Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sinteze Bac Biologie Vegetala Si Animala Clasa Ix X Compress
Sinteze Bac Biologie Vegetala Si Animala Clasa Ix X Compress
VIRUSURILE:
Definitie:
-sunt entitati: infectioase, submicroscopice, fara organizare
celulara si metabolism propriu, de aceea nu sunt considerate
vii.
Alcatuire:
-CAPSIDA (invelis proteic) alcatuita din subunitati
= CAPSOMERE;
-GENOM VIRAL:
-fie ADN se numesc dezoxiribovirusuri; ex.:
virusul herpesului, al hepatitei;
-fie ARN se numesc ribovirusuri; ex.: virusul HIV,
gripal, ebola, poliomielita.
REGNURILE:
Materia vie a fost grupata in 5 regnuri: Monera, Protista,
Fungi, Plante, Animal.
A. REGNUL MONERA (PROCARIOTA):
B. REGNUL PROTISTA:
Definitie: cuprinde organisme eucarioate (EK) unicelulare
acvatice sau parazite in corpul altor organisme.
-nutritia:-autotrofa;
-heterotrofa: -saprofita;
-parazita.
-locomotia:-cili;
-flageli;
-pseudopode.
-inmultire:-asexuata
-sexuata.
Clasificare:
a) PROTISTE ASEMANATOARE PLANTELOR – mediul de viata
acvatic.
Cuprind:
1. ALGELE UNICELULARE – verzi – verzeala zidurilor
nutritive autotrofa;
2. EUGLENE – Euglena verde nutritive mixotrofa.
D. REGNUL PLANTE:
Definitie: cuprinde organism eucarioare (EK) pluricelulare,
predominant terestre, immobile, fotoautotrofe, cu reproducere asexuata
si sexuata.
Sunt grupate in:
1. PLANTE AVASCULARE fara vase conductoare liberienesi
lemnoase si organe vegetative diferentiate. Corpul lor se numeste
tal talofite.
Clasificare:
a) Algele pluricelulare:
-INCRENGATURA CHLOROPHYTE – verzi: matasea
broastei, salata de mare.
-INCRENGATURA RHODOPHYTE – rosii: Porphyra sp.
-INCRENGATURA PHAEOPHYTA – brune: Laminaria sp.
b) Increngatura Briofitele (muschi de pamant):
-sunt talofite evaluate, ce formeaza al doilea strat de sol dupa
licheni;
-sunt raspanditi pe:
-sol;
-scoarta copacilor;
-lemne;
-stanci.
-alcatuire: tal cormoid cu:
-rizoizi;
-tulpinita;
-frunzisoare.
-inmultire: -prin spori.
Ex. CLASA BRYATE:
-muschiul de pamant;
-muschiul de turba;
-muschiul de fantana.
Clasificare:
a) Increngatura Pterofite (ferigi):
-alcatuire: -radacini adventive;
-tulpina subterana (rizom);
-frunze simplu sau dublu penat compuse;
-au vase lemnoase imperfect = TRAHEIDE (au
pereti despartitori);
-nu au: -flori;
-seminte.
-inmultire: asexuata spori.
Ex. Clasa FILICATE: feriga comuna; feriguta dulce.
b) Increngatura Spermatofite (plante cu flori si seminte);
1.GIMNOSPERME 2.ANGIOSPERME
MONOCOTILEDONATE
DICOTILEDONATE
1. GIMNOSPERME:
Definitie: sunt plantele care nu au ovule inchise in ovar si in
urma fecundatiei, samanta nu este inchisa in fruct.
Clasificare:
Clasa Conifere:
-plante lemnoase, arbori si arbusti;
-vase conducatoare lemnoase = TRAHEIDE (cu pereti
despartitori);
-prezinta canale resinifere (rasinoase);
-frunze aciculare (cetinoase);
-flori unisexuate -conul barbatesc (o floare);
-conul femeiesc (o
infolorescenta); Ex.: molid, pin, brad, pin alb, zada,
tisa, ienupar.
2. ANGIOSPERME:
Definitie: sunt plantele care au ovule inchise in ovar si in urma
fecundatiei, samanta este inchisa in fruct.
-plante superioare, raspandite pe tot globul;
-au vase lemnoase = TRAHEE (fara pereti despartitori);
-apare invelisul floral alcatuit din : -SEPALE (CALICIU);
-PETALE (COROLA).
Clasificare:
ANGIOSPERME
Clasa MONOCOTILEDONATE:
-radacina fasciculata;
-tulpina neramificata terminal;
-frunze sesile (fara petiol);
-flori pe tipul 3 sau multiplu de 3 (3 sepale, 3 petale etc.);
-embrionul are un cotiledon;
-ex.: lalea, cereale, usturoi, ceapa, ghiocel, crin, zambila, liliac.
Clasa DICOTILEDONATE:
-radacina pivotanta sau ramuroasa;
-tulpina ramificata terminal;
-frunze petiolate;
-flori pe tipul 4 sau 5 (4-5 petale, 4-5 sepale etc.);
-embrionul are 2 cotiledoane;
-ex.: arbori – stejar, tei, castan;
arbusti – mur, trandafir, maces;
pomi fructiferi;
plante ierboase – mazare, fasole, ardei, ardei, cartof,
floarea-soarelui, musetel, varza.
E. REGNUL ANIMAL:
Definitie: cuprinde organism pluricelulare eucariote mobile,
heterotrofe, cu reproducere asexuata si sexuata, grupate in:
5. Increngatura Moluste
-animale terestre si acvatice, libere;
-corpul moale, alcatuit din cap, masa viscelara si picor, poate fi
protejat de o cochilie (la melc) sau de doua valve (la scoici);
-grupate in:
a) clasa Gasteropode – melci;
b) clasa Lamelibranhiate – scoici;
c) clasa Cefalopode – sepie, caracatita.
6. Increngatura Artropode
-animale raspandite in toate mediile de viata, libere
sau parazite;
-corpul protejat de un exoschelet chitinos;
-alcatuit din cefalotorace si abdomen (la arahnide si crustacei)
si cap, torace si abdomen (la insect);
-prezinta apendici (picioare) articulate cu rol de locomotie;
-respiratia prin plamani (arahnide), trahei (insect) si branhii
(crustacei);
-reproducerea sexuata; dezvoltarea se realizeaza prin
metamorfoza complete (ou-larva-nimfa-adult) sau icompleta
(ou-larva-adult);
-grupate in:
a) clasa Arahnide – capusa, scorpion, paianjen;
b) clasa Crustacee – rac, crab, crevete;
c) clasa Insecte – fluturi, gandaci, lacuste, frunici, libelule.
Increngatura Vertebrate
-animale evaluate la care Notocordul este inlocuit de coloana
vertebrala;
-traiesc in toate mediile de viata;
-sistemele de organe sunt foarte bine dezvoltate;
-locomotia prin inot, mers, alergat, salt sau zbor;
-respiratia branhiala sau pulmonara;
-reproducere sexuata;
-grupate in:
a) supraclasa Pesti
-adaptate la mediul acvatic;
-respiratia branhiala;
-fecundatie externa;
-prezinta inotatoare perechi si neperechi;
-poikiloterme;
-grupate in:
1. clasa pesti ososi – crap, somn, biban, salau, caras,
scrumbie etc.;
2. clasa pesti ososi-cartilaginosi – cega, morun, nisetru,
pastruga etc.
b) supraclasa Tetrapode
-prezinta 4 membre;
1. Clasa Amfibieni
-animale adaptate la mediul terestru, dar dependente de mediul
acvatic prin respiratie (tegumentara, pulmonara) si reproducere
(fecundatie externa);
-sunt poikiloterme;
-grupate in:
1a. Ordinul Anure (amfibieni fara coada); ex.: broasca de lac,
brotacelul;
1b. Ordinul Urodele (amfibieni care au coada); ex.:
salamandra, tritonul.
