“Persoanele cu dizabilități neurocognitive procesează diferit informația, dar asta nu

înseamnă că nu o înțeleg. Înțeleg, pentru că toată lumea are sentimente. De aceea, scopul
este de a crea un mediu prietenos, deschis și care să îndemne la cunoaștere, așa încât și
persoanele cu dizabilități să aibă parte de experiențe culturale. Pentru că experiențele lor
sunt tot atât de reale ca ale oricui altcuiva.”

Roger Ideishi,

Incluziunea persoanelor cu dizabilitați presupune un ansamblu de măsuri cu scopul de a

oferi bazele culturii și civilizației umane, pentru ca toți elevii să se dezvolte mai departe în
maniera proprie. De asemenea, educația incluzivă vizează îmbunătățirea procesului de învățare.
Comunicarea eficientă dintre elevi și profesori, între părinți si profesori și buna colaborare cu
comunitățile locale pot fi câteva dintre strategiile de intervenție pentru învățarea elevilor cu CES.
Strategiile de predare-învățare trebuie adaptate fiecărui elev în parte.

 Dizabilitate intelectuală

Sintagma „dizabilitate intelectuală” face referire la condiția în care anumite funcții

intelectuale nu pot fi întreprinse, capacitățile mintale fiind insuficiente pentru îndeplinirea
independentă a tuturor nevoilor fundamentale. Copiii cu dizabilitate intelectuală vor avea o
dezvoltare mult mai lentă, anumite funcții intelectuale fiindu-le limitate în primii ani de viață.
Educația şi terapia complexă (întreprinsă în etapa școlarizării) reprezintă unica soluție pentru ca
acești copii să ducă o viață cât mai normală.

Care sunt semnele care trădează o dizabilitate intelectuală?

În funcție de severitate, pot exista una sau mai multe dizabilități, care se manifestă separat şi care
de asemenea pot lua diferite forme. Cele mai frecvente semne sunt:
 Deficiențe de vorbire (dezvoltarea limbajului se va produce lent, copiii învățând să vorbească
mai târziu decât în mod firesc);
 incapacitatea de a rezolva probleme;
 incapacitatea de a înțelege textele citite;
 incapacitatea de a planifica sau de a lua hotărâri;
 dificultăți în prelucrarea informațiilor noi;
 probleme cu gândirea abstractă;
 funcționare limitată în anumite activități cotidiene;
 conceptul de timp este greu de înțeles;
 neîndeplinirea standardelor socio-culturale sau de dezvoltare;
 lipsă de coordonare în mers;
 probleme de memorie pe termen scurt;
 comunicarea non-verbală suplinește comunicarea verbală;
I. Elevi

Idei de activități:

1. ,,Joc și Joacă...”

Exemple de jocuri

 Jocul ,,Calculăm şi desenăm”

Scopul jocului: dezvoltarea atenţiei, consolidarea terminologiei matematice în cazul operaţiilor

de adunare şi scădere, dezvoltarea deprinderilor de calcul mintal sau în scris, a orientării spaţiale.

Sarcina: elevii au sarcina de a efectua calculele conform cerinţelor specificate sub grila
punctată. Rezultatul, concretizat sub forma unui număr se localizează pe grila punctată. Punctele
localizate pe grilă se unesc în ordinea obţinerii rezultatului. Rezultatul corect evidenţiază un
desen.

 Jocul ,,Calcule întortocheate”

Scopul jocului: dezvoltarea atenţiei, a deprinderilor de calcul mintal sau în scris, a orientării
spaţiale.

Sarcina: elevii, grupaţi în echipe sau individual privesc cu atenţie desenele formate din cifre
orientate în diferite poziţii. Au sarcina de a aduna toate cifrele descoperite şi de a calcula ,,vârsta
moşului”, ,,câţi boboci are raţa”, sau ,,câţi şoareci a prins pisica”.

 Geometrie în culori

Scopul jocului: dezvoltarea atenţiei, a creativităţii, a imaginaţiei, consolidarea cunoştinţelor

despre figurile geometrice, dezvoltarea orientării spaţiale.

