul nu este dotat in mod corespunzitor si suficient cu utilaje, materiale sau daca forja de munca este insuficienti pentru a asigura ritmul convenit, persoana juridict achizitoare va cere contractantului si ia masurile necesare pentru a se putea respecta termenul realizatii contractului, Daca contractantul intarzie inceperea luerarilor, terminarea pregatirilor sau daci nu isi indeplineste indatoririle privind dotarea cu utilaje, forta de munca, persoana juridied achizitoare este indreptatita si-i fixeze contractantului un termen pana la care activitatea sa intre in normal si si il avertizeze cd, in cazul neconformarii, la expirarea termenului stabilit fi va rezilia contractul. 3. Materiale Agregate naturale: Agregatele naturale care se utilizeazi la prepararea mixturilor asfaltice sunt conform speciticatiilor SR EN 13043. Agregatele naturale trebuie s provina din roci omogene, fara urma de degradare, rezistente Ja inghet —dezghe} si sA nu confina corpuri strane Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor naturale trebuie si fie conform cerinfelorprezentate in tabelele 1...4, Tabelul 1. Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Nr TT Condifii de ealitate /sort onnena la ert, 4-8 | 8160121 16-3152) |" a Continut de granule in afara sortului: rest ; 1. | pe ciurul superior (dmax), %, max, trecere ng al 19) SREN 9331 pe ciurul inferior (dmin), %, max. 2. | Cocficient de aplatizare, % max. 25 (An) SREN 9333 3. | Indice de forma. %, max. 25 (Shs) SREN 9334 4. | Continut de impurititi corpuri straine miu se admit vizual Continut in particule fine sub 0.063 mm, | 1,0 z : 5. | ao | 5 @5)]_ 05 40.5) | SR EN 9331 Rezistenja la clasa tehnicé 11 20(LAz») fragmentare, too © | cocticient LA, %, | clasa tehnica LV-V 25(LAxs) SIREN 10972 max. | Rezisienja la uzurd UL 15 (Moe 13) 7. | (Coeficient micro- SREN 10971 Deval), %, max. 20 (oe20) Sensibilitatea la inghey dezghet la 10 cicluri de inghet dezghet pierderea de 5 3 8 | masa (F), %, max. pierderea de rezistent& aca SRENIE¢71 (ASLA), %, max. 9 | Rezistenta la achiunea saat de | B TEN magneziu, % max. Conginut de particule total sparte, %, min. | 10.| (pentru eribluri provenind din roci | 95 (C95/1) dettitice) | | SR EN 9335, | Forma agregatului grosier poate fi determinata prin metoda coe! fentului de aplatizare sau ain forma, incercarea de referin{& fiind indicele de forma. lui Tabelul 2. Nisip de concasaj sort 0-4 mm, utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. ert] Caracteristica Conditii de ealitate | Metoda de ineereare TJ Conjinut de granule in afara sortului rest p : SEN Oa jurul superior (d max), %, max. 2 Granulozitate continu’ | SREN9331 3 Continut de impuritaji: corpuri striine, nu se admit | vizual 4) Continu de particule fine sub 0,063mm, 10(f) | SREN9331 3. Caltea particulelor fine (valoarea de albal 2 SREN 9339Pentru un confinut de particule fine mai mic de 3%, nu este necesara efectuarea unei incereari cu albasird metilen pentru aprecierea calitatii acestora. Tabelul 3, Pietrisuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Pieirig sortat /sort | Pietrig concasat /sort Metoda de Caracteristica 816 | 16-315 8-16 | 16-315 Nr. 48 (12,5) | 20) 4-8 (2,5) | 20) | incereare Conginut de granule in afaral sortului: rest pe ciurul ah 1, | superior (dmax), %, max. - 110 10 (Ge 90/10) 110 10 (Ge 90/10) 933-1 trecere pe ciurul inferior (amin), %, max. | Continut de particule : | 2. | sparte, %, min. eoceo) 3,_| Coeficient de aplatizare, % as aan max. 4. | Indice de forma, %, max. 25 (S125) 25 (S125) St ee EE nu se admit nu se admit 933-7 corputi straine os Conjinut in particule fine, 505 0s 05 SREN & | sub 0,063 mm, %.max. 6° ¢fo.s) | ceo.sy | 1° ea 95 (ff 933-1 7 | Calitatea particulelor fine | A | A . (valoarea de albastru), max. | | | Recistnf [clas thnk Bara $5) |eouee See 25(LA25) SR EN 1097-2 coeficient [elasa tehnica anne LA.%,max.| __IV-V i Rezistenga la elasa tehniea zur “LU BGoE) 9, | (oeficient TT seh 20 (MDE 20) SR EN 1097-1 microDeval),| ©1984 tehnica 20 (MDE 20) a IV-V max. Sensibilitatea la inghet ~ 10. | dezghet pierderea de mast 2(F2) 2(F2) SR EN 1367-1 (), %, max. i | Rezistenta la actiunea | 11. | sulfatului de magneziu, 6 6 SR EN 1367-2 max. Forma agregatului grosier poate fi determinata prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui forma, incercarea de referin{a fiind indicele de forma. Tabelul 4. Nisip natural sort 0-4 mm utilizat la fabricarea mixturilor asfalticeNr. Caracteristiea Conditii de calitate | Metoda de incereare 1 Continut de granule in afara sortului rest pe ciurul SR EN 9331 superior (dmax), %, max. 2] Granulozitate | 3, Coeficient de neuniformitate, min. Confinut de impurititi: corpuri strline, confinut dé SREN 9331 4 | humus (culoarea solutiei de NaHO), max. nu se admit galben 5._| Echivalent de nisip pe sort 04 mm, %, min. 85 SREN 9338 6.