GEORGIANA GALATEANU-FARNOAGA ECATERINA COMISEL Gramiatica limbii engleze pentte az sealar & OMEGAPRES & RAI Bucuresti 1993Coperta: Dana Cruceru Sanda Retinschi — sistent universitar Referenti: Alexandra Vasiliu — profesoaré Anea Tieseu — profesoara Contribufia autoarelor la elaborarea lucrarii a fost urmatoarea: G. Gaifeanu-Farnoagi: cap. 1.0. 34.—3.6.; 7-10; 11.0. 13; 18 19; 22; 2 24-26. E. Comisel: cap. 2.4.—2.5.; 3.7.~3.40.; 4-6; 44; 12: 44-17; 20; 24. Redactor: Simona Rosetti Tehnoredactor: Constantina Velcoviei ISBN 973-9143-01-6 — Omegapres ISBN 973-96189-5-2 — RA!COVINT INAINTE Lucrarea de fafa a fost conceputé ca un material de referinfé pentru elevi, profesori gi alte categorii de persoane interesate de studiul limbii engleze. In tratarea problemelor, s-a avut in vedere modul in care acestea sint prezentate in majoritatea manualelor §i gramaticilor de limba englezi din fara noastri. Au fost de asemenea in atentia autorilor progresele tnregistrate in analiza fenomenului lingvistic In general, nu numai in Romania, dar gi in Arile unde se vorbegte limba englezd, precum gi caracteristica limbii engleze contemporane de a aplica regulile flexibil gi nuantat, in functie de scopul comunicarii, de interlocutor (limbaj oficial sau familiar) si de aspectul limbii (scris_sau oral). Luind in considerafie toate aceste aspecte, Gramaticd limbii engleze pentru uz scolar -prezinta fenomenele gramaticale in mod descriptiv. 7 In cadral parti I, Morfologia, sint studiate regulile privitoare la forma euvintelor. Aceastd prima parte este considerata ca deosebit de importanta pentru cel cate studiazd limba englezi, deoarece primul Jucru care se invati in gramatica unei limbi straine este cum se formeazd categoriile gramaticale de Sark: timpurile verbului, pluralul substantivelor, comparatia adjective- lor ete. Partea a I-a gi partea a III-a, Sintaza propozifici si.Sintaxa frazei, cuprind regulile privitoare la tmbinarea cuvintelor in propozitii si a propozi- fillor in fraze. Aceasta parte este considerata de asemenea importanta, deoa- rece ea arati celui care studiazi limba englezi cum sd foloseascd formele icale pe care le-a invatat. In descrierea formei cuvintelor (In cadrul mor- fologiei) si a functionarii lor in comunicare (in eadrul sintaxei), lucrarea reia afirmajiile confinute in manualele gcolare in vigoare. Cova ce aduce in plus Gramatica limbii engleze pentre uz scolar este 0 ima- gine functionala, de ansamblu, asupra fenomenului gramatical contemporan, prin specificarea atit a unor posibile abateri de la reguli, cit gi a situatiilor in care se folosesc formele gramaticale: in vorbirea curent& sau in limba serisé, in stilul oficial sau in literatura, in varianta britanicé sau cea americana a limbii engleze. In elaborarea lucrarii, s-a pornit de la explicatiile gramaticale gi compen- diile de gramatic& cuprinse in manualele de limb englez& actualmente in uz in gcolile din fara noastré gi de 1a experienja personal gi a altor cadre didac- tice in predarea limbii engleze. In primul rind, autoarele s-au bazat pe traditia creaté de gramaticile elaborate de: Leon Levijchi, Ioan Preda —~ Gramatiea limbii engleze, Ed. Sti- infific 1967; Alice Badescu —Gramatica limbii engleze, Ed. Stiintifica, 1963; Catedra de limba gi literatur englezi. Universitatea din Bucuresti — Gramatica limbii engleze, Ed. Stiintificd, 1962; Ioana Stelanescu — Lectures in English Morphology, Univ. din Bue., 1978. Avind in vedere tendintele recente din limba englez& contemporana, au fost folosite gi lucriri publicate 3in Marea Britanie gin alte yari (vezi cap. Bibliografie); iar pentru a oferi cititorului un cadru de referinta familiar gi posibilitatea de a face compa- ratii cu structura limbii romane, definitiile generale, structura lucrarii si terminologia au fost elaborate pe baza unor gramatici ale limbii romfne: ‘Academia Romaniei—Gramatica limbii roméne, Ed. Academie: Romaniei, 1966; C. Dimitriu —Gramatica limbii roméne explicati. Morfologia, Junimea, 