Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • IGM DC Brosura

    Încărcat de

    marik2500
    17 vizualizări15 pagini
    BROSURA - Inspectoratul General al Militiei Directia Circulatie

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    BROSURA - Inspectoratul General al Militiei Directia Circulatie

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    17 vizualizări15 pagini

    IGM DC Brosura

    Încărcat de

    marik2500
    BROSURA - Inspectoratul General al Militiei Directia Circulatie

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 15
    ATENTIE: LX = = =~ ) o oe a fMugsAngs \e) CUYINE) Inainte’ © Carosabilul alunecos, @\Celinseamnal corelarea \vitezed ‘SW conditile///meteotrutiere? '@ Raportul\|\\ omstasina drum aluinecos, '@ Caracteristicile|\manierel |\de\ solat/pe carosabilul atunecos: @ Stiati (eat ((\(((/ 9)Depasirea))|)pe ))carosabilut slunedas \@ Frina) de) motor ‘Autor: HORIA ALEXANDRESCU Desenele: OCTAVIAN ANDRONIC Redactori: Lt. col. ION SERBANESCU si cépitan IOAN PALALAU Macheta artistic, $1 tehnoredactares: VASILE APOLOZAN | AV MINISTERUL DE INTERNE |e eemetenimens Gpum alupecos ‘e)Patinarea ierapajul @)¥iintud))|) cata) \si|\Carosabral alunecos \e Atenfig \va\ \podurn| si Wieducte: 6 O//wiztbilitate//cit//mai//buna) @Pneurile |\s\\o\ problema evontialat @E\ hing sal stifi\ca.i es Alcbolulsicarosabilulatuneros, @\Mict\\ctracurln auto, n secolul nostru, numit $1 al vitezei, sa depasit de- mult conceptia _ potrivit clreia simpla respectare a regulilor de circulatie ar e proportie de suta la suti produce- Fea unui accident rutier. Practic, insa, pentru realizarea unei depline sigurante trebuie sa luati in calcul absolut tofi factoril, ceea ce in- seam cA, pe ling respectarea re- gulilor de’ deplasare pe drumurile Publice, in mod riguros si perma- nent, de absolut toate categoriile de participanti la traficul rutier, este necesard si adoptarea unei conduite tutiere preventive, care presupune cunoasterea si punerea in practica a unui complex de masuri, complex care formeazi, de fapt, cea ce nu- mim civilizatia rutierd. $i iat cum, din punctul de vedere al oricarui conducétor auto, amator sau pro- fesionist, al unui biciclist, motocie- list sau’ motoretist, siguranta de- pling implied nu numai stiinta si priceperea de a-$i conduce vehicu- ul, dar si stapinirea perfect a nor- melor conduitei preventive si atin- gerea untii grad cit mai inaintat in planul civilizatiel rutiere, Ei bine, tema pe care v-o propu- nem in paginile urmatoare, «Caro- sabilul alunecos», face parte dintre factoril de care absolut toate cate- goriile de participanfi fa circulatia Tutleré trebuie s4 fini cont si ta care s& se raporteze in timpul de- plasarilor, in idea de a preveni accidentele, Or, dupa cum stim, ca- rosabilul devine alunecos nu numai in timpul iernii, cind apar poleiul, gheata si zipada, dar, cu destula frecventa, in timpul _sezoanelor ploioase, din primavara si din toamna si mu rareori chiar vara, cind_precipitafiile scurte si repezi nu sint deloc neobisnuite In condifiile carosabilului umed sau alunecos, orice conduciitor auto experimentat reduce viteza pina 1a limita evitirit oricdrui pericol si cir- cul cu prudent sporitd, tot aga procedind si conducdtorit altor ti puri de vehicule, in timp ce pietonit civilizati st infelepti tsi iau la rindul lor mésuri de precautie suplimen- tare, addugind respectarii elemen- tarelor reguli de traversare a stra- Preocuparea temeiiciel asigu- Fea alunecirii pe carosa~ bil din cauza alergaril, ascunderea sub umbrela etc. E greu de banuit, a prima vedere, ce multe si seri- ‘ase probleme ridica acest «carosa- bil alunecos», mai ales atunci cind € tratat cu indiferenta sau eu su- perficialitate. Despre principalcle aspecte ridicate de