2. Clasa Reptile
-animale adaptate complet ca mediul trestru;
-prezinta tegumenul ingrosat – respiratie pulmonara, fecundatia
interna;
-sunt poikiloterme;
-grupate in:
2a. ofidieni (apode); sarpe de casa,
vipera; 2b. lacertilieni: soparla verde,
guster;
2c. chelonieni: broaste testoase;
2d. crocodilieni: aligator,
crocodil.
3. Clasa Pasari
-animale adaptate la mediul aerian, terestru si acvatic;
-corpul acoperit cu penaj, membrele anterioare transformate in
aripi;
-respiratie pulmonara, fecundatie, interna;
-sunt homeoterme;
-grupate in:
-ACARENATE (strut);
-CARENATE:
a. bune zburatoare: porumbel, turturea;
b. insectivore: ciocanitoare, cuc;
c. granivore: gaina;
d. scurmatoare: cocos de munte, paun;
e. picioroange: barza, cocostarc;
f. acvatice: rata, gasca, lebada, pelican;
g. rapitoare de zi: uliu, soim, acvila;
h. rapitoare de noapte: bufnita, cucuvea.
4. Clasa Mamifere (Placentare)
-traiesc in toate mediile de viata (predominant terestru);
-corpul acoperit de blana;
-fecundatia interna; embrionul se dezvolta in uter fiind protejat
si hranit de placenta; puii sunt hranita cu laptele produs de
glandele mamare;
-sunt homeoterme;
-grupate in:
a. insectivore: cartita, arici;
b. copitate: girafa, zebra;
c. rozatoare: soarece, iepure, harciog;
d. carnivore: lup, ras, leu;
e. pinipede: foca, morsa;
f. cetacee: balena, delfin;
g. proboscidieni: elefant;
j. primate: -maimute: cimpanzeu, gorila, urangutan;
-om.
1. VEGETALA
A.PROCATIOTA (PK) B.EUCARIOTA (EK) 2.ANIMALA
3.FUNGALA
A. CELULA PROCARIOATA:
-nu prezinta nucleu individualizat si organite celulare delimitate
de membrane.
Structura:
a) Invelisuri celulare 1.Perete
celular: -lipoproteic;
-rigid;
-contine MUREINA;
2. Membrana celulara: -lipoproteica;
-MEZOZOMI cu rol in :-respiratia celulara;
-legarea cromozomului.
-permite schimburile cu mediu.
b) Citoplasma: -contine doar ribozomi.
c) Nucleoid: -reprezentat de o molecula de AND circular =
cromozom bacterian, dispensat in citoplasma.
B. CELULA EUCARIOTA:
-prezinta nucleu individualizat si membrane care delimiteaza
organitele celulare.
Strucatura:
a) Invelisuri celulare: 1. membrana celulara;
2. perete celular;
b) Citiplasma;
c)Nucleu.
a) Invelisurile celulare:
1. Peretele celular:
-invelis extern la: -alge; contine
-plante. CELULOZA
- ciuperci contine CHITINA
-rol: -asigura -individualitate;
-solidaritate.
-ofera -duritate;
-rezistenta.
-da forma celulei.
2. Membrana celulara (plasmalema)
-rol: -delimiteaza celula;
-da forma celulei;
-protector;
-asigura schimbul de -materie dintre
-energie celule;
-prin invaginare asigura: -compartimentarea interiorului celular;
-delimitarea organitelor celulare.
-structura: -trilaminara;
-fosfolipidica;
-aspect de mosaic fluid: -fosfolipide: -strat extern;
-strat
intern.
-proteine: -glonuloase;
-transmembranare.
b) Citoplasma are: -o parte nestrucaturata = HIALOPLASMA
(citoplasma fundamentala);
-o parte structurata: -organite celulare;
-incluziuni
citoplasmatice.
Organitele celulare:
-sunt compartimente citoplasmatice delimitate de o membranA
simpla sau dubla.
Pot fi: 1. comune;
2. specifice.
1a) Ribozomii (granulele lui Palade):
-nu au membrana;
-pot fi:-liberi;
-atasati membranei reticulului endoplasmatic =>
reticul endoplasmatic rugos.
-structura:-ARN;
-proteine.
-rol: sinteza proteinelor.
1b) Reticulul endoplasmatic:
-structura:-vezicule puternic aplatizate;
-retea de tubuli.
-poate fi:-neted (REN) rol: trasportul intracelular,
sinteza de lipide
-granular (rugos; REG) rol: sinteza de
proteine.
1c)Aparatul Golgi:
-alcatuire: saci aplatizati (cisterne) din care se desprind
permanent vezicule;
-rol: producerea de secretii celulare.
1d)Mitocondriile:
-alcatuire: -invelis mitocondrial: -membrana externa;
-membrana interna, pliata =>
cute = CRISTE;
-stroma mitocondriala cu: -enzime oxido-
reducatoare;
-aparat genetic propriu
(ADN+ARN+ribozomi);
-rol: respiratia celulara (energie stocata in ATP).
1e) Lizozomii:
-vezicule delimitate de o membrana simpla;
-contin enzime digestive hidrolitice;
-rol: digestia intracelulara.
1f) Vacuolele:
-vezicule delimitate de o membrana simpla = TONOPLAST;
-rol: depozitarea apei, a unor ioni, a substantelor organice
pentru mentinerea homeostaziei celulare.
2a) Centrozomul:
-organit caracteristic celulei animale;
-structura: -2 corpusculi perpendicular = CENTRIOLI;
-masa plasmatica densa = CENTROSFERA.
-rol: formarea fusului de diviziune.
2b) Plastidele:
-organisme specifice: -algelor;
-plantelor.
Clasificare:
1. Leucoplaste:
-nu au pigmenti;
-rol: in depozitarea substantelor de rezerva:
-amidon AMILOPLASTE;
-uleiuri vegetale OLEOPLASTE:
-proteine PROTEINOPLASTE.
2. Cromoplaste:
-plastide colorate;
-se gasesc in petale si fruncte;
-rol: ecologic.
3. Cloroplaste:
-alcatuire:
a. invelisul cloroplastului membrane externa si membrana
interna.
b. stroma cloroplastului = substanta fundamentala – enzime
- aparat genetic propriu format din AND + ARN + ribozomi
c. sistemul tilacoidal = tilacoide (vezicule aplatizate,
suprapuse = GRANA); acestea contin pigmenti
clorofilieni:
-clorofila a;
-clorofila b.
-rol: in fotosinteza;
c) Nucleul:
-rol: -contine informatia genetic a celulei;
-asigura transmiterea caracterelor ereditare.
-structura:
1) invelis nuclear: -membrana externa cu: pori si ribozomi.
-membrana interna.
2) nucleoplasma (carioplasma) = substanta fundamentale
ce contine:
- 1-2 nucleoli cu rol in formarea ribozomilor;
- fibre de cromatina: -1. Alcatuire din AND si proteine
-2. Reprezinta cromozomi puternic
despiralizati;
Acizii nucleici:
-ADN – acid dezoxiribonucleic contine stocata sub forma
biochimica, informatia genetic a unui organism;
-ARN – acid rinonucleic.