1979; I. Tordan, VI. Robu — Limba romani contemporand, E.D.P., 1978. Trimiterile ia sursele folosite —romAnegti sau straine —nu au fost de regula mentionate pe parcursul lucrarii pentru a nu {ngreuia Jectura, mate- rialele de referinta find specificate la sfirgitul lucrari. Datorit4 caracterului practic al lucrarii, faptele de teorie gramaticalé continute in Gramaticd au fost expuse succint gi insofite de numeroase exempli- ficati, Exemplele prezente in lucrare sint dintre cele mai simple, aga cum sint ele folosite’ in vorbirea curenta sau prezentate in alte gramatici ale limbii engleze, fiind construite pe baza unui vocabular redus gi accesibil, ugor de injeles ‘pentru elevi. Situafiile in care deosebirile dintre cele dou& limbi prezint& dificultati pentru elevul roman au fost subliniate in lucrare gi practicate in exerciiile care urmeazi fiecSrui capitol. Rezolvarea unui mare numir de exercifii a fost inclus& la sfirsitul volumului. Autoarele dorese si-si exprime gratitudinea fa} de autorii gramaticilor limbii* engleze mentionafi anterior, care au pus bazele unei solide tradijii de anglistica In Romania; mulfumirile noastre se indreapta de asemenea catre asist. univ. Sanda Retinschi de la Universitatea din Bucuresti, prof. Alexandra Vasiliu, de Ja liceul de arta George Enescu" gi prof. Anca Iliescu, de la gcoala general nr. 50 din Bucuresti, pentru competenja gi rabdarea cu care au par- Gurs lucrarea in stadiul de elaborare, oferind binevenite sugestii critice. G. G. si B.C.Partea I MORFOLOGIA (Morphology 1.0. GENERALITAJ! 0.1, Morfologia si sintaxa Cele doua parti constitutive ale gramaticii tradifionale sint morfologia gi sintaxa. Morfologia cuprinde regulile privitoare la forma cuvintelor gi la modificarile formale ale cuvintelor studiate pe parti de vorbire; sintaxa cuprinde regulile privitoare la imbinarea cuvintelor tn propozifii gi fraze*. 0.2, Criterii utilizate in definirea pirtilor de yorbire ' Unitatea de analiza in gramatica traditionali este cuvintul. Gramatica traditionala grupeazd cuvintele in zece clase ‘mari, numite parfi de vorbire: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, nume- ralul, verbul, adverbul, prepozifia, conjunetia si interjectia. Impartirea cuvintelor in zece parti de vorbire se bazeaza pe folosirea con- comitenta a trei crite rii: a) criteriul semantic —sensul lexical cel mai general al cla- selor de euvinte; b) criteriul morfologic =schimbarile ce au loc in forma cuvintelor pentru exprimarva calegoriilor gramatjcale de gen, numar, caz, persoana, comparatie, mod, timp, aspect si diatezd; c) criteriul sintactic = posibilitatea cuvintelor de a indeplini functii sintactice in cadrul propozifi Definirea partilor de vorbire se bazeaza pe toate cele trei criterii, un singur criteriu fiind insuficient. 6.2.4. Din punct de vedere semantic, parfile de vorbire se disting dupa ceea ce exprimi ele: ,numele unui obiect (substantivul, indirect gi Pronumele, care fine locul unui substantiv), o insugire a unui obiect (adjecti- * Gramatica limbii roméne, vol. 1, Ed. Acad. R.S.R., Bucuresti, 1966, p. 44.vul), un numér sau o determinare numeric& (numeralul), 0 actiune sau o stare (verbul), o caracteristics a unei actiuni, stari sau insugiri (adverbul), exterior zarea unui sentiment, a unei star fizice, a unui act de voinfa sau imitarea unui sunet (interjecfia)“*, Din punct de vedere al criteriului semantic, parfile de vorbire se impart in: a) parti de vorbire cu sens lexical de sine statator, gicare pot fi parti de proporifie: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul $i interjectia; b) parfi de vorbire care nu au intotdeauna sens lexical de sine statator, exprimind raporturi intre nofiuni, gi care nu pot fi parfi de propozitie: prepozifia, conjuncfia gi articolul. 