modificarea ade~ renfei suprafatei carosabife va vom vorbi in pagintle urmatoare, invi- tindu-va ca, dincolo de lectura, spe- rim interesanti si atrigitoare, sa Fefineli si 0 serie de recomandari utile de care trebuie si finefi seama in toate imprejurarile cind circulaji pe drumurile publice. S& facem, deci, cunosting cu. Un aspect de la care me- rif s8 pornim esie acela ci, uneori, chiar si cind drumul este uscat, se poste... alu- neca! Atif cu piciorul, cit si sau mai ales cind circulam pe dou’ sau pe pairu rol} Tn general, ins8, din pune: ful de vedere al conducé: forilor auto, siilul agresiv de sofat, care inseamna re- gimul ridicai de viteza, abordarea curbelor in forts, jumarea_unor riscun de- vine de doua ori mai peri culos, in condifiile carosa- bilului alunecos, Practic, nu trebuie negli- Jat niciodat’ 8 gradul de aderenfa al pneurilor de- pinde in primul rind de fe- ful Tveligului cu care este acoperit carosabilul. Astfel, se ftie de-acum ¢8 un drum pavat cu piatré cubic pre- Zint& chiar si «pe uscaly 0 aderenta mai scézuta decit un invelip aslaitic, deose- bire care se maraste si mai mult in momentul cind fervine factorul umezeals. Pavajul cu pialré cubicd este exirem de alunecos chiar si cind a fost udat de Ou. stropitoare, adicd in fimpul sezonului estival, iar daca tronsonul respectiv de drum cuprinde si curbe, abordarea acestora in mod imprudent poate determina derapaje violente si peri: culoase, epérute chipurile din senin! Tot in timpul verii, in condifiile unei_precipitatii scurte $i lipsité chiar de abundenis, praful aflat pe orice drum se. transforma instantaneu Tntr-un strat alunecos, care ne poate surprinde. $i, _paradoxal, aderenfa esie infinit mai bund dups ploaie de mai lung’ duraté, decit dupa © asemenea precipitatie scurlé, care nu are nici ré: gazul si nici abundenta de 2 indeparta stratul de .g8, pentru a «spalar drumul Oatreia posibilitate,frec~ venié si e8 in limpul verii, este aparijia pe sosele, in dreplul zonelor "agricole, ale urmelor lisate de trac: foare, combine $i alte ulilaje angrenate in campaniile agricole. lesirea lor din cimp angreneazd_pamint reavin, noroi, care favori- zeaz8 palinarea si derapa- rea rofilor oricdrui vehicul Si, mat grav, aceste «dire» de noroi apar_brusc, in plind sosea, fiind gi ele sur- Prinzéioare in condifille rulérii pe un drum foarte bun, uscat si insorit, Nu in ullimul rind, ca 38 epuizim principalele posi- bililaji ale eparifiei carose bilului alunecos in timpul sexonului_cald, frebuie s& amintim 51 de specificul 20- nelor montane. Aici apar cu desiula regularitate, indeo- sebi in primele ore ale di- minefit $i noaptea, zone umede, datorate fie depu- nerilor de rou, fie unor fe- nomene determinate de temperaturile mai scdzute la altitudini mai mari. Si, aso- clind scéderea _aderenjei cu faptul ¢& drumurile din ‘asemenea zone sint in panta si au serpentine, dili- cultétile traversarii lor ne epar_mai clare, impunind, de asemenea, 0 prudent maxima, in spiritul condui- tei preventive. Fireste, Insé, in accepfiu= nea larga a formulet «earo- sabil alunecos», cu tofil ne gindim mai ales la sezoa- nele ploioase si reci, cind precipitajiile abundente si jemperaturile scdzute aduc fenomenele de ploaic, a povité si ninsoare, poleiul, gheaja si rpada, care ii confrunté pe conducsforii auto si pe fofi ceilalfi parti- cipanfi_ la traficul rufier cu condifii vitrege de circue latie. Dacé ar fi s8 ierarhizém gredul de aderen{s al drumului, in funcjie de fe- nomenele —meteorologice enumerate mai sus, pornind de la condifille mai accep- tabile, céire cele mai grele, pe primul loc s-ar afla dru mul_udat de ploaie. i, dack am amintit de mizaé, formats de regula in pe ada de inceput a preci pitatiilor, s8 frecem acum la momeniele urmatoare, cind ponderea esie