__| Confinut de particule fine sub 0,063 mm, %max. 10 (10) SREN 9331 7__| Calitatea particulelor fine, (aloarea de albastru), 1 2 SREN 9339, * Coeficientul de neuniformitate se determina cu relatia: Un = d60/d10 unde: d60 = diametrul ochiulul prin care tree 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitajii d10 = diametrul ochiului prin care tree 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitatii Nota 1. Agregatele vor respecta si conditia suplimentara privind continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, de maxim 5%, Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de roc’ alteraté, moi, friabile si vacuolare. Masa granulelor selectate astfel nu trebuie sa depdseased procentul de 5% din masa agregatului format din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat. Nota 2. Pietrisurile concasate utilizate la execugia stratului de uzura vor indeplini cerinjele de calitate din tabelul 4. Fiecare tip si sort de agregat trebuie depozitat separat in silozuri prevazute cu platforme betonate, avand pante de scurgere a apei si perefi despirfitori, pentru evitarea amestecirii $i impurificarii agregatelor. Fiecare siloz va fi inscriptionat cu tipul si sursa de material pe care il confine. Se vor lua masuri pentru evitarea contaminarii cu alte materiale si mentinerea unei umiditati sedzute. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitajii agregatelor naturale sunt conform din SR EN 933-2, pentru setul de site de baz + setul de site 2. Fiecare lot de material va fi insotit de declaratia de performanta si, dupa caz, certificat de conformitate, impreuni cu rapoarte de incercare prin care sa se certifice calitatea materialului, liberate de un laborator acreditat/autorizat. Se vor efectua verificari ale caracteristicilor prevazute in tabelele 1, 2,3 si 4, pentru fiecare lot de material aprovizionat, sau pentru maximum: ~ 500 t pentru pietrig sortat si pietris concasat; — 200 t pentru nisip natural si nisip obfinut prin concasarca agregatelor de balastierd = 1000 t pentru cribluri; FilerFilerul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filcrul de calear, filerul de creti sau filerul de var stins, fiecare dintre acestea trebuind s& corespunda prevederilor SR EN 13043 sau STAS 539, La aprovizionare, fiecare lot de material va fi insotit de declarafia de performanta si dupa caz, certificatul de conformitate impreuna cu rapoartele de incereare prin care sa se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditav/autorizat si se va verifica obligatoriu granulozitatea si umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 t Este interzisa utilizarea ca inlocuitor al filerului, a altor pulberi decat filerul de calcar, filerul de creta sau filerul de var stins. Filerul se depoziteaza in silozuri cu inedrcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Lianti Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in normativ sunt: = bitum de clasa 35/50 , 50/70 sau 70/100, conform SR EN 12591+ Anexa National NB. si art, 29 respectiv art. 30; = bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetratie 25/55), clasa 4 (penetratie 45/80) sau clasa 5 (penetratie 40/100), conform SR EN 14023+ Anexa National NB si art. 30. Lianfii se selecteaz in functie de penetratie, in concordant cu zonele climatice si anume: = pentru zonele calde se utilizeaza bitumurile 35/50 sau 50/70 si bitumurile modificate 25/55 sau 45/80 ; = pentru zonele reci se utilizeaza bitumurile 50/70 sau 70/100 si bitumurile modificate 45/80 sau bitumul modificat 40/100 dar eu penetratie mai mare de 70 (1/10 mm) ; = pentru mixturile stabilizate MAS, indiferent de zona, se utilizeaza bitumurile 50/70. si bitumuri modificate 45/80; Fatt de cerintele specificate in SR EN 12591 + Anexa Nationala NB, si SR EN 14023 + Anexa Nationala NB, bitumul trebuie si prezinte conditia suplimentaré de ductilitate la 25 °C (determinata conform SR 61): + mai mare de 100 em pentru bitumul 50/70 si 70/100; * mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50; + mai mare de 50 em pentru bitumul 50/70 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT”; = mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/100 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT + mai mare de 25 em pentru bitumul 35/50 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT, Bitumul rutier neparafinos_si bitumul modificat eu polimeri trebuie sa prezinte o adezivitate de minim 80% fat de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. in caz contrar, se aditiveazd cu agenti de adezivitate Adezivitatea se determina obligatoriu att prin metoda cantitativa descrisa in SR 10969 (cu spectrofotometrul) cat si prin una dintre metodele calitative - conform SR EN 12697-11 sau normativ NE 022.Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de bitum, in conformitate cu specificatiile producdtorului de bitum, respectiv specificatiile tehnice de depozitare ale statiilor de mixturi asfaltice. Perioada si temperatura de stocare vor fi alese in funetie de specificatiile producatorului, astfel incat caracteristicile initiale ale bitumului sé nu sufere modifiedri la momentul prepararii mixturi Pentru amorsare se vor utiliza emul 8877-1 si SR EN 13808, bituminoase cationice cu rupere rapidi conform SR i in vederea atingerii performantelor mixturilor asfaltice la nivelul cerintelor se pot utiliza aditivi, cu caractetistici declarate, evaluati in conformitate cu legislatia in vigoare. Acesti aditivi pot fi addugati fie direct in bitum (de exemplu: agentii de adezivitate sau aditivii de mirire a lucrabilitatii) fie in