-alcatuiti din nucleotide.
O nucleotida contine:
-baza azotata:
-purinica: -adenina (A)
-in ADN si ARN
-guanina
(G)
-pirimidinica: -timina (T) -in ADN
-citozina (C) -in ARN
-uracil (U)
-un zahar (pentoza): -riboza (in ARN);
-dezoxiriboza (in ADN).
-un radical fosfat.
ADN = MACROMOLECULA –bicatenara
-complementara A = T; T = A
G C; C G
ARN
-moleculara monocatenara;
-poate fi: -ARN viral: -material genetic la ribovirusuri;
-ARN celular: -mesager (ARNm) –copiaza
informatia dintr-o catena de ADN = TRANSCRIPTIE;
-ribozomal (ARNr) – intra in alcatuirea
ribozomilor.
-de transport (ARNt) – transporta aminoacizii la
locul sintezei proteice (ribozomi).
DIVIZIUNEA CELULARA:
Poate fi: -DIRECTA (AMITOZA): -fragmentare (clivare);
-strangulare (gatuire);
-INDIRECTA (CARIOCHINEZA): -MITOZA;
-MEIOZA.
CICLUL CELULAR cuprinde doua etape:
1. INTERFAZA:
-90% din durata ciclului celular;
-are trei perioade:
a) presintetica (G1): se produc enzime necesare sintezei AND-
ului
b) de sinteza (S): se dubleaza cantitatea de AND si protein;
cromozomii devin bicromatidici;
c) postsintetica (G2): sinteza unor proteine si ATP.
FAZELE MITOZEI:
a. DIVIZIUNEA NUCLEULUI
1) PROFAZA:
-condensarea fibrelor de cromatina si formarea cromozomilor
bicromatidici
-dezorganizarea -nucleolilor;
-invelisului nuclear.
-aparitia fusului de diviziune;
-prinderea cromozomilor, prin centromer, de fibrele fusului de
diviziune.
2) METAFAZA:
-cromozomii bicromatidici sunt condensati la maxim:
-migreaza in plan ecuatorial = PLACA METAFAZICA;
-la sfarsitul metafazei incepe despartirea in plan longitudinal a
celor 2 cromatide ale fiecarei cromozom cromozomi
monoctomatidici.
3) ANAFAZA:
-cromozomii monocromatidici ajung la polii celului;
-se dezorganizeaza fibrele fusului de diviziune;
-se decondenseaza cromozomii;
-se reorganizeaza:-invelisurile nucleare;
-nucleolii.
-se formeaza doi nuclei identici.
b. DIVIZIUNEA CITOPLASMEI – se formeaza doua celule
identice cu celula-mama
MEIOZA:
-are loc numai in celulele organelor de reproducere;
-importanta:-asigura variabilitatea organismelor si formarea
gametilor (celule reproducatoare) barbatesti (spermatozoizii) si
femeiesti (ovulele);
-mentine constant numarul de cromozomi caracteristic fiecarei
specii.
SCHEMA MEIOZEI:
Bicromatidici
n monocromatidici
n
2n n
n
n
n
-se desfasoara in doua etape:
A. MEIOZA I = ETAPA REDUCTIOANALA cuprinde:
a. diviziunea nucleului cu patru faze:
1. PROFAZA I:
-cromozomii se organizeaza in perechi (unul matern si unul
patern) numiti omologi sau tetrade cromatidice;
-cromatidele nesurori (o cromatida de la cromozomul
matern si una de la cromozomul patern) se ating in punte numite
CHIASME, se rup si se realizeaza un schimb reciproc de gene =
CROSSING-OVER (recombinare intra cromozomiala);
2. METAFAZA I:
-cromozomii tetracromatidici se aliniaza in
planul ecuatorial al celulei = placa metafazica.
3. ANAFAZA I:
-perechile se supara;
-cromozomii bicromatici merg spre poli;
-are loc segregarea independent a perechilor de
cromozomi recombinare genetic intercromozomiala (dansul
cromozomilor sau dansul lui Muller).
4. TELOFAZA I:
-la poli se formeaza doi nuclei cu numar redus la jumatate
(n) de cromozomi bicromatidici.
Diviziunea citoplasmei
-la sfarsitul telofazei se formeaza 4 celule haploide (gamete)
care nu se mai divid;
-in procesul fecundatiei, din contopirea a 2 celule haploid ->
celula-ou (zigot) si astfel se reface numarul constant de
cromozomi.
A A a a gamete
Aa Aa Aa Aa F1 100%
hibrizi
(heterozigoti)
Aa X Aa genitori
A a A a gamete
AA Aa Aa aa F2
Plante cu bob
zbarcit
Definitie: Conform primei legi, legea puritatii gametilor,
gametii sunt intotdeauna puri, adica nu contin decat unul din
factorii ereditari pereche.
GENOTIP = totalitatea factorilor ereditari care intra in structura genetic
aunui organism.
FENOTIP = totalitatea trasaturilor morfologice, fiziologice,
biochimice si de comportament, ce sunt rezultatul interactiunii
dintre genotip si mediul
2. DIHIBRIDAREA:
Definitie: consta in incrucisarea a doua organisme ce se
deosebesc prin 2 perechi de caractere ereditare.
Mendel a incrucisa doua varietati de mazare ce se
deosebeau prin doua perechi de caractere erditare.
mazare cu bob neted si galben X mazare cu bob
zbarcit si verde
(AABB) (aabb)
AaBb F1
100% hibride – plante
cu bob
neted si galben
Organisemele hibride (heterozigote) din F1 produc patru
categorii de gamete: AB, Ab, aB, ab, feminine si masculine,
prin a caror combinare rezulta 16 categorii de indivizi.
Gameti AB Ab aB ab
AB AABB AABb AaBB AaBb
Ab AABb AAbb AaBb Aabb
aB AaBB AaBb aaBB aaBb
ab AaBb Aabb aaBb aabb
F2
Segregare in F2 dupa fenotip = 9:3:3:1
9/16 DD (dominant dominant) – neted, galben
3/16 DR (dominant recevis) – neted, verde 3/16
RD (recesiv dominant) – zbarcit, galben 1/16
RR (recesiv recesiv) – zbarcit, verde
Definitie:
Conform celei de-a II-a legi, legea segregarii independente
a perechilor de caractere, fiecare pereche de factori ereditari
segrega independent de alta pereche de factori ereditari, astfel
incat, in F2, raportul de segregare dupa fenotip, pentru o
pereche de factori ereditari, este de 3:1, iar pentru 2 perechi este
de 9:3:3:1.
Clasificarea mutatiilor:
a) Dupa celulele afectate: -somatice
-gametice
b) Dupa cromozomii afectati: -autozomale
-heterozomale
c) Dupa cantitatea de material genetic afectat:
1.genetice:
-modifica structura si functia genei;
-cea mai mica mutatie genetic este mutatia punctiforma
(afecteaza o singura pereche de nucleortide). 2.cromozomale –
afecteaza structura cromozomilor, produce rupture
cromozomale = restructurari cromozomale:
-deletia
-inversia
-deplicatia
-translocatia
3. genomice:
-afecteaza intreaga cantitate de material genetic;
-pot fi: -poliploidii – autopoliploidie (se multiplica intreg
genomul propriu)
- alopoliploidie (se multiplica un genom
hybrid)
-aneuploidii (se modifica numarul de cromozomi din
genom)
-2n – 1 monosomie
-2n + 1 trisomie
d) Dupa efectul asupra organismului: neuter, daunatoare,
folositoare.
e) Dupa modul de aparitie: natural, artificial.
