Competențe lingvistice de comunicare orală în Limba română – proba A

Elementele situatiei de comunicare:

a) Emiţător: funcţie emotivă (emiţătorul este cel care transmite mesajul unui receptor; funcţia
emotivă se concretizează în selecţia informaţiei pe care emiţătorul o operează în realitatea
înconjurătoare);

b) Receptor: funcţie conativă (receptorul este cel căruia i se adresează mesajul emiţătorului, adică el
este cel care primeşte o informaţie, astfel se concretizează funcţia conativă sau de cunoaştere.
Efectul mesajului se măsoară într-un răspuns verbal/ scris sau comportamental);

c) Mesaj: funcţie poetică (ceea ce emiţătorul transmite receptorului printr-un proces de codificare a
unor elemente verbale/ nonverbale).

Cerinţa (verbul de comandă) :

1. Precizează/ indică/ arată/ menţionează/ stabileşte/ consemnează/ identifică

Forma şi conţinutul răspunsului:

Răspunsul presupune să stabileşti şi să arăţi în mod precis şi succint aspectul impus de cerinţă

Exemplu:

Art. 23 (1): Copilul are dreptul la liberă exprimare. Art. 25 (1): Copilul are dreptul la libertate de
gândire, de conştiinţă şi de religie. Art. 28 (1): Copilul are dreptul la respectarea personalităţii şi
individualităţii sale şi nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau
degradante. (Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului]

Cerinţă: Precizează, elementele situaţiei de comunicare din textul dat {emiţător, receptor mesaj].

Indicaţii: Pentru un răspuns corect trebuie:

1. să ţii cont de sensul şi funcţia termenilor pe care trebuie să-i numeşti: Emitator, Receptor, Mesaj -
definitiile

2. să le identifici pe text:

Emiţătorul este specializat: instituţia care dă legile. Ideea specializării este susţinută de titlu, Legea
privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi de structuri formale tipice: Art. 23, Art. 25, Ari.
28, paragrafe notate cu (1), (1), (1).

Receptorul este specializat, respectiv cel care aplică legea, dar şi nespecializat, adică cetăţeanul
beneficiar care citeşte legea.

Mesajul este circumscris de tema textului: protecţia copilului.

STILUL ȘTIINȚIFIC ȘI TEHNIC

- în lucrările științiice/ transmite informații științifice;

-articole științifice, lucrările de specialitate srise de cercetători, savanți;

-oferă informații despre obiecte, fenomene, fapte, investigații, cercetări etc.

Conținut

- caracteristici ale stilului: corectitudine şi simplitate; claritate şi precizie (nu pot exista două
interpretări ale mesajului);

- caracter obiectiv, impersonal;

- terminologie specifică, în funcție de domeniul vizat - număr mare de neologisme, specifice

domeniului respectiv, cele mai multe aparţinând zonei unui limbaj internaţionalizat;

- folosirea cuvintelor monosemantice;

Domeniul de utilizare: ştiinţele exacte (fizica, chimia, biologia etc.)

STILUL ADMINISTRATIV (OFICIAL)

- sfera relaţiilor oficiale, administrativ-juridice;

- domeniul legislativ, texte elaborate de organul judiciar.

Conținut

- caracteristici ale stilului: respectarea normelor de comunicare, corectitudine şi simplitate, claritate

şi precizie;

- caracter obiectiv, impersonal;

- folosirea clișeelor formale (alineat, paragraf chenar etc.);

- terminologie specifică (stil funcţional conservator);

- prezenţa unor clişee/ formule verbale obligatorii pentru un anume tip de redactare oficială (se
completează cu majusculă etc);

- cuvintele sunt folosite exclusiv cu sens denotativ (propriu);

- emițător: Guvernul României, Parlamentul;

- receptorul specializat: judecător, avocat;

Domeniul de utilizare: în relaţiile administrative, oficiale. (legi, cereri etc.).

STILUL JURNALISTIC SAU PUBLICISTIC

- îndeplineşte funcţia de informare, mai ales în legătură cu evenimentele recente, contribuind la

formarea sau exprimarea opiniei publice/ funcție de mediatizare a evenimentelor.

Conținut
- termeni economici, științifici, juridici, politici;

- influențeaza opinia publică/ discurs persuasiv;

-limbaj cotidian de maximă accesabilitate/ actual;

- formulări tipice limbajului cotidian/ sau limba literară;

- receptivitate la termeni noi/ inovație lingvistică/ creații lexicale proprii/ titluri eliptice/ construcții
retorice;

- mijloace menite să atragă publicul: exclmații, grafice, imagini etc.;

- emițător:jurnalist/ receptor: publicul larg;

- calități ale stilului: claritate corectitudine obiectivitate.

