Plasticul e peste tot – pe fundul mărilor și oceanelor, pe malurile râurilor, în inima munților,

în stomacul animalelor, în hrana noastră zilnică și în aerul pe care îl respirăm. A început să fie
produs în cantități industriale acum 70 de ani și a devenit, în timp, simbolul societăților de consum
și una dintre cele mai grave amenințări la sănătatea planetei. Responsabilitatea este împărțită între
marii producători, care își ambalează produsele în cantități uriașe și inutile de plastic, autoritățile,
care nu prioritizează politici publice prietenoase cu mediul, și societatea civilă, care trebuie să își
regândească obiceiurile de consum și să facă tranziția spre alternative sustenabile, la îndemâna
oricui în 2020.
Criza poluării cu plastic este unul dintre cele mai vizibile simptome ale unor sisteme
vulnerabile care pun în pericol, în fiecare zi, sănătatea noastră și a ecosistemelor în care trăim.
Astăzi, corporațiile și guvernele sprijină un model economic bazat pe consumerism și produse de
unică folosință, ignorând faptul că resursele planetei sunt finite.
În ciuda numeroaselor avertismente venite din partea oamenilor de știință și a nevoii
urgente de a ne regândi relația cu mediul și obiceiurile de consum, marile companii continuă să
aducă pe piață cantități uriașe de produse din plastic de unică folosință și, chiar mai mult, să
comercializeze diverse produse supra-ambalate. Probabil te-ai întrebat, la fel ca noi, de ce e nevoie
ca fructele și legumele din supermarketuri să fie decojite și mai apoi ambalate în caserole, ori
învelite în folie de plastic de două, chiar trei ori? De ce apa, băuturile carbogazoase, laptele,
iaurturile și atâtea alte produse de pe rafturile magazinelor sunt împachetate și ele în plastic? De
ce azi, în 2020, când există alternative sustenabile, prietenoase cu mediul, care promovează soluția
reală a reutilizării, marii producători le ignoră și continuă să facă atât de mult rău? Pentru profit!
Drept răspuns la criza globală a poluării cu plastic și a presiunii publice, unele dintre cele
mai mari companii de pe piață au admis că trebuie să facă o schimbare. Unele și-au luat
angajamente care par ambițioase: de a-și face ambalajele reciclabile, compostabile sau fabricate
din material reciclat. Însă o cercetare atentă arată că acestea continuă, în mare parte, să investească
în soluții false, să distragă atenția de la existența unor sisteme mai ecologice, și să perpetueze
cultura lucrurilor dispensabile.
La nivel global, doar 9% din tot plasticul produs este reciclat. Chiar și în țările dezvoltate,
rata reciclării plasticului colectat în gospodării nu depășește 50%; mai mult, o foarte mică parte
din acest procent este ulterior convertit în ambalaje reutilizabile. Felul în care sunt create
ambalajele, lipsa infrastructurii și absența unui sistem de monitorizare a deșeurilor din plastic
limitează eficiența reciclării și permit ca majoritatea ambalajelor din plastic de unică folosință să
ajungă în gropile de gunoi, în sol, în ape și în aerul pe care îl respirăm.
Tocmai azi debutează #PlasticFreeJuly (Iulie Fără Plastic), o mișcare globală care a inspirat
peste 250 milioane de oameni din 177 de țări să renunțe la plasticul de unică folosință timp de o
lună. Anul trecut, la nivel global, participanții #PlasticFreeJuly au evitat folosirea a 825 milioane
de kg deșeuri din plastic, o dovadă în plus că decizia finală cu privire la produsele pe care le punem
în coș e la noi. Dar, de cele multe ori, nu avem cum să evităm ambalajele de unică folosință din
lipsă de opțiuni și tocmai de-asta e nevoie de o schimbare sistemică.
Corporațiile, care generează în continuare cantități uriașe de deșeuri, trebuie să își asume
responsabilitatea unei schimbări fundamentale. Înainte de orice, e nevoie ca acestea să oprească
producția de plastic de unică folosință, să adopte practici care stopează irosirea resurselor naturale
și să prioritizeze investiții considerabile în materiale sustenabile, reutilizabile, prietenoase cu
mediul.
Autoritățile, la rândul lor, trebuie să prioritizeze politici publice care să îmbunătățească
procesul de colectare selectivă, gestiunea deșeurilor și să creeze un cadru legal favorabil pentru ca
noi, cetățenii, să putem contribui la combaterea poluării cu plastic printr-un comportament
responsabil (să înlocuim pungile din plastic de unică folosință cu sacoșe din pânză, să evităm
produsele ambalate inutil în plastic, să susținem branduri care promovează politici de producție și
comercializare prietenoase cu mediul, să avem o atitudine cumpătată față de resursele comune).
Împreună putem să combatem poluarea cu plastic. Dincolo de auto-educare în spiritul unui
consum responsabil și pentru a colecta selectiv, sunt absolut necesare decizii clare și măsuri
urgente atât din partea companiilor producătoare, cât și din partea autorităților, schimbări care să
pună în centru sănătatea mediului și a oamenilor. Dar ca să reușim, avem nevoie și de ajutorul tău.