FACTORI MUTAGENI:
fizici: -radiatii neionizante (raze UV);
-radiatii ionizante (X, gama, infrarosii, neutroni).
chimici: -antibiotice;
-pesticide;
-coloranti;
-acidul nitros;
-cofeina.
biologici: -virusuri;
GENETICA UMANA
1. MALADII METABOLICE (GENICE) sunt determinate de
mutatii ale genelor.
a) AUTOZOMALE- apar prin mutatia unor gene localizate in
autozomi:
-dominante
-polidactilia (deget suplimentar);
-sindactilia (unirea unor degete);
-prognatism (marirea nasului, a buzei inferioare, a
volumului visceral).
-semidominante anemia falciforma (hematii in forma de
secere)
-recesive albinism (absenta melaninei din piele, par,
ochi)
b) HETEROZOMALE sau sex-linkate – determinate de mutatii
ale genelor plasate in heterozomi:
Hemofilia:
-boala este determinate de o gena recesiva plasata in
cromozomul X si se transmite preferential la sexul masculin.
XhX – sanatoasa, dar putatoare
XhXh – femeie
hemofilica XhY – barbat
hemophilic
Daltonismul:
-este o boala ereditara determinate de gena recesiva plasata pe
cromozomul X;
-cei afectati nu pot distinge culorile cu precadere rosu de verde,
si sunt, in special, de sex masculine.
XdX – sanatoasa, dar purtatoare
XdXd – daltonista
XdY – daltonist
2. MALADII CROMOZOMALE – pot afecta : structura si
numarul cromozomilor;
A. structural – sindromul cri du chat (tipatul pisicii);
-apare prin delatie (reperea) bratului scurt al unui
cromozom din perechea 5.
B. numerice: pot afecta : a. autozomii;
b. heterozomii.
a) maladii autozomale – afecteaza cromozomii din celulele
somatice in urma non-disjunctiei perechilor de cromozomi
in meioza.
Ex.: TRISOMIA 21 = Sindromul Down, 2n = 47.
b) maladii heterozomale – afecteaza cromozomii celulelor
sexual, in urma nondisjunctiei cromozomilor sexuali in meioza.
Trisomia X (XXX, 2n = 47): afecteaza femeile.
Sindromul Klinefelter (XXY, 2n = 47): afecteaza barbatii.
Sindromul Turner (XO, 2n = 45): - afecteaza femeile.
44XX X 4XY
I. TESUTURI VEGETALE
4. Tesutul nervos:
-format din:
-neuroni (celule specializate in generarea
si conducerea impulsurilor nervoase);
-celule gliale: -au forme si marimi variate;
-sustin si hranesc neuronii.
-NEURONII
Alcatuire:
-CORP CELULAR substanta cenusie a SNC;
-PRELUNGIRI: -una sau mai multe DENDRITE;
-un AXON;
substanta alba a SNC.
SINAPSA = legatura dintre neuroni si celule efectoare:
-musculare;
-glandulare.
chimica luminoasa
2. NUTRITIA HETEROTROFA
a) SAPROFITA
Organismele se hranesc cu substante organice dizolvate in
apa pe care le absorb, igienizand mediul de resturile
vegetale si animale.
Ex.: ciupercile inferioare
b) PARAZITA
Organismele se hranesc cu substante organice din
organisme vii, producand boli.
Ex.:-ciupercile parazite (produc micoze) – condida
-plantele parazite – muma padurii, lupoaia, tortelul.
c) SIMBIONTA
Asocierea intre 2 organisme, unul heterotrof si unul
autotrof, care se ajuta reciproc.
Ex.: lichenul = ciuperca + alga verde unicelulara
d) DIGESTIA LA ANIMALE:
INTRACELULARA EXTRACELULARA
(la nivelul rizozomilor)
FOTOSINTEZA
Definitie: Organismele isi sintetizeaza substantele
organice (glucoza) din substante anorganice (CO2 si
H2O) in prezenta luminii si a clorofilei cu aliberare de
O2.
-organul specializat = FRUNZA in celulele careia se gasesc
cloroplaste cu pigmenti asimilatori;
-pigmenti asimilatori – clorofilieni – clorofila a si clorofila b
-pigmenti carotenoizi – carotene (portocaliu) – xantofila
(galben)
-doar clorofila a poate transforma energia luminoasa in
energie chimica.
Ecuatia fotosintezei
energia
CO2 + H2O + saruri minerale substante
organice + O2
Luminii
FAZELE FOTOSINTEZEI:
a) faza de lumina:
-molecula de clorofila absoarbe energia solara si elibereaza
un electron (e-) a carui energie va fi folosita pentru:
1. fotoliza apei cu formarea de:
-electroni ce vor fi recuperate de clorofila
-protoni care se stocheaza cu energia pe care o contin
in molecule specific
-oxigen care se elimina
2. sinteza de ATP, substanta purtatoare de energie
b) faza de intuneric:
- H+ si CO2 sunt incorporate in substante organice,
folosindu-se energie din ATP, obtinandu-se: glucide,
lipide, proteine.
Importanta fotosintezei:
-sursa principala de substante organice;
-mentine constanta compozitia atmosferei;
-sta la baza productiei agricole si silvice;
-datorita ei, biosfera este racordata la o sursa inepuizabila
de energie.
EVIDENTIEREA PROCESULUI DE FOTOSINTEZA:
1. procedee bazate pe evidentierea procedurii de O2;
2. procedee bazate pe evidentierea consumului de CO2;
3. procedee bazate pe evidentierea substantelor organice
sintetizate.
DIGESTIA LA MAMIFERE
Consta in transformarea substantelor complexe din
hrana in substante simple ce pot fi utilizate de celulele
corpului.
Transformarile hranei pot fi:
-mecanice prin fragmentare;
-fizice prin imbibarea cu sucurile
digestivesi solubilizarea lor;
-chimice prin transformarea substantelor complexe
din hrana (protein, glucide, lipde) in substante simple
in prezenta enzimelor digestive.
Enzime DIGESTIVE
b) FARINGELE SI ESOFAGUL:
-segment comun sistemelor –digestiv
-respirator
-tub flexibil
c) STOMACUL SI DIGESTIA GASTRICA
Localizarea: in cavitatea abdominal
Comunica:
ORIFICIU ORIFICIU
ESOFAG STOMAC
INTESTIN SUBTIRE
CARDIA PILOR
Alcatuire:
STOMAC –UNICAMERAL – majoritatea mamiferelor
-TETRACAMERAL –BURDUF (IERBAR)
-CIUR la ierbivore
-FOIOS
rumegatoare
-CHEAG
GLANDELE GASTRICE suc gastric contine –apa 90%
-substante
minerale(HCl)
-substante
organice=ENZIME
-proteolitice
-lipolitice
DIGESTIA CHIMICA IN STOMAC:
PEPSINA
PROTEINE ALBUMOZE +
PEPTONE LIPAZA
LIPIDE ACIZI GRASI +
GLICEROL + MONOGLICERIDE
GASTRICA
LABFERMENT
LAPTE coagularea
laptelui Ca+2
d) INTESTINUL SUBTIRE:
-localizare: in cavitatea abdominal.
