TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE CRĂCIUN ȘI ANUL

NOU-BUCOVINA

1.Prezentarea zonei din punct de vedere geografic:

Bucovina este alcătuită din orașele : Suceava, Vatra Dornei, Câmpulung
Moldovenesc, Rădăuți, Gura Humorului, Cernăuți, Solca, Vicovu de sus,
Crasna, Lujeni, Vijinița, Storojinet. Și din următoarele
comune :Corovia,Igești,Cireșel,Boian,Bahna,Budinet,Dorna,Bosanci,Cor
nul Luncii, Putna etc.
Este înconjurată de munții : Mnț. Călimani, Suhard, Rarău, Bârgău.
Una dintre cele mai pitorești zone naturale ale județului Suceava este
cea a Obcinelor, Bucovinei, o subunitate a Carpaților Orientali,
desemnată arie protejată de lege în anul 2011. În total, aria naturală
bucovineană include 7 obcine: Bodina, Curmătura, Feredeu,
Humor ,Mestecăniș, Moldovița și Obcina Mare.

2.Tradiții și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou

În pitoreștile comune Vama, Fundul Moldovei, Pojorâta, Sadova,
Voroneț, Iacobeni , Mestecăniș ș.a., dar și în orașele Suceava, Gura
Humorului , Vatra Dornei, Rădăuți -cele mai bogate în obiceiuri
tradiționale- Nașterea Domnului este vestită prin colinde deosebite.

Capra este o manifestare arhaică legată de fecunditate și fertilitate.

Spectacolul oferit de capră se referă la moartea și reînvierea ei, în timp
ce însoțitorii dansează și mimează elementele relatate în scenariu.

Ursul este iarăși un spectacol mascat foarte răspândit în satele

bucovinene, a cărui semnificație simbolizează moartea și reînvierea
naturii.

Căluții sau căiuții reprezintă un joc mascat des întâlnit de sărbătorile

hibernale, legat de evocarea veșnicei tinereți și a puterii fertilității
simbolizate de animalele respective, considerate sacre în mitologia
populară.

“Urâții” constituie un alt obicei popular foarte pitoresc, format din

personaje care fac ,șotii și ghidușii, înviorând ambianța sărbătorească,
însoțind celelalte alaiuri mascate.

Matieș Georgiana Alexandra

3.Portul popular
Portul popular bucovinean pune în evidenţă talentul şi sensibilitatea
pentru frumos a locuitorilor acestor zone, care în zilele de sărbătoare
îmbracă aceste straie. Ca și în trecut, femeile din Bucovina lucrează
costumele populare manual, folosind motive folclorice: spicul, soarele,
frunza şi, nu în ultimul rând, crucea simbolizând credinţa în Dumnezeu.

Portul femeiesc este format dintr-o cămaşă bogat împodobită cu motive

florale şi geometrice, o catrinţă ţesută cu fir auriu, care este legată în
talie cu brâu colorat, iar în picioare se poartă opinci. Iarna, femeile
poartă bundiţe, ciorapi şi baticuri din lână.

Portul bărbătesc este format dintr-o cămaşă mai lungă, care prezintă în
general o broderie geometrică în culori de negru sau maro, legată la
mijloc cu o curea din piele, o vestă (bundiţă) cu pielea albă, în afară
decorată cu motive florale sau geometrice şi adaosuri din blană de jder
şi cu blană spre interior, iţari din lână, pe cap o căciulă din piele de miel,
iar în picioare opinci.

Există și anumite haine pentru anotimpurile reci, respectiv sumanul,

folosit toamna – este confecţionat dintr-o haină din lână deasă – și
cojocul – o haină lungă până la genunchi, cu blana întoarsă în interior şi
pielea în afară, decorat cu flori brodate.

Indiferent de zona etnografică, frumuseţea portului popular din Bucovina

a făcut înconjurul lumii, peste tot fiind admirat şi apreciat.

Mihăilescu Alina Mădălina

4.Obiective turistice:
Printre munții stâncoși ale căror zapezi provoacă inundații in fiecare
primăvară, oamenii mândri ai Bucovinei continua sa protejeze comorile
culturale ale României si anume, cele mai venerate locuri de vizitat in
Bucovina: minunatele mânăstiri pictate.
In luxuriantele zone rurale ale zonei de nord-est a României, mânăstirile
medieval pictate, ale Bucovinei sunt o comoara culturala a tarii. In total,
mânăstirile pictate sunt in număr de cincisprezece, dar când vorbim
despre cele de legenda, oamenii se refera in general la cinci, si anume
Voroneț, Humor, Moldovița, Sucevița si Putna.

1. Mânăstirea Voroneț
O plimbare pitoreasca, la 28 km vest de Suceava, conduce către Gura
Humorului, un mic oraș recunoscut ca poarta către mânăstirile pictate.
La 4 km se afla Mânăstirea Voroneț, una dintre primele mânăstiri,
probabil cea mai venerata si cu siguranță cea mai vizitata mănăstire din
Bucovina. Frescele pentru care desăvârșita biserica in stil gotic este
faimoasa au fost adăugate mai târziu. Dat fiind faptul ca albastrul folosit
in faimoasa fresca ,,Judecata de Apoi’’ a primit numele de albastru de
Voroneț, parte a lexiconului artistic, este surprinzător faptul ca nu știm
nimic despre creatorul frescei – nici măcar numele sau. Pe locul doi,
dopă ,,Judecata de Apoi’’, se afla fresca ce înfățișează arborele
genealogic al lui Christos.

