© ‘ © BULETINUL CONSTRUCTIILOR EQ’? atten t(A) ™ - NE Q42 Fortean TB) nNEOAS ssseazeune 1L.*'Cod de practic& pentru executarea lucririlor din beton, beton armat gi Beton precomprimat”, indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul ne. 59/N din 24 august 1999 2.2.2... 2 NEOI2-99 Pafie. T Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii gi Economia Constructiilor Bucuresti - Sos, Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/176 - redactie 146 - difuzare : | consimdndarut ects al INCERC Bucur=== == = [MINISTERUL;LUCRARILOR PUDLICE $1 AMENAJARI TERITORIULUL ORDIN ar. 59 din 24.08.1999 Avind in vedere: Avizul Comitewtui Tehnico-Suiingific al MLPAT ar. $8/02.08.1999, in temeiul Hotéearii Guvernutui ar. 456/1994 republicaté privind organizarea gi funcfionarea Ministerului Lucréritor Publice gi Amenajitii Teritoriului, in conformitate cu Hotdrarea Parlamentului nr. 6/1998 gi a Decretului ‘ac. 132/1998, Ministrul Lucratilor Publice i AmenajSrii Teritoriuluiemite urmstori: ORDIN [Art.l.- Se aprobi "Cod de practic pentru executarea IuerSrilor din Beton, beton armat gi betoa precomprimat”, indicativ NE 012-99. ‘Act.2. - Partea La Codului de practic’ inlocuieste gi anuleaza "C 140- 86, Normativ pentru executarea {ucrdtilor de beton si betén armat’, elaborat de INCERC. + Partea a U-a a Codului de practicd inlocuiegte si anuleazd "C 21-85, ‘Normativ pentru executarea lucririlor debeton precomprimat"siespectiv °C 266-85, Instcucyiuni tchnice pentru splicarea procedeului de precomprimare prin infigurare cu magina PROCEQ’, elaborate de INCERC. Art.3. - Codul de practici de ta art-l se publicd in Butetinul Construcfiitor iin brogurd separaté de etre [NCERC Bucuregti. Arta. - Prezentul ordin inurd in vigosre Ia data publicdeié lui in ‘Buletinul Consuucsiilor. q ‘Act.5.-Direcjia de Programe de Cercetare i Reglementiri Tehnice va duce la Indeplinire prezentul ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA 4 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARIL TERITORIULUI -MLPAT- encntattioeninemeetane eat Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZ.VOLTARE iN CONSTRUCT Si ECONOMIA CONSTRUCTULOR-INCERC Bucuresti- Departamentul Protectie Laboratorul de cercetare si incercdri privind teh Detoanelor si mortarelor, betoane speciale Hogia sf durabititarea DIRECTOR GENERAL: dr. ing. Radu Pasew DIRECTOR DEPARTAMENT: profur.ing. Augustin Popaeseu SEF LABORATOR: wy. Dan Geargeseu COLECTIVELABORARE: __[Ing: Angela Stincse: Dan Georgescu Liliana Corlijeanu 1g: Mihatache Pun ig. Sabina Stan COLABORATORI: Coordonat de: DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STINTIFICA St REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCT! DIRECTOR GENERAL: Ing. fon Stnescu RESPONSABIL TEMA: ing, Sabina Stan > Avizatde: CONSILIUL TEHNICO-STIINTIFIC AL MINISTERULUI LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARU TERITORIULULCc i 1 PREVEDERIGENERALE .. 2, PRIMCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE IN DOMENTU. 3.TERMEMI-DEFINITH .... 4, MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANEL 1, Cimentws . 42. Agregate AB Apa E PENTRU CARACTERISTICILE BETOANELOR : ‘entns rezistenis 5.2. Ceringe pentru durabililate 5.2.1, Condit de expunere 5.2.2. Doasj de ciment minim $i raport AIC maxim. 5.2.3. Comttiile max Hono... 6. CERINTE DE BAZA PRIVIND. XD coMPoziTint BETONULUT : 6.1. Conditi generate - 6-2. Proiectarea amestecth _granulozitatea agregatelor . ‘| I privind alegerea tipului de ciment , a dozajului sia raportului NC 7 a : 6.2.4, Cerinfeprivind slegereaaditvilor i adsostslion | 7, NIVELE DE PERFORMANTA. ALEBETONULUL 7.1. Betonul proaspat 7.1.1. Consistenja betonuli aparentt 72. Betonul inet , 7.2.1. Rezistenta la compresiune ... 1.22, Evolutia eristentel betonvlat 723, Resistenta Ie penetrarea ape! 7.2.4, Rezistenfa Ia inghe| - dezghet 7.2.5. Densitatea betonului ..- 8. BETOANE CU PROPRIETAY 8.1. Beton rezistent la penetratea apei 8.2 Beton cu reaistené mare la inghet-derghe| iin sen dezghelare .... 8.3. Beton rezistent [aa © 8.4. Beton cu rezisten{S mare la wzurd. . 9. PREPARAREA BETONULUL 9.1. Personal, echipament,Instalai, faboratoare. 9.2. Stati de betoane 7 9.3. Dorare 9.4. Amesteen 10, ARMAREA BETONULUT 10.1. Ofeluri pentru armaturi 10.2. Liveare si marcare 2 10.3. Transpor gi depozitore ».. 10.8. Controiut eal Pee oa 10.3, Fasonarea , montarca i legares srmaturilor 196. Toleranfe lnexecutie «+. : 10.7, Pacticularityi privind armarea eu plase sudate 10.8. Reguli constructive pentey armare 10.9. Innddicea armaturitor .......2-+- 40.10, Steal de acoperire cu beton Wont. nice arnt . ULCOFRAIE ..... ALL Cerinte de bazd a 11.2. Tipuri de cotraje, dimensionae transports... 11.3, Pregitirea lucrictor no U4, Montacea cofrajelor -.. : 11.5. Conteolul gi receptia luctSrilor de cofraje 12, TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULI 12.1. Transport betonu 7 Fi 123. Regul 124, Compaciarea betonului 13. ROSTURI DE LUCRU 14, DECOFRAREA 15. TRATAREA BETONULUT 15.L.Generalitg 15.2 Durata watérii 3 16. BETOANE CU COMPOZITII SPECIALE $i BETOANE! PUSE IN’ OPERA PRIN PROCEDEE SPECIALE 7 9 16.1, Betoane ce conjin o combinafie de aditivi.. 16.2, Betoane tumate in apd, 93 16.3. Betoane tumate pria pompare «+. i +95 16.4. Betoane turnate fa cofraje glisante ..... = 96 16.5. Betoane ciclopiene ail ede etatetee itcae e100: ce JISTEMUL DE ASIGURARE st CONT OL AL Catia foo V7.1. Clasificarea controlului .. i loz 517.2. Procedee de control al ealitiii 103 17.2.1. Controlul produce’ siexecutid «... sss... 103 17.2.1.1. Controful materiatelor componenie , echipamentl caracteristicilor beronutul ..... = 04 17.2.1.2 Controlul inainte de punerea in opera a betonul 06 17.2.1. Controlut in timput tansporului, puneri in opera si tata beronutu .. + 106 17.2.2. Critesi de conformitae 7 107 2.1. Sisteme de verificare 2107 "anul de prelevare gi eriterii de coaformitate pentru rezistenya la ‘compresiune a betonului peaaet cece eee es AOS A) In carul betonului preparat pe ganticr 108 8) ln cazul wilizacii betonului ivea de stati pees 109 C) In cazul producer betonului instal... secre ees 109 17.2.2.3. Criteit de conformitate penis rezistenta la compresiune ....-.. MO ANEXE ANEXA Lt. Sonimente de cimenturi : Descriere,caracterizare j ........1, 12 ANEXA L.2, Domenii zi condi de wilizate ale cimentutilor «=... sess. 118 ANEXALS. Etecte principale gi secundare ale aditivilor asupra proprictii Delonte tee eeceee ected 21S Paramettii de compo: 128 Efecmarea inceredrilor preliminaee; pe ANEXA L6. Sarcnile i calificarea personalului care betoanes eee sey ANEXA £7, Gradul de omogenitate sl beionulul ANEXA IL. Fasonacea , montarea $i legarea armaturilor ANEXA IL2. Absterilimidd la arm Grosimea statuli Miri Negre), -..... ANEXA HILL. Abateri admisibile Defecte admisibile ANEXA IV.3. Recomandsr privind stablices pozitiel cost ANEXA V.1. Reguli privind operatia de decoffare ; «-..sseseeees 2 ANEXA VII Freevenja gi mdsuri ce se adoptd in eadral controlutul cali _aterilelor gi betoanelor; ANEXA VI2. Control ea NOTA DE PREZENTARE Codut de practica pentru executarea luctivilor dia hewn, betow sama + beton precomprima, face parte dia sistemul de ansamblu al reglementivitor tehnice in colistructii eiaborat de MLPAT - INCERC, sistem ee are ta basi Leyea 10/1995 privind ealtatea in construc Codul de practics este strucuurat pe 2 pati $i anume 7 Partea A -" BETON $1 BETOM ARMAT * Pactea.B -" BETON PRECOMPRIMAT ™ Ca claborarea Codului , Partea A (cevizuire Nonnativ © 149-35), an fost uate in considerace : + reylementiciletehaice cominesti, in special: ,_Speciticaite tehnice privind cerinele $i erteriile de pertocmaots. pent beton si armécurd * Normativul pentru execicatea luerdrilor din bet * Noile standarde de cimenturi betwn armat C140 -36, i construciilor tile CEN si CEB : * Prestandardul european ENV 206- Beton - nivete de perforant, proshiere, ppunere in oper i criterii de conformi $ Codul Model CEB - FIP/1990 ne 205, partea D - Tehnolo * EUROCOD 2 - Caleulul si aledsuirea sinucturilor dia beron Codul ce cuprinde 17 capitole si 20 anexe delineste carintcle ue ceristen{s si durabilitate gi stabileytecrierile de satistacere a acestora si conditiile minime de calitate care