-lungime diferita in functie de hrana:-la carnivore – SCURT;
-la ierbivore – LUNG;
-la omnivore – MEDIU;
-alcatuire: duoden, jejun, ileon
orificiul
Comunica: intestine subtire intestine
gros
ileocecal
e) INTESTINUL GROS:
Localizare: in cavitatea abdominal.
-segmentele intestinal gros –cecum – prez. Apendicele
vermiform
-colon
-rect -> anus
Contine:
-bacterii simbiote: -produc Vitamina K
-digera celuloza
Rol: in formarea materiilor fecale si eliminarea
lor (defecatie).
f) FICATUL:
-cea mai mare glanda, localizata in cavitatea abdominal,
format din 2 LOBI alcatuiti din LOBULI
-celulele hepatice secreta sucul biliar care ajunge in CANAL
HEPATIC COMUN de unde trece in:
-CANALUL CISTIC VEZICA BILIARA in
perioadele interdigestive;
-CANALUL COLEDOC DUODEN in perioadele
digestive.
g) PANCREASUL EXOCRIN
Localizare: in cavitatea abdominal
Secreta: sucul pancreatic.
a. PEPTIDAZ
E OLIGOPEPTIDE (2-3-4 AMINOACIZI)
AMINOACIZI
b. LIPAZA
LIPIDE ACIZI
GRASI+GLICEROL+MONOGLICERIDE
INTESTINALA
c. DIZAHARIDAZE
DIZAHARIDE MONOHARIDE(glucoza,
fructoza, maltoza)
Exemple:
maltaza
Maltoza 2
glucoza zaharaza
Zaharoza glucoza + frunctoza
lactaza
Lactoza glucoza + galactoza
ANAEROBA
-are loc in absenta O2
s. organic A s. organic B + CO2 + E. mica
-se realizeaza in citoplasma
-oxidarea este incompleta (rezulta putina energie)
-se intalneste la ciuperci, bacteria, dar si la unele plante
superioare in perioada inundatiilor;
-la microorganism se numeste FERMENTATIE si poate fi:
a)ALCOOLICA:
-panificatie
-obtinerea alcoolului
Glucoza2 alcool etilic + CO2
b)LACTICA:
-industria branzeturilor
-muraturi
Glucoza2 acid lactic
c)ACETICA – ATIPICA
se realizeaza in prezenta O2;
se obtine otetul
alcool etilic + O2 acid acetic
RESPIRATIA LA MAMIFERE
Cuprinde:
-schimbul de gaze dintre mediul intern si mediul extern
realizat de sistemul respirator;
-tranportul gazelor respiratorii realizat de sange;
-oxidoreducerile celulare (respiratie celulara).
SISTEMUL RESPIRATOR:
-CAI RESPIRATORII EXTRAPULMONARE (cavitati
nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii)
-PLAMANI
1. CAI RESPIRATORII EXTRAPULMONARE
a) cavitati nazale:-purifica, icalzesc si umezesc aerul.
b) faringele- organ comun sistemelor: - digestive; -
respirator.
c) laringele – contine piese cartilaginoase protectoare;
-un cartilaj (epiglota) acopera intrarea orificiului
(glota) in timpul deglutitiei (inghitirii);
-in interior, peretele laringelui are pliuri musculoase =
CORZI VOCALE, care produc sunete.
d) traheea: -contine inele cartilagionoase suprapuse si
este mereu deschisa.
e) bronhiile: - au inele cartilaginoase;
-poti fi: - EXTRAPULMONARE;
- INTRAPULMONARE se ramifica in plamani
pana la bronhiole (fara inele cartilaginoase) SACI
ALVEOLARI (acini pulmonari).
2. PLAMANII:
-localizare: CUTIA TORACICA
-acoperiti cu 2 membrane subtiri = PLEURE –
EXTERNA (PARIETALA)
-INTERNA (VISCERALA)
-strucatura: LOBISEGMENTELOBULIACINI
PULMONARISACI
ALVEOLARI
ALVEOLA PULMONARA – inconjurata de o retea de capilare
sangvine.
Perete alveolo-capilar este foarte subtire si permeabil.
La nivelul sistemului respirator au loc:
a) schimbul de gaze se realizeaza la nivelul membrane
alveolo-capilare si consta in trecerea oxigenului din aerul
alveolar in sange pentru a fid us la celule si a CO2 din
sange in aerul alveolar pentru a fi aleminat.
b) ventilatia pulmonara contra in 2 miscari: - INSPIRATIA
si EXPIRATIA;
INSPIRATIA:
-proces active;
-muschi care se contracta: -DIAFRAGM si INTERCOSTALI
EXTERNI.
-volumul cavitatii toracice creste;
-presiunea aerului din plamani scade sub valoarea
presiunii atmosferice si aerul patrunde in plamani.
EXPIRATIA:
-proces pasiv;-muschii insipatori se relaxeaza;
-presiunea aerului din plamani creste pentru valoarea
presiunii atmosferice si aerul iese din plamani;
-volumul cavitatii toracice se microseaza.
VOLUME DE AER:
VOLUM CURENT (volum de aer inspirit si expirat in
repaus fizic) = V.C. ~ 500 ml
VOLUM EXPIRATOR DE REZERVA (V.E.R.)
Volume de aer in
respiratie
VOLUM INSPIRATOR DE REZERVA (V.I.R)
fortata
V.E.R. ~ 1300-1500 ml
V.I.R. ~ 1300-1500 ml
VOLUM DE AER REZIDUAL (V.R.) – volum de aer
permanent in plamani ~ 1000-1500 ml
FORMULE:
CAPACITATEA VITALA (C.V) = V.C. + V.I.R. + V.E.R.
(poate fi masurata cu spirometrul)
CAPACITATEA PULMONARA TOTALA (C.P.T.) = C.V. + V.R.
(difera in functie de varsta, sex, inaltime, grad
de antrenament)
BOLI CAUZE MANIFESTARI PREVENIRE
BRONS -inflamarea A. tuse uscata- -Aerul respirat
B. tuse de
-duderi umeda,
cap cu anumite conditii:
I TA mucoasei arborelui trebuie sa
expectoratii
-febra -temperatura 18-
bronsic; indeplineasc
20°C
a-umiditate
-puritate
LARIN -inflamarea -vorbirea ragusita -calirea
G ITA mucoasei laringelui pana la disparitia organismului
din cauza: vocii pentru scurt prin apa, aer,
-unei raceli timp soare
-unor boli infectioasa -senzatia de arsura -gimnastica
-rinitei, in gata respiratorie in
sinuzitei, -tuse seaca reapus sau efort,
amigdalitei -nu prezinta dureri tragand aer pe
la inghitire nas
ASTMU -provocat de spaspun -senzatii de -imbracaminte
L bronhiilor sub sufocare in crize adevcata
BRONS influenta particulelor care survin in conditiilor de
IC de praf, de peri, de special noapte mediu
lana etc. cand bolnavul este -alimentatie
trezit din somn echilibrata
simtind o mare -evitarea surselor
nevoie de aer de infectii
PNEUM -bacterii: PNEUMOCOC; -temperatura -obisnuita de a
ONIA STREPTOCOC; ridicata; tine batista la nas
STAFILOCOC. -tuse seaca; si la gura in caz
-favorizata de frig, -modificare de tuse sau
umezeaza, surmenaj. ale respiratiei; stranut.
-junghi toracic.
