Scribd
Încărcați
223 vizualizări16 pagini

Ne 030-04

Încărcat de

Estela Estela
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
223 vizualizări16 pagini

Ne 030-04

Încărcat de

Estela Estela
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTHLOR SI TURISMULUL ORDINUL nr. 1031 din 26 mai.2004 NO pentru aprobarea ref acct chnice RMATE |CONDITILE TEHNICE $1 METODO! DE TESTARE. TERIAL ELOR ANTIDERAPANTE S.A FONDANTILOR CHIMICI UTILIZATE. PENTRU INTRETIN! ‘DRUMURILOR PE TIMP DE TARNA* sup Indicativ NE 030-2004 ‘ AOuei oe tata ce Inconfonalte ou prevederile it. 48 alin, 2 din Legea nr. 10/1995, privind calitatea in constructii, cu todifictrite ultetioare, in temeiul provederilor art, 2 pets gi le art. 5 alin. (4) din Hotdrdrea Guvernului nr. 7407008 privind organizarea si functionarea Ministerului ‘Transporturilor, Constiuctiilor gi Turismo avind in vedere avizul nr. 5 din 31 martie 2004 al Comitetului Tehnic de Coordonare Geteralt, ministrul transporturilor, construcfillor si turismului, emite urmitorul ORDIN: Art, 1, Se aprobi reglementarea tehnick ,NORMATIV PRIVIND CONDITILE TERNICE $1 METODOLOGIA DE TESTARE A MATERIALELOR ANTIDERAPANTE SI A FONDANTILOR (CHIMICT UTILIZATE PENTRU INTRETINEREA DRUMURILOR PE TIMP DE IARNA* indicativ NE 030-2004 claborati de S.C. {NCERTRANS §.A. si provizuld in anoxa care face parte integranti din prezentul ordin. "Art, 2. Prezentut ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniet, Partea I. "Art, 3. Directia Generals Tehnick va aduce la tndeplinire prevederile prezentului ordin. vousnl BY @ Dy J COMPANIA NATIONALA’DE-AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA NORMATIV PRIVIND CONDE TEHNICE $i - MEDBOLOGIA DE TESTAE ‘TI Hee STARE A: ARC FONDANTILOR CHIMICL-UTILIZATE PENTRU INTRETINEREA DRUMURILOR PE TIME DE IAI TARNA Tidieativ: NE 030-2004 ’ . Elaborat: S.C, INCERTRANS S.A. , , Director: ing, Daniel George Costédtié “* Elaborator: ing. Brindusa Cocu 59 SMETN TEN: RUTER ‘anu, 6 2008 be CUPRINS: * ua CAPITOLULL. Generalitifi Sectiunea 1. Object si domeniti de aplicare. CAPITOLULIL Prescripfii generale... Sectiunea 1, Metode folosite pentru prevenirea $i combsterea poleiilui sia ghetii 54 Sectiutea 2, Tipuri de materiale antiderapante, domeniu! de utilizare, tehnici si condi de aplicare. 35 Sectiunea 3. Fondanti chimici utilizafi pentru intretinerea Art. 21, Cantitijile medii de materiale ant drumurile cn lerapante care se 8 ‘Art. 22, Combaterea Iunecusului la poduri si pasaje denivelate se poate face prin procedeu! bazat pe utilizarea materialelor antidera- pente gi anume: nisipul natural, criblura gi zgura granulati, Pentru straturile de gheaf® sau zipadd indesatd in grosime pan la 1 cm, se recomand® utilizarea a 100...200 g/m, dozaj ce se poate mari la 150...300 g/m, pentru grosimi mai mari. 5 “Art. 23, Procedeul de la art, 26 are un grad redus de utilizare din cauza eficacitifii reduse gi a dificultatilor pentra indepdrtarea ‘materialului de pe pod. Sectiunea 3 | Fondanfi chimici utilizati pentru intrefinetea drumuritot pe timp de tarnit Principalif fondanti chimici utilizafi in fara noastra, domenii de-utilizare; tehiniel'si condifii de aplicaré __ Art. 24, (1) Principalul fotdant chimic utilizat in toate pirile este clorura de soditf gem&, marihé saul objinuté sub vid sub forma scat, preumeziti sau stib forma de saramurd. Sé mai folosegte sub fortnd de saramuri sau granulara clorura de cafciu (CéC1,) in functie de temperatura suprafetei carosabilului. (2) {n fara noastri foridantl chithic cel mai des utilizateste sarea geri industrialé objinuti prin micinatea si sortarea siti iaturale, ‘Art. 25, Sarta (NaCI) ate-o bun eficavitate efind se aplic& 1a ‘temperaturi de pind Ia #10°°C, iar CaCl, la temperaturi. de -10°C. ‘Actiunea de topire a 28pezii'fi a ghefii sub actiunea CaCl, este mai rapidi decét.a NaCl datoritl energiei degajatd la dizolvare. (reactie ‘exoterind), in timp ce dizolvarea NaCl este endotermicd, ‘Art. 26, Sarea se foloseste pentru a preveni formarea ghetii, ‘pentru a fnmuia gheafa fortnatd, pentru ugurarea indepirtarii mecanice, precum gi pentru a preveni transformarea 2Apezii im gheati. ‘Art. 27, Sarea poate fi aplicata ca atare (sub forma granular’, i Ht seer rrptiate colt vobiduld: preumeciti sau saramuri) sau in combinafie cu clorura de caleiu in ) ayurl granulats 100-200 gt proporfiile prezentate in tabelul 1. ©) pietris sort 4-8, 200...400 p/m?, RETEHNGRUTIER 7 ese 08 56 SETNUTEHC RUTIER ‘ru Nel 205 Q Ne u ! ‘Tabelul 1 Dozajul fa gin dupa roses pedal! 