trebuie avute in vedere la execu ontrolu! Iueririlor din beton gi Beton armat Cea mai mare parte din capitolele vecliiului normativ au fost fesiructurate pe baza rezultatelor cercetirilor efectuate pe plan national ¥i intemafional, prezencul cod conjinind o serie dé notiuni gi date eu cacacter de ‘outate dintre care cele mai importante su * definicea nofiunilor (terminologie) ; * ‘introducerea. ta prepararen betoanelor; 4 cimenturilor fabricate conform standardelor romdnestialiniate la eele europene ; * precizarea cerinfelor privind caractersticile de rezistenta yi durabilitate ale Ddetonulué ; cerinfele de durabititate sunt determinate fata de condiiite de ‘expunere prin precizarea raportului A/C maxim ; * introducerea nojiunilor de amestec de beion proiectat si prescris; yetonului Lg + prccizaren nivelelor de jperformonti ale betonului eu definirea clasci Ihetonului conform regiementiilor europene: ea 4iletalierea expitolului privind trataren (clor, nivelelor de performants i tchnice pentnt ofeluri uilizte in structuri din beton "; no sistem de asigurare fi eontal al alt june a betonolu au Fost tonului: ontrohutui armaturitor ator + eriterile de eonformitate pentes rezistenga la compre aliiate ta eel peeviizute in Enron Detalicrea unor prevederi legate de materialele componente ale ita betonului, caracterstci gi metode de determinare, va fi , anuale specifice ie Autorii considers ca deosebit de utile observatile din partea ilar din proicctare, exccutic;proluetic beton, diriginti samt, inspeetori de specialitae et. privind aplicarea COD-u 1. PREVEDER! GENERALE a exeeuiarea LA. Prevederile prezentului cod de practic’ se pli elementclor sau structurilor din beton simply sit beton armat pentnt cconstructii de locuinte, social - culturate, industriale gi agcozootehnice. Astfel te cerinfele de bazi ce trebuie indeplinite in cees ce priveste betonul (materiatete componente, compozitia, proprietitile betonutui proasp rit, producerea. wumnarea, tratarea) colrajcle, grmitura; stunt stabilite iterile pentru saisfaccrea acestor cerinje in contextul sistemului de control si igurare a ali 1.2, Prevederile codului de practic’ vor fi adaptate si completate prin tie specilice sau in lipsa aeestora prin caiete de sarcini, intocmnite de in urmatoarele 3 = constructii specifice edilor ee comunicatii ruticre, Ferovinte, matitime $i seriene (érumuci, poduri tunele, piste agroport anal travigabile), construeti nyeleaie, platiorme maritime ete; + alts construttii ew structuri de cezistenti speciale sau conditii speciale de serviciu pentru care se_elaboreaz specitice. Caracterul de eonatructie specials se stabileste de tre proiectant; construct proiectate dupa alte reylementéi tehnice decat cele rominesti, s0u construct la executia edrora sunt previzule a se uiliza produse, procedee, echipamente cu caracter de noutate ce trebuie ayrementate conform leyislatic in vigosre: = beloane speciale : beroane foarte yrele, betoane uscare, betoane pe bazi de polimeri, betoane refractare, betoane cu armare disperss, prectim si betoane de inalté performants; .= procedee tehnologice speciale : lorcretare, vacuumare ete, i elaborate pentru cateyoriiie de bucréri mentionate Ia panetul 1.2. vor cuprinde : + cerinfe"peniru materialele componesite ale betonului, arméturile sau alte materiale care se vor utiliza; + ceringe impuse betonului si parametrii de baza ai compozitcerinfe tehnologice pentru betonare (ordinea gi citmul de turmare,masurile sbligntorii ia cazul unor condiji climatice deosebite sau inieryper neprogramate); + proiect de coftaj si sustineri (dacé este cazul); = pozitia rosturitor de ucru gi modul de tratare a acestora; + termenele de decofiare; : + misurile de protecyie a betonului proaspSt; + tratarea betonului icdrt; + tolerante de execuie; i de control al alii tuerdrlor inclusiv precizarea tezetor doterminante ete, Jn aceste cazuri se recomend colaborarea la proiectarea 4 exeeutarea , a instintclor de cereetare, a catedielor de specialilate din invatiminnul superior sia laboratoaretor autorizate, ivitate a mediutui, 1. $i cerinjele impuse beto- ‘Orespunzitoare clasei de expunere respective conform tabelului $4.: In eaictul de sarcini si dupa caz in plangele de execusie, Proiectannal va imentiona pe lingS clasa de cezistenfa a betonului si tipul de ofel beton si ccerinjele de durabilitate astel: = lasa de expunere; + gradul de impermeabilitate; = gradul de gelivitates = tipal de ciment; + valoarea maxims a raportului A/C, se va face de prin proceduri mului de asigurare a calitii. : . Executantul lucririi va transmite Investitorulai Planul calitiii care include Planul de control al caitti, verified gi tncerciri (P.C.C.V.L) gl va anexa cerere gi procedarile de executie gi controLiavestitorul va cere dupl caz $i acordul Proiectantului, 10 sat si examineze sventualels lipsuci, teren gi exe 1.6 Inante de inceperea luerdrilo, exeeutantul este obi amiinuniit proiecrul si sa a ‘cunostinta investitonslui, dificulthi de adaptare 1.7. Tn azul twerdrilor executate pe timp friguros, se vor sespects prevederile normativului C 16-84... 1, Pe intreaga perioads de executare a luericilor se vor respects normele ucnerale si nommele specifies de protectia muncit in vigoare (Norme speeilice de securiiate « monet pentew prepacncea, transports, tumaren belonuli 1 exeeutarea lucrdsilor de B.A. si B.P. aprobate de Ministerul Muncit Protectiei Sociale eu Ordinul Nr. 136/4.04.1995), precum si normele de paz’ contra incendiilor. 1.9. Tome echipamentele utlizate pentru prepararea, ransportul gi punerea in operi a betoauli, inclusiv a celor pentru prepararea ayreyatelor ji tasonarea armiturilor, trebuie s& fie atestate de Comisin Nayionali de Atestare a Maginilor $i Echipamentetor de Construcjii - CNAMEC din MLPAT pentru a fet lucrdrilor executate precum si protectia vieti, a sat sia i in conformitate cu prevederile HG 1046-1996.© CAPITOLUL 2 Neen] [Tihul reglementieilor Fo : C3. lostrucjini tebnice privind levine PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE in DOMENIU tien flee |Constior Jeonstructii a panourilor din placaj| ae. 47 7 . eniru cottaje. eens] Wi ith reulementiilor bea 7 ee ren] to Tritht element Publica! CA [ffi curs de aparitie) |Ghid peniru proveelarea wi ; area colrajclor ier genera Se Aree aeE a ore ca etal mecetuisn dlomienictor D. Reylementiri privind exeeutarea Iueritilor de betoane tesa, mean ace Beton Dir [eTe-84 Normativ pentru realizares pe | Buletinul mr Deccomprimat imp frigutos 9 tuerdrilor decon- | Consiniciior 2. [P 100-92 Buletinul structii si a instatatiitor aferente, ne, 66 Construe DE. [P3086 Instructivad tehnice penta proiec-} ~ Buletinul tarea gi folosires armiri eu plase | Constructitor Is sudate a cterentelor de betor. fa, 10°38 D3. (C235 Insievetiuni tchnice penis Buletinel B, Reglementiri privind executia lueriritar de fundatii sudarea armituritor de otel beton. | Constructor BH [P0865 [Normativ privind proiectarea gi | _Buletinal : me, 783 lexecularea fucririlor de fundatii | Constructiilor Da. (P7578 Lefer laad met enpat ; A ae proicctarea si executarea recipi- | Construcilor TCs Siecle fn conse eT eauilor din beton arma ae, 1278 Ba TE tons Barer precomprinat penta lichide, oan ee acters D3. [C2ae7 Instrucliuni tehnice pentru Buletinal funda. ne. aplicarea procedeului technologie | Constretitor Bs. [C2338 Instruetiuné tchnice pentru Boletinut de vacuumace a betonului, 0, 9/87 beton cu | Constructitor Ba [E130-78 Insiructiuni tehnice pent Boletioul adaos de cenusé de centralé or. 6/88 aplicarea prin torcretare a Consirucilor termoclectried situate in terenuri Imortarelor si betoanetor. ne. 8/79 eu agresivitsi naturale gi OF. CTR Instruetiuni tehnice penis Buletinul industrial. lproiectarea gi executarca Constructilor lucririlor de construct din beton | ar. 2/91 C. Reglementiri privind executarea lucriritor de cofraje parent cu parament natu a ]ea1-86 ornate pen aleirea |] Salton De. [C1569 indramtor penira aplicares Baletnal executarea gi folosires cofrajetor | Construcfilor prevederilor STAS 6657/3-89. | Constructilor glisane. se, 186 Elemente prefabricate din beton, | nr. 1/91 C2 [Crary Normativ pentru alctwvires, Buletinol lbeton armat si beton lexecutarea si folosirea cofrajelor | Constructitor precomprimat. Procedee gi mictalice plane pentru peretih ve, 14 cispozitive de verificare 3 Ia clad earacteristicilor geomeirice. 