0.2.2.1n funotie de criteriul morfologic, cuvintele din limba engleza Igi modifics forma pentru exprimarea categoriilor gramaticale de gen, numér, caz, persoand, comparafie, timp, mod, aspect gi diateza. Schimbarile in forma cuvintelor care exprim& categoriile gramaticale aledtuiesc’ flexiunea, In funcfie de prezenta’ sau absenta flexiunii, cuvintele se impart tn: a) cuvinte flexibile, care au cel putin o categorie gramaticali, pentru exprimarea careia {gi modificd forma; b)cuvinte neflexibile, care nu sint marcate pentru categorii gramaticale. 0.2.3, In functie de vriteriul sintacti ec, euvintele se impart in: a) cuvinte care indeplinesc o funcfie sintactic& in propozitie, putind fi o parte principala (subiect, predicat) sau secun. dara (atribut, complement, element predicativ suplimentar] de pro- pozitie; b)cuvinte care nu au o func}ie sintactica, dar care marcheaz& funcfii sintactice : I've bought this book tor Mary. She received the parcel after paying for it, VERBUL (The Verb) Li, Detinitie Verbul este partea de vorbire caro: a) exprima actiuni, procese sau stari; b) are categorii gramaticale de persoand gi numar comune cu alte parti de vorbire gi categoriile specifice de timp, mod, aspect gi diateza; c) indeplineste funcfia sintactica de predicat, * ibid, p. 121.2, Clasificare Verbele pot fi clasiticate din punct de vedere al structurii morfologice sau din punct de vedere al sensului lexical gi al functiei. 1.2.1. Din puact de vedere ai structurii morfologice, verbele pot fi clasi- ficate In: a) verbo simple: go; b) verbe compuse: spotlight ; c} verbe cu particula adverbial’: put on’, put off, put away; d) verbe ou prepozitic obligatorie: look at, listen to, wait for, succeed in; e) looufinni verbale: take care of, make use of. Grupele a), b) gio} nu prezinta particularitaji deosebite. Pentru c) vezi § 8.7, iar pentru d) veri § 8.2.5 1.2.2, Sensul lexical al verbelor., Verbele in limba englez’ se impart in: a} verbe cu sens lexical plin, numite de obicei verbe nofionale; b} verbe cu sens lexical redus, care sint folosite mai mult cu funofii gramati- ie. Ip clasa verbelor cu sens lexical redus intra verbele co pulative, verbele auxiliare gi verbele modale. 1.2.3, Funefia sintactici a verbelor, Pe plan sintactic, verbele cu sens mnsint predicative, adic& pot forma singure predicatul unei pe elnd verbole cu sens lexical redus sint nepredicative, au nevoie de 0 complinire (verh notional, nume predicativ) pentra a deveni predicate: The child is clever. In schimb ele marcheaz& anumite categorii gramaticale. In: The film was seen by millions of people. Fimul a tost vazut de milioane de oameni. was are functia de marci a diatezei pasive, timpul Past Tense, persoana a [-e singular pentru verbul see, 1.2.4, Verbele cu sens lexioal redus se impart f 2) verbe copulative (be, si, coaform gramaticii tradifionale: appear, sesm, look, iw, become, get, gr remain, stay, etc.): He seems ill, * Pare bolnay. b)verbe auxiliare fle, have, shalljshould, will/would, mayjmight, canjcould, do) care indeplinesc funchia de marci a categorilior gramaticale de diatezi, mod, timp, aspect, persoand gi numar, a formei interogative si negative la verbele pe care Je insofesc: He was told a lis, i s-a spus o minciund. — Diateza pasiva. He was trying to catch the ball when he fell. Incerca s& prind& mingea ctnd a cazut, —Aspectul continuu, ete. o)verbe semiauxiliare sau modale fcanjeould, must, have to, may|might, shail|should, will|would, oughi to, etc.) care arata etitudinea vorbitorului fafa de enunt: — po Zt might rain-ta —necesitate: You must fini de pring, ete. S-ar putea s& ploud mai tirziu, before noon. Trebuie 38 termini tnainte1.3. Categoriile gramaticale ale verbului | tn limba englezi, verbul are forme gramaticale determinate de categoriile specifice de timp, aspect, diateza gi mod gi de categoriile nespecifice de per- soana gi numar. In functie de prezenta sau absenfa categoriilor de timp, persoana gi numar, formele verbale in limba engleza se tmpart in forme per- sonale gi nepersonale. Formele personale ale verbului (Finite Forms of the Verb) sint modurile indicativ gi subjonctiv. La aceste forme, verbul este. marcat pentru a exprima