2 | 7 DM Psgdam | psteTom Dewora3C Tech foin20 15830 Dola-Cin-6 NaCl 201330 30 ado fpewerch-ine | BNC 1020, | 154430 zi v Dew dtc mise | PRET 181030 20040 ub-1FC Cah Deas Wass Art 28, Preventiv, ea formirii pol de NaCl sau NaC}-CaC,s ya face foe de temperatiri cu un dozaj de ordinul a 10,g/m, pentru a se evita riscurile,lanecusului datorat umiditafii de pe posea: saut din’ atmosferi, in cazul absenei preci- pitafiilor. |, Art 29.) aad li gt una i re eee poate produce pol cesar’ reinnoirea interventiilor cu dozaje i tive [Link] recomands folosirea strii granulate uscate , deoat in timpul ninsorilor normale; linistite. ‘Art. 31. Cantitifile medii de [Link] se impristie pentru com- baterea zipeaii, gheti si poleiului sunt umitoarele: + a) impriigtiere:de combatere (curativi):-10...40 g/m’ vis 10...20 g/m. imp: tn RomnAnia [Link]& sare gi sub form preumécits. Preumecifel se tealizeads printunal din uem&- toaréle prddedee: ge de a) 1 ial aa adsugates a 10. 130 % apa peat ‘by td révervorul di sare al tsa ad stipe 6 adangé 80...100 litrt apivin? de sare, ‘Art. 33, In eazul zonelor cu vt se recémandi folositea siti preumezite. Instrucfinnile privind protectia drumurilor publice pe timp 59 SMETHTEHNiO RUTER ‘oul, 6, ue 2008 | QD de iarni combaterea lunécusului si a inzipeziri, indicativ AND 525- 2000, preveile condifiile de aplicare in functie de tenperatura suprafefei hii de rilaie’yi condifiile atmostferice, Art 34, Sarea preumezii se aplic I temperate mat ridicate de -10°C: ‘Art, 35, Atunci cdndlse stie'din timp od va ninge sau va aparea poleful, in:nfjoritatea Patilor se acfioneaz’ preventiv cu sare preu- ‘mezitS, care asiguré un nivel tnalt pentru conditile de eirculatie (au es Indeplitatl dee gatosAbil de trafic $i vant), cx un consum redus sare, ‘ _Art 36. Cantitatéa, om de sare Preumezita care se impristie joi este de.52.20 gm, ‘Se prepari in unitafi de drumari ingoncentratie de 22. 25%. Prepararea se face in vase specigle protejate impotriva coroziunii, previizute cu falaxoare gi pompe atat entre evitarea segregarii oft si pentru incircare. Art, 38, Gantitafile medii: d¢isaramur’ (25 % sare).Care se ‘impristie pentru’ combate provenittamipedt ghefii si poleiului sunt urmatoarele:, impigee de combatere (curativa): 5...40 g/m? +b) imprastiere preventiva: $...15 g/m”. Art. 3! izarea fondangilor sub forma de saramura (22...25 % NaCl sau 30.32% CaCl.) prezintd avantajul cf se rispaindeste tn captitimici si riening 100 % activl pe drum. Instryotiunile indicativ ‘AND 525-2000, prezin i secomndirile pont utilzarea,sarammuret de NaCl cu concentratie de 25.%-: 3. rere ARt Oe Atat sarea,preumezitire&t si sararmura: utilizate la fhefinerea pe timp de jarnh fac parte din-noile tehnologi ee conduc la reducerea cantitijilor de sare, [Link] tutiere si Vehieu! Jelor, preeuth si mediului inconjuraitor. BULETIN TEHNEC RUTIER: gg ‘ul 6 le 2305 y Art. 41, Prevenirea formérii poleiului si ghefii pe poduri se realizeazi prin utilizarea produselor chimice (fondanfi): clorura de sodiu sau clarura de calciu in funcfie de temperatura sub form solids, preumeziti sau sub formf de saramurd. ‘ Art. 42. Dozajele produselor chimice aplicate p pe poduri sunt funefie de trafic gi de tipul tratamentului, astfel: a) pentru tratamente preventive, se recomandi un dozaj de 10...20 g/m’; o: ) pentru tratamente curative dozajui se mreste 1a 20...30 g/m?. Art. 43. Rispindirea preventiva a fondantilor pe poduri poate asigura o duraté de actiune de 24...48 ore gi reprezinti principalul proceden de protectie a podurilor cu deschideri mici gi mijlocii datoritd. acfiunii lor eficace si de durat,simplitiii aplicdri lot pe pod si costutui redus fn raport cu alte procedce utilizate, Prineipalul dezavantaj const in acffunea corozivs manifestatl att asupraarmitrilor ot i arupéa autovehiculelor, Secfiunea 4 Amestecuri de materiale chimice si antiderapante. Materialele utitizate in amestecuri, dozaje, condifii de aplicare Art. 44, Pentra a imbundtiti actiunea materialelor antiderapante si a cobori punctul de inghet al scestora in depozit, se pot utiliza amestecuri de nisip si materiale chimi¢e, propoifia stabilindu-se in funcfie de tipul materiatului chittie, Art. 45, Amestecutile trébuie sa fie cat mai omogene pentru a ‘an produce denivelari, gropi sau figage, prin topirea neuniforma a straturilor de gheaf’ sau zipad& tratati. Art. 46. Amestecarea nisiptlui cu saté se face peitra a preven ‘ormarea ghefi pe nisip si pentru crest aderenf nisipuluil supra rumului, Se recomand’ nispandirea pe-dfurmuri ci trafio-gteu;" Ia teinperaturi coborate, unde utilizarea sirii qu este