13Neer Indicativ Titlut ceylementarilor Publicata in= Neccrt lndicativ [Titlat reglementiritor [ Publica 7 D9. [E19-87 Instructiund tchnive privind Buletinal * Reglementic privind verifieasa eal # seeepna lueeialor de vont =] procedee de remedicee a Constructor si instal - defectelor pentru elemente de 587 El [Normativ penura voriicurca Daler beton si beton armat, caltii i reeepyia lucciritor de | Consinictilor D.10,] PE 713-00 insiewetini tshnice RENELT construe ae 1236 ldepartamenate pentru execusa gi | ISPH.- BPE 2 [C285 Norinatv penira incerearea ~~) Baleanut eonvotel betoanctor constructilor] 1/90 betonulu prin metode | Conseructuise 7 hidrotehnice. nedistructive. | * Oar [C1589 INormatv privind prepararea fi | Buledaul I witizares betoanctor cu ayreyate | Constuctilor ES |C3a81 7 + soars. ae. 2091 ncerearea betonului cu sjutseul | Consimeritor « Ces Buletiaul Jcarotelor. 14. 28? Constructilor Ea (CTT insteuegivat tehn “# plastifiat, ta etangarea rosturilor in| — ar. 2/74 Yolosicea radioyeatci la i eadrul constructor hidrotehnice. Jdeterminarea detectelor cin - Bis JCB Instruct’ tchnice peniru Buletinul elementcle de beton armat. a uttzarea aditivului complex | construetilor 55. [C2008 leatructiuni tehnice pentru Buteviant JADCOM la prepararea betoanelor| 1/93 Jcontrotul ealitéti betonuluita | Constmuctitor 7 de ciment Jconstructi inginerestiingropate, | ge, 6/82 . Ds, [C23892 Tnstruetiundtehnice proviaori Buletiaal prin metoda carotajali sonic, [ privind realizarea betoanelor de | constructiilor £6. [C 150-34 Normativ privind cali ‘Buleunul clasi (Bc 60-Be 80). 193 imbindritor sudate din ofel ale | Consteuctilor . [0.15.|C 243-93 instructiuni tehnice penta ‘Buletinul [constructiilor civile, industriale gi} ac. 1/84 iz realizacea betoanelor de nisip. | constructiilor agricole, a 2194 F Regleieniie privindexesutarea laridior de proweois s Gomama{lloc a 1D.16.| (In curs de aparitie) |Specifcatietehaiek peivind deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor, +. lipsa personaluluicalficat ce deserveste staia; + nerespectarea instrciunilor de intrejinere a uilajelor; + alte deficiene ee pot afecta nefavorabil calitatea agregatetor, b) OPRIREA. functionari statiei de producere a agregatelor in baza uuneia din urmitoarele constatir: + dereglares utilajlor de sortare/spilare a agregatclor; >. objinerea de rezultate necorespunzstoare privind calitatea = agregatelor; + nerespectarea efectuiriiincercarilor conform reglementiilor Th vigoare; + _ nefunctionarea sistemului de asigurare a caiti In aceste camuri reluarea activitiii tn condifi normale se va face pe baza ‘econfirmirii centficatului de atestare de catre comisia de atestare, 4.2.3, Alegerea dimensit punetului 6.2.2. ‘maxime a ayreyatelor se va face conform, 4.24 Agregatele ce: sunt te 4 prepararea betuanelor care vor ti expuse in medii umede trebuie veriticate in prealabil prin analiza ceactivitsui cu alealile din beton, 4.25, Transportul si depozitarea Aureyatele nu wrebuie 58 fie contaminate eu alte mate (ransportului sau depozitic Depozitarca agregatetortebuie ticuti pe platforme betonate avind pante si figole de evacuare a apelor, Pentru depozitarea separatia difertelor saruur se Vor even companimente cu iaéltime corespunzitoare penta evitaces amestecdei eu alte sori. Compartimentele te vor marea en til tle sort deporita. Nu se admite depozitarea direct pe pimint sau pe platforme balastate 42.6, Controlul calitagit agregatetor Conrolul caltiii agregatelor este prezentat ta pune (7.2.1.1. 4 in ANEXA V1. ,, iar metodele de verificare sunt reglementate in STAS 4606/80. 4.3. APA, Apa de amestecare utilizaté la prepararea betoanelor poate si provini din rejeaua public sau din alld suesi, dar ia acest ultim caz trebuie sf indeplineasek conditile tehnice prevSzute in STAS 790/84 44. ADITIVI : : 44.1. Tipurt de adittvi si efecre asupra betoanetor 4.4.1.1, Aditivii sunt produse chimice care se adaugd in beton ta cantit mai mici-sau egalercu 5 % substanid uscath fafi de masa cimentului in scopu imbundtitiri / modifietrit proprietijtor betonului in stare prowspaté 3i / sau ‘intirits, cy]UAL 2AGitivi Weebuie si indeplineased cerinfete din reglementirite fice sau agrementele tehnice in.vigoare. Aditivit au (rebuie 38 contind substanle care 58 influenjeze acgativ proprietitle betonului sau s8 producd alele yrupe (clase) de aditivi care se intilnese in practica in fanctie de efectul principal pe care aditivut lor betonului Aceste yrnpe de baa sunt - alitivi reducstori de api uitivi intens reduestori de api eplastifiantt i accelerator de pri + aditivi acceleratori de intirire + aditivi antrenatori de acr + aditivi a inghet impermicabiliaatori i inhibitor’ de coroziune 4.4.1.4, Efectul aditivitor asupra proprietijilor betonului este in eeafitate un efect complex ~ pe lingé efectul principal existind si unul sou mai multe cfecte secundare mai mult sau m Efectele principale si secundare ale aditivitor curent utilizatiprecum si influenfa acestora asupra caracteristcilor betonuli in stare prosspitd si intiité sunt prezentate in ANEXA 13, 44,2. Condifii de utillzare 4.4.2.1. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop : ibundtijirea tucrabilitSiibetoanclor destinale executirit elementelor eu armaturi dese, sectioni subir, instyime mare de turnare; - punerea in opeté a betosnelor prin pompar imbunatitirea gradulai de impermeabilitate in,cazul recipientilor sau 3 clementelor expse la intemperi sau situate in medii agresive: ii Ia inghet ~dezghel, = tealizarca de betoatie de class superioars; 32 € + reglarea procesutui de inti de cetiny cle tehnologice; rcicre’ sau accelerare de priza in Functic. ~ eregterea rezisten{ei si a durobilitijii prin imbunatitirea structurii betonulai 4A22.Utilizarea adit mentionate in tabelul 4.4. ‘lor Ia prepararea betoanclor este obligatorie in BETOANE PREPARATE OBLIGATORIU CU ADITIVI |monolit avand clasa 2 C 35/45 intens reducdtor de apa Tabelul 44. Weer. [ Categoria de betosne | Aditiv recomandat | _ Observatii -[V~[Betoane supuse a inghet [antrenor de aer = dezghet repetat 2 [Betoane eu Jrcducator de opi [dupa caz = permeabilitate reduss | plastfiant - intens reducstor ~ superplastifiant -impermeabilizator y___|Beteane expuse idem [dupa ear: conditié de agresivitate = intens reducétor— intensé si foarte intensa superplastfiant + inhibitor de coroziune | Betoane de rezistenjé |plastifiant sau | Tasarea betonulut = avind clasa cuprinsi — fsuperplastifiant [13 ~T 3/14 intre C 12./ 15 5iC 30/ sau TS /T5—T5 37 inclusiv 5. [Betoane executate superplastfiant — [6 |Betoane fluide—cu _fsuperplaztfiant tasare egalaicu TS 7 [Betoane masive (Plasifianty Betoane tumate prin | Superplastifiant + tehnologii speciale (f5r8 |Inlirzictor de prizé vibrare) fs [Betoane turnate pe timp |{ntarzictor de prizd célduros +Superplastitiant (Plastifiant) 33.Neen.| Categoria de beoane | Adhiy recomand i inv recomandat | + Obsenvaii > [Bees inp Aniinghey + on os accelerator de pried 10 [Accelerator de stare cee marilaemene cure Orsay invavea in vigoare pretensions ta publicare, 44.23. In eazurile in care Proi i ; : Geant it eae Pricctonl aprecined ed penun eat tpn te cats e04 4 duabitie et oblguorefolostee aueitor sect ens 86% documenta poet bute ek ai expres avizil projeciannului si specialitate, : : 44.2.7. Conditile concrete de uilizare Condiile tehnice pent matealele componente (tele decit cele qandite) Prepararea, anspor, punerea in luerare qi tat etonilui, vor & abil de Ia caz ts eaz in fincie de tpul de ndine a at si vor fi ‘mengionate in fig tehaologied de betonare, 4.5. ADAOSURI 45.1,Conditil generaie Webuie si foloseases - betoanetoe ayeesivs Adaosurile pot imbundtdyiurmitoarele ale lucrabilitatea, yradul de impsrmenbilitate, esziae Exists dous tipuri de adaosuci ~ inert inlocuitor partial al piri fine din agreyate, ca cu €ca 10 % eantitatea de nisip 0 ~3 mm din ayreyate, Folosirea adaosului inert conduce la imbundtétirea lucrabilitiii si compacttsii betonului: ~ ctive, caz in care se conteaz’ pe propricttile hidrautice ale sdvosulu. Adzoturi active sunt: zgurd granulata de Furnal, cenusi, praful de slice, ec in cazut adaosurtor eu proprictti hirauice, Ia calcutul raporalol ase se 130 15 < : 7 moderat |Construc{ii expuse indirect agresivit 18 Re} 2300 agresivitate marine. 