Domeniul de utilizare: mass-media/ publicitate

STILUL BELETRISTIC/ ARTISTIC

-este folosit în operele literare;

- transmite sau sugerează stări afective, emoţii puternice.

Conținut

-contrastul dintre denotativ și conotativ;

-caracterul individualizat al stilului;

-prezența figurilor de stil;

-utilizarea cuvintelor polisemantice;

-vocabular variat (din orice registru stilistic);

-permite abateri de la normă (dezacord, anacolut, pleonasm);

-funcţia principală a comunicării este cea estetică/ poetică;

-înglobază elemente din toate stilurile funcționale;

-prezența arhaismelor, a regionalismelor, elementele de argou și jargon;

-toate calitățile generale ale stilului;

Domeniul de utilizare: literatura

STILUL COLOCVIAL

-în sfera relațiilor de familie, în viața de zi cu zi;

- relaţii interpersonale în planul vieţii cotidiene.

Conținut

- discurs ficţional/ stil artistic, discurs;

nonficţional/ stil ştiinţific;

-recurge la elemente nonverbale și paraverbale;

(ton, gestică, mimică);

-are o mare încărcătură afectivă;

-regulile gramaticale pot fi încălcate;

-pot fi folosite elemente de argou sau jargon;

-sunt folosite particularităţi regionale sau socioprofesionale;

-folosirea unor formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului;

-întrebuințarea clișeelor lingvistice, a abrevierilor de tot felul, dar mai ales elipsa, ca urmare a vorbirii
dialogate;

-abundenta repetițiilor locuțiunilor, expresiilor, a verbelor la imperativ, a diminutivelor, a

augmentativelor, a substantivelor în vocativ ;

-utilizarea zicalelor, proverbelor;

-simplitate, degajare si naturalete.

Tipuri de texte

Textul descriptiv poate fi un text literar de tip tablou sau portret, descriind un anumit aspect al
realității într-un limbaj obiectiv, impersonal și prin acumularea unei sume de detalii.

-construcții de tipul substantiv-adjectiv (grupul nominal);

-este presărat cu o multitudine de imagini artistice.

Textul narativ este de obicei un text literar epic în care:

-emițătorul își transmite indirect sentimentele prin intermediul acțiunii și a personajelor;

-conține cu preponderență verbe;

-întâlnim și elemente de cronotop (loc, timp);

-unele texte nonliterare pot avea caracter narativ, în special, cele din domeniul publicistic.

Textul informativ este prin excelență un text nonliterar care:

-are un limbaj concis, accesibil;

-oferă informații despre un anumit aspect al realității;

-dintr-un asemenea text lipsesc și mărcile afectivității și ale expresivității;

-este obiectiv;

-conține detalii.

Textul epistolar este reprezentat prin scrisori.

-limbaj colocvial cu termeni uzuali;

-caracteristici precum localitatea, data;

-formula de început și formula de încheiere;

-semnătura;

-subiectivitate.

Textul argumentativ este un text personalizat, deoarece exprimă punctul de vedere al emițătorului.
Pornește de la o ipoteză pe care o dezvoltă cu argumente finalizând-o cu o concluzie. Limbajul este
elevat și ideile sunt legate prin conectori.

Textul beletristic este textul luat dintr-o operă literară, are caracter particular, fiind rezultatul
imaginației unui singur scriitor, este singurul care folosește cuvinte din toate compartimentele
lexicului, folosește valori denotative și conotative și predomină funcția expresivă a limbajului.

Textul științific are caracter general, pentru că exprimă adevăruri universal valabile, preferă
neologismele, este concis impersonal, lipsit de expresivitate, folosește numai cuvinte cu sens propriu,
iar elementul verbal poate fi completat de anumite simboluri, cifre, numere.

Textul memorialistic. Se bazează pe procedeul evocării (aducerea în prezent a unor evenimente

trecute, trăite de autor). Are un grad mare de subiectivitate fiind scris la persoana I.