recomandati. suerne 8 ‘atu IV, @, tune 2005 9 ‘Art, 47. (1) Cantitatile medii de amestec nisip i sare (20 % sare) care se impragtie pentru combaterea $i prevenitea zApezii, ghetii si poleiului sunt urmatoarele: a) imprigtiere de combatere (curativa): 100...200. g/m*; +b) imprigtiere preventiva: 50...100 g/m’. ' 2) Se utilizeazi 100...200 g/m? amestec, cantitatea mai mick pentrustraturi subjiri de gheaff, iar cea mai mare pentru zone critice (intersecfii, declivitifi sporite, curbe cu raze mici etc): ‘Art, 48, (1) Amestecul de material antiderapant gi sare in proporfie de 15...30 % sare la 70-85% nisip este recomandat gi pentru drumutile de nivel I de viabilitate, la temperaturi sczute cdnd sarea ca atare este ineficienta. (2) Nivelurile de viabilitate gi de serviciu a drumurilor pe timp de iam sunt definite conform Instructici AND indicativ 525-2000, tabelul 1. Art. 49; Amestéoarea nisipulise poate face prin julveizarea saramurii pe nisip in [Link],pe drum. Aceasti metoda _prezinti avantaje deoarece nisipul devine uimed imediat (a faspAndire) si se foloeste o cantitate foarte mici de sare. CAPITOLUL I CARACTERISTICILE MATERIALELOR ANTIDERAPANTE; METODE DE DETERMINARE oo Seetiunen 1 Caracteristicile fondantilor chimicl; Metode de determinare =} > Art. 50. Sarea gema industrial se livresza cu granulajia con- fob tabeulu 2, _ austin tebe miriER gi * Tan 08 ni ‘Tabetul 3 Tabetut 2 Granulatie, mm | On1 | 02 | Oud | O10 | Owl Condigi de admistbiitate Rest pe sita | Sate | nets | tee Caracteristel Catitatea ¥ Caitatea | Calitates I max, fo Clorurdi de sodiu, % nin. 98,75 98,00 96,00 Rest pe sia ; ‘Cloratk de elu, ea On 035 050 % max. ‘Clorurl de magneziu, % max. 010 0,10 0,25 Rest pean 3 Sufi decay, mar, 090 090 130 Shanes. “Trioxid de fier, % max. 0,03" 0,04 0,08. Spe sew 10 3 Subeareinohibe inaph Ym. 220 1.20 2,00 {4 . Uitte, x 06, 1.0 100 Rest pea 16 3 ao a + Observafie: Datele din tabel} cu excepfia umiditapii, sunt 5 raportate la substanja uscaté. 10 Observatit: Cu acordul pirpilor se pot livra si alte grémulapii; — Pentru granulatia 0:..2 mink granulele de 1...2 mm vor reprezenta minimum 30.% din’ masa lotului , iar pentru gramulagia dat nn -granulele de 2...4 mm vor repretenta minimum 30 din masa lotului, = La granulatia 16...200 mm se admite o supragranulagie de max. 5%. is Art, 51: (1).Ca fondant chimiv se va utiliza sarea gem ca atare, {n granulaiile 0:2 510-4 care se incatyenz& in limiteleidin fig. 43 din ‘Normativul AND indicativ 525-2000, iar sub forma de saramurii se poate utiliza orice sort fn functie de criterile tehnico-cconomice. (2) La depozitare sarea trebuie'#8 indeplineascl urm&toarele a) Umiditate: maxi1%j 8 5) ) Confinut de impuritati: max. 4 Art 53. Caracteristicile fizico,chimice ale sirii geme industriale sunt comforth tabelului 3. ° . eg BASIN: ‘nul V6 ne 2005 “Art, 53. (1) Sarea utilizaté pentru drumuri trebuie tratatd cu un aditiv antiaglomerant (hexacianoferat de sodiu, potasiu sau calciu) +. pentniia impiedica formarca bulgiilor. Tratamentul cu aditiv antiaglo- merant"se estactérizeazi prin confinutul in jon: hexacianoferat (FCN). : (2) Confinuturile minime in aditiv sunt: * — sare uscati¥ $i foarte uscati: 3 mg/ke; “sare éemi-timied& si umed’: 10. mg/kg. > {@) Metoda de determinare a confinutului de aditiv antinglo- mefant din cforura dé sodiv utilizata ca fondant nitiér se face conform NF P 98-180:gi este prezentath in-anexh 3° Notil: Metoda de determinare a confinutulii de aditiv antiaglo- ‘merant din prezentul normativ este similar cu cea prescrisi de SR 8934-19. wired ‘Arts 54: Metddele de detetthiinaté cdiacteristicilot pentru sarea ‘gem industrialé suat'Gonfdrin fiimiliei We standarde SR 8934. _ Art, 55, Clorura [Link] ge fabried si se livreaz& tn 3 sorturi sub formé de solufie (sort S), hidratats (sort H) gi sub form’ calcinatt arena funefie de confinutul minim de clorurd de calciu, fiecare sort se livreazii in dows tipuri, conform tabelului 4. BULETATEMVCRUHER 55 dt 6 lune 2008 Tabelul 4 ahr ‘ 2 St Tabetut 6 Sort Ws c TT Te mie wo x ade Tip = a [es | 9 [98 CCoructeriaies | | nsigaort] balaoart Yt. tata de, " ash, a Ot O8 sort 48 Aspect Yichid ture | Ry oa perosi Canora | —coateam 1 fomuaiam | Neer. | Repu [agian | Sie Teese pint i y v cxize | "Grtetésa” |; cena | Sheth | abt iin S2s-2000 | “525-2000, % wsiseas | ans cenoid | It coil roentt [Bante RSP Tan 45 T| akin 50 7[ 7 = [STAs 10 Confit de Art. 57. Condifiletehnice de calitate pe care trebuie si le inde- ion Bloat clone tein ohapertn fin descr Sptsom, 4, | coils | rus ata taveéatmit | TE) cra gos conform tabelului 5. see "a id Bie, 962 | aie. O48! |i 8S" * : Tabetuts | ais fig hitilevienble, [sammy 2, |. man 2 Sort ¢. "Art. 60. Metodele de’ determinare, a, saosin. nisipului ee | utit conform STAS 730 si STAS 4606 ci Aspect | “plot esa ‘het poodt | granuldzitatii se vor utiliza sitete cu ochiuii tam 8 = viewport | ade ton Se Te enue. incor asia" bead 1 sacputane faim ato ‘coal cu caract | Coie | oie = et | ae | ert Tabetut 7 *) Nott: in condiile déterminarii conform STAS 2073-75, a ee Art, 58, Motodele dé determinate pentru clorurs decile bint ‘Conia de gran take ebnforin STAS 2073; een te i, 96°” aie. 5°°| | S18 736 eo tee prin sade ini) fs maxst | ISR93-2 , ‘Sectiunea 2 . [-Gontimutul de granule alterste, moi, ais | sRb67 by magn . »,Garacteristicfle materialelor antiderapante;; no ie ee ee Tas hor «.Metode de determinare wl 7 dE sins see Art. 59, Agrogatele de'balastiees itilizate’ ‘ntétialé antidera- 4 “eal cei) 1 sR 667 ‘ante sunt: nisiptl soft 0-4, Balashil'sbtt'O-8 sail pietfigif! sort 428 = confit de acting sub Oven M62 | STAS730_ (concasat sau neconcasat) conform SR 662, cu caracteristciebaotin 5. Waa ca mesina tip Los Angeles, % bs STAs 730 : ues repeat: o 4606 tabelului 6. : Do it wane aE fu max. 3 STAs: euro rene ATER 4 “enV, D8. hanle 2008 ~ ~ ES 8 ey w oulArt, 62, Metodele de determinare a caracteristicilor eriblurii utilizate ca material antiderapant sunt conform STAS 730, STAS 4606 siSR 667, cu menfiunea of ta determinarea granulozit&fii se vor utiliza sitele cu ochiuri patrate conforin SR'933-2. : CAPITOLUL IV CONTROLUL CALITATIE ».» Seetiunes 1 itil agregatelor naturale de balastier’ ‘Art. 63, Vetificarea éélitifii agregitelor naturale de balAstiera utilizate ca materiale antiderapante se face pe loturi constituite din Controlul acelagi fel de agtegat $i sort, prin: , weed petites ‘ ee —Wetifidit pe Jot. S seaie . Abt. 64. 'Caradtbtistctie' Gare 9é' Verified SUlht celé indicate fn tabelul 19 din SR 62/2002. ‘Att, 65, Verificdrile periodice se efectueazA pentru stabilirea calitifii agregatelor gi au frecventa: 1) 0 dati Ia ut interval de maximum doi ani pentru exploatirile eu 6 pproducfie amiala frai mica de 400.000m'; ').9 dati fa un interval de maximum un an pentru exploatarile i ai mare de 400,[Link]. --» \ 5. ile periodice se'mai efectuéazh ori de cate ori calitatea agregatelor s¢ modifica, sau prodiie Hitt sjau cresteri importante ale dpefor précum $i inaintea drganizArii exploatarii unei surse de agregate naturale, ‘Arti 67, (1) Verifiedrile se fac pe léturide maximum: -4)'400 t penta fiecare sort’de balast'sau pietrig; 'b) 200 t pentru nisip. a @ Aceste lonurinu trebuie si fi tii mat dec prédigtia medi zilnied a balastierei respective pentr fiecare sort de agregate. gg. SETH TeIaC RUTER, ‘na Vo 205, ‘Art: 68.-Verificdrile pe lot constau in determinares caracte- risticilor previzute in tabelul 19 din SR 662 nuinerele curente 3..7 si {yar pentra agregatele objinute prin concasare si numerele curente 12, 13. s «.. Art, 69. Beneficiarul produselor trebuie si ofectueze verificirile de caltate conform planului su de calitate pentru realizarea condifilor de calitate previzute de reglementirile tehnice in vigoare si ori de cite ori consider necesar pentru a realiza lucrari de ealitate. Art. 70. Beneficiarul nu trebuie sé uilizeze produse firk certifi “cate de conformitate a calititi, ‘Art. 71. La contractarea produselor, furnizorul trebuie sa prezinte cettificatea de conformitate a calitiii produselor livrate. ‘Art. 72. Declaratia de conformitate & calitSti se prezintl de catre furhizor la tivrarea acestora ptin rapoartele de fncércaré & produselor livrate. Beneficiarul produseloreste obligat si le verifice prin propriile finceteari: wey ‘Art.73. Prelevirea probélot pentri vetifichril eonfolm SREN 9321." Fore “Art74, La recoltarea'probelor se thtocmeste'tin proces verbal {n care se specificd datcle necosare identific&rii probelot. .. Sectiunea 2 5 Controlul calititii agregatelor naturale de carier’i ‘Avt. 75: Calithtea cribluriititilizat dd ridtétial antidérapant se verifict prin: a “a) verificat periodice, ° bp vetificdr pe lot: ee 19Att/76; Cardctetisticilé caté se verifiex siint indicate in tabelul 12 din SR 667. (oaks 77: Vebificdtile periodice sé'efectieaz’ penta stabil clasei rocii sia calitifii agregatelor.: we eet ~ Atte 8, Verificarea calitiiirocii, agregatelor gt pietrei, precum si stabilirea clasei acesteia, se face-la deschiderea exploatéri'si peri+ odio: jodide se face SUETATENICAUIER g7 ul 6 208 9 2) 0 data la un interval de