TBC Bacilul KOCH -organismul -vaccinarea
slabeste, lipsa antituberculoasa.
poftei de mancare,
stare generala
proasta.
C. CIRCULATIA
CIRCULATIA LA PLANTE
Prin corpul plantelor se transporta seve:-BRUTA;
-ELABORATA.
1. ABSORTIA APEI SI A SARURILOR MINERALE
La plantele inferioare, la alge, la muschi – unde nu se
gasesc vase conductoare – absortia apei si a sarurilor se
realizeaza pe toata suprafata corpului, prin difuzie.
La plantele superioare:
-se realizeaza la nivelul radacinii cu ajutorul
PERISORILOR ABSORBANTI;
-apa este absorbita prin osmoza (trecerea dintr-o solutie mai
diluata intr-o solutie mai concentrata);
-sarurile minerale sunt absorbite:
-independent de H2O;
-prin DIFUZIE
-cu POMPELE IONICE (cu consum de energie)
2. SEVA BRUTA = contine H2O + saruri minerale absorbite
celulele scoartei vasele conductoare lemnoase
din cilindrul centrat al radacinii
CIRCULATIA SEVEI BRUTE – este determinate de 2 forte;
a) presiunea radiculara:
-actioneaza primavara inainte de aparitia frunselor; -
mecanism activ.
b) forta de sectiune:
-determinata de pierderea apei prin transpiratie la nivelul
frunzelor; mecanism pasiv.
3. SEVA ELABORATA = contine H2O + substante
organice rezultate din FOTOSINTEZA
CIRCULATIA SEVEI ELABORATE:
-se realizeaza prin VASE LIBERIENE in ambele sensuri;
-mecanism activ;
-viteza este mica (vasele liberiene au citoplasma!).
CIRCULATIA LA MAMIFERE
1. MEDIUL INTERN = totalitatea lichidelor extracelulare
ale unui organism (limfa, sange, lichid interstitial, lichid
cefalorahidian);
-are:-compozitie
-concentratie constant = HOMEOSTAZIE
-volum
Sangele:
-reprezinte 7-8% din greutatea corpului;
-functii: transporta gaze respiratorii, substante nutritive,
hormoni, anticorpi.
-alcatuire:
a) PLASMA:-reprezinta 55-60% din volumul sangelui;
-contine 90% apa; 9% subst. organice
(glucide, lipide, protein si derivanti); 1% saruri
minerale;
b) ELEMENTELE FIGURATE (40-45%)
b1)globule rosii/hematii/eritrocite;
b2)globule albe;
b3)trombocite.
B1) GLOBULELE ROSII (HEMATIILE)
-la mamifere – celule ANUCLEATE;
-contin hemoglobin;
-rol: transporta gazelle respiratorii (O2, CO2) cu ajutorul
hemoglobinei, protein care contine fier, formand compusi
labili:-OXIHEMOGLOBINA
-
CARBOHEMOGLOBINA
B2) GLOBULELE ALBE (LEUCOCITE)
-celule NUCLEATE;
-au diferite forme (emit pseudopode);
-rol: in imunitatea organismului.
IMUNITATEA – este proprietatea organismelor de a
recunoaste si a distruge structure organice straine numite
ANTIGENE (microorganism transplante).
-leucocitele pot distruge antigenul prin:
-FAGOCITOZA;
-PRODUCEREA DE ANTICORPI (LIMFOCITE)
ANTICORPII sunt protein ce se ataseaza de antigen si il
neutralizeaza.
B3) TROMBOCITE:
-cele mai mici elemente figurate;
-sunt fragmente celulare cu: citoplasma si membrane;
-NU ARE NUCLEU;
-ROL: in coagularea sangelui.
SANGE ARTERE
VENE
ARTERIOLE
VENULE CAPILARE
a) INIMA:
-localizata in cavitatea toracica, cu varful spre
plamanul stang (mai mic; are 2 lobi);
-este organ musculos, tetracameral-doua atrii
-doua ventricule
-atriul drept cumunica cu ventriculul drept prin orificiul
atrio-ventricular prevazut cu valvula tricuspida si
contine sange cu CO2;
-atriul stang comunica cu ventriculul stang prin orificiul
atrio-ventricular prevazut cu valvula bicuspida sau
mitrala si contine sange cu O2;
-peretele este alcatuit din 3 straturi concentrice, care de la
interior spre exterior sunt:
a) andocard – tesut epitelial subtire;
b) miocard – muschiul inimii;
-are grosimi diferite, mai gros in ventricule decat
in atria (mai ales VS);
-contine un tesut muscular specializat =
EXCITOCONDUCTOR ce asigura automatismul inimii.
c)apicard – membrane subtire ce acopera miocardul;
reprezinta foita interna a pericardului.
VASCULARIZATIA INIMII este realizata de :
ARTERE CORONARE si VENE CORONARE.
b) VASELE DE SANGE:
B1) ARTERE – duc sangele din ventricule in corp:
PULMONAR
A AORT Sang
Sange A e
(VD PLAMANI) (VS la celule)
cu CO2 cu O2
LA BAZA ARTERELOR se alfa valve semilunare
(sigmoide) CE NU PERMIT SANGELUI SA SE INTOARCA
DIN ARTERE SPRE INIMIA.
B2) VENE – vin cu sangele din corp in atria:
Sange Sange
(PLAMANI A S) (celule AD)
Cu O2 cu CO2
PE TRASEUL VENELOR SITUATE SUB INIMA SE
GASESC VALVE IN CUIB DE RANDUNICA, CE NU
PERMIT INTOARCEREA SANGELUI SPRE
CAPILARE.
B3) CAPILARE:
-retea ce face legatura artere vene;
-au peretele foarte permeabil;
-aici se realizeaza schimburile de substante si gaze
respiratorii cu celulele prin intermediul lichidului
interstitial.
D. EXCRETIA
Definitie:
-procesul prin care PLANTELE si ANIMALELE
elimina la exterior diferite substante:-apa in exces;
-straine(medicamente, alcool);
-toxice(uree, acid uric);
-cu rol de semnal chimic(nectarul).
EXCRETIA LA PLANTE: se realizeaza predominant
prin TRANSPIRATIE.
TRANSPIRATIA:
-are loc la nivelul frunzelor si consta in eliminarea paei sub
forma de vapori;
-1/10 din vapori se elimina prin cuticula epidermei
(cuticula), iar 9/10 prin ostiola stomatelor;
-rol:-asigura ascensiunea sevei brute;
-impiedica supraincalzirea plantelor;
-mentine ostiolele deschise, asigurand schimbul de
gaze necesare fotosintezei si respiratiei.
EXCRETIA LA ANIMALE se realizeaza prin:
-plamani (expiratia);
-piele (transpiratia);
-sistemul excretor-specializat in formarea si eliminare
ureinei;
-alcatuit din 1.RINICHI
2. CAI URINARE
1. RINICHII
:
-organe pereche;
-forma de boabe de fasole;
-localizate in cavitatea abdominal, de o parte si de alta a
coloanei vertebrale;
-strucatura:
-CAPSULA CONJUCTIVA
-2 ZONE:- CORICALA (EXTERNA) – alcatuita din
corpusculii renali (MALPIGHI);
-MEDULARA (INTERNA) – formata din
piramide renale (alcatuite din TUBI COLECTORI).
UNITATEA MORFOFUNCTIOANLA A RINICHILOR ESTE
NEFRONUL (aproximativ 1 milion/rinichi).