categoriile de timp, mod, diatez&, aspect, persoana si numar, iar din punct de vedere sintactic, ele pot forma singure predicatul gi se acordé in numar gi persoang cu subiectul. Formele nepersonale ale verbului (Non-Finite Forms of the Verb) sint infinitivul, Gerund-ul (Gerunziul), participiul prezent gi participiul trecut. Aceste forme nu au categoriile de timp, persoand si numar gi nu pot forma singure predicatul propozitiei. : 1.4, Timpul (Tense) Categoria gramaticali a timpului (Tense), categorie specifics verbelor, se referé la ordinea evenimontelor in timp, aga cum este perceputd aceasta de vorbitor in momentul vorbirii. Momentul in care are loc actul de vorbire este momentul prezent (now). Fata de acest moment, care constituie axa de referinta a prezentului, unele evenimente sint: a) anterioare, cind ele au loc inainte de momentul vorb' tele sint amintite de vorbitor): Present Perfect; b) posterioare fata de momentul vorbirii (evenimentele fiind anticipate de vorbitor, deoarece vor avea loc dup& momentul vorbirii): Future; ce) simultane cu momentul vorbirii (avind loc in acelagi timp) Present. Considerind momentul vorbirii punctul prezent, vorbitorul ‘si poate aminti un eveniment care a avut Joc la un moment anterior momentuluj vorbirii (then). In raport cu acest moment amintit then, care di nagtere axei de referinf& a trecutului, alte evenimente pot fi: (evenimen- a) anterioare momentului trecut then: Past Perfect; b) simultane cu then: Past Tense; c) posterioare: Future in the Past. De asemenea, !n momentul vorbirii (now), vorbitorul poate anticipa anumite evenimente (posterioare momentului vorbirii). in raport cu un anume eveniment posterior momentului prezent (axa de referinfi a viitorului), alte evenimente pot fi: a) anterioare: Future Perfect ; b) simultane: Puture; c) posterioare: engleza nu are marca formala pentru aceste evenimente.i, trebuie astfel luate in consideratie trei elemente: b) momentul (sivirgirii) actiunii; c) axa sau momentul de referinfa. a) Momentul vorbirii este momentul In care enunful este pronuntat de vorbitor: now, b) Momentul acfiunii este momentul in care a avut loc actiunea sau starea: now, then, tomorrow, ete. c)Momentul de referinta reprezinté axa pe care se plaseazd vorbitorul in perceperea evenimentului: axa prezentului, axa trecutului, axa viitorului. In functie de cele trei eleniente — momentul vorbirii, momentul acfiunii gi momentul de referinfi — limba englez& cunoaste urmatorul sistem de timpuri: —pe axa prezentului: Present, Present Perfect, Future; —pe exa trecutului: Past Tense, Past Perfect, Future in the Past; —pe axa viitorului: Future, Future Perfect.* 1.5. Timpul prezent simplu (Present Tense Simple) 1.5.1. Definitie. Prozentul simplu desemneazi un eveniment (0 actiune sau stare) care se intiinpl4 simultan cu momentul vorbirii (prezentul instan- taneu) sau care include momentul vorbirii (prezentul generic gi habitual). 1.5.2. Formit. Din punct de vedere al formei, prezentul simplu este identic eu infinitivul, la toate persoanele singular gi plural, cu excepfia persoaniei a Ill-a singular, care adauga -(¢)s: - I ? Eu inot. El You im. 1w{Voi | inoti, tnotati. Ea We | swim. voi |i She } swims. Typ (moat. They Eijle J inoata. (neutra) 1.5.3, Pronuntarea si ortogratierea ferminafiei -(¢)s la persoana a Hla smguia: preznta aceleagi caracteristic: ca gi terminafia de plural -(e)s a sub- ° stantivelor: (0) se pronunti: [5] dupa consoare surde: He thinks [Oinks]; [2] dupa consoane sonore gi vocale: He studies [ stadiz]. He runs [ranz]; [ig] dupa consoane sibilante: She washes [ wafiz]. Verbole say gi do au la persoana a IIl-a singular o pronunfare deosebita fafa de celelalte persoane: I say [sei] — he says [sez]; J do [du:] — he does [daz]. * Vezi; Ioana Stefinescu, Lectures in. Baglish Morphology, T.U.B., Bucuresti, 1978, pp: 201-208.Din punct de vedere al ortografiei, mejoritatea verbelor adaugi -# la persoana a III-a singular: He walks. She sees. Desinenfa devine -e8 cind verbul se termina tn 8, x, % oh, ch, toh sau o: She watches. It buzzes. He goes. 7 ; Verbele terminate in -y precedat de consoani, schimba y in { gi adaugé -es: I try —he tries. 