3. |Saruri de among) | 5 . fe 7 aimostericd | 1 |Constructii expuse inghef-dezghefului imy/dm! 50-99 | 100-200 } 201-500 eee inclusiv eu faci posibilitate de stropire. mepry | vost const inhi ar ay inetre 4. [esnesons 04H) so0.199| 200-1000 | 1001-3000). > 3000 marin | 2 inghet- pe twp ngfae dezghet 5. 130-249 | 259-500 | 501-1000] > 1000" Jmg/den? ii gi uscdciunti, precum si 6. |Dezaleatinizare ae : : het in stare saturaté (HCO,) in mg/d? [Condens puternic generat de procesul [duritate, (°G) (en tehnologie. 7. |Oxizi alealin: (OF) in Mec chic cu agesivitate foarte staat FS). lyf? pete tres eat eee 7 5 [Mediu chimic cu agresivitate slaba (S).. [Conjinvt total de saruri F MEDIU [Mediu chimie cu agresivitate fin g/d’ ‘i e BOE | aeeieos eee CHIMIC AGRESIV intensd (1). [Mediu chimie eu agresivitale foarte intensd (Fl). ODSERVATIE: - Clasele de expunere 5 (a,b,c) se pot intalni in practicd singure sau in inafie cu celetalte clase de expumnere. 40 Pentru stabilirea tipulut #1 dozajului de ciment pentru agresivilatea sullatich foarte intensi se diferente’ tei cazuri funcfie de confinutul, de (SO,") mg/ém’astfel: Foarte intensi | 1001-2500 Foarte intensi 2 2501-5000 Foarte intensi 3 >5000 4a‘CRITERII PENTRU APRECIEREA GRADELOR DE AGRESIVITATE ZONA MAREA NEACRA Tabelul 5.3 Agresivie, tea apei de mare 4b mediu Ayresivita- tea atmos-| SL cay CERINTE MINIME DE ASIGURARE A DURABILITATH PENTRU. BETON IN FUNCTIE DE CLASELE DE EXPUNERE Tabel 5.4 Clasa | “Clasa [Grad [Grad Agre- Aer” [Raport | Tip de ciment de | de fae | de |oate fance-jarc, | contoom expur| beton, fimperm|getivarezis- [nat max’ | Tabelctor were | min feabir | te, (lene din Anes 12 fate, | mine fla in, nghet fice . het 1 Cis’ ea - = ~_ 10,65" 2 aft 16/20" | Pa i = [> 0.30 bicis/3as {es |G100} da | da foas pe 25730 [Pa Giso| da _| aa [oqo | ba iy |C20/25 [Ps = ¥ bilc2s730 |P12 | G10} da | da joao {123 b2ic2s/30_[piz_|Giso| da | da loo 5 alcis/25 [pe 0,50 blcisy Pa . = f= foso |12.3 fC 18/22,5 | P12 oss }C 25/30 0.45, (erica OBSERVATII : N= normal (M- moderat S-sever ee Agresivitatea armat pe o disianjl de | kim fati de firm, 42 3 ei OTA:*- pentru betonul simplu au existé condigie! ** se poate adopta clasf de beton minim C 12/15, cu condifia * indepliniri simultane a cetortalte ceringe minime pentru asigurarea durability ‘+ ~ conform tabel 1.5.3 (Anexa [.5) OBSERVATIE: In clasele de expunere 1.5 daci ve indeplinese condi impermeabilitate minimum P 12 gi.celelalte céndifii minime de asigurare dlurabiliii, se poate adopta pentru befonul precomprimat clasa minim’ de bbeton C 20/25 sau C25 730, functie de tipul de armaturi utilizate 43. : Cc DOZAJUL MINIM DE CIMENT PENTRU ASIGURAREA CERINTELOR DE DURABILITATE, Tabet 5.5 Gadde Dodaj minim de eiment (haar) penis ayresi Beton simpli Beton armat - 150 250) a 80 “75 z i, 200 290, oi 300) 325; i zi 325; 365) yes 300) 325; 1 350) 390 vs 300) 325; H 5 365 ANA [AS ANA aS x [aps ms | 240" | 260 2707 (130) bys 300 330" | 325 360" 30) 300" 340” e{ tT 350 [3307 | 399 | 368" (280) | _ 310” oa 350" Ft a0" 4507 370" 410” a [RED] asocey’ aio] as0¢% [as9RT (280) |_410” 450” ao] BOT HOTATI ANA. ~ ape.naturale agresive, cu excepfia celor cu agresivitate sulfatics siapa Marit Negre AS. = agresivitate sulfaties « 1) CIMENT LAS 2) CIMENT HE HAS 3) CIMENTSR I; SRI A-S, (+) = mdsuri suplimentare de protectie ()- varie din parantez se voralopla pont betoane suport sau de egalizare OBSERVATIE: In cazurile in care nu se menfioneazd tipul de ciment, leste conform anexci 1.2. © 6. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI 6.1, CONDITH GENERALE Betonul poate fi realizat pe baza unor comporitii stabilte in dow moduri principale: + amestecul de beton proiectat fa static de producitor printr-un laborator autorizat; - amestecul de beton preseris (de catre proicetant si/sa laborator autorizat Nilizator) printr-un 6 1. Amestecul de beton proiectat GILLI. Cerinfe generale Alegerea componentilor 5 stabilirea compozitii de cate producstor pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verifieate de caire un laborator autorizat, In absenta unor date anterioare se recomandi efectuatea unot amestecuri preliminare. In acest az, producstorul stabileste comporitiabetonului astfelincat $8 afbe 0 consistenja necesar, $4 nv segrege si si se compacteze usor. Betonul intirit trebuie s& corespunds cerinjelor {ehnice pentru care a fost proiectat gi in mod special sé aibé rezistenta Ia compresiune cerati. In aceste eazuri, amestecurile de proba ale betonului in store falirili trebuie $8 fie supuse . Incerciilor pentru determinares caracteristicilor pentru care au fost proiectate, Betonul trebuie sé fie durabil, si realizeze o bund protectic a armaturi Coimpozitia betonului trebuie proiectaté avind in védere prevederile prezentei reglementii tehnice. 6.1.1.2, Date privind comporitia betonului {In cazul amestecului proicctat rebuie specificate urmitoarele date de baz: 2) Clasa de rezstents; b) Dimensiunea maxima a granulei agregatelor; ©) Consisten{a betonului proaspat, 4) Date privind compozitia betonului (de exemplu raportut A/C maxim, tipul si dozajul minim de ciment)-functie de modul de uilizare a betonului (elon simplu, beton armat), condiile de expunere ec. in concordan{s ct provederile prezentului cod de practic. 45De exemplu: un beton de clasa C1620 cu consistenta TS, preparat cu tat 132,5 #1 avind ayregate 0 ~31mm se va nota: C16/20 - T3 - 132,5/0-31. In anumite carve privind condigile speciale de uilzare a betonului nebuie Speciticate caracteristici suplimentare (ce trebuie si fed: obiectul unor teste 3) Caracteristie’ ale betonului init, de exemiptus = densitate + FezitengS ln penctrarea ape (impermeabiltaten betonului) + rexistenga ta inghes - dezghe} + eetistenta la atacul chimie = rezistenta ta wzurd, ete +) Caracteriitci de compori = tipul de ciment + confinunul de aerantrenat rezistengei ~eanttatea de caldurd degajatd in timpul hidratécii isi speciale pentru agregate + cerinfespeciate privind ceactiaaleaii-agregate + eeringe speciale privind temperatura betonului proaspat. in cazul in eave se cere obtnerea unui anumit grad de impermesbiltte, selivtte ete, nottia betonului va cuprinde si aceatecaraceristci (de exempla pentru gradul P8 de impermeabilitate: C16/20 - PS - T3 - 12,3/0-31). 6.1.2, Amesteeul de beton preseris 6.1.2.1, Cerinfe generate a Proiectannul 4/sau utilizaorul Igi asumé ” responsabilitatea_peqtru ‘compozitia betonului. In acest caz rebuie verificate intr-ua laborator aulorizat, alegerea component cerinelortehnice penitu betoane, In general datele de bazd specifica in cxzil amesteculuide’beton preicris sunt similare cu cele ate amestecului de beton proiectat. 6.1.2.2. Date specifice privind amestecurle de beton prescrise In cazul amestecului de beton (comporitia betonului) prescris trebuie s8 se specifice cel puin urmitoarele date de baz&: 2) Dozajul de ciment la me de beton/clasa betonulu; 46 ) Tipul gi ctasa cimentului; ©) Consistenja si raportul A/C ale betonuli proaspst; €) Tipul de agrega «) Dimensiunea maxim a ayreyatelor si zona de yranuloziate; 1) Tiput gi cantitatea de aditiv sau adaos, 6.1.2.3. Date suplimentare privind amestecul de béton preseris Daci este necesar pot fi specificate gi date suplimentace cur a¢f 8) date privind comporitia gondii speciale pentru agregate incluzand ji © aaumics yranutozitate ~ eontinunsl de aes antrenat din betonul proaspit 'entare privind temperatura betonulai provepit privind anspor sawsi procedurite de numare = ilmut de tivrare al betonului ‘indicarea tipului (cw sau aed amestecate) yabai aracteristicilor mijlocului de wansport i Fi in generat 6.1. Stata precum si wilizatonut au obligaia de a lives, respectiv comands beton numai pe baza unor,comenti in cate x2 va inserie tipul de beton si detalii privind comporitia betonului conform punctelor 6.1.1 3161.2, Programul si ritmul de tivrare precum si obiectul (partea de strictucd la care urmeazi a se folosi), 6.1.4. Livearea betonului trebi beton. insojits de un bon de livesre-transport 6.1.8. Compozitia