Sarcina: elevii primesc un şablon împărţit în diferite spaţii asemănătoare cu formele geometrice
simple (triunghi, pătrat). Sarcina poate fi diferită, în funcţie de obiectivele activităţii: - de a găsi
numărul pătratelor sau triunghiurilor din şablonul dat;

- de a colora după un model dat;

- de a colora în funcţie de anumite reguli;

- de a colora după imaginaţia fiecăruia;

2. ,,Competiții fără bariere”

 - Concursurile cu tematică diferită (sportive, artistice, pe discipline de studiu etc.)
dezvoltă la elevii cu CES, spiritul de competiţie, de echipă, încrederea în forţele proprii.

3. ,,Arta și terapia”

- Sunt realizate ateliere de lucru, produsele finale se expun pentru vânzare.

Strategii de învățare: jocul didactic, joc de rol, învăţarea prin cooperare, metoda mozaic,
metoda KWL „Ştiu - Vreau să ştiu – Am învăţat”, instruirea programată, metoda ciorchinelui,
metoda cubului, metoda turul galeriilor.

Lecţiile bazate pe învăţarea prin cooperare permit evaluarea frecventă a performanţei fiecărui
elev care trebuie să ofere un răspuns în nume personal sau în numele grupului, elevii se ajută unii
pe alţii, încurajându-se şi împărtăşindu-şi ideile, explică celorlalţi, discută ceea ce ştiu, învaţă
unii de la alţii, realizează că au nevoie unii de alţii pentru a duce la bun sfârşit o sarcină a
grupului.

Resurse: fișe de activitate diferențiată; mijloace și materiale didactice variate și personalizate.

Evaluare: fişe de lucru, chestionare, proiect thematic.

II. Părinți

Idei de activități: „Insula de lectură” 

Strategii de învățare: Elevii sunt uneori reticenţi şi refuză să citească cu voce tare în clasă, ceea
ce poate indica o tulburare concretă. Dacă lecţia face apel la cititul cu voce tare, putem să
indicăm elevului mai înainte ce va trebui să citească, dându-i timp să se pregătească; vom
permite elevului să-şi înregistreze lectura acasă, ascultând banda la şcoală. Deseori elevii cu
tulburări de învăţare au un nivel al cititului cu voce tare mai scăzut cu doi ani decât al cititului în
gând. Pe de altă parte, acest lucru poate fi determinat de neîncrederea în sine. Când este singur,
elevul poate citi rar si ezitant, deoarece: ritmul său de citire este lent, nu este sigur că a înţeles ce
citeşte sau interpretează greşit un cuvânt nou.

O modalitate eficientă prin care părintele poate colabora cu cadrul didactic este realizarea unor
activităţi de citire pe roluri, în ştafetă, realizarea unor activităţi de tipul „Insula de lectură”.

 Resurse: cărţi de lectură, imagini, CD-uri, filmulețe

Evaluare: Încurajarea permanentă a progresului, benzi desenate

III.  Cadre didactice

Idei de activități: 

,,Noi toți, pentru fiecare!”

Strategii de învățare (comune cu alți colegi): 

- adaptare curriculară  în parteneriat cu cadrele didactice de la clasă;

- folosirea în predare a mijloacelor audio-vizuale (în cazul elevilor cu ADHD si autism au un

randament destul de bun);

- comunicare pozitivă și încurajarea rezultatelor;

- parteneriatul în predare, realizat de oricare două sau mai multe cadre didactice care au în clasă
elevi cu CES.

- stabilirea nivelului de atingere a finalităților/competențelor planificate în  curriculumul

individualizat și pe domenii de dezvoltare;

- inserarea în activitățile de învățare a cerințelor în care elevii cu CES să facă apel la abilitățile
lor (origami, desen, numerologie).

Resurse: curriculum adaptat, plan de intervenţie personalizat/individualizat

 Evaluare: abordarea pozitivă a comportamentului copiilor, FORME DE EVALUARE

CONTINUĂ care monitorizează progresul individual și facilitează planificarea optimă a
activității școlare pentru elevi.