1.5.4. Intrebuintare. Prezentul simplu are mai multe intrebuingari: 1) Prezentul generic (Generic Simple Present) exprima actiuni genoraic care au loc intr-un interval de timp nespecificat, dar care include momentul vorbirii: ‘The Earth moves round the Sun, Birds fly. Three and three make siz. ‘Adverbele de freeventa tipice pentru propozifiile generice stat: always, never, regularly, ever: Wood always floais on water. 2) Prezentul simplu este folosit pentru acfiuni obignuite, repotate (Habi- tual Simple Present ), care au loc intr-o perioada de timp generalii sau speci- fick, mentionaté prin adverbe sau locufiuni adverbiale de timp ca: on Mondays, in summer, every day sau adverbe sau lecufiuni adverbiale de freevenf& ca: often, frequently, seldom, rarely, occasionally, sometimes, once a week|month{ year: I go to school every Asy. I usually watch TV in the evening. . Nota: Prezentul simplu desemnind achiuni repetate este aproplat de prezentat _goneric deoarece nici el nu individualizeaz4 evenimentele sau specitic’ momentul actiunii. Deosebirea intre cele dowd. folesiri ale presentuiui simplu este urmatoarsa: ‘care contin acfiuni repetate subiectel este individualizat, pe cind in cole yenerice subiectul este goneral: ¥ go skiing in winter. Water boils at 100° Centi- grade. 4 doctor works hard. 3) Prezentul instantaneu (Instantaneous Simple Present) ve referk acfiuni care sint vamate ca avind Joe in intregime in momentul vosbie Aceasta intrebuinfare a prezentului simplu se intilneste fn: a) comentarii: , The goal-keeper misnes the ball and one mare goal is seored. Portarul nu prinde mingea gi se marcbeaz’ thei un gol. I now mix the bn with the cord. Acuin b) demonstra} untul cu cacao. mestec c) exclamafii: Here comes our teacher ! fata (08) vine profesorel nestes! 4) Folosiros prézentului simpin eu atte yalori temporale A) Prezentul cu valoare de viitor este intrebuinjat in proporifii principale: a) pentru exprimarea datei: Tomorrow is December 21°!. Miine este 21 de- combrie. Tomorrow is Saturday. Miine este simbata. b) pentru redarea unor acfitni planificate, unér aranjamente conform unui orer sau program stabilit (de etemplu in excurs: mai ales cu verbe de migcare ca: go, come, leave, return, start, end, finish: We leave Bucharest at sight. We arrive in Predeak at tele. i Ja ora 8, Sosim in Predeal la ora 10, coam din Bucuresti 10B) Prezentul ew valoare de viitor este tntrebuintat gi in propozitii subordo- nate: a) de timp, introduse de when, after, before, as soon as: We'll get home before it gots dark. Vom ajunge acasi inainte si se intunece. b) condifionale, introduse de if, unless, provided, in case: If it rains on Sunday, I’ repair my bieyele. Dack o sk plonk duminick, am si-mi repar bicicleta. C) Prezentul cu valoare de treeut se foloseste: a) in naratiuni, pentru inviorarea povestirii (prezentul istoric): One day, the little boy goes to the woods. There he finds a buried-treasure. b) cu vorbe ca tell, hear, learn, write, pentru a sublinia efectul prezent al unei comunicari trecute: He tells me that you have won the competition. Imi spune ci ai cigtigat concursul. 1.6. Timpul treeut simplu (Past Tense Simple)* 1.6.1. Definitie. Past Tense, aspectul simplu, desemneaza un eveniment definit care a avut loc pe axa trecutului (évenimentul este amintit In momentul prezent). 1.62. Formi. Marca timpului Past Tense simplu este, ia verbele regulate, -ed: We listened to the concert last night. Am ascultat concertul aseara. 