betonului ‘utoriza; stabilirea eompozitici tebuie si se faed: ‘1a intrarea in functiune a unei stasii de betoane; 118 schimbarea tipului de ciment gi/sau agreyate; ‘la schimbarea tipului de aditiv; “la pregiticea exécutiij une} ncrici care necesité un beton cu caracteri deosebite de cele curent preparaie, sau de clas egaté sau mai mare de C2025, @ stabileste si/sau verific8 de un luborator 6.1.6, In cazul-constructiilor speciale precum gi in eazul uilizéeit unot ‘ipuri de ciment, agregale, aditivi sau adaosuri care ou sunt prevanwte Prezentul cod de practicd sau care nu at reglementéei speciale, sta 7 . a— € etoanelor se va face pe bazi de studi elaborate de institute de 6.1.7. Lumar, faboratoru staiei va analiza rezultatele incercirior efectuate bh virsta'de 28 de zile si vo efecma, cu acordul seris al faboratorutui care 3 vorificatrefeta, eventualele coreeti ale dozajului de ciment sat sri mceste in vedere angi aii btn Analiza s¢ va face pe tipuri de betoane de clas 2 C 8/10 lwand in considerare rezultatele obtinute =; in prima etapa de analiza se vor aplica urmatoarclecriteri orientative: 8) max, unul dia 20 eezullates¢ situeazi sub ctasa betonului C ‘Ye din rezultate sunt mai mici deeat (4! oy” C25 [C1470 [C1725] C 20795 [C25/30]C 32/00] 153185] zona, | 2227 | 25/30 _| 30735 | 38/46 270 _| 3276 | 3439 [3742] ayvas_| 51760 Pentra tipurite de beton la care au este indeplinit unul dintre criterille prezemate ta capitolul 17" Conteolul Caltiii gi se va determina class de bpeton efectiv realizata. in situate in enre se Conitats C8 C seaiy> Coun © V8 reduce dozajul de ciment pe baz8 de ineredr pretiminare 6.1.8. Canttiile de materiale corespunzitoare unui amestec se vor stabil pentru un volun de beton proaspst de max. 80 % din capacitatea nominalé 2 ‘uiilajului Folosit pentru malaxare sau confonn indicator previzute in cartes tchnied a utilajutui 6.1.9. In cursul preparirii betonului, compozitia se va corecta de cftre latoratorulstaliei in functie de rezutatele incercérilor privind: * umiditatea agregatelor, * granulozitates sorturitor, * densitatea aparenté a betonului prossp: * consistenta betonului. © Daca se impune o corectare a cantitifii de api de amestecarc cu max. £ 5% 4¢ admite ea pentrd celelalte componente si se mentini cantitile stbilite Nerior. 6.2. PROIECTAREA AMESTECULUL 6.2.1. Cerinte privind consistenfa betonului 6.2.1.4, Lucrobilitatea reprezinté eapacitatea betonului prosspit de 2 putea i turmat in diferite condijii prestabilie si a { compactat corespunzitor. LLucrabilitatea s¢ aprecia2é pe baza consisten{ei betonulvi, 6.2.1.2. Consistenja ceruté betonului depinde de_felul elementuvi, dimensiunite elementelor structurale, prezen{a gi amplasarea armaturi,tipul echipamentului de transport si punerea in opera a betonului, de posibiliiyite de compactare si condiile de mediu in tnipul turn Tn ANEXA L4., Tabelut L4.3. se prezintS orientativ consistents betonulai funetie de tipul elementului gi bevonulu Consistenja betonului proaspit depinde de continutul de apa, de factinile fine ale agregatelor, de granulozitate, si de satura agregatelor. Consistents poate Gi influentaté prin addugarea unor aditivi sau adaosuri. In ANEXA [.4., Tabelul 1.4.5, s¢ recomonda incadrarea in anumite zone de ‘granvlozitate, Funcjie de dozajul de ciment pentru obfinerea unui anumit tip de consistent. : 6.2.1.3. Imediat dupa amestecare este posibild 0 reducere a consistentei betonului. Acest fenomen poate spare in medii uscate gi [a temperaturi mari ‘sau in cazul in care se folosese anvmite tipuri de cimenturi sau aditivi cum ar fi aditivii mari reduedtori de apii sau superplestiianyi.—- 6.2.1.4, Consistenja poste fi miésuratd prin diferite metode prezentate Ia jpunctat 7.¢. 6.2.2. Cerinfe privind granulozitatea agregatelor * Granulozitatea aeregatel Granulozitatea agregatelor este verificalé cu ajutorul sitelor sau ciururilor cu dimensiunile ochivrilor conform reglementirilor in vigoare STAS 1667 - 16:02; 0,5; 1; 2; 3(5); 7: 10; 16; 20; 31; 40; 50; 63; 71. 49* Cerinte privind araqulozitatea aerevatel + Pentru objinerea unui amestee eu ua do2aj optim de ciment gi o caattaie micé de api se recomands uilizares unei combina de condi turnare, compactare precum si de tipul agreyatelor ee se folosese, In anur canuc, penta a betonal si nu segrege ta timpul transpornului, tums gf sompactirii, pentru a Ui suficient de lucrabil si ugor de compacta trebuie sporiti cantitatea de parte find. In ANEXA La, referitoare la consistenta bbetonului se prezinté recomandisi privind espectarea acestor condi +:Dimensiunea gronulei maxime a agregatelor se stables dimensiunile caracterstice ale elementelar, respectindu-se cond bau 14D" bau 54-5 mum" au $13 € unde ‘D- dimensiunea cea mai mics a clementuti structural = distanjaintre barele de armituci «+ strat de acoperire eu beton al armaturi * In cazul plicitor se poste adopta rela recipientilor #¥s4u monoltizirlor §,., 5 U6 D; Se aplicd cu exceptia cazurilor in care se isu misuri speciale de cexemplu gruparea bsrelor de arméturh; In ANEXA La. (TABELELE f. 4.6.aul. 4.11.) s¢ prezinth zonele de granulozitate pentru agregate 0 -16; 0- 20; 0-31; 0-40; 0-7; 0-71. 6.2.3 Ceringe privind alegerea tépului, dozajulul de ciment 1 raportulul ac * Recomandidi privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate in ANEXA 1.2. * Raporul A/C este stabilit fimctie de condifile de rezistenta impuse betonului. Valorile orientative ale raportului A/C Functie de clasa eimentului folosit pectra objinerea unei anumite clase de beton sunt prezentate in tabelul [.4.2,, ANEXA L4, Chiar jn cazurle in care objinerea unei anumite rezistente a betonului er permite wtilizarea unui port spi/ciment mai mare, el ou trebuie si depigeascl vatorile fimith prezentate ta capitolul privind durabiltates, ‘betonului (Funcfie de clasa de expunere a structurif(tabelul 5.4,, cap. 5) 50 Dozajul de ciment este determinat functie de clasa de rezstenjs » betonului, precum si de cantiatea de apa necesari penini ase objine o anuaitt consistenti a betonulai proaspat, ‘Alegerea compozitiei se va face prin incerciti pretiminare urmirindu-se realizarea ceringetor, 6.24. Cerinte privind alegerea aditivitor si aduosurilor storie pentru clase mai mari idl, Anexei (3 pe baza acord cu reglementiri specifice ‘sau agremente tchnice bazate pe determinéri experimentale. Adaosurile trebuie si respecte prevederile pet. 4.3. * In ANEXELE 14, $i 15.:se prezindl recomandici privind stabilies comporitiei betoanelor. St© T.NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUL 7.1, BETONUL PROASPAT TAN Ce 2 bewonului prosspat (masord a luerabilitii) poate fi doterminalé prin urmitonrele metode: tasarea conului, remodelare VE - BE, wl uke enmpaciare $i rispindire.Clasificarea in clase, functie de diferitele TAA {Casa Tosarea conutut_(awa) Ft, 730% 10 ri ¥ 70 £20 z Tart ¥ lo0ir 20) 4 Ty 7B 120% 20 TTF F 150% 30 Et | x {130 £30 Remodelare VE - BE determinaté conform STAS 1759 - 88 Chase Remodelare VE - BE(@) Ve >a cA 30-21 cA 20-11 Vy 10-5 My <4 Tabelul 7.1.3 Grad de compactare determinat conform STAS 1759 - 88 Clase Grad de compactare (Waltz Ge) c > 146 C 145 - 1,26 cy 1,25 - EL C G 110-104 52 © Tobelol 7.1 ir dierinatd conform (50 9812 Class iaepinde (mn) a 0 if 330-410 Fy 20-190 ry 390-600 Determinatea consistentei prin metoda tasirii conului au este recomandats pentru betoane cu lucrabilitate reduss. Dacé valoarea tasirii conului est imicé de (0 mm, rezultatul va fi incegistrat ca find infer vva utiliza 0 altd metods (yrad de compactare, remodelare VE - BE etc.). in cazul betoanelor cu tucrabilitste mare se: recomands utilizarea metodei tasici comului sau metoda caspandiri tn gencral nu exist 0 coreare inte cele patru metode,astfel consstenia ‘Avind in vedere ¢3 cea mai folesité metodi este cea a tasirii conului, cu exceplia betoanelor foarte vrtoase, in prezenta reglementare teinicd sau fcut referiri in special la clasa de consistenid T. 7.1.2. Confinutul de aer oclus Continutul de ser clus poate fi determinat conform STAS S479 - 88 folosind metoda graviitricS sau metoda volumetricd cu presiune. 7.1.3. Densitatea aparentt aparente pe betonul proaspit se efectueazi in conformitate cu STAS 1759 - 80. 