mixtura asfaltica (de exemplu: fibrele minerale sau organice, polimerii, etc.) Conform SR EN 13108 - | art.3.1.12 aditivul este “un material component care poate fi adaugat in cantitati mici in mixtura asfaltica, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea polimeri, pentru a modifica caracterist asfaltice”, le mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii Fata de terminologia din SR EN 13108 - 1, in acest normativ au fost considerati aditivi si produsele care se adauga direct in bitum si care nu modifica proprietatile fundamentale ale acestuia. Tipul si dozajul aditivilor se stabilese pe baza unui studiu preliminar efectuat de catre un laborator autorizat sau acredita performanta specificate, - agreat de beneficiar, fiind alesi in functie de realizarea cerintelor de Aditivii utilizati la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la baz un standard, un agrement tehnic curopean(ATE) sau un document de declarare si evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan national, cum ar fi agrementul tehnic. 4. Caracteristicile straturilor gata executate Caracteristicile stratur in mixturi asfaltice sunt: lor realizate ~ gradul de compactare si absorbtia de api = rezistenta la deformatii permanente — elementele geometrice ale stratului executat ~ caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase executate Gradul de compactare, si absorbtia de apa Gradul de compactare reprezintéi raportul procentual dintre densitatea aparenté a mixturii asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinat& pe epruvete Marshall compactate in laborator din aceeasi mixturd asfaltica, prelevata de la astemere, sau din aceeasi mixtura provenitadin carote. Nota: Densitatea aparenta se determina conform SR EN 12697-6. Epruvetele Marshall se vor confectiona conform specificatiilor SR EN 12697-30 pentru toate tipurile de mixturi asfaltice abordate in prezentul normativ, cu exceptia mixturilor asfaltice tip MAS pentru care se vor aplica 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvete. Densitatea aparenti a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin masuraitori in situ cu echipamente de masurare adecvate, omologate. incerearile de laborator efectuate pentru verificarea compactarii constau in determinarea densititii aparente si a absorbtiei de apa pe plicute (100x100) mm sau pe carote cilindrice ou diametrul de 100 mm, netulburate. Conditiile tehnice pentru absorbtia de apa si gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice, cuprinse in prezentul normativ, vor fi conforme cu valorile din tabelul 5. Tabelul 5. Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice [Absorbtie (Grad de ir. | Tipul stratului eapi*, compactare, ‘crt. % vol. %, min. IL Mixtura asfaltica stabilizaté: MASI2,5 ; MASI $7 2. Beton asfaltic rugos: BARI6 B...6 7 3. Mixturd asfalticd poroasa: MAPI6 7 4. Beton asfaltic: BA12,5; BA16; BAPCI6 5. Beton asfaltic deschis: BAD20; BADPC20; BADPS20 ; BPS31,5 _Anrobat bituminos: AB31,5; ABPC31,5; Rezistenta la deformatii permanente a stratului executat din mixturi asfaltiee se verifica pe minimum doua carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel putin dou zile dupa asternere. Rezistenta la deformatii permanente pe carote se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si adancimea fagasului, la temperatura de 60 °C, conform SR EN 12697-22. Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelul 6,Tabelul 6. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzuri determinate prin incercari dinamice ] Mixtura asfaltiea entru stratul de Nr. uzura / clasi tehnicd drum I mV 1. Caracteristici pe cilindrii confeetionati la presa giratorie 1.1. Volum de goluri la 80 giratii, % max. 50 [6.0 [Rezistenta la deformatii permanente (fluaj dinamic) deformatia la $0 °C, 300K Pa si 10000 imputsuri, umm, 5 yyy —_— eee vitezn de deformatie la $0 °C, 300KPa si 10000, ha | impulsuri, i lum/m/cielu, max. | 1.3 Modulul de rigiditate la 20°C, 124 ms, MPa, min. 42004000 2. |Caracteristici pe pl confectionate in laborator sau pe carote din imbriea [Rezistenta la deformatii permanente, 60 °C (ornieraj) 2 / Viteza de deformatie la ornieraj, mm/1000 cicluri, max. 0-3 7 Adfneimea fagasului, % din grosimea initialé a probei, 540 (70 imax. | Elemente geometrice Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie si indeplineasca conditile din tabelul 7. ‘Tabelul 7, Elementele geometrice si abaterile limita pentru straturile executate din mixturi asfalticei (Conditii de re bateri limita locale Elemente geometrice admisibilitate rt. admise Ia elementele geometrice (min., em) (Grosimea minima a stratului | lcompactat, strat de uzura: 40 ‘i : xu granule de max. 12,5 mm | nu se admit abateri in minus fati, 5.0 de grosimea previizuti in proiect u granule de max. 16 mm Fa pentru fiecare strat strat de legatur’: cu granule de max. 20mm strat de baz: i rofil transversal [Latimea partii carosabile i 20mm pproiectat Profilul transversal a sub forma acoperis Araliniament conform STAS 863. £0 mmvm fats de cotele in curbe si zone aferente profilului adoptat pant& unica | cazuri speciale Profil longitudinal - Declivitate, % maxim ke 50% | | autostrazi ™% }+ 5,0 mm fata de cotele profilului DN