1.6.2. Pronunfarea si ortogratieren terminafiei -ed este tn functie de ter- minafia infinitivului. -ed se pronun{a: a) [d] cind verbele se termina tn vocala sau consoana sonora [b, g, 1, m,n, v, 2, dz, 3]: play — played (pleid]; arrive — arrived [2 raiva]; b) {t] cind verbele se terming tn consoana surda [f, k, p, s, f, tf] like —liked [laikt], cross —crossed {krost]; c) {id} cind verbele se termind in - sau -d: want — wanted ['wontid]; nod — nodded { modid]. Particularitafi ortogratice ale terminatiei -ed: a) consoana finali a formei de infinitiv se dubieazd cind vocala care o precede este scurta gi accentuataé: stop — stopped; prefer — preferred, Neti, 1. Consoana final se dubleaz 1a citeva verbe, desi silaba final au este accen- tuatd: kidnap — kidnapped; handicap — handicapped; worthip — worshipped; iar la verbe terminate in -fe, «0 se dubleaz& in -ck: picnic ~ picnicked. 2. fn engleza britanica, verbele terminate tn -1 dubleaz§ aceast& consoan&, indi- ferent de’ agcont: control — controlled; travel — travelled. : * tn aceast lucrare se utilizeaz termenul englezese de Past Tense (timp trecut) pentru a denumi echivalentul din limba englezd al timpului romanese Perfectul compus, cu scopul de a nu se crea confuzii. Timpul verbal din limba romAnd este un timp compus, asemanator ca forma cu Present Perfect din limba englezd, pe cind Past Tense ongiezesc oste o formA verbal’ simpla, asemén&toare cu perfectul simplu din limba roménd: He finished classes at 1 o'clock. El a terminat cursurile la ora unu. i$ fn varianta american’ a limbii engloze, -1 se dubleazi numai dack ultima silab’ este accentuat&: controlled, dar: traveled. b) verbele terminate tn -y precedat de consoand tl schimb§ tn -i: study — studied; : c) verbele terminate in -e adaugi doar -d: move — moved. 1.6.4. In ceea ce privegte verbele neregulate, acestea au fost {mpartite in gapte grupe, in functie de pronuntarea infinitivului, a formei de Past Tense i a_participiului trecut: 4. verbe de tipul: bum — burnt — burnt 2. creep —crept —crept learn — learnt — learnt leave — left — left lend —lent —lent spend — spent — spent 3, cast —cast — cast hit —hit — hit shut — shut — shut wet — wet — wet 5. mow — mowed — mown|mowed sow — sowed — sown|sowed buy — bought — bought catch — caught — caught 4, meet — met — met hang —hung — hung win —won —won sit —sat —sat 6. wear — wore — worn grow —grew — grown swell — swelled —swollen|swelled give —gave —given write — wrote — written © 1. begin —began —begun sing — sang —sung come — came — come go —went ~gone ‘Not: In funcfie de formele pe care le au verbele la Past Tense si la participiul trecut, ele se impart in verbe regulate si verbe neregulate. Verbele regulate formeazd Past Tense si participiul trecut prin ad&ugarea terminajiei -(e)d la forma de infinitiv: listen (a asculta)— listened (a ascultat) — listened (ascultat). : Verbele neregulate sint cele care au forme deosebite pentru infinitiv, Past Tense si participiul trecut, care trebuie invatate pe dinafard. Urmeaza o lista a principalelor verbe neregulate din limba engleza, cu traducerea fn limba romani ‘a sensului lor de baz&. Notafia R indica existenfa si a unor forme regulate. Verbe neregulate Partiipia arivo arose arisen a se ridica (a)wake(n) | (a )woke, (a)woken, (a)wak(en jed | (a)wak(en Jed | a se treai rogulat: awakened been swas)soere borne be tear bore She has horme three children. Ea a ndscut troi copii, Dar: He was bom i 1970. S-a nascut tn 1970, 12Infiniti beat a bend bid bind bite bleed Pow ‘real breed bring breil burn burst buy cast catch choose cling cone cost creep deat dig draw dream. drink drive dell eat fait feed. feel fight fine flee fling forbid forget freeze get give { 90 grind grow become forgive i | I | | | | si: bid, bade, bidden| Uneori, partieipinl tre, eee Eee sereste, a educa R. burned tn engleza| navali, a erapa BeBeBeE EES se tirl, a se furisa a trage, a desena R. dreamed — in spe- cial in engieza ameri- drunken — adj. a mina, a sofs dwelled (rar) in| engloza americana engl. britanied: ate (et); ate 4 fed primi, obsine | ongl. americani: get, |feel Observes | | saiivaist Infinitie Past Tense a ianged = a sph 2 hung avea 7 i i) hung had & cual Participiul ézocut | hang had heard j £2) sseande | Pericps dave heard hidden | i hear hid a