definuié de ‘eps, care acoper’ suprafaja erosebilé inrun steal ma mic sau mai mare, mai mult seu_mai pufin sesizabil. Odeia cu reducerea z8i, frebuie sd avem ar ne modificém radical ma- niera de conducere, evi- find mai ales bruscarea co- menzilor masinii si frinarile puternice. In acelasi_fimp, ‘odata cu plozia, cu carosa- bilul ud si alunecos, apare #10 scdere considerabil8 a Vizibilitifi, ceea ce impune m8suri suplimentare de ‘asiqurare, ait la rulajul pe drum drept, dar mai ales la depSsire si le efectuarea oricarei schimbari de di- rectie. leiul epere de multe ori in sezoanele reci, dupa plosie, inghejarea apei pe drum determinind formarea lunei pelicule exirem de alunecoase. Circulajia_ in esemenea condijii este problematic’, in egalé mAstré, pentru pieloni sau conducstori auto, casi nu mai vorbim de vehiculele pe dou’ roti, pentru care Grice iesire pe carosabil este un rise utiag, asumat in mod absolut inexplicabil Odata cu aparifia poleiului, gradul de aderen{s a pneu- rilor la drum scade foarte mult, facind ce autovehicu- lele $8 nu poat rula de cu o viiez8 extrem de scé: zuld, tedus de cele mai multe ori la regimul treptei a Il-a a cutie: de viteze. Orice pornire «in forfd» din loc inseamna patinarea roji- lor si, deci, demarsje gre- cele, rulajul este nesigur, magina «dan: furalii mai mici, schimbarile de directic sint anevoioase i ridic& probleme, favori~ ind derapajul, _frindrile Sint total nerecomandabile, reducindu-se exclusiv la fo- losirea frinei de motor, iar opririle necesit8 atentie si priceperea de a reduce din fimp viteza, pin8 la oprirea masini (8r8 aclionarea fri- nei de serviciu Si_mai_periculoase sint silda}ille ctnd poleiul apare doar pe unele porjiuni de drum, de regula in zonele de munte sau pe diferite fronsoane, alfernind cu sec- toare de carosabil_uscat Neabordarea zonelor res- pective cu prudenté si cu Vitezd redus8 poate con- duce a derapaje violente si; implicit, la grave acci- dente de circulajie. Zapada depusa pe coro- sabil aduce_dificultd}i_ su- limentare, Pe ling’ faptul €3 este alunecoasd, ¢a poate reduce total posibili- iajile de inaintare, cind stralul este ridical, provo- cind fie pafinarea rofilor, fie pur si simplu impolmolires (inzdpezirea). In acelasi timp, rulajul_ pe drumurile acoperite cu zipadé oferd sialie inconveniente, dinire care amintim_denivelatile, le inghelate, zonele , formares | asa-nu- mmitelor ‘«sleaurin s.a.m.d. lai de ce, a circula iarna, dup depunerea unui strat consistent de zépada, pre- supune asumerea unor ris curi si, oricum, cunoasteree mulior neplaceri,inclusiv atunci_cind. magina a fost echipaté cu lanjuri anticde- rapante si cind, prevazatori find, avem la indeming, in port-bagaj, 0 lopata si un sécule| cu nisip, care_ne poate scoate din impas. Nu frebuie nealijat nici faptul 8 pe zipada sau gheata sporeste considerabil con- sumul de carburant Gheaja de pe carosabil esta, in mod categorie, cea mei periculoasa! Magina poate scapa de sub control in orice moment, posibilité= file de manevrate a direc- fiei sint reduse mult, cele de frinare — aproape ex- cluse. $i, avind experienia din iernile anterioare, tre- Ace ISOS buie s8 ne reamintim ¢8, pe ling’ stratul gros si consis- tent de gheala agternut pe intreaga suprafals. carosa- Bild, fofi cei de la volan am avut de infruntat si aerul p&trunzator, care a opacizat pur si simply geamurile masinilor, facind un adev- rat calvar din fiecare metru parcurs! Agadar, polei, zpeda, gheajs — iatd, pe scurt, numeroasele situafii in care carosabilul este alunecos, ridicind pro- bleme speciale, deosebite, pentru circulafia_rutierd, Pentru absolut toaie cate~ goriile de pariicipenti la fluxul stradal. $8 fim cons- fienfi de seriozitatea cu care trebuie abordaté circu- lajia in asemenea condifii 38 