asului de proiectare adoptat Fa conditia respectari *Declivitati mai mari pot fi prevazute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea masurilor de sigui, cireulatiei yr executate din mixturi asfaltice Caracteristicile suprafetei stratur Caracteristicile suprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice si conditiile tehnice care trebuie si fie indeplinite sunt conform tabelului 8. Determinarea caracteristicilor suprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice, se efectueazii, pentru: strat uzurd (rulare) - cu minim 15 zile inainte de receptia la terminarea luerarilor si inaintea receptiei finale ;~ strat de legaturd si strat bazd - inainte de asternerea stratului urmator (superior). Tabelul 8 — Caracteristicile suprafetei straturilor bituminoase Ir. [i " Uzura Legitura, 7 strat crt. | rulare) baza laneitatea in profil longitudinal, prin Jisurarea cu echipamente omologate i iin vigoare privind S15 Indice de planeitate, IRI, nv/km: j misurarea indicelui de S ae 2,0 < _planeitate. Masuratorile s 1, } drumuri de clasa tehnica I...11 a5 £25 Wor efectua din 10 in 10 m, drumuri de clasa tehnica IIT eee jar in cazul sectoarelor cy 3,0 | leniveliri drumuti de clasi tehnica IV mari se vor determina drumuri de clasa tehnica V punctele de maxim. Plancitatea in profil longitudinal, sub \dreptarul de 3m 53.0 | [Deniveliri admisibile mm: i | 2. 54,0 {4,0 SREN 13036-7 drumuri de clasa tehnic& I si I] ms drumuri de clasa tehnica [1] ee drumuti de clasa tehnicd IV...V | | Planeitatea in profil transversal, | [Echipamente electronic. 3. Ho | LO mologate sau —_metod: ae sablonului. 4. Rugozitatea suprafetei lAderenta uprafete, incercarea cu drumuri de clasa tehnica I... 4.1. [pendul( SRT) —unitati PTV REN 13036-4 | |. drumuri de clasa tehnica I... b 70 | | drumuri de clasa tehnica IIL ; drumuri de clas tehnica IV...V [Adincimea medie @ macrotexturi, metodd 5 4.2, Volumetric’ MTD, adéncime textura, mm =F | REN 13036-1 08— Aspectul suprafetei drumuri de clas& tehnica [I B06 L drumuti de clasa tehnica LV...V \dancimea medie a macrotexturii, metoda, aaah MPD:- adancime medi profil exprimat’ in coeficient de frecarel. 9 67 R EN ISO 13473-I GT): IReglementari tehnice in 43. > 0,62 drumuri de clas tehnica L...11 fe vigoare, eu aparatul dg | drumuri de clasa tehnica IIL iF fisurs cepmTester drumuri de clas tehnica IV-V ~~ Wizual: Aspect fara degradari sub forma de exces 5. fe bimm, fisuri, zone poroase, deschise, lefuite NOTA 1 Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin mdsurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m. NOTA 2 Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constatdé abateri de la profiul transversal, aparitia fagaselor si se face cu echipamente electronice omologate sau metoda sablonului. km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 sectiuni situate la NOTA 3 Pentru verificarea rugozitatti se vor determina atdt aderenta prin metoda cu pendulul SRT cdt si adancimea medie a macrotexturii. Aderenta suprafetei se determina cu aparatul cu pendul alegand 3 sectoare reprezentative pe tanta de 5. 10 m intre ele, pentru care se determina rugozitatea, in puncte situate la un metru de marginea partii carosabile (pe urma rotii) si la o jumatate de metru de ax (pe urma roti). Determinarea adancimii macrotexturii se face in aceleasi puncte in care s-a aplicat metoda cu pendul. bitumul 5, SECTIUNEA 1 PREPARAREA $I PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE PREPARAREA SI TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE, Mixturile asfaltice se prepara in instalajii prevazute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetric a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumetrica a filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortatd a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea functionarii instalajiilor de producere a mixturii asfaltice se face in mod periodic deeatre personal de specialitate conform unui program de intrefinere specificat de producatorul echipamentelor si programului de verificare metrologic a dispozitivelor de masura si control. Certificarea capabilititii instalatiei privind calitatea fabricafiei si condijiile de securitate, prevazute de Regulamentul UE 305/2011, se face cu respectarea tuturor standardelor si reglementirilor nationale si curopene impuse. Se recomand’ efectuarea inspectiei tehnice a instalatiei de producere a mixturii asfaltice la cald de catre un organism de inspectic de terf4 parte, organism acreditat conform normelor in vigoare. Controlul productici in fabrica se face conform SR 13108-21. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturii asfaltice la iesirea din malaxor se stabilese in functie de tipul liantului, conform tabelului 9 (sau conform specificatiilor producdtorului), cu observatia ca temperaturile maxime se aplicé in toate punctele instalatiei de asfalt si temperaturile minime se aplica la livrare. in cazul utilizarii unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor, pot fi aplicate temperaturi diferite. in acest caz, aceasta trebuie si fie documentati si declarati pe marcajul reglementat, Tabel 9. Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice | Betoane | MAS [AP Tip Bitum ‘Agregate asfaltice bbitum ixtura asfalticd la iesirea din malaxo) (Temperatura, " 1 5-50 {150-170 ]140-190 150-190 7160-200‘ f150-180 30-70 {150-170 [40-190 [140-180 [150-190 (140-175 70-100 {150-170 1140-190 [140-180 140-180 [140-170 Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile specificate in tabelul 9, cu scopul de a evita modificarea caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic. Trebuie evitaté incilzirea prelungita a bitumului sau reineiilzirea aceleiasi cantitaji de bitum de mai multe ori, Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincdlzirea bitumului, atunci este necesara verificarea penetratiei acestuia, Daca penetratia bitumului nu este corespunzatoare se renunfa la utilizarea lui. Durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sd fie suficienta pentru realizarea unci anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale sia filerului cu liantul bituminos.Mixturile asfaltice executate la cald se transport cu autobasculante adecvate, acoperite eu prelate speciale, imediat dupa incdrcare, urmirindu-se ca pierderile de temperatura pe tot timpul transportului, si fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate si uscate. Mixtura asfalticd preparatd cu bitum modifieat cu polimeri se transporta obligatoriu cu autobasculante cu bena termoizolanta si acoperita cu prelata SECTIUNEA 2 LUCRARI PREGATITOARE Pregatirea stratului suport inainte de punerea in oper a mixturii asfaltice nainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curdfat, iar dack este cazul se remediazA si se reprofileaz8. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si stratul nou executat trebuie indepartat in cazul stratului suport din macadam, acesta se curata gi se matura. in cazul stratului suport din mixturi asfaltice degradate reparatiile se realizeazi conform prevederilor normativului AND $47 - Normativ pentru prevenirea si remedierea defeciunilor la ‘imbrécdmintile bituminoase. Cnd stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafefei acestuia cu impuritati datorate traficului. in cazul in care acest strat nu se protejeaza sau nu se acopera imediat cu stratul urmator se impune curajarea prin periere mecanicd si spalare. Dupé cursjare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie si fie conform proiectului de executie. in cazul in care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza, dupa caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie. Stratul de reprofilare / egalizare va fi realizat din acelasi tip de mixturd ca si stratul superior. Grosimea acestuia va fi determinata functie de preluarea denivelatrilor existente. ‘Suprafafa stratului suport trebuie si fie uscati. Amorsarea La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorseazA stratul suport si rosturile de lucru cu o emulsie bituminoasa cationic’ cu rupere rapi SECTIUNEA 3ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE Astemnerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minimum 10°C, pe o suprafata uscata, in cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri asternerea mixturilor asfaltice se Ya face la temperaturi ale stratului suport de minimum 15°C, pe o suprafafa uscata, Lucréitile se intrerup pe vant puternic sau ploaie si se reiau numai dupa usearea stratului suport. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare ~ finisoare Previizute cu sistem de nivelare incdlzit care asigurd o precompactare, cu exceptia plombarii gropilor izolate si a spatiilor inguste in care repartizatoarele - finisoarele nu pot efectua aceasta operatie. Mixtura asfalticd trebuie asternuti continuu, in grosime constant, pe fiecare strat si pe ‘oat lungimea unei benzi programati a se executa in ziua respectiva in cazul unor intreruperi accidentale care conduc Ia scdderea temperaturii mixturii asfaltice Timas& necompactata, aceasta va fi indepartatd. Aceasta operafie se face in afara zonelor pe care exist, sau urmeaza a se asterne, mixturd asfaltica. Masurarea temperaturii va fi efectuata in masa mixturii, in buncarul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate in SR EN 12697-13 In cazul utilizarii aditivilor pentru marirea lucrabi sciizute se vor respecta prevederile din agrementul tehni tatii mixturilor asfaltice la temperaturi specificatiile tehnice ale produeditorului. Pentru mixtura asfalticd stabilizata, se vor utiliza temperaturi cu 10°C mai mari decat cele prevazute in tabelul nr. 10, Tabelul 10. Temperaturile mixturii asfaltice la asternere si compactare [Temperatura [Temperatura mixturiiasfaltice la ixturii asfaltice la [Tipul liantului compactare bsternere : MC, min °C, min, \bitum rutier neparafinos, tip: a inceput 35/50 150 145 sor70 140 140 70/100 140 135 100 bitum modificat cu polime! | a 5/55 165 160 | 5/80 16007100 155 150 120 Asternerea se va face pe intreaga litime a cAii de rulare, Atunci cénd acest lucru nu este posibil, se stabileste prin proiect si se supune aprobairii beneficiarului latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza a fi executate. Grosimea maxima a mixturii asternute printr-o singura trecere nu poate fi mai mare de 10 om. Viteza optima de astemere se va corela cu distanta de transport si capacitatea