lovi | hide hit a tine 7 | a a held a lovi, a rini, i 7 hel int I urea 4, 1 hola art 7 Uo tes pistes Rett cng | hurt kept | 2 ingenunchia | american tal kept | be de obicei B, jeer, knelt a tricota | dnsel | nit a sti, a cunoaste, c Rnit | nowon [a pune, 8 ages | 7 nit new | tava | 8 Eondace Bs teamed in pectin Jnow oid | led | arse aploca, gpelena sunericnal jay led | Teane i B. leaped — in special] lead | leant | | in ¢ i a | eat i | Xe | teap a | tearnt | iearnt | Lila a | | a peca,« tse | | ja feven tmpro- | deft | mat ite | a lent | | 2'dsa, 2 perite | ee ite |e apeinde ne! j : ie a | & sheen. s ao af | a ui { 1s piords | 4a hay | ioet | a face I lie ine | | a t lose | made 1 Fa (eo) intit } a smeani met wed | 3 cost i meas mee | mown, mowed Soh | meet | motwed | mow tates nl | men iP | 8 pus oagee i Pai } Fa citi 3 |B. vidd Bay [re j | a sede do, 2 reas | | descotores read. he t | iter nid | ed | ridden | 8 sane , | rade | eng | 8 risari, 2 se vide | rang | edge | ridiea ring | oe | tigen | ridica, rie ron i | ran sain, saved | ran | sawed } saw | said i said | 2 veden sey | sien | 3 caote save sought i ee sought 304 id sold sent send iP Seton, seed act | sewed shaken se shook dja tunds oi shake | horn, shearsil | a tund: Gaertn, sheared shear | shed su t shone one shine | shanInfinitiv Partieipia treat ‘Tradueerca sntiniiveda Observatit shoe shoot show shrink shut sing sink sit slay sleep sling slit smell spit split spoil spread spring atand Heal sick sting stink strew stride string strive sweat swear swing take shod shot showed shrank, shrunk shut sang sank sat slew slept slung slit smelt sowed spoke sped” spelt apent spilt spun | seat split spoilt | spread sprang stood stole stuck stun stusl strewed strode struck strung strove sweat swore ce swam swung 4} took shod shot shown shrunk, shut sung sunk sal slain slept stun aur! smelt sown, sowed spoken sped spelt spent spilt spun spat split spoilt spread sprang | stood stolen | stuck | stung stunk strode | struck strung striven sweat sworn swept swollen, swelled swum swung | taken | strewn, strewed 15 a a a BREE BEPE RB Beee a a petrere a varsa (lapte, ete) a a a a a a a a a a a a a mari a a a a a a a a a a poteovi impagea arta se stringe, 88 scoroji inchide cinta, se) senfunda sedea neido dormi arunea (se) eraipa mitosi semana vorbi srabi, accelera ortografia cheltui; a toarce seuips despica réstita (s0) tntinde invori; a sari sta (in picioare) fata, a se furisa pi intepa, mirosi urit prosira merge cu pagi lovi ingira (pe 0 afa) néizui transpira jura; a injure matura se umfla inota logiina Ina Uneoti _ortogratiat shew, shewed, shewn| shrunken — adj. sunken — adj, R. smelled —engleza americand si Ru: speeded R. spelled — englezal ameticand R. spilled — englen american’ Past Tense: span arhaic R. spoiled — engle: american ul trectit stricken — doar I pasiv si oa adjectiv eu sens tmetaforie: pa. nic-stricken; stricken by gout si R. strived si RL sweated @ swollen head (He i ily a helled head (He is conceited)~ tie | Past Tense | Patcp | Tiadusrey | tues teach taught taught, a invita (pe i tea Rha tear tore torn a rupe, a sfigia tell told told & spune, | 2 povesti think thought thought a (se) gindi Brive trove riven 2 prospera $i R.: thrived, in special in engleza americanil throw threw thrown @ arunca thrust thrust thrust, infige tread trod trodden ® cilea understand | understood understood a intelege wear tore teorn 2 parta leave | ove teonen 2 fese wed wed wed 3 (se) cununa, gi R. wedded weep ivept rept 2 plinge ‘wet wet wet a ada i R. wetted ‘ain ton won 2 cigtiga wind, wound weound a rasuci tring orang orang 3 stoaree torte turote writin 2 serie 1.6.5. Intrebuintare. Past Tense simplu este folosit pentru a exprima: 4) 0 acfiune s&virgita si incheiaté intr-un moment trecut: a) Momentul in care a avut loc acfiunea este de obicei menfionat prin adverbe de timp ca: two hours ago (acum doua ore), yesterday (ieri), last week (saptdmina trecuta), in 1970 (in 