ne luam toate masurile necesare peniru a nu fi an grenati in accidente sau, s& nu le provocém noi ingine, Toemei pentru a veni in aju- foruldumneavoastrs, _sti- ‘mati conducétori auto’ ama- fori sau_profesionisti, mo tociclist,_motoretisti,, bici- clisi sau simpli piefoni, bro- jura noasiré va incerce sé Va prezinie _principalele masuri preventive, reco- mandindu-v8_cile prin care putefi evita sjungerea intro situalie-limita pe ca- rosabilulumed saualunecos. Ce inseamna corelarea vitezei cu conditiile meteo-rutiere? bine, nu stim dacé afi avut curiozitatea, in acele mo- mente, s& privifi acul vite- zometrului, dar banuim 5 afi trait mai acut senzatia c& mergefi.. prea repede! Ciudat si, totusi, aga e; sint cazuri cind pind si «vite Auzim frecvent, la buleti- nele rutiere de la radio, sau cifim in rubricile rutiere din presé formula aceasta a co- relarii vilezet cu condifiile de trafic, cu specificul ca- rosebilului. Mai auzim, cu aceeasi frecventa §i formula reducerii vitezei pind la li- mita evitérii oricdrui peri- col, dar citi dintre noi ne-am gindit vreodata, pe indelete, ce inseamn core- larea respectiva 4i reduce- rea amintit’ de vitezai! Practic, nimeni nu ne-a spus cu cifi kilometri la or8 5B ulm, pentru simplul fapt 8 nimeni nu poate da ase- menea retete, care nu pot fi universal-valabile, de vreme ce universul strazii oferd o infinitate de situafii ji de condifii. Destul de des, pe un carosabil alu- necos, nojiunea de vitezs redusd este echivalenté cu ritmul unui pas de om, pen= tru c8, desi te afli in masind, la volan, a inainta cu mai mult de 15—20 kmh in- seamné ori imposibil, ori inconstien{S. Vorbeam mai inainte despre desele mo- mente de iarn’ in care se circuld cu _schimbatorul de viteze tn treapta a Il-a si sfifi din propria dumnea- VoastrS experienfé, mai scurtd sau mai indelungats, cB nu exagerdm cu nimic! Ei zomanii» sint nevoifi s8 pri- ceapé c5 un regim de, sé spunem, 30—40 km’ h educe nesiguranta tn rulajl Ei bine, focmai aceste senti- mente de team’, care ne impinge la prudenfa i, instantaneu, la reducerea vitezei, Inseamn& c& nu fa- cem altceva decit s& core- * intotdeauna, odata cu sosirea sezonulu EO Ue Se test mae cers emcee a eae nn Do eS ncaa s mienira eee ae y SOR SU eT etre tn ee ee Use Compietarea lichidului electrolitic si asigurarea, unei concentrafii optime trebuie asociate cu curdtarea bor- nelor (cu ajutorul unui smirghel) si ungerea lor cu Persie PRU care Trae ees mers flacon cu lichid contra inghe Cope erie meres Cie ear! Rete cary act ae tet erent se spune, ajungind de quid la spitalul de urge dar, nu rareori, trag dupa ei si nevinovali, y time ale nesbuinjei_ ce de la volan. Ei nu coreles Viteza cu condijille feo-rutiere, ef se bezet pe «alentuls pe care avea, pe calitslile magi pe fimorarea pietonilor : a celorlalji conduedtori a care, in ultima instanfa, s feresc. Sigur, noi, cei p deni, e bine s& ne fe din ¢alea acestor_inco fienfi, dar si ei trebuie Iinfeleag’, mai devre sau... pind nu e prea firs c& viteza excesivd si caro bilul alunecos sint income fibile impreuna! $i iat8 cu corelarea vitezei cu spec cul drumului, cu o supref ‘cerosebil’ umeda sau a necoasé gi cu o vizibilite redusé inseamna, in prin Find, adoptares une « niere prudente de sof menfinerea unui regim ula) scdzut, pe mast aderenei, asigurarea meinicd inaintea efectua oricdrei_manevre, sporir atentiei si concentrarea xima la intregul trafic rut Puterea de anticipare, < pacitate dats mai ales experienja_conducdtoru auto fi de fidelitatea sa f de normele conduitei pr ventive trebuie s8-I carac rizeze permanent. lam viteza cu condifiile de trafic. Pentru cd, in esenid, corelarea respectivé este, de fapt, marja de sigurant’ pe care ne-o luam, delibe- 1 sau insfinctiv, atunci ind specificul meteo-rutier