maximum 2 ani, pentru exploatirile eu 0 producfie anualé egalé sau mai micd de 400.000 ms 'b) 0 dati laun interval de maximutn | an, pentru exploatirile cu | © productie anual mai mare de 400.000 mn’. ‘Arto79,'Verificdrile petiddice's6- fie ori de tte oti Calitatea rocii se modified. ‘Arte 80, Verificdtile periditice s6fac' de oltre un liborator de specialitate si constau din verificarea tuttirot caracteristicilot prevazute in SR 667, tabelil 12. Daci I vetificaré roca se incadreaza intr-o clasi diferita celei stablite anterior, verificarea se repet. Dacd gi in acest Gaz: toca se incadreaza intr-o clasd diferit®, se modific& in conse- inf élagaroci si domeniile de uilizare a produselor de piatrd naturals. Art 81, Verificirile pe Jot se fac pe loturi de maximum 1000 t pentru fiecare sort de criblurd. i Art, 82. Verificirile pe lot constau in determinarea caracte- risticilor prevlzute in tabelul 12,din SR 667, nr. crt. 12...18. Art. 83. Beneficiarul produselor trebuie si-efectueze verificdrile 4e calitate cofiform planului sin de calitate pentru realizarea conditilor de calitate previzute de-reglementirile tehnice in vigoare si ori de te ori considera necesar pentra a realiza lueriti de calitate, Art. 84, Beneficiarul au trebuie 88 utilizeze produse fara certifi- cate de conformitate a ealitapi = °° Art, 85. La contractarea produselor, furnizorul trebuie 4 prezinte certificarea de conformitate a calititii produselor livrate. 1 Art. 86. Declaratia de conformitate.a calititii produselor se pre- zint& de c&tre fumnizor la livrarea acestora prin rapoartele de incercare ‘ produselor livrate. Beneficiarul produselor este obligat si le verifice prin propriile incercati. : ‘Art. 87, Prelevare probelor pentru verificirile periodice se face conform STAS 6200/3-81 gi SR EN:932+1.: ‘Art: 88.-L0 recoltarea probelorse intocmeste uh proées verbal {in care-sesspecific’ datcle hectare identificiri probelor.*= og Sgr TeHwonuTIER ‘sna V6 le 2008 ~ Sectiunda 3 *Gontvslal ¢alitatil clorurti de cateiu Art. 89, Cidnira d& caldiu utiliza Ga fondant rotier, in Functie bfinere, se fabrica si se livreazd in urmitoarele sorturi: = sort 8, solutie; =boit H, ‘Ait. 90. Verificaita Ualitayit prbdusului e face pé loturi. Ait, 91. Prin l6t-sé inelége: pontrit produsul sort S, confinutul *autei cisteme; iar pevitri produsul'sort’H si C, cantitatea de maitimum 10.000 kg produs de acelasi sor stip y+ ‘Art9Di Ln fiecaré-lot s¢ verified urmBtoarele caracteristici: 4) subtanfe:insolubile fn apa Dhclorurkde-calciuy 9, yee si ES ) fier trivalent. » __-1sAtt93,Gelelaltp caracteristici, prezentate in tabelul2 din STAS 2073, se, garanteaz de producitor i se. verificd. periodic, trimestrial _ sau a cererea beneficiarului. 1 oe : ‘Art, 94. Probele. elementare, pentru yerificarea cplititii [Link] confor STAS 2073.” , a Seetiunea'4 . O¢* Controlul ealitatil sari genie indugttiale” “Art 95. [Link] sirit-geme industriale utilizatl ca fondant tutier sp face pe loturi, = i 2 ne er ayoht 98, Un [Link] format,din, cantitates [Link], de acceagi calitate, si aceeasi, granulate, livratS [Link] zi, indiferent de nuinkrul beneffciarilor. . . ve _Art. 97. (1) La fiecare,tot,se verifics granulatia, umiditatea, ‘coninil de clorurd de sodiu gi confinutul de substante,jnsolubile in ap Ct canctrite enn de ii sf emi ‘th Geers.” \ . So. escais et © ON Rett Sed taal alfibatatl Be Uerifeh gi sland aitibaiajelor. ‘Art. 98. Luarea gi formarea probolor se fact conform STAS 10 505. ~ sole Wtine mutA gp = sia tim ss °° ~ CAPLLIALUL V TRANSPORT SI DEPOZITARE . MARCARE $I ETICHETARE, ‘Art. 99. Depozitaréa miaierialélor chimice gramulare sé va face in locuri ferite de umezeal& si acoperite, utilizindu-se fn acest scop magaziile, halele, soproanele sau platformele etange. Att.,100.{p cazul depozitirii in aer liber este neceseri protejarea lor contra patrunderii, apei (rezultat& din, ploi sau dezghe}), prin acoperirea cu panouri montate ctans, prelate sau folie din material plastic. Gta ith A 2H.0 Art.101, Depozitarea materialelotichimiee lickideisub forma de solutii se poate face in rezervéare/éu capacitatea de10::.20 t. Art. 102, (1) Depozitele pentru sare vor frobligatoriti acoperite, cu materiale necorozive la actiunea sii, cu inalyime corespunzitoare pentru intrarén’ mijlodbblor de transport ¢i'autilajelor de'fricdrcare- deswareate, rUtejathcorespunzater dé apele dinpieju; iar pentru saramurd sau solupie din sare vor fi slb'fotma”ae rézetVvodte’'din itiatériale Heedrozive' la acfliined sani, ‘Prevazite’ cii'mijloace de amestecare a saramuri (2) La aceste [Link], necesari montarea placufelor avertizoare, inseriptionste. jupea:. »ATENTIE! SARE IN- DUSTRIALA PROBUS NEALIMENTAR® Art: 103:-Depoxitaréa thaterialélor antidérapafité -se’face in depozite mari - construcfii acoperite ei indlfithe toresputizttoare ipontra 4 porthite fnandWidten utilajeldr'fi Miljldacelbt dé tradéport, fn cau] Cand acestea nti ceists, déptiaitarea se Pack tn ter lit platforme' betonate sau t He 8 adopérite’du th Sttit p Tungul ditt. , Aft. 104, fh’ cazul depozitirii in aer liber, se va proceda Ja amestecul materiatului antiderapant, cu materiale, chimnjen, pentru & ‘evita ingheful si aglomerarea acestuia.. ae wee ‘Susman AUER 70 ea eg - = Q “Art, 105, La sfirgitul activitétii de iartia, ‘matetinlle antide- rapante r&mase neittlizate in depozitele intermediare vor fi, adunate de pe ond gi transportate In districte, cathtoane sau pe platforme spe- ‘elél ametajate penttu depozitarea materialelor de introfinere. ‘Att. 106, Petitra lucraile de hitrefinere se recomanda organizarea unui depadit central de mare capacitate in cadrul bazelor de deszpezire existénte in nodiurile Futiere imipdttante, ce va deservi toate sectoarcle de‘drum aferente, ‘ Art. 107, La amplasarea depozitelor centrale sau intermediare, trebuie si se fink seatna de urmitoarele aspecte: 2) si fie c&t mai aproape de drum, pentru a evita deplasérile inutile; . . +b) s& poati fi usor accesibil utilajelor de inc&rcat si rispandit; ©) si nu produci tnzapezires drumului; 4) si fie amplaspte intr-o zon fn care viteza, vantului este c&t mai redus’; €) si evite zonele de coleotare a apeloy rezultate di dezghet sau subterane; . . a 4) s% poati fi utifizate in timpyl anului gi in alte scopuri (locuri de parcare, de depozitare a altor materiale necesare lucririlor de fitrefinere ete). : : ‘Art. 108, Sarea sortith pe categori este depozitaté in magezii e produ finit, putnd fi livratis [Link] saci sau in vrac. ‘Art. 109, (1) Livrarea siri in saci din material plastic sau harti impregnat& prezint& avantajul unej depozitiri fn foarte bune conditi precipitatii, {in togt, perioada de iarné, dar,necesiti un volum mare de munck ‘manuali pentru. incdirearea, utilajelor de rspandire, determinand © {ntarziere a actionirii acestora. : (2) In scopul mentinerii fn stare granulari a strii este necesar ca, ‘ne. de la livrare, utniditates acesteia sé nu depiseasod 1% si si aib& «un confinut de cloruri de magneziu conform tabelului 3 din prezentul nonmnativ. SULETWTEMNC AUTIER 74 Tec 8a 208 Q Art. 110, (1) fn cazul utilizirii clorurii de caleiu (sare deosebit de higroscopicd), se recomandi livrarea in saci de hértic realizati din 5-6 straturi din care dovd impregnate cu bitum. O ambalare bine Tealizati a clorurii de caleiu permite,o depozitare indelungatd in bune ccondifii $i mai ales objinerea unor rAspandiri corespunzatoare. (2) Clorura de caleiu livratl in saci nu trebuie depozitaté o,pe- rioada mai lungi de timp (mai maré decit sezonul de iarni). Dack acest Iicru nu este posibil se utilizeaz butoaicle metalice inchise Art. 111. Ambalajele se marcheazi in mod vizibil si durabil cu urmitoare specificatii: . ‘8) denumirea sau marca producStorului (importatorului); b) denumirea produsuluj;, ¢) locul ‘dé provéhienti al produsului; 4) masa neta gi masa bruté; ‘e) aumaful Kétului; £) data fabricatici; “g) tertheniil de gattinfie: ' . tn cazul ambalajelor pentru sare, etichetele vor avea menfiunea sire rutieri si ,interzis consumulyi uman si animal". Art, 112; Depoditateéa materialetor antiderapante (nisip, criblura), se face soparat pe tip de produs si sort, pe platforme sau sifoztii, in condifii care #% prévind impiurificared gi amestecarea acestora. ‘Art113. Fietaié ldt'de livrare febuid tnsofit de documenta de ‘Ceftificare’ a calitaii $i de Hapdttele 48 fncéHéari, intocmite fn confor- thitate ou dispotitiile legate in'vighare:"> “" * “ Art. 114, Transpottil thatetialelot chithice (fondant cHimnici) $i 8 thaterialelor antiderapante se’ éfectieads ‘éu'mijloace de transport acoperite (vehicule rutiere, vagoane de tale fetatf, catnioane Gistéina). | Att, 115, -Fiecaré tranisport-va'fi insofit de documénte de cer- tificare a calitifit intoohité confor dispozitilorlegale in vigntte SURETIN TERN RUTER, 78 ode 0k 3085 ae - = Q i CAPITOLUL VI MASURI DE TEHNICA SECURITATI MUNCII SI PSI CARE TREBUIE AVUTE IN VEDERE LA PRANSPORTUL, DEPOZITAREA SI MANI- PULAREA MATERIALELOR ANTIDERAPANTE "sf A FONDANTILOR CHIMICI Art.116. La trahsportul, depozitarea gi manipularea materialelor féntiderapante gi a fondantilor chimici se vor respecta