Biletul nr. 1

Citeste textul cu voce tare:

In ceea ce priveste conceptia cromatica, saltul este si el evident de la simbolismul suplu al

procedeelor expresioniste, care inregistreaza culoarea lucrurilor ca poarta spre adevarul lor, la
exactitatea absoluta si rece a culorii, invelis superficial si iluzoriu etans, despartit de adancimea
lucrurilor. Se dovedeste, astfel, ca paradoxal adevarata valorificare spectaculoasa a unor concepte
expresioniste, cu ample perspective de integrare a artei in cotidian, se va produce in arta
constructivista si a formelor figurative […]. Existenta unui „real” al profunzimilor si tendinta de a-i
acorda dimensiunea absolutului, sarcina de a-l cunoaste si de a-l face activ prin expresie, se
converteau pentru artistul expresionist intr-o a doua natura. Se contura, astfel, un nou „mod de a fi“
al artistului, in raport cu realitatea, in care arta se reafirma drept o valoare a vietii, valoarea organica
si constitutiva, cu infinite implicatii. Era o atitudine care sublinia voit legaturile artei moderne cu
valorile vietii in general, ceea ce implicit insemna depasirea individualului si, sub o forma sau alta,
cuprinderea dimensiunii sociale.” (Amelia Pavel, Expresionismul si premisele sale)
1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul
citat:

a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?

b) Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Ilustreaza doua caracteristici ale stilului
identificat cu exemple din textul dat.

c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul artei? Sustine cu argumente opinia pe care o enunti.

Rezolvare – Biletul nr. 1

1.a. Textul se adreseaza unui receptor avizat, un cititor care este interesat de fenomenele artistice
din arta picturala, cum este expresionismul. Un cititor obisnuit poate fi, de asemenea, interesat de
acest text, de informatiile stiintifice pe care le contine.

b. Textul de mai sus este de tip argumentativ, un indiciu fiind termenul premise din titlu care conduce
la ideea ca autoarea studiului expune, in mod argumentat, o teorie asupra expresionismului in
pictura.

c. In textul de mai sus identific opinii si argumente, de exemplu: in expresionism se schimba statutul
culorii, „de la simbolismul suplu la exactitatea rece a culorii”, arta este vazuta, de artistul
expresionist, drept o valoare a vietii, „valoarea organica si constitutiva” etc.

2. Conceptul de arta se refera la totalitatea creatiilor artistice individuale sau colective, anonime sau
faimoase ale oamenilor, realizate pe parcursul evolutiei istorice a umanitatii. Expresie a constiintei si
a sensibilitatii artistului, arta prezinta viziunea particulara a acestuia asupra realitatii percepute. Arta,
mai ales in expresia ei vizuala, a picturii, este un martor tacut sau revoltat al istoriei umanitatii. Arta
serveste mai multor scopuri.

In primul rand, arta, si, mai ales, pictura, este un pandant al istoriei. Creatiile artistice prezinta
perspectiva artistului asupra evenimentelor istorice carora le este contemporan sau pe care alege sa
le fixeze pe canava, pentru conservarea memoriei. Nu putine sunt portretele care prezinta imaginea
unei personalitati monarhice, istorice etc. Realizate, de regula, la comanda autoritatii statale, aceste
picturi prezinta, dincolo de amanuntele portretului, elemente de vestimentatie, de mediu de viata,
toate acestea oferindu-ne o imagine asupra momentului istoric surprins.

Ororile provocate de violenta se reflecta, de asemenea, in pictura si este suficient sa amintim de

opera plastica a lui Pablo Picasso, Guernica, pentru a ne demonstra teoria.

In al doilea rand, creatiile artistice servesc unui scop mai nobil, ele fiind forme de revelare si de
educare a spiritului artistic al consumatorilor de arta. Arta are, asemenea literaturii, o finalitate
estetica si un sens cathartic, ea fiind cea care vindeca, conduce la expurgarea gandurilor negative si la
apropierea de idealul de frumusete si de adevar pe care-l cauta oamenii.

Biletul nr. 2

Citeste textul cu voce tare:

Mult zgomot pentru nimic este o piesa care se preteaza la numeroase interpretari, fiind una dintre
operele nemuritoare ale literaturii universale. Andrei serban o aduce pe scena Teatrului de Comedie
intr-o adaptare inovatoare si amuzanta, imbogatind piesa prin numeroase schimbari in relatie cu
vremurile contemporane si prin care propune trimiteri catre societatea romaneasca actuala.

Mult zgomot pentru nimic a fost scrisa intre 1598 si 1599 si este una dintre celebrele tragicomedii ale
lui William Shakespeare. Piesa originala urmareste procesul de curtare a lui Hero, o tanara nobila, de
catre Claudio, un lord florentin. Claudio starnise gelozia fratelui bastard al printului Don Pedro, prin
actele sale de eroism dintr-o recenta campanie militara. Astfel, Don John, fratele bastard al lui Don
Pedro, le intinde o capcana lui Don Pedro si Claudio pentru a ii face sa creada ca Hero i-a fost infidela
lui Claudio in noaptea de dinaintea casatoriei. Claudio o „demasca“ pe Hero in ziua nuntii, iar ea
lesina de rusine. Tatal si verisoara ei decid sa propage minciuna ca Hero a murit, pentru a-i face pe
Don Pedro si Claudio sa regrete umilirea lui Hero. Intre timp, doi dintre complicii lui Don John sunt
auziti vorbind de catre niste jandarmi, iar calomnia lansata la adresa lui Hero este demascata.
Leonato, tatal lui Hero, nu ii spune lui Claudio despre inocenta fiicei lui, facandu-l sa creada ca o va
lua de sotie pe verisoara lui Hero (Beatrice), si ca Hero este in continuare moarta. La nunta, Beatrice
si Hero intra in scena mascate, iar toate cele intamplate sunt scoase la iveala.