de fabricatie a statiei, pentru a se evita total intreruperile in timpul executiei stratului si aparifia crapaturilor / fisurilor la suprafafa stratului proaspat asternut Functie de performantele finisorului, viteza la astemere poate fi de 2,5...4 m/min, in buncarul utilajului de a ternere, trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura, necesar pentru a se evita o raspéndire neuniforma a materialului La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, 0 atentie deosebitd se va acorda realizarii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie si fie foarte regulate si etanse. La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel inedt si rezulte 0 muchie vie vertical in cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacente se executd in aceeasi zi, tdierea nu mai este necesara. Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu num 10 cm fata de cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor, Atunei cand exist si strat de baz bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut. Legaitura transversal dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in funcjie de grosimea noului strat, astfel ineat sa se obfind o grosime constanta a acestuia, cu panta de 0,5%. fn plan, liniile de decapare se recomandai sa fie in forma de V, la 45°, Completarea zonei de unire se va face prin amorsarea suprafetei, urmata de asternerea si compactarea noii_ mixturi asfaltice, pénd la nivelul superior al ambelor straturi (now si existent). ote [=Stratul de baza va fi acoperit cu straturile imbrcmintei bituminoase, nefiind Lisat neprotejat sub trafic, Avand in vedere porozitatea mare a stratului de legatura (binder), realizat din beton asfaltic deschis, acesta nu se va Idsa neacoperit. Este recomandat ca stratul de binder si fie acoperit inainte de sezonul rece, pentru evitarea aparitiei unor degradari structurale. SECTIUNEA 4 - COMPACTAREA MIXTURII ASFALTICE La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplicd tehnologii corespunzitoare, care s& asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevzute pentru fiecare tip de mixturd asfaltica si fiecare strat in parte. Operajia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizeaza cu compactoare cu rulouri netede si/sau compactoare cu pneuri, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel ineat si se objind gradul de compactare conform tabelului 5. Pentru objinerea gradului de compactare previzut, se executi un sector de proba si se determina numarul optim de treceri ale compactoarelor, in funcfie de performantele acestora, tipul si grosimea straturilor executate Sectorul de proba se realizeaza inainte de inceperea astemerii stratului in lucrare, utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta. Etalonarea atelicrului de compactare si de lucru, va fi efectuati sub responsabilitatea unui laborator autorizat, care va efectua, in acest scop, toate incercarile pe care le va considera necesare pentru stabilirea conditiilor de realizare a stratului executat in conformitate cu prevederile prezentului normativ, Metoda de compactare propusa va fi considerata satisficdtoare daca, pe sectorul de probii, se objine gradul de compactare minim mentionat in tabelul 5. Pentru obtinerea gradului de compactare prevézut, numarul minim de treceri recomandat Pentru compactoarele uzuale este cel mentionat in tabelul 11Compactarea se executa pe fiecare strat in parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de protectie Tabelul 11. Compactarea mixturilor asfaltice. Numar minim de treceri. JAteliere de eompactare A B [Fipul stratului ‘ompactor cu pneuri Compactor cu rulouri | Compactor cu rulouri le 160 kN etede de 120 KN netede de 120 kN ‘Numér de treceri minim Strat de uzura ito i 12 Strat de legatura liz i 14 [Strat de baz fiz h iT) Compactarea se executi in lungul benzii, primele treceri efectudndu-se in zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasd spre cea ridicata Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare. Compactoarele trebuie s& lucreze fird socuri, cu o vitez mai redusi la inceput, pentru a evita valurirea stratului executat din mixtura asfaltiea si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale cdminelor de vizitare, se compacteaz cu maiul mecanic. Suprafaja stratului se controleaz in permanenta, iar micile denivelari care apar pe suprafaja stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii 6. CONTROLUL CALITATI LUCRARILOR Controlul calitativi lucrarilor de executie a straturilor de uzura, de legatura si de baz din mixturi asfaltice se efectueaza pe faze. SECTIUNEA 1 - CONTROLUL CALITATI MATERIALELOR Controlul calitativi materialelor se face conform prevederilor normativelor in vigoare. SECTIUNEA 2 - CONTROLUL PROCESULUI TEHNOLOGICControlul procesului tehnologie const in urmatoarele operatii: Conirolul reglajului instalatiei de preparare a mixturi asfaltice: ~ functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica: Ia inceputul fiecarei zile de lucru; ~ functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice: ~ temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent; ~ temperatura agregatclor naturale uscate si incdlzite la iesirea din usedtor: permanent; ~ temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent. Controlu! procesului tehnologic de executie a stratului bituminos: ~ pregitirea stratului suport: zilnic, la inceperea lucririi pe sectorul respectiv; — temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doud ori pe zi la compactare, cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13: ~ modul de executie a rosturilor: zilnic; — tehnologia de compactare (atelier de compactare, numar de treceri): zilnie Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice conform amestecului prestabi (dozajul de referinta) se va face in felul urmator ~ granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iegirea din malaxor, inainte de adaugarea liantului (sarja alba): zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice; ~ confinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la inceputul fiecarei zile de hucru; ~ compozitia mixturii asfaltice (compozifia granulometrica si confinutul de bitum) prin extractii, pe probe de mixturd prelevate de la malaxor sau astemnere: zilnie. Verificarea calitatii mixturii asfaltice se va face prin analize efectuate de un laborator autorizat pe probe de mixtura asfaltica: 1 proba / 400 tone mixtura fabricata, dar cel putin una pe zi, astfel: compozitia mixturii asfaltice, care trebuie s& corespunda compozitiei stabilite prin studiul preliminar de laborator; — caracteristicile fizico-mecanice care trebuie si se incadreze in limitele din prezentul normativ Abaterile in valoare absolut ale compozitiei mixturilor asfaltice fata de amestecul de referinfa prestabilit (dozaj) se vor incadra in valorile limit din tabelul 12, cu incadrarea in limitele caracteristicilor fizico-mecanice previizute in prezentul normativ si verificate pentru stabilirea dozajului optim. Tabelul 12. Abateri fata de dozajul optim [Abateri admise fata de dozajul optim, in valoare absoluta lBus BS 20 BS 16 as 12,5 —— - — e fh ie cavneal 5 s 2 ad 2 I eI i i 125 ELS | 3 BE .063 at Bitum 0,2 l Tipurile de incercari_ si frecventa acestora, in functie de tipul de mixturd si clasa tehnicd a drumului sunt in corelare cu SR EN 13108-20. SECTIUNEA 3 CONTROLUL CALITATI STRATURILOR EXECUTATE DIN MIXTURI ASFALTICE Verificarea calitatii stratului se efectueazi prin prelevarea de epruvete, conform SR EN 12697-29, astfel: — carote © 200 mm pentru determinarea rezistentei la ornieraj: = carote 100 mm sau placi de min. (400 x 400) mm sau carote de 200 mm (in suprafata echivalenti cua placii mentionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare si absorbtiei de apa, precum si a compozitiei — la cererea beneficiarului Epruvetele se preleveaz in prezenta delegatului antreprenorului, al beneficiarului si al consultantului sau a dirigintelui, 1a aproximativ 1 m de la marginea partii earosabile, incheindu-se un proces verbal in care se va nota - informativ, grosimea straturilor prin masurarea cu o right gradata. Grosimea straturilor, masurati in laborator, conform SR EN 12697-29 se va trece in raportul de incercare. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile. Verificarea compactirii stratului, se efectueaza prin determinarea gradului de compactare in situ, prin incercari nedistructive sau prin incercari de laborator pe carote.incerearile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactarii constau in determinarea densitaqii aparente si a absorbtiei de apa, pe pldicute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate. Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie si se incadreze in limitele din tabelul 5. Celelalte incercdri constau in misurarea grosimii stratului, a absorbtiei de apa sia compozitiei (granulometrie si continut de bitum). SECTIUNEA 4 - VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE Verificarea elementelor geometice ale stratului si au rmitatii suprafefei, constd in: ~ verificatea indeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, conform prevederilor STAS 6400; ~ _verificarea grosimii stratului, in functic de datele inscrise in rapoartele de incercare intocmite la incercarea probelor din stratul de baza executat, iar la aprecierea comisiei de receptie, prin maximum dowd sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului asfaltic executat; verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbracdmintei, tabel 5 si conform tabel 6: ~ verificarea profilului transversal: se face cu echipamente adecvate, omologate; ~ Verificarea cotelor profilului longitu all: - se face in ax, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grinda rulanti de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului, Nu se admit abateri in minus fata de grosimea stratului prevazuta in proiect, respectiv in profilul transversal tip, conditie obligatorie pentru promovarea lucririlor la receptie. in situata in care grosimea proiectata nu este respectata stratul se reface conform proiectului. Sectiunea It_- Lucritri de aducere la cota carosabilului a cdminetor Cap. 1 Prevederi Generale: Prezentul caiet de sarcini se aplic’ pentru ridicarea la cota carosabilului a céminelor aferente rejelelor de apa si canalizare si va cuprinde conditiile tehnice si de calitate pe care trebuie si le ‘indeplineasca Iucrarile si materialele puse in opera Se vor folosi ansamble capac cu rama carosabila tip D 400 conform SR 124 in cele ce urmeaza se vor face precizari privind ordinea executarii lucrarilor: 1, Identificarea pozitiilor pentru:= cdminele de racord la refeaua de apa care nu au fost ridicate la cota carosabilului; - cdminele de racord la refeaua de canalizare care nu au fost ridicate la cota carosabilului; - cdiminele de vizitare pentru refelele de api/canal 2. Spargerea si desfacerea betonului asfaltic si a dalei din beton de ciment 3. Demontarea ramelor gi capacelor. 