STRUCTURA UNUI NEFRON:
2.CAI URINARE:
-INTRARENALE:-calice mici;
-calice mari;
-pelvis renal.
-EXTRARENALE:-doua uretere;
-vezica urinara;
-uretra.
SURDITATEA se datoreaza:
-spargerii timpanului;
-afectiunilor aparute la nivelul urechii medii sau interne;
-unor lexiuni ale nervului auditiv (acustic);
-unor leziuni ale centrului nervos din creier.
III. PIELEA:
-are functii multiple:-protectie mecanica si biologica;
-reglarea temperaturii;
-excretie (transpiratie).
-contine numerosi receptori pentru sensibilitatile tactila,
termica si dureroasa.
IV. LIMBA:
-prezinta MUGURI GUSTATIVI (contin celule
chemosensibile in forma de fus asociate de celule de
sustinere);
-localizati in PAPILE GUSTATIVE (denivelari ale
mucoasei limbii);
-celulele gustative sunt stimulate de substantele sapide
dizolvate in apa sau saliva.
Rolul gustului:-alegerea hranei;
-evitarea unor substante daunatoare din
hrana;
-declansarea unor reflexe digestive
V. MUCOASA OLFACTIVA:
-situata in partea superioara a cavitatilor nazale;
-contine celule chemosensibile=NEURONI, inconjurate de
celule de sustinere;
-neuronii olfactivi sunt stimulati de substantele volatile
odorante dizolvate in mucus.
SISTEMUL NERVOS LA MAMIFERE
Clasificare:
a) DUPA ROL:-SOMATIC: asigura integrarea organismului
in mediul de viata;
-VEGETATIV: coordoneaza activitatea organelor
interne
-SIMPATIC actiune:-SIMULTANA
-PARASIMPATIC -ANTAGONICA
b) DUPA LOCALIZARE:-CENTRAL = ENCEFAL +
MADUVA SPINARII
-PERIFERIC = NERVI + GANGLIONI
NERVOSI
ACTUL REFLEX – sta la baza functionarii sistemului
nervos si reprezinta raspunsul organismului la actiunea
unui stimul.
ARCUL REFLEX este alcatuit din:
-RECEPTOR
-CALE AFERENTA formata din nervi senzitivi
-CENTRU NERVOS componenta a SNC (sistem nervos
central) ce promeste informatia, o analizeaza, o
prelucreaza si o transforma intr-o comanda.
-CALE EFERENTA formata din nervi motori
-EFECTORUL:- muschi striati pentru SN somatic
-glande si muschi netezi pentru SN vegetativ
cale
cale
STIMUL RECEPTOR CENTRU
NERVOS EFECTOR
aferenta eferenta
1. MADUVA SPINARII:
-localizata in canalul vertebral;
-are forma cilindrica, usor turtita antero-posterior;
-in sectiune transversala prezinta 2 tipuri de substanta;
-substanta alba:-localizata la exterior;
-alcatuita din axoni si celule gliale;
-formeaza cordoane;
-substanta cenusie:-localizata la interior;
-are forma literei H;
-alcatuita din corpii neuronali si
formeaza coarne;
-maduva spinarii este legata de receptori si de efectori
prin 31 de perechi de nervi spinali.
NEVUL SPINAL este alcatuit din:
-2 RADACINI: -una posterioare (senzitiva); prezinta un
ganglion spinal alcatuit din corpul neuronilor;
-una anterioara (motorie); formata din
axonii neuronilor motori din coranele laterale si anterioare.
-TRUNCHIUL: => din unirea celor 2 radacini;
-este mixt.
-RAMURILE: -periferice, mixte.
Functiile maduvei spinarii:
a) CENTRUL NERVOS REFLEX – prin substanta cenusie
care coordoneaza o serie de reflexe:
A1 SOMATICE-MONOSINAPTICE (PROPRIOCEPTIVE) =
arcul reflex alcatuit din 2 NEURONI –unul senzitiv
-unul motor
Ex.: rotulian
-POLISINAPTICE = arcul reflex alcatuit
din cel putin 2 neuroni:-unul senzitiv;
-unul motor;
-unul de asociatie.
Ex.: reflexul de
flexie
A2 VEGETATIVE Ex.:
VASOCONSTRICTOARE
MICTIUNE
DEFECATI
E SEXUALE
b) DE CONDUCERE – se realizeaza prin substanta alba
organizata in fascicule –ascendente (senzitive)
-descendente (motorii)
-intre etajele maduvei
Maduva spinarii (sectiune
transversala) 1-cordonul posterior;
2- santul median posterior;
3-comisura cenusie;
4-cornul lateral;
5-nerv spinal;
6-cordonul anterior;
7-comisura alba;
8-fisura mediana anterioara;
9-cornul anterior;
10-radacina anterioara;
11-ganglion spinal;
12-radacina posterioara;
13-cordonul lateral;
14-canalul
ependimar; 15-cornul
posterior.
a) TRUNCHIUL CEREBRAL:
-este in continuarea maduvei spinarii;
-prezinta:-bulb rahidian;
-puntea lui VAROLIO;
-mezencefal care se continua cu diencefalul.
-alcatuit din:-substanta cenusie in centru sub forma de
NUCLEI;
-substanta alba la periferie.
NUCLEII sunt:-SENZITIVI: primesc impulsuri de la organe
de simt (limba, ureche);
-MOTORI: comanda muschii fetei, limbii,
faringelui;
-VEGETATIVI: sunt centrii unor reflexe
vegetative: salivar, lacrimal si gastrosecretor.
-este conectat cu receptorii si efectorii prin nervii cranieni.
b) CEREBELUL:
-situat in partea dorsala a trunchiului cerebral;
-legat de aceasta prin 3 perechi de
PEDUNCULI CEREBELOSI;
-format din:-2 emisfere cerebeloase;
-vermis.
-substanta cenusie formeaza:-la exterior = SCOARTA
CEREBELOASA;
-la interior = nuclei inconjurati de
substanta alba.
-ROL: -in mentinerea echilibrului;
-controleaza pozitia corpului;
-asigura precizia miscarilor comandate de emisferele
cerebrale.
c) DIENCEFAL:
-acoperit partia de emisferele cerebrale;
-substanta cenusie formeaza mase de nuclei nervosi;
-TALAMUSUL = formatiunea ce mai voluminoasa
-primeste impulsuri pe cai senzitive (ex.:
vizuala, auditiva, vestibulara etc.)
-HIPOTALAMUSUL – cuprinde nuclei vegetativi
cu rolul de aregla:
-temperatura;
-concentratia de apa;
-pofta de mancare;
-emotiile;
-functiile sexuale.
d) EMISFERELE CEREBRALE:
-sunt cele mai voluminoase;
-localizate in partea superioara a SNC (sistemului nervos
central);
-separate prin santul interemisferic si unite la baza prin
substanta alba;
-substanta cenusie formeaza:
-nuclei bazali la interior => regleaza pozitia si
miscarile.
-scoarta cerebrala la suprafata care contine arii
corticale cu functii diferite;
1. ARII SENZITIVE: -VIZUALA;
-AUDITIVA;
-OLFACTIVA; apar senzatiile
corespunzatoare
-GUSTATIVA;
-SOMESTEZICA.
2. ARII MOTORII – comanda miscarile –INVOLUNTARE
-VOLUNTARE
3. ARII DE ASOCIATIE – coordoneaza procesele psihice
la om.