impune acest lucru. Asader, deliberat sau instinctiv, deci, ceea ce inseamnd ca unii conducstori auto, de fapt cei mai mulli, se gin- desc la riscurile pe care si lear asuma necorelind vi- eza cu carosabilul alune- cos, procedind eu infelep- ciune la reducerea accele- rafiei, acestia sint adevérati adepfi ai conduitel pre ventive. Existé, din pécate, insd, si 0 categorie — a ig noranjilor si a celor care braveaz8 gratuit — care se ardbesc pe pielea lor, cum Om Rae eos SOR Re SC ce eT de iarnd, cum tot atunci se impune $i introducerea anti- STIRS Te ae toes Sone an a aed pragul iernii, sa verificdm starea tuturor furtunelor si conductelor de cauefuc, care pot capata crapaturi Cita entecor eee er ae Ree ae me tater Pune anes de benzina si se introduca o cantitate di Ceres me enna rare nen eerie Meee ea? Ret = pe timpul umed, din cauza patrunderii apel din pre cipitatii si a formarii condensului, becurile se def teaza (ard) mai repede ca de obicei. Este si moti Cone Coe eee ee tT ae eee tere era Bue tetas stiel ingheta- Fireste 8, in conditiile carosabilului alunecos, rele- fia_ om-masind-drum, fol sité in terminologia rutiers cunoaste, ca si in practica propriu-zisi, unghiuri_mo- dificate de abordare. Chiar dac& si omul si masina si drumul sint, de fapi, ace- leasi, detaliul. calunecos» alaturat_drumului schimba situatia In mod radical. Conducatorul auto, d gejat in condifii normale de rulaj, cind carosabilul este uscet 3i_ viz buns, este obligat s8-fi m difice comporiamentul in funcfie de datele concrete ale circulatie. Or, odata cu condifiile determinate de drumul alunecos si de se rea vizibilitfii, ol poate permite nici-un fel de neatenfie, in locul re- laxsrii obisnuite aparind o concentrafie intensd, 0 cris- are chiar — la unii condu- cétori auto — care deter- min& un grad sport de oboseals. Este _ dovedit de-acum ¢& rulajul pe dis- tanfe mari, in condifii me- teo-tutiere vilrege, este adeseori extenuant, tocmai pentru 8 efortul de con centrare depagesie mult so- licitérile obisnuite, Dealtfel, prima recomandare facuté conducstorilor auto, ind sebi color amatori, la inds- Prirea condifiilor meteo ru- fiere este focmai evitarea célétoriilor lungi, mai ales pe fimpul nop sau in afara localitajilor, in vreme ce so- ferilor profesionisti, care jrebuie 58 efectueze prin natura muncii lor asemenes deplaséri lungi li se reco- mands s8 se informeze asu- pra traseului de parcurs, S&-si preaiiteascd corespun- z3ior vehiculele, 53 etapi- zeze distanja, asifel inet I circa 100 km s& facd o scurtd pauzd de odihnd si relaxare de circa 15—30 de minute, Totodaté, ¢ locul sa reamin- fim c8 asemenea célétor lungi, asociate cu oboseala si cu céldura din habitecly favorizeazi aparifia som nolenjei, or, am convenit, cind carosabilul este alu- necos, orice reacjie intir- tiaté poate avea repercu- siuni deosebif de grave, ca gi orice neatenjie. Ping $i secunda necesaré aprinde- ri unei figari nu ne-o mai putem permite, cum nu ne mai permitem conversafii cu asagerii din maging sau as- Cultarea muzicii, care ne pot distrage, de | asemenea, aienfia de la drum si de la pilotarea masinii. Fie si nu- mai reamintindu-vé. perma nent c& ficcare porfiune de drum trebuie scrutaté cu Veli avea suficiente motive de a adopta comportamen- tul cel mai adecvat le volant Masina trebuie s& fie, la rindul ei, pregalité in orice moment 58 facé fal dificul- ‘atilor impuse de condifile atmosferice specifice. La prima vedere, vefi spune <4, practic, numai_anvelo- pele in buna stare ar fi sufi- ciente dar © departe de a fi vorba numai de afit! Cu cerlitudine, ¢ de neconce- put sé ruldm pe un carosabil alunecos cu pneuri avind chiar un grad de uzuré la limita permis’ de regule ment, dar anvelopele nu re- prezinté decit una dinire problemele care