7.2. BETONUL INTARIT 7.2.1, Rezistenfa ta comprestune suai shes snesbconsssnasontonornaoreyetrunesetice Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fat (Fu os). “care este ‘tezistenja la compresiune in N/mm? determinati pe cilindrii_d: 150/300 mm (sau pe.cuburi.cu Jatura de_150.mm).la.varstade.2% zileSsub a cat jaloare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate, Definirea clasei 53= ficuta in prezenta reglementare tehnicd are in vedere pstrarea epruvetelor 7.23, Rezistenta la penetrarea upei Z contorm STAS 1275/88, uae ne ARN teak Nel AMEE il Un wbslia se pectin Cele de ben tine i ake mod gy | STAS 3622 - 86 stabilegte nivelete de performanti ale betoanetor fin C f orespondenta orientativd cu clasele definite in Normativul C 40/86, de gradul lor de impermeabilitate conform tabelului oe See, NRE a Tabet 7.22 mae tetas ‘, Frees 250 fu] ass [ass sect spo ate ban) sop eta t i pant foen 4 B400 [EJ } ‘ In prezenia reglemeniae tehnicd se fhe celerii ta sabilirea yr impermeabittate mecesar betonului uncjie de elssa de expunece a {abelului Sa. (cap, 5). Gradul de impecmeabilitate este siabilt contoon Se : 3622-86 i ed lin cazuri speciale se pot stbili gi alte grade de impermesbilitae, jar sane é impermeabilitstea betonului se poate stabiligi fa alle virste deckt 28 rile (30, i “Clase de beton care nu se regisese in normele europene gi care riman 90, 180 zie). valabile oumsi pind la intrarea in viguare a Romcodurilor de proiectace * {armonizare cu Eurocodul 2) 7.24, Reaistenta ta inghet - dezghe ne In cazuei speciale (pe baza documentelor tehnice sau cu acocdl unui institut de speciatitate) clasa betonului poate fi determinaté pe epruvete de alte In STAS 3622 - 86 sunt stabilite nivelete de performanté ale betoxnetor dimensiuni sau virste sau tn alte conditii de pastrare a epnivetelor, cu functie de gradul de gelivitate, conform tabelu aplicarea coeficientlor de conversie corespunzitor. : Pani'la introduceres tiparelor pentu confectionarea epruvetelor cubice de abelul 7.2.3 130x150x150 mm $i cilindrice de 150x H300 mm se accept pe o perioadi Gradul de gelivitite al betonulu - de 2 (doi) ani de Ia intsarea in viguare a prezentci reglementiri determinarea : fe 20 7 BAUMANN - CALLY 2) Suitati S 0, (aug/ka) 72000 - $000, > 5000 BAUMANN - CALLY Grodul de severitate al atacului chimic poate fi redué cu sciderea permeabilit In cazul in care conjinutul de sulf din sulfuri depigeste 100 mg S* per kg de aer+ sol uscat (mai mult de 0,01% S) sau in cazul depozitelor de produse reziduale industriale, efectele chimice poter trebuie analizate de un institut de specialitate. In general dtacul chimic este mult mai sever Ia temperaturi si presivni ridicate sau/si dacé betonul este supus i la abraziune meca alternanti inghet-dezghet. f . Gradul de severitate al atacului chimic poate fi considerat m: lemperatura apei este sedzuti, cantlatea de apa gi viteza sa sunt limilate ea in azul unor soluri cu un coeficient de permeabilitate > 10° m/s. Rezistcnga betonului la atacul chimic “depinde in primul rind de impermesbilitatea sa; se vor respecta astfel condifiile precizate in tabetul 5.4. (capitolul 5.). i ‘Trebuie de asemenes avut in vedere ca tralarca belonului si se efectueke conform prevederilor din prezenta reglementare tehnicé. 87{n cazuri speciate de expuncte la subsianfe chimice eu agresivitate mare la proicciarea compovitei s¢ vor respects reglementirile ‘tehnice specific, inetusiv prin tuarea unor misuri suplimeniae de protect, cum ar fi aplcaren uunor pelicule impermeabite Pent un continu de sultai depssind 600me/1 in api sau 3000 myfky in sol se recomands Folosirea cimennuclorrezistente la sulfai. Penint solurile care prezin 0 cantiate importants de sulfati $i cloruri lwebuie seordaté oa ‘components betonului Betonul preparat eu ciment Pontand rezistent Ia sulfati are in general o fezistentS ai mid 1a penctearea jonilor de elor decat betonul preparat cu cimennuri eu adsosuri (ayuré de furnal. 4 eazu stucturior in contact cu apele mici sau expuse atmosterei marine 48 vor respecta condijile precizate in tabelul 5-4, In general uebuie scordati o arene deosebité stabilicii compozifiet betonului supus fa actiuni agresive chimice si ori de cite ori apare necesac se litte efectuarea unor stu scestel compozitii. Se vor cespecta de asemenea recomandatile din prezenta eylementae tehnied yi din alte reylementii specifice. Specialé. aleyerii cimentului eare va intra in 8.4. BETON CU REZISTENTA MARE LA UZURA, Betonul poate fi folosit in medi in eare este supus unor acfiuni severe de uzuri ("scurgerea® unor materiale pulverulente la incdrcarea / descircare, contactul cu ape curgatoare ce antreneazi nisip ;i/sau gheais, etc.) In aceste cazuri so cecomandS ea betonul si aibd o clasi mai mare decat C 30037, avindu-se In vedere faptt ed betonul cu rezstenté mare la compresiune fate gio reaistengi mare la wzurd. : La suprafaja expusi direct uzurii, agregatele ‘mari trebuie si fie bine inclestate in beton. Astfel se recomandi 5 se includd o proportie mare de ngregate mari iar agregatele fine si fie intr-o proportie suficientd astfel incdt 6 obfind cit mai pufine goluii intergranulare. Textura suprafejei agregatelor tuebuie si fie rugoasd. Este preferabil si se evite scurgerile de tapte de iment prin fotosirca unui beion de, consisten{S plastid i tratarca aditionall a suprafejei betonului prosspit prian-un tratament de vacuumare satl.o compactare siplimentard conform unor reglementiri specfice. Se va folosi in 58 aeeste eazuri, eriblurd din roci granitice sau bazaltice in propocte se cel putin 20-25% din masa agregatului din compoziia betonelar ezistente la uzucd Pentns a se asigura e€ supeafiqa betonulai ou va fi fails, Letoual trebuie protcjat © perioads suficients, uncori dubla fati de perioata propusi Ls capitolul 15 Tratarea betonulu In cazuri severe ale actiunii de u2urd se va inlocud paral sa «otal agreganul cu cuary (duritate 8) sau electrocorindon noemal, eventual sarbutS de siliciu (duritate 9-10), dupa ea2, ew avizul uaui insteut de specalia In stadivt intirit zonele de suprafats necorespunzitoare pot prin polizare, in special in cazul pardoselior ailate la construct niexpuse, inlaw inchise 9. PREPARAREA BETONULUI 9.1, PERSONAL, ECHIPAMENT sl INSTALATIL, LABORATOARE, 9.1. Personalut impli va aves cunostinjele gi experienja necesare gi va fi atestat intern pentru aceste sgenuri de activitate : Condueerea activititiistaiei de betoane se realizcazi de un gef de staie atestat de US.C.LP.U.AT. prin inspectille (eritoriale, care ttebuie si ile de dozare si amestecare ale betonului toate ti echipamentele din dotarea unititilor de producete a betooului trebuie sf asigure prin buna lor functionare cerinjele pentru aceste genuri de ‘operajii formulate in prezenta reglementare tchnicd gi f° fie atestate de C.NA.M.E.C. din cadral MLPAT. 5.1.3, In cazul Betonuh 1 in contact, inveritnil gi executantl ant reprezentaniiaceiora pot abd roductior buna Rcfionre. 4 echipamenilor 4 nenea et verfice dad betonul tx momentl lve ile tani cerute 41 dach bom de Iveare confine tate informaple necesare, Verificerea efectutt ru webuie ullzad Ue staja de 59 ©aad © 2 control: ealititii Betonului gi nu absolvé stalia de prcparare a beloanelor de cispunderea livrrii unui beton conform ceri clo si ‘ici ou va exclude 0 respingere ulterioar’ a betowului de cdtre client, 9.1.4. Laboratoare de betoane Peat ig ivelului de calitate corespimzstor cerinjelor, exeeutan Iuceivilor de ennstructii sau investitorul prin reprezentany colahoreze cit un Iiborater de beton autorizat, altul decdt al stafiei de betonne enim acest yen de Iueriti, care este echipat eu loats aparatura $i instala wl apetea23 ta un Inborator independent, extern antreprizei, speciticate prin contract toate determinsrile necesare asiguesrii gi controlului ealitaii betonului, funetic de specificul lueriii, 9.2. STATILE DE BETOANE 9.2.1. Prin static de betoane se infelege orice unit ivreazé beton, find dotats cu wia sau mai multe instaayii(sec{it) de preparat boton sau betoniere. Certificacea caliti(i betonului trebuie feuti prin grija producdtorului in conformitate cu metodotogia si procedurile stabilite pe baza Leg 10 + caitlin conttuctii din 1995 yi « Regulsmentuluiprivind venti in construct te care