-scoarta cerebrala coordoneaza reflexele conditionate
care:
-sunt invatate pe parcursul vietii;
-sunt dobandite;
-sunt temporare;
-nu sunt ereditare.
BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL LA OM
BOLI CAUZE MANIFESTARI PREVENIRE
BOALA -degenerarea -tremuraturi la -un regim de
PARKINSO progresiva a maini; mers viata rational in
N SN rigid, cu pasi care sa alterneze
extrapiramidal; mici; rigiditate activitatea cu
musculara odihna;
generalizata
PARALIZIA -inflamatia sau -MONOPLEGIE -prevenirea
leziunea unui (paralizia unui surmenajului;
nerv datorate membru)
-HEMIPLEGIE -evitarea
unor: infectii,
(paralizia consumului de
tumori,
jumatatii tutun, alcool,
distrugeri ale
inferioare sau cafea;
nervului.
superioare)
-evitarea
-TETRAPLEGIE
consumului de
(paralizia tuturor
droguri si
membrelor
alcool.
EPILEPSIA -infectii acute; -convulsii;
-malformatii -pierderea
congenitale al cunostintei;
SNC; -agitarea
-traumatisme membrelor;
craniene; -intepenirea
-alcoolism; corpului;
-tumori -muscarea limbii;
cerebrale.
SCLEROZA -nu are cauza -leziuni si
IN PLACI clara; cicatrice sub
forma de placi
in
substanta alba;
LOCOMOTIA LA ANIMALE
Sistemul locomotor:-sistem osos = partea pasiva;
-sistem muscular = partea activa.
SISTEMUL OSOS
-ROL-asigura: -duritatea;
-rezistenta;
-elasticitate a organismului.
-mamiferele terestre au modificari in regiunea labelor:
-plantigrade – calca pe toata talpa: arice, urs, om;
-digitigrade – calca pe degete: pisica, lupul;
-unguligrade – calca pe copite: porc, oaie, cal.
Sternul este marit, deoarece pe el se insereaza muschii
pectorali puternici.
La om, scheletul este adaptat la locomotia bipeda;
-apare curbura plantara;
-se lungesc oasele coapsei si gambei;
-se largeste centura pelviana;
-coloana vertebrala este curbata in forma de S
(asigura elasticitatea);
SISTEMUL MUSCULAR
-musculatura prin: -CONTRACTIE
Contribuie la
deplasarea organismelor
-RELAXARE
-muschii striati sau scheletici se impart in:
-muschii capului;
-muschii gatului;
-muschii trunchiului;
-membrele superioara cuprind muschii:-deltoid(umar);
-biceps;
-triceps;
-flexori,extensori(antebrat),
supinatori;
-muschii palmei.
-membrele inferioare cuprind muschii:-fesieri;
-croitori, aductori,
cvadriceps
(coapsa);
-muschii plantei (talpa).
III. Functia de reproducere
A. LA PLANTE RE
B.LA MAMIFE
1) ASEXUATA 2) SEXUATA
SISTEM REPRODUCATOR
barbatesc femeiesc
A. REPRODUCEREA LA PLANTE
1) Reproducerea asexuata (fara fecundatie) se
realizeaza prin:
-STRUCTURI SPECIALIZATE = SPORI => prin MEIOZA
(ex.:muschi, ferigi)
-ORGANE VEGETATIVE:-specializate – MUGURI
(la grausor=Ficaria verna)
-care au in mod secundar functia de
reproducere -BULBI
-RIZOMI
-TUBERCULI
-Artificial omul realizeaza inmultirea vegetativa printr-un
organ sau fragment de organ (frunza, radacina, tulpina)
Tipuri de inmultire vegetativa:
-BUTASIREA
-butas = fragment desprins pentru a fi inradacinat in
sol;
-butasii de tulpina la: salcie, vita-de-vie, cactusi,
muscata, trandafiri.
-MARCOTAJ
-inradacinarea unor fragmente fara a le desprinde de
planta mama.
Ex.: la coacaz, vita-de-vie.
-MICROBUTASIREA
-consta in utilizarea unui fragment de meristem sau a
unei celule ca butas.
-ALTOIRE (in pomicultura, viticultura, dloricultura)
-altoi – planta care trebuie inmultita si contine partea
utilizabila
-portaltoi – care are sau va forma radacina
2)Reproducerea sexuata la angiosperme =>
presupune formarea gametilor la nivelul florii
STRUCTURA FLORII:
a) peduncul floral;
b) receptacul – axa florala pe care sunt fixate elementele
florii;
B1) Invelisul floral:
-sepale – formeaza CALCIUL (K)
-de regula sunt verzi, dar si colorate(ca la iris)
partea asexuata
-petale – formeaza COROLA (C)
a florii
Ex.: pentru cires C(5), pentru liliac C(4).
B2) Elemente de reproducere:
*STAMINELE
-partea barbateasca a florii = ANDROCEUL (A)
-o stamina contine:-filament
-conectiv
-antera cu granule de polen in care se
formeaza prin meioza gametii barbatesti (nucleii
spermatici)
* CARPELELE (PISTILELE)
-formeaza partea femeiasca a florii = GINECEUL (G)
-o CARPELA contine:
-STIGMAT
-STIL strabatut de tubul polinic format in
urma germinarii granulelor de polen
-OVAR – contine ovule
Ovulul este alcatuit din:
-2 INTEGUMENTE protectoare cu o deschidere = MICROPIL
-SAC EMBRIONAR cu 8 nuclei haploizi (n):
-3 la polul superior => APARAT MICROPILAR
ce contine oosfera, gametul femeiesc
-2 in centru => fuzioneaza si formeaza NUCLEUL
SECUNDAR (2 n)
-3 la polul inferior => APARAT ANTIPODIAL
Florile pot fi: -hermafrodite (au ambele sexe);
-unisexuate –pe plante diferite (DIOICE): ex.:
canepa
-pe aceeasi planta (MONOICE): ex.:
porumb, nuc
FUNCTIILE FLORII:
*Polenizarea – trecerea polenului din antera pe stigmatul
pistilului
*Fecundatia se produce in SACUL EMBRIONAR. La
angiosperme este DUBLA:
-o spermatie + oosfera => zigotul propriu-zis din care se
formeaza EMBRIONUL;
-o spermatie + nucleul secundar (2n – diploid) => zigotul
accesoriu (o celula triploida) ce va forma ENDOSPERMUL
SECUNDAR (tesut nutritiv al semintei).
Dupa fecundatie, sepalele, petatele, staminele se usuca si
cad. Ovulul se transforma in samanta, iar ovarul in fruct.
Samanta
Structura semintei:
-tegument seminal (invelisul);
-embrionul contine:-radacinuta;
-tulpinita;
-muguras (gemula);
- 1-2 cotiledoane (rezerve de substante
nutritive).
-endospermul secundar (albumen) = rezerva nutritiva.
1. CARNOASE 2. USCATE
DRUPE SIMPLE
(cires, prun, cais) a) DEHISCENTE b)
DRUPE INDEHISCENTE (se deschid) (nu
COMPUSE se deschid)
(zmeur, mur) - -NUCA: stejar, alun,
PASTAI fag
BACE (vita-de-vie, -SILICVE (varza) -
ACHENA:floarea- soarelui,
Tomate) -CAPSULE (mac, chimen,
papadie
Crin) -CARIOPSA: grau, orz,
porumb
-SAMARA: frasin,
paltin ulm,
3. FALSE
-din concresterea ovarului cu alte
Parti ale florii (mar, maces,
capsun)