prevederile din urthitoaréle acte normative: 6a proteefiei mediului nr. 137/1975¢ ’) Legea privind protectia muncii nr. 90/1996; ©) Norme generale de protectia muncii NGPM/1996; 4d) Norme specifice de protectie a muncii pentru exploatarea gi {ntrefinerea drumurilor si podurilér Ordin MMPS 357/198; ¢) Instrucfiuni proprii de securitatea muncii pentru fuori de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor $i podurilor Ordin AND ar. 16/1999; £) Nortne metodologice privind condifiile de inchidere a circulatiei side instituie a restrictiilor de circulate in vederea executirii de lucriri in zona drumului public gi/sau pentru protejarea drumutui Ordin MT/MI ar. 411 /11.12.2000; ‘8) Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind norme PSI aprobati prin legea nr, 212/197; 1b) Norme generale PSI/1991; 4) Ordinul 12/1980 al MTTe privind PST; }) Norme de prevenire gi stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere pentru unititile Ministerului de rransporturi gi Telecomunicatii (aprobate cu Ord. MTTe nr. 12/1980). ‘Art. 117, Actele normative mengionate la art. (de mai sus) nu sunt lititative, ele trebuind s& fie completate de unitifile care transport8, depoziteaza si manipuleazi materialele antiderapante si fondangii chimici, ow prevederile din figa datelor de siguranfa si cu ‘suri suplimentare specifice lucrarilor ou aceste materiale, BULETINTEMIGRUTIER 7.5 “ae, 2005 ran ANEXA 1 » NOTATII sf TERMINOLOGIE: 1. Terminologia utilizaté in prézentul normativ este conform SR 4030/1: , a ee 4, Terminologia netiizat in mod curent in domeniultnretneri drumurilor privind fenomenele metesrologice, consecinfele acestora, desfisurarea traficului rutier, asigurarea condifiilor de circulafie pe timp de iarna gi modul in care fenomenele meteorologice influenfeazi traficul rutier se regiseste in ,,Instrucgie privind protectia drumurilor publice pe timp de iarnd, combaterea Junecugului si inzipezirit", indicativ AND nr, 525-2000. 74 QULETIVTENIWe RUTIER ‘ar V8 hel 2085 a ANEXA 2 REFERINTE Reglementirile la care se. face referinja in prezentul normativ sunt urmitoarele: yet Legea protectiei mediului nr. 137/1975. 2 Legea privind protectia muncii nr. 90/1996. 3) +t Ordonanja Guvernuiui nr. 60/1997 pri- vind norme PSI aprobati prin legea nr. 21271997. ae Ordinul 12/1980 al MTTe privind PST. 5) SR 662:2002 Luoréri de drumuri. Agregate naturale de balastir’. Concitii tehnice de ca- 6)SR 667:2001 f° Agregate naturale si piatri, prelucratt pentru drumuri: Condifii tehnice gene- tale de exechfie. 7) SR 4032-1:2001 ~ - Lucrati de drumuri. Terminologie. 8)SR.EN932-1/1998 Inceredri pentru determinarea caracte- * risicilor generale ale agregatelor. Partea 1: Metode de esantionare. 9) SR 180 2483/1995... Clorura de sodiu de uz industrial. Deter- minarea pierderii de masé la 110°C. 10)STAS.730-89 _Agregate naturale pentru lucriri de oli ferate si drumuri. Metode de incercare. 11) SREN 933- fnceciri pentru determinarea caracte- 2:1998 | risticlor geometrice ale agregatelor. Analiza granulometric&. Site de control, > Gimensiunile nominale ale ochiurilor. 12) STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianfi minerali. Metode de ‘incercare. 13) STAS 2906-76 Sate gem industrial. uteri Teneo AUTEN TE TR, ln esine aes 7S 14 STAS 2073-75 15) SR 8934 16) STAS 6200/3-81 17) STAS 10505-76 18) NEP 98-180 19) Normativ AND ind. $25-2000"° 20) #** aye ane 23) ++ * "public sisail Wentru protej 2a) 35) #04 76, SASIN-TEWNC BUTEA ‘8 be 205 a Clorura de caleiu tehnicd. Familie de'Stahtiarde. Piatra naturals pentru constructii. Lua- tea probalot, ‘confecfionarea secfiunilor subjiri gi a eprivetelor. Sare (cloruri de sodiv). Luarea $i for- marea probélor. Clorura de sodiu utilizati ca fondant rnitier.” Instructi¢ privind protectia drumurilor [Link] timp de iam, combaterea Iunectgului i a inzapezirii Norme generale de protectie a muncii NGPM/i996. * Norme specifice de protectie a muncii pentru exploatarea si fntrefinerea dru- podurilor Ordin MMPS Instruc{iuni-proprii de securitatea mun- cii pentru lucrari de intréfinere, reparare si exploatare'd dfurnurilér si podutilor Ordin AND itr. 16/1999. “sNorinie:metédélogice privind condifiile * de inchiléte eirculafiei gi de instituire a yestricfillér’ de circulafic, in vederea exeoutfirii dé fucriri in zona drumului i jarea drumului ‘Ordin’ MMI ar. 411/11.12.2000. Norme generale PSI/ 1991 ‘Norme’,de, prevenire gi stingere a in- cendiilor si dotarea cu-mijlaace tehnice de [Link] unitafile Ministerului de Transporturi si Telecomunicatii (aprobate cu-Ord. [Link]. 