produce si 9.2.2 Sail de bstnne vor (anton nurs pe bez de teat ibe Ia ppunerea in functiune de o comisie interné n{4 unui reprezentent Uescnnat de [SCLPUAT pe bas anor precede evaluae i ndeplne cerinjelor mentionate la punctul 9.2.4.Reatestaea stajillor se va face dup seciagi procedurd la fecare (doi) ani Cenificarea conformitati produsului (beton) este obligatorie gi se va face de cétre un organism independent autorizat in. conformitate cu prevederite legate, cv respectarea prevederilor din prezental COD. 9.2.3 Comisia de atestare intemi va avea urmatoatea_componenti: yesedinle - conduedtorul technic al agentului economic (cu studii de specialitale) sau in ipsa acestuia un specialist atestat de MLPAT ca “Responabil telwie eu eiccuja", angaat permanent sau tn regi de colaborare: 60 & mb “specialist eu atribuyii in domeniul controlutui de calitwe © specialist cu atribuyi ia domeniul de mecanizare 2 geful laboratorului autorizat al unitiittuteare sau al laboratorutui eu «are 5-2 incheiat o conventie sat un contract de colaborore = geful statics jn canul in care atributile speciatistului din domeniul controlului: de te sunt exercilate prin cumul de furctii (in conformitate cu sisternal de lizate tm comisie av asigurare 0 calititii adoptat) de una din persoanele no va mai fi necesara participarea unvi alt specialist. Specialistul din domeniul mecanizirii va putes fi a colaborare pentru participarea la actiunile privind atestarea statiei gi va aves ‘umnostinjele necesare verificariitehnice a utilajelor si aparatuiiutlizae regim de 9.2ul,Pentra objinerea atestiri, stayile de betoane trebuic si aibi un sistem propria de asigurore a calitsii (sau 54 funcfioneze in cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calititii care si cuprind’ gi aceasté ‘activitale) care si fie cunoscut, implementat sé functioneze si si asigure cafitatea produsuluilivrat la nivelul prevederifor din reglementiri, comenzi sau contract. Pentru aceasta stajiile de betoane trebuie 85 dispund de: a) documente cu privire 1a sistemul de asigurare 2 cali (exemplu: manualul de calitate, proceduri generale de sistem, operational plan de caltate, regulament de Funcfionere, fie posturi et.) ') depozite de agregate, de rezerv si consum cooform prevederilor prezentului cod si avind compartimente separate si marcate pentru numérul fecesar de sorturi rezultate in Funcfie de granula maximé uilizalé; ¢) silezuri mareate cu tipal de ciment depozitat care 58 permiti depozitarea simultand a minimum 2 tipurt de ciment si avind -capacitatea total de depotitare cérelalé cu capacitates de productie a stafiei pe un interval de minim 3 zile; in cazurile in care se foloseste $i ciment in saci, dotrile vor 6 coréspunzitoare prevederilor prezentei regiementaritchnice. @)silozuri pentru adaosuri (ia‘cazul in eare se folosesc adsosuri; ®) sisteme de dozare a materialelor componente care s& corespunda clasei de precizie din documentalia tehnica a acestora; 1 utilje de preparare # betonului, in stare bun de Functionare; 8) instalati de preparare, rezervoare si dozatoarc pentru aditivis adoptat proceduri 6t1) dtdr cae s asigure splarea betonierclor, bincirelor gi mijloncelor de transport 1) dotsri care #8 permi Functionaces 3 Incdlzirea apei gi a agregatelor, dacs se prevede i pe timp figuras; }) pertonal de deserve in eonformitate eu prevederile din ANEXA 16; 1) nomenclator al elaselor su tpurilr de betoane ce se vor produce la iecareinstalatc (sec) si incegistraci cu privire la calitat 2) [nborator sutorizat amenajat eu spot destinate pentra confectionarea prover $i fspectv condiior de expunere, previzut eu dotéie gf wil Statiei pe toatS durata de functionare sm) omenciatorul gi freeventa operailor i incercisilor pe care le C 8/10 la un volum mai mare de 13 % din total cantii produse s-a inregistat gradul III de omogenitate sau nu s-a ‘calizat elasa betonufui (Anexa VLA); Stablicea gradului dé omogenitate ai betonului este prezentat in ANEXA 1.7 aH + nefunefionarea sistemului de‘asigurace a calitii; 9.2.8, In vederea rezolvicil neconformitiilor constatale cu ocazia audinalui interna verificiriloc periodice sau a inspeciilor efectuate de organismele abilitate,agentul economic (stajia de betoane sau foru tela) va tua wisi preventive smi corective dupi ea Aducerea la indeplinire a actinilor corective se comunicd in maximum 24 ore organului constatator pentru a nat vet ; eee In eazul limisicii productil sf opritii Aunctondci, rluarea act , condiii normale se va face pe baza teconfirmarii certificarului de atestare de cltre comisia de-atestare.9.3, DOZAREA eae 9.3.1. La dozares materialelor componente ale betonului se admit urmitoarele abateri = agregate £3 % -ciment si apa 2% + adaosuri £.3.% A 5 Ye ener NT Nota: Abaterile mentionate la pet. 9.3.1. se refers ia dozarca componentetor, respectiv fa erori ale operatoruli la preparare. 9.5.2. Pentru realizarea acestor precizii la dozare, imijloacele de dozare lrebuie si lie in bund stare de funcjiouste si sé se supund verificsrilor periodice dupa cum umeazk : * mijloscele de dozare vor fj verificate cel putin odalé pe siptimana gi Ia lun interval de cel mult 50 ore de funetionare pentru fiecare betoniers, lu-se yreutiti verificate in prealabil, misuritori sau alle. piocedee operative, Staite trebuie sa fie dotate cu greutifi etalon. Daca se constati depisirea abaterilor menfionate se va proceds astfel: = daca defectiunea se constaté Ia dozatoarele de ciment sau agregate se va sista prepararea betonulu ile respective pan la remedierea lor; ~ dacd defectiumea se constati la dozatoarcle de apa sau aditivi se va admite functionarea in continuate a instalaiei de preparare pentru un interval de raxim 5 zile, perioads in care dozarea se va face ev recipient gradafi; Cel putin 0 dati pe an se va proceda Ia verificarea metrologici a loacelor de dozare gi ori de cite ori apare necesar (de ex. semestrial, dat treruperile efectuate pe timp friguros) 9.3.3. In general se recomands dozarea gravimetricd (cu balanfe cu pirghii, cu arcuri sau cu doze tensometrice. In cazul betonierelor mobile (de santicr) eu capacitale maxim de 250 ltr care prepara betoane de class < C 12/15 ta lueririle de importangi redusi este Permisi si dozares volumetricd, cu acceptul scris al investitorului, ea sistem ” alternativ avindu-sé in vedere urmatoarele : * pentnw agregate se pot folosi ca unitate de misuri cupa betonierei gradati in prealabil sau cuti etalonate; Ga Ty G * pentru ciment se pot folosi ea unitate de mésurd sactl, eutii etalonate sau simultan ambele procedec ; * pentru apa | se vor folesi recipient gradat. Peniru nisip, pe baza curbei de infoiere, laboratorul va.preciza corec necesare in functie de starea de umidltate, Abaterile la dozarea volumetricS nu vor depisi # 5 % peitey agregate $i aditivi espectiv #3 % penteu ciment si api 9.4, AMESTECAREA §t INCARCAREA IN MULOCUL DE TRANSPORT 9.4.L.Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare Fortata sau cu cidere fibers. In cazul utilizarié agregatelor eu granule mai mari de 40 mm., se vor folosi numai betoniece cu cidere liberd. 9.4.2. Prin amestecare trebuie si se obfiné 0 distribulie omogens a materialelor componente gi o luerobilitate constantd. 