Piesa se termina cu nunta dubla dintre Hero si Claudio si dintre Beatrice si Benedick. Povestea de
dragoste dintre orgoliosul Benedick si apriga Beatrice este un subplot care oglindeste in revers relatia
dintre Hero si Claudio, deoarece, pe masura ce aceasta se deterioreaza din cauza planurilor lui Don
John, relatia dintre Benedick si Beatrice infloreste. Adaptarea lui Andrei Serban a acestei comedii
shakespeariene are ca rezultat un text revigorant si actual. Schimbarile sunt minime, dar cruciale,
pastrand esenta originalului shakespearean, dar adaptandu-l la vremurile noastre.

Una dintre inovarile majore tine de folosirea elementelor multimedia. Andrei Serban adauga scenelor
shakespeariene ascultari pe ascuns, aparté-uri si monologuri, folosind sapte camere video plasate pe
scena. Au fost adaugate, in spectacol, cateva dansuri si momente muzicale ce animeaza atmosfera,
care, de altfel, impleteste sobrul cu comedia.

(Mara Ciuntu, Andrei Serban inoveaza in amor, Observator cultural nr. 940/2018)

1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul
citat:

a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?

b) Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Ilustreaza doua caracteristici ale stilului
identificat cu exemple din textul dat.

c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul teatrului in educarea tinerilor? Motiveaza-ti raspunsul.

Rezolvare – Biletul nr. 2

1.a. Receptorul textului dat este un cititor obisnuit, care este interesat de actualitatea culturala si de
fenomenul teatral. Textul citat are un scop informativ pentru ca prezinta informatii despre
spectacolul teatral Mult zgomot pentru nimic, realizat de Andrei Serban.
b. Textul citat apartine stilului jurnalistic (publicistic), dat fiind ca prezinta informatii din realitatea
contemporana, detalii privind locul, data, amanuntele de continut ale spectacolului teatral, iar
limbajul este accesibil. Referentul este real. Fiind un text cu valoare de cronica teatrala, el contine
impresiile de spectatoare a autoarei textului. Autoarea este de parere ca spectacolul la care a asistat
este unul de valoare.

c. In textul citat se etaleaza opinia autoarei textului, jurnalista Mara Ciuntu, fata de piesa de teatru
vazuta. Se prezinta si fapte: jocul actorilor, interventiile media etc. Jurnalista considera ca regizorul
roman Andrei Serban a respectat textul piesei, dar a adus si inovatii, care au fost inspirat alese,
respectiv elementele media, muzicale, coregrafice. Acestea au dat spectacolului specific de
modernitate.

2. Consider ca teatrul are un rol major in educarea tinerilor, din mai multe motive.

In primul rand, teatrul are o functie educativa, prin etalarea spectacolului slabiciunilor si defectelor
umane. Principiul antic potrivit caruia „Ridendo castigat mores” (Prin ras se indreapta moravurile) se
regaseste si astazi, in teatrul modern, care propune o versiune subiectiva si edulcorata a realitatii
moderne. Spectacolul sentimentelor umane, etalat pe scena de teatru, este un prilej fascinant de
educare si de infrumusetare a sufletului uman, care, eliberat de emotiile negative, se purifica si se
innobileaza. in al doilea rand, teatrul, asemenea filmului, reprezinta o modalitate agreabila de
petrecere a timpului liber. Spre deosebire de film, care, zgomotos si excesiv vizual, nu lasa loc pentru
reflexie, teatrul reprezinta ocazia de a medita asupra slabiciunilor umane, asupra avatarurilor
dragostei, asupra dramatismului existentei umane etc.

Dincolo de contextul informativ, cred ca teatrul are si potential formativ, functionand asemenea unei
oglinzi care prezinta defectele umane. Teatrul conduce la un proces de autocunoastere, prin
relevarea defectelor si a viciilor, care sunt comun umane. Teatrul se poate dovedi o sursa de
inspiratie pentru alegerea unei viitoare profesii sau cariere, cu atat mai mult cu cat spectacolul
modern presupune, adesea, participarea activa a spectatorului, care devine ad-hoc, actor, participant
direct la actul artistic.