Activitate culturală

A fost unul dintre fruntașii mișcării revoluționare din Moldova, redactând împreună cu Kogălniceanu
și C. Negri Dorințele partidei naționale din Moldova, principalul manifest al revoluționarilor
moldoveni.
În 1854 - Apare sub conducerea sa România literară, revistă la care au colaborat moldovenii C.
Negruzzi, M. Kogălniceanu, Al. Russo, dar și muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al.
Odobescu.
În 1859 - Este numit de domnitorul Al. I. Cuza ministru al afacerilor externe; va fi trimis
în Franța, Anglia și Piemont pentru a pleda în scopul recunoașterii Unirii.
Primește Premiul Academiei pentru Literatură în 1881.

Alecsandri și Junimea
În 1863 ia naștere la Iași societatea Junimea, al cărui membru onorific a fost până la sfârșitul vieții.
În anul 1867 este ales membru al Societății literare române, devenită Academia Română.
Cu ocazia serbărilor de la Putna din 1871, poetul trimite două cântece care au însuflețit marea masă
de oameni: Imn lui Ștefan cel Mare și Imn religios cântat la serbarea junimei academice române. În
același an Titu Maiorescu publică în Convorbiri literare studiul Direcția nouă în poezia și proza
românească în care spune: „În fruntea noii mișcări e drept să punem pe Vasile Alecsandri. Cap al
poeziei noastre literare în generația trecută, poetul <Doinelor și lăcrimioarelor>, culegătorul
cântecelor populare păruse a-și fi terminat chemarea literară (...). Deodată, după o lungă tăcere, din
mijlocul iernei grele, ce o petrecuse în izolare la Mircești, și iernei mult mai grele ce o petrecuse
izolat în literatura țării, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor ... “