12/1980 OQ w ‘ANEXA 3 METODOLOGIA DE DETERMINARE A CONTINUTULUI IN. HEXACIANOFERAT IT SOLUBIL iN APA ..,.., 1. Domentu de apticare . Aceastd metoda se aplic& sérii pentru determinarea hexaciano- ferafilor alcalini sau alcalino-pamantogi solubili th apa. 2,Prineipful metodel ‘Punerea [Link]’ a ionului hexacianoferat,II din sare, prin formarea albastrului de Prusia, Fe,(Fe(CN),\, ‘Reactivi 9" moe “Tit curl andlizei de Foloseéc reactivi de calitate andlitica 3.1. Apa distilata (sau de patitae echiValenta) * “3.2 Hidroxfd de potastu, sohifie apoas’ c(KOH)-0,1 mol 3.3, Aetd sulfuric, solufie apoasa c(H,SO,)=0,5 mol/1 3.4, Indicator de culoare: se dizolva 100g sulfat dublu de Fe (1) i diionin (#tire Moh), sau 10g sulfat dublu dekett si amoniu (alaun ae fier), ia 200 mi H,SO, si 200m1 apé, apoi se completezs paid la | litmacu api. . , 43.5. Solutle fosfatati; se dizolvé 70g fosfat,acid de potasiu (KH,PO,) in 50 ml H,80, 550 inl apa, apoi se completeaz& pnd la 1 itwen api, 3.6. Hexacianoferat: solntic,etalon, confinind.18g ion hexa- cianoferpt fFe(CN)t re ltr. i in functie de tipul, aditivului antiaglomerant-utilizat,.se dizolva 35,88 g hexacianoferat (II) de potasiu (K,{Fe(CN),}3H,0)sau 41.1.8 hexacianoferat de sodiu (Na,[Fe(CN),}10H,0), sau:41.64 g hexacianoferat de calciu (Ca,[Fe(CN),111H,0) in 800m} apa. Se cotmpleteazi pani Ia 1 litru cu ap&. Se conserva ferit de umins, fexacishoferat: solujie etalon, contindnd 0,18 g ion ‘suai Teme RUTIER 5p, rut 8, hl 208 a Se introduc 10 ml solutie de hexacianoferat conform pet. 3.6, intr-un belon gotat de. | litra. Adéugafi 10m! KOH, apoi completati la volum ou api. 3.8. Clorura de sodiu (fara ferocianura). © 4, Aparaturd Spectrometra cu cuva avand litimea de 20 mm, reglabil la o Tungime de unda de 700 nm. ' §. Mod de lucru 5.1. Prepararea solutiei de analizat Se ia proba de analizat si se prepari solitia d# analizat. Proba de analizat este constituita din 75'g dare uscata, prélevatt dintr-un esantion reprezentativ. Sarea se dizolvl tn 200 wil api (3.1) gi 14 ml hidroxid de potasiu (3.2). Se agit 15 minute. Se filtreaz prin pélnie Buchner si hdrtie de filtru, se spalé filtrul, iar filtratul se recupereaz& intr-un balon cotat de 250 ml gi se completeaza la volum cu api. 5.2. Prepararea solutiel martor « 5.2.1, Hexacianoferat: solusie martor. continand [Link]/t- ion hexa- cianoferat [Fe (CN),]* (pentru sare uscata si foarte uscati). fntr-wh balon cotat de 230 ml se pure. { nl solutic (3.7), apoi 150 tl apa $1 60 g de clorura de sodiu. Se agit, apoi se adaugé 10 ml acid sulfuric (3.3) gi 5 ml indicator de, culoare (3.4). Indicatorul de culoare va fi addugat foarte lent sub agitare energic&. Se lasi in repaus 2 minute, dup’ aceea se adaugd 20 ml solutie fosfatata (3.5). Se agit moderat $i se completeazi la Volum cil aps. Se lasi id repaus $ minute, inainte de a €féctua msutarea. 5.2.2. Hexacianoferat: solufic martor confinand 21 mg/l ion hexa- cianoferat (pentru sare semiirneda gi timeda). Se procedeazA Ia fel ca mai sus dar se pun 7 ml solujie (3:7). >: §.8y Stabilirea curbélde etalonare °° ' > BtalUriarea va fi realizaty'cu etalonul ‘cotésputizétor tipulai de Sate’ anblizata. et © Teens 5.4, Dozare . 5.4.1. Pormarea compusului absorbant: . Intr-un balon cotat 4é 250 tnl, se pun 200 ml sotutie (5.1). Se adaugé 10 ml solujie acid sulfuric, se agité, apoi se adauga 5 ml indi- 7e Suemnsecmumes ‘Sul Ve Ble 2008, Q cator de culoare (3.4). Se agit etergic, dupa care sc las 2 minute in repaus. Se adaugé 20 ml solutic fosfatata (3.5), se agit moderat si se coipleteazi la volum cu api, 5.4.2, Misurarea spectrometrica Dup& 5 minute, se efectueazd masurarea spectrometric’ (se misoaré absorbanta solutiei) la mijlocul spectrometrului, la hungimea de und8 de 700 nm. Sc aduce aparatul la absorbfia zero in raport cu apa, inainte de fiecare masurare. 6. Exprimare rezultate Utilizéind curba de etalonare se determina masele, in micrograme, de ferocianura (K, Ca, Na) fn solutia de analizat si solufia martor, corespunzind absorbantei solutiei. calculeazi conjinutul de ferocianura (K, Ca, Na) solubild in ‘api, in raport cu proba uscaté, folosind urmatoarea formula: (soa S25) ‘m, masa ferocianurii citité pe curba de etalonare pentru solufia de analizat (5.1) in micrograme; ~ masa ferocianurii cititi pe curba de etalonare pentru solutia probei martor (5.2) in micrograme; 1m, —masa probei de analizat, in micrograme; 11 —confinutul de umiditate, determinat conform SR ISO 2483 jin procente (rr/m). [mg/kg} BULETHTEMNCRUTER 79 ut 8 fi 2006

S-ar putea să vă placă și