trebuie s& ne preocupe. Cu pufin importa fecta reglare a mecanismu- lui de direcfie, funcjionarea sistemului de frinare, a co- lui de iluminat, ce si staree stalajiei de siropit parbri aul sia slergétoarelor, a cli matizorului etc. Pind’ si un amortizor «lerminat» consti- tule un handicap neasteptat tn condifiile drumului_alu- pe [até sau pe spate, 0 in- cércare inegalé @ mas un pneu cu sczuisl... Ce s& nu mei vor bim 8, in condifiile rularii la regimuri inferioare, cind motorul merge subturat, 0 incorecté. funcfionare | a aprinderii si carburajiei poate aduce alte neplceri, deloc neglijabile, cum si 0 baterie «obosité» neva crea mulfi nervi, in cond fille suprasolicitarilor fimpul sezonului rece. laté de ce magina trebuie s8 fie Permanent in cit mai bune condifii fehnice, iar in sezo- nul rece, in mod cu totul gi cu fotul special! Drumul — alunecos bracd, afi vizut mai inte, © multitudine de par- ficularitafi, cBrora_trebuie si le asociem mediile pe care le tranziteazé. Asifel, un drum alunecos pe o ar fer’ urban aglomeraté pre- An fii decit, s& spunem, ui fronson de josea, in al niament. Fluxul rutier di marile orase, cu. purderis de vehicule ale transport ui in comun, cu_numéru mare de autoturisme §i ci destul de frecventele, dit pacatel, neglijente ale tonilor ‘creeazé problem deosebite _conducatorile , cum nu sint lipsite di ji nici franzitarile unor lo calité}i rurale sau trecerile prin zone furi de sezonul $i prioritafi di verse, fiecare in parie ci dificultéjile lor, care solicit odaté in plus atenjia si ma: iestria conducdtorului auto, confruntat cu o mare diver. sifate de siluafii cérora tre. buie si le faca fafa fara gresealal Pentru c& orice qrajeals-coski=sdiloate- Daca afi c8zut de acord cu noi — si credem cé dal — in privinfa ne~ cesitifii de 2 adopta un stil de con- ducere prudent si defensiv in toate situafiile tn care suprafaja carosabild este alunecoass, s8 incercim acum 8 concentrém principalele caracte- ristici ale manierei de gofal, in func~ fie de conditille meteo-rutiere di- ficile. Th primul rind, s8 ne oprim la ca- racteristicile general valabile caro~ sabilului alunecos, care ar fi: Pr Saree Pee creed ‘# Evitarea bruscdrii comenzilorsi mai ales a frinarilor violente Scr mec Pion ces Pst et) Cu tee ge eerc ee nC Cis em nas Brea oe gd wAprinderea luminilor, imediat ce condifiile de porate Birt Cameo tL en Peer ec tore Cree oreo mal mult in afara drumului astiel incit s& nu stinjenim circulafia Pam Cate err Ce a ote Pretine me tae ce tite eo Meu ion evedeii acest 10 recoman- R tie sstictiena ene Srl da valallg yc rulam pe un drum udat de placie, ca si pe mizgi, polel, gheald sau CRC eR er Deen Rare ee Ree Serre ec ere Cea Resco) zipada, cu retugurile de_rigoore. Dar, pe ling’ caracteristicile aces- fea, trebuie s8 avem in vedere si alte aspecte legate nemijlocit de si- Quranta circulaliei, de propria noas- {ra securitate, in fond, afunci cind rulém pe un’ carosabil. aluneces Distenja in mers este un detaliu care scapé, din pacale, Inca multor conducatori auto, desi neglijeres ei Getermin’ in confinuare un mare numar de coliziuni din spate. Potri~ vit aprecierilor fScute de specialist domeniului, cind carosabilul este lunecos distan{a pastraia in mers in nod obignuit trebuie dublata efectiv peniru asigurarea unei marje de de- [in& securitate. $i nu omiteli faptul C5 mérirea distanfei va feresic nu numai deo eventuala greseala proprie, dar si de pripeala condu- Eétorului auto din fala dumnea- voasiré, care poate Irina pe neas- E bine sa stifi ca. em ea err Pees nere nee ne eeericteae ere corer cece Perr eee ane aera i cat Ree et eres: Ter Gaerne rd Sretenic) ets eee ee een eee ue nce enna fie indepartate de la locul lor. Este, deci, recomandabil ca orice

    S-ar putea să vă placă și