9.4.3. Ordinea de introducere a materialclor componente in betonierd se va face incepind cu sortul de agregate cu granula eea mai mare. 9.44, Amestecarea componentilor betonului se va face pind la objinerea ‘unui amestec omogen. Durata amestecirii depinde de tipul 3i compoziti betonului, de condifiile de media side tipul instalajiei. Durata de amestecare va fide cel pun 45 sec. de fa introducerea ultimutut ‘component. Durata de amestecare se va majora dup caz peairu : - ulifizares de aditivi sau edaosuri = perioade de timp friguros - utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm. = betoane cu lucrabilitate redusi (lasare mai mic de 50 mun.) 9.4.5, Se recomands ea temperatura betonului proaspit la inceperea turnarii si fie cuprinsa inte 5° C 51 30°C. 9.4.6. Durata de incércare a unui mijloc de transport sau de menfinere bbetonului in buncdrul tampon va fi de maximum 20 minute 65vty 9.4.7. La terminarea unui sehimb sau ta intreruperea preparirii betonului 7 clasa de consistengi, : . ‘pe 0 duraté mai mare de o ord este obliyatoriu ca toba betonierei sa fie spilatd i. hn ie oe Tan tel de rae ae . a ae jet puter apd amestecaté cu petri gi apo! imediat mana onului Is punctul de luru, confirmacea de primite a betonului, temperatura Compl GE APE 8 20k ameecal ex pits pot inet 40 j betonului la livrare gi tempersiura mediului ambiant, ~ Dupé maximum 30 zile dela lvearea betonului producitorul este obliga! s3 - 9:48. In cazu! betonului deia amesecst (preparat la sta, fabricd de libereze un certficat de calitate pentru betonul marti. E ‘ ‘betoane) utilizatonu! (executantul) trebuie sf aiba informajii de la producdtor in Rezultatele necorespunzatoare abjinute Pentru probele de beton intirit vor ceca ce rivets somporifa bstonul genus putea efecua tumares st F'comunicate uilizatorlu in termen de 30 zie dela ivatea betonulu \rtaees bstonulul in condi corespunzstonre, pent a pula evalua evalutia ta ‘ iAceasid condijc va fi consemnaté abligotoru in convactul incheiot inte timp a eezistentei gi durabilitsyii betonului din structu pani Aceste informaii trebuie furnizate uilizatorului inainte de livrare sau la livrare, Producétorul va furniza wilizatorului la cerere, pentru ficearelivrare 2 ‘betonului uemitoarele informatie baad : = denur i) produedtoare de beton; + denumirea organismului care’ a efeensat certificarea de conform betonului, seria inreuistriii cenificaului si conform punctului 9.2.2. doveditor al atestri stajei; + data $i'ora exacti la care sa efecruat incdrcarea (si dacd este cazul precizarea ore a eare s-arealizatprimul contaet inte ciment $i api); + umral de inmatriculare al mijlocului de transport; : 7 + cantitatea de beton (em; os Bonul de liveare trebuie i dea urmétoarele date: : i - * Pentru amestecul (compoziti) proiectat(s) : i + clasa de rezistenta ~ clasa de consistenta a betonului pul, clasa, precum si dozajul cimentului ul de agregate gi granwla maxima + tipurile de aditivi si adaosuri = date privind Pot proveni din catalogul producitorului de beton care + trebuie sf conjint informaii eu privire la reaistenja i consistenta betonulul, Pe ozare si alte date relevante peivind compozitia betonului. ' . 67 7o 10. ARMAREA BETONULUI 10.1, OTELURI PENTRU ARMATURI ‘ Otelurile pentru betow armat trebuie 54 se conformeze ~ Specific ice privind corinte gi criterii de peeformans pentru ofelurile utilizate in beton *. mice dé Tivrare) sunt indicate in standardele de produs STAS 438/1 - 89 pentru ofchuri cu profil neted OB 37 si profilate PC $2, PC 60 respectiv 438 / 2 91 si 4383/4 - 98 pentru sire trase si plase sudate pentru beton armat. Domeniite de wilizare ale acestor tiputi de armaturi sunt precizate in STAS 10107/0 - 90 sau in alte reglem 10.1.1. Ofelurite de alte ti import, trebuie s6 fie 10.2 LIVRAREA sl MARCAREA, |. Livrarea ofelului beton se va face in conformitate cu reglementirile vigoare, insojits de un document de calitate (certificat de peotie,declaratie de conformitate) si dupd certificarea produsului de tun organism acredita, de © copie dupa certificatul de conformitate, Documentele ce insojese livrarca ofetului beton de la producitor trebuie $8 confind urmatoarele inforrai: + denumirea gi tipul de ofel, standardul utilizat; pentru identificarea loturilor, + greutstea nets; + valorte determinate privind criterile de performants. 19.2.2, Fiecare colac sau legiturd de bere sau plase sudate va purta 0 etichets, bine legaté care va con + marca produsuly * tipul aematuri + numvulvi fotului gi al colacului sau legitur * grevtatea acti; * semnul CTC. 10.2..0jetul livrat de farnizori intemediari va fi insolit de un certifieat privind ealitatea produsclor care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producitorul ojelului beton. 10.3. TRANSPORTUL $1 DEPOZITAREA 103.1. Barele de armiturd, plasele sudate gi carcasele, prefabricate de armatvrd vor fi transportate gi depozitate astfel incit si nu sulere deterioriri ‘sau si prezinte substanje care pot afecta armétura si/sau betonul sau aderenis, beton - ammiturs. Olclurile pentre armaturi trebuie si fie depozitate separat pe tipuri $i diametre in spatii amenajate si dotate corespunaator,astfel incit si se asigure * evitarea conditiilor care favorizeazs corodarea armaturi; * evitarea mucditirii acestora cus pimant sau alte material * asigurarea posibiltiilor de identficare usoard a fiecérui sortiment gi diametru. 10.4. CONTROLUL CALITATIL Controtut calititi ojetutui se va face conform prevederitor prezentate fa capitotul 17. 10.5 FASONAREA, MONTAREA $I LEGAREA ARMATURILOR. 10.3.1, Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armaturd se va face in stricti conformitate cu prevederile proiectulvi. 10.5.2. Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, execulantul va analiza prevederile proiectului, tindnd seama de posibilittile practice de montare $i fixare a barelor, precum si de aspecte tehnologice de betonare si compactare, Dacdi se consideri necesar se va solicita reexaminarea de cétre proiectant a ispozitilor de armare previzute in proiect. : 10.5.3. Armitura trebuie téiaté, indoité, manipulati astfelincdt sé se evite: * deteriorarea mecanicd (de ex. crestéturi, lo * ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate; 69{; contact cu substanteeare pot acta proprietiie de adereaté sau pot produce procese de coroziune, 10.5.4. Armivucl sc0p 5 vor indepirta : * evennsate impurity de pe suprafaa barelor; 5 indepsrarea nugini, in speciat in zonele in care barcle urmeaza a fi Tnnddite prin suduré, Dupi Tndepiares cuginii reducerea sectimnilor barelor au trebuie si ‘depiyeased abaterile previzute in sandardele de produs. Orcil beton livrat in colaci sau barele indoite trebuie 44 fe indreptate inainis de a 4 proceda la tiere si fasonare flrd a se deteriora profil! (a Tntinderea cu troll alungizea maxima qu va depisilmm/m). e042 fasoncazS webuie si fe curate gi drepte; in acest 10.5.6.Se interziee fasonarea armaturilor la temperaturi sub - 10° C. Barele ‘cu profil periodic eu diametrul mai mare de 25 mm. se vor fasona la cald. Recormandici privind fasonarea, montarea si legarea anmiturilor. sunt prezentate in ANEXA IL, 10.6. TOLERANTE DE EXECUTIE Tn ‘a 11.2. sunt indicate abaterile limitd Ja fasonarea si mionterea armaturilor. acd prin proiect se indicS abateri mai mici se cespecté acestea. 10.7. PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE 10.7.1, Plasele sudate din sarma trasi netedS STNB sau profilaid STPB se ori de cite ori este posibil I armarea elementelor de suprafaji tn prevederilor STAS 10107/0 - 90. wi 10.72. Executarea gi ulilizarea plaselorsudate se va face'ta conformitate ‘cu reglementirile tehnice in vigosre, 70 10.7.3, Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite Fird contact direct ev pimanal say cu substane care ar putea afecta armtura sau betonal, pe lotuci de accteagitipuri gi notate corespunzitor 10.1, Incdreares,descrcarea 4 transport plaselor sudate se vor face si atengie, evitinds -se izbirile $i deformarea lor sau destaceres sudurii. 10.7.5. Incercirile sau determinicile specitice plaselor sudate, inclusey verificarea calititii sudirii nodurilor se vor efeenia conform STAS 4333 1989, 10.7.6. In eazurite in care plasele sunt acoperite cu rugind se va proved lo inlscararea acesteia prin periere. ups indepararea ruyinii ‘reducersa dimensivnilor secjiunii barei aw lwebuie s4 depjeascé abaterile previzule in standardele de produ, 10.8, REGUL CONSTRUCTIVE Distantele minime intre armawuri preeum $i diametrele minime admise fpentra armaturils din beton armat monolit sau prenurnat in functie dg diferitele tipuri de eleménte se vor considera conform STAS 10107/0 - 90. 10.9. INNADIREA ARMATURILOR 10.9.1, Alegerea sistemului de innddire se face confoan prevederitor proiecrului i prevederilor STAS 10107/0 - 90, De reguld innddicea arméturilor 4 realizeazi prin suprapunece férd sudurd sau prin sudurd funciie de diametral * tipul barclor; felul solicitrii, zonele elementului (de ex. zone plastice Potenjiale ale clementelor participante la structuriantiseismice), Procedeele de innidice pot fi realizate prin: * suprapunere; . * sudurs; + mangoune metato - termice; * mangoane prin presare. lnnddicea armécuritor prin suprapunere trebu prevederile STAS 10107/0 - 90. 1 se aed in contormnitate n