4, Montarea cofrajelor in elevatia caminelor 6. Turarea betonului de ciment la perefii din beton ai caminelor 7. Asezarea la coti aa ansamblului capac cu rama recuperate, daca nu s-au distrus in timpul procesului de demontare, sau a celor noi achizitionate, in cazul in care acestea s-au distrus in procesul de demontare; 8. in jurul capacelor se va completa cu beton asfaltic BA16, Nota: pe parcursul execufiei se vor inventaria capacele cu rama demontate, se va stabili care pot fi recuperate si care sunt complet deteriorarate si se va intocmi un proces verbal referitor la starea tehnicd a ansamblelor capac cu rama demontate. Cap. 2. Organizarea executiei: Decaparea straturilor de mixturi asfaltice si a betonului de ciment din jurul capacelor ce urmeaza a fi ridicate la cota se va face esalonat, pe tronsoane de drum, astfel incat intervalul de timp in care porfiunea de strada va fi necirculabila s& fie cat mai scurt posibil. Materialele necesare executiei se vor aduce pe santier numai pe masura punerii lor in opera, astfel ‘ncat si nu fie stinjenit confortul riveranilor pe timp indelungat. Locurile in care exist a rise benzi colorate, ete. june se vor semnaliza cu panouri de semnalizare, indicatoare, Cap. 3. Masuri de protectie a muneii si paza contra incendiilor: Constructorul va adopta soluii de executie conform prevederilor legale privind securitatea si Sindtatea in munca, prin a cAror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lueratorilor. Prezentul caiet de sarcini nu cuprinde nimic din ceea ce ar necesita utilizarea de proceduri sau materiale periculoase pentru securitate si sinatate. ‘Nu se va incepe nicio activitate pe santier pina nu sunt verificate toate condinormelor de tehnica securitatii muncii Cap. 4. Controlul ealitaqii luerailor: a) Beneficiarului, care are dubla calitate de investitor si administrator, fi revin urmatoarele obligatii in conformitate cu prevederile legilor in vigoare privind calitatea in constructii - _ Asigurarea verificarii executiei corecte a lucratilor prin responsabilul de lucrare: ~ __Acfionare in vederea solutionarii neconformitijilor, a defectelor aparute pe parcursul execufiei lucrarii; - _ Asigurarea recepfiei lucrarilor pe faze determinante, la terminarea lucrarilor gi la expirarea perioadei de garantis > Asigurarea urmaririi comportarii in timp a constructiei b) executantului, ii revin urmatoarele ol igatii: - Sesizarea beneficiarului asupra eventualelor neconformitati si neconcordante din caietul de sarcini, in vederea solutionarii lor; - Asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerinfelor printr-un sistem propriu de calitate: - Convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigurarea condiiilor necesare efectuarii acestora in scopul obfinerii acordului de continuare a lucrarilor; - Solutionarea neconformitafilor de comun acord cu beneficiarul - __Utilizarea in executia Iucrarilor numai a produselor si procedeelor previzute de tehnologiile de executie prevazute prin standardele in vigoare, sau pentru care exist agremente tehnice. RECEPTIA LUCRARILOR Att receptia la terminarea lucrarilor edt si receptia final, vor fi efectuate respectind prevederile H.G. 343/2017 CLAUZA SUSPENSIVA Iucheierea contractului de achizitie publica este conditionata de aprobarea creditelor bugetare cu aceasti destinatie pe anul 2019 de edtre Consiliul Local. Astiel, Autoritatea Contractanti va incheia contractul de achizifie publica cu ofertantul declarat castigétor numaiin masura in care fondurile necesare achizitiei vor fi asigurate prin alocarea_creditelor bugetare cu aceastd destinatie imediat dupit aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2019 prin Hotiirare de Consiliu Local. in cazul in care, indiferent de motive, creditele bugetare nu vor fi aprobate in conditiile sus menfionate (neexistind astfel surse de finantare), Autoritatea Contractanta igi rezerva dreptul de a anula procedura de atribuire, fiind imposibila incheierea contractului de achizitie publica, in conformitate cu prevederile art. 212, alin (1), lit. c) din Legea nr. 98/2016 cu modificarile si completarile ulterioare. Ofertantii din cadrul acestei proceduri injeleg 4 Autoritatea Contractanti nu poate fi considerata rispunzatoare pentru vreun prejudiciu in cazul anularii procedurii de atribuire, indiferent de natura acestuia si indiferent daci Autoritatea Contractanté a fost notificatd asupra existenfei unui asemenea prejudiciu. Ofertanfii din cadrul acestei proceduri accept utilizarea condifiilor speciale de mai sus/clauzei suspensive, asumandu-si i in raport cu eventualele prejudicii pe care le-ar putea suferi in situatia descrisa, intocmit, Ing, Stefan Dudau