2. Mânăstirea Humor

La 5 km de Gura humorului se afla Mânăstirea Humor întemeiată in

anul 1530. Humor a fost pictată 5 ani mai târziu de Toma Zugravul. Din
nefericire frescele exterioare nu au rezistat prea bine, iar scenele
devastatoare ale patimilor creștinilor din timpul asediilor din 626 si 1453
duse asupra Constantinopolului sunt foarte șterse.
Pe de alta parte Mânăstirea Humor a fost la fel de bine pictata in interior
cat si in exterior, iar reprezentările chinurilor, salvării si renașterii din
interior sunt într-o forma excelenta.
Mânăstirea Humor a fost privata de statutul de mănăstire de către
habsburgi in 1786 si l-a reprimit abia in 1990. In prezent mânăstirea este
locuita în întregime de călugări.
3. Mânăstirea Putna

Cea mai veche si cea mai izolata dintre frumoasele mânăstiri din
Bucovina este situata in cel mai pitoresc loc dintre mânăstirile pictate. In
zona de nord-vest, înconjurată de munți, Mânăstirea Putna este
venerate de romani ca fiind locul de odihna a lui Stefan cel Mare. Acesta
a ordonat construirea mânăstirii in 1466 in semn de mulțumire pentru
victoria obținută împotriva turcilor.
Din acea mănăstire a rămas numai Turnul Tezaurelor, restul fiind pierdut
Într-un mare incendiu din secolul al XVI-lea. A fost reconstruita in
perioada 1653-1672 in vremea domniei lui Vasile Lupu, iar forma inițială
– o mare biserica înconjurată de clădiri exterioare fortificate – a fost
păstrată. Extinderile au fost adăugate după ce austriecii au preluat
Bucovina in 1772.
O mare parte din ce se vede azi poarta amprenta lui Karl Romstorfer,
care a renovat mult din complexul mânăstiresc la începutul secolului XX.
4. Mânăstirea Sucevița

Este cea mai mare dintre mânăstiri, înconjurată de o importanta

fortăreață cu patru turnuri. Biserica sa principala construita in perioada
1582-1600 este în întregime acoperita de fresce, in afara de zidul vestic.
Scara virtuții, o pictură murală de pe peretele Nordic, înfățișează 30 de
scări, de la iad la rai, reprezentând călătoria călugărilor ortodocși la
moartea lor.
Înăuntru sunt mai multe fresce, reprezentând calendarul ortodox
înșiruind nenumărați sfinți ortodocși. Întemeietorii mânăstirii, Simion si
Movila sunt înmormântați aici.
5. Mânăstirea Moldovița

O mânăstire fortificata ale cărei ziduri exterioare la fel ca cele de la

Humor, înfățișează asediul din 626 asupra Constantinopolului.
Mânăstirea a fost întemeiată in 1532, iar frescele sale au fost pictate la
scurt timp după aceea, numărându-se printre cele mai vechi din
Bucovina.
Ciceu Daiana-Ioana

5.Bucătăria tradițională
Dacă vii în Bucovina de Crăciun, nu uita să guști din bucate pentru care
ni s-a dus faima: sărmăluțele în cuib de smântână, cârnații de porc cu
salată de sfeclă roșie şi hrean, păstrăvul în cetină de brad, supa de pui
cu tăieței de casă, tocănițele cu legume din carne de pui sau vită și
tochitura de porc, la care se adaugă slănina şi un pahar de țuică. De
asemenea, sunt nelipsite mâncărurile făcute din ciuperci din pădure
(hribi, opintici), mămăliguță cu ciuperci, friptură de pui cu ciuperci, clătite
cu ciuperci, zacuscă cu ciuperci şi salată de ciuperci cu gogoșari. Pentru
desert, cel mai renumit este cozonacul, urmat de plăcintele „poale-n
brâu”, clătitele sau papanașii cu brânză.
La capitolul băuturi, gazdele se pot lăuda cu o gamă largă de aperitive
alcoolice, realizate din fructe: vişinată, cireșată, afinată, cornată,
zmeurată. Băutura tradiţională este ţuica dublu distilată sau pălinca. O
băutură apreciată este şi berea de casă, pe care gospodinele o prepară
din hamei și boabe de porumb.
Paştele în Bucovina aduce o paletă largă de mâncăruri bucovinene, în
care un loc de cinste îl are pasca. Vedeta mesei tradiţionale de Paşte în
Bucovina o reprezintă, totuși, friptura de miel. Nelipsite de la acest
eveniment sunt și ouăle roşii, ciorba de miel, drobul de miel, mielul cu
rozmarin la cuptor și cozonacul cu rahat.
Reţetele bucatelor bucovinene sunt păstrate bine în fiecare familie şi se
transmit urmaşilor cu mare grijă. Deși, odată cu trecerea timpului,
bucătăria naţională a adăugat între reţetele ei şi mâncăruri din alte ţări,
bucătăria bucovineană a rămas fidelă ingredientelor naturale şi reţetelor
străbune care au consacrat-o.
Huiban Alexandra Georgiana

Bibliografie :
Sărbători de iarnă în Bucovina – Știri din Bucovina (stiridinbucovina.ro)
Gustă din Bucovina | CNIPT Suceava (visitingbucovina.ro)
https://blog.travelminit.ro/obiceiuri-si-traditii-de-craciun-in-bucovina/
5 Locuri de vizitat in Bucovina: Obiective turistice - Minimap.ro