1970) eto.: J went to the opera last night. Am fost la opera aseari. Despre acest moment se pot cere informafii prin intrebéri incepind cu when, what time, how long ago: ‘When Cind What time : La ce ord ai trecut pe How long ago } 44 you call on him? Cy cits vreme ) la el? in urma yesterday. ieri. Poca chia at five o'clock. Am trecut | la ora 5. called on him a few days ago. pe la el acum citeva zile. b) Actiunea este sivirgita si incheiata intr-un anume moment trecut, chiar dacé acesta nu este mentionat, el putind fi dedus-din context. (In schimb se poate specifica locul acfiunii): He shook his head and said no. Dadu din cap dezaprobator gi spuse nu. I met him outside the museum. M-am intilnit cu el tn fafa muzeului. ¢) Actiunea este savirgita si incheiat& tntr-un moment trecut care este precizat ca rezultat al unei introbari gi unui rispuns la Present Perfect. A: Have you seen this film? B. Yes, I have. I saw it last week. A: Ai vazut acest film? B: Da, l-am vazut. L-am vazut siptimina trecuta. Not: tn acest context(c), Past Tense are 6 funcfie anaforic’, referindu-se la un eveniment deja introdus in vorbire si deci cunoscut: 1 have been to Constanta. J visited the Aquarium and watked down the pier. 162) o acfiune repetatd in treeut, care se traduce de obicei prin imperfect tn limba roman&: J often visited him. 1l vizitam adesea. Not: 1. O actiune repetata tn trecut se mai poate exprima gi cu ajutorul verbului modal would {cu valoare ,,frecventativa") + infinitiv, aceast& construcfie fiind caracteristicd limbit literare: He would sit for hours in front of his house, looking at the stars. Stitea/obignuia s& stea ore in sir in fata casei privind stelele. In vorbirea curent& se foloseste used to + infinitio: He used to slt for hours in frond of his house. Obignuia s& stea ore fn sir in fafa casei. 2. Past Tense simplu nu se folosegte niciodat& cu valoare genericd sau instantanee, ca Present Tense simplu. 3) Past Tense simplu poate fi folosit gi cu alte valori temporale: a) cu valoare de mai-mult-ca-perfect (Past Perfect), pentru redarea unor actiuni suegesive in trecut, in special in propozifii circumstantiale de timp introduse de when, after, etc.: He went out to play after he tinished his homework. T saw him before he saw me. Aceasté folosire a lui Past Tense este caracteristicd verbelor care exprima acfiuni (activity verbs): He addressed and sealed the envelopes. b) cu valoare de prezent, pentru a exprima « rugiminte politicoasd prin verbe ca wish, want, wonder, like, intend: I wondered if you could lend me this book. Ma tntrebam daci ati putea si-mi tmprumutati cartea. ©) cu. valoare de prezent, in vorbirea indirecta, dac& verbul din propozitia principala este la un timp trecut: He told me he was ill. 4) cu valoare de vitor, in propozifii circumstantiale de timp, daca verbul din propozitia principala este la un timp trecut: He told me he would show me the photos when he eame. Mi-a spus c&-mni va arata fotografiile cind va yeni. 1.6.6. Traducerea Ini Past Tense In limba romana, Past Tense se traduce: 4) in propozifiile principale sau independente, prin: a) perfectul compus (de obicei la persoana I gia II-a) gi per- fectul simplu (aproape exclusiv la persoana a IlI-a), ctnd Past Tense exprimé o actiune trecuta incheiata, insotita sau nu de perioada de timp: yesterday. Poe ieri, J lost my umbreliad a few days ago. Mi-am pierdut acum clteva zile, last week. s siptamina trecuté, He sald goodbye and lett, Spuse la revedere gi plecé. b) im pe rfect, cind Past Tense exprim& o actiune repetata in trecut, de obicei insofita de adverbe de frecventa: She often leit her English textbook at home. + Deseori {gi uita manualul de englez& acasa. 2) in propozifiile subordonate, prin: 4) prezent, in vorbirea indirect (dup un verb trecut): He told me he was ill. Mi-a spus c& este bolnav. b) viitor, tn proppzifiile temporale, end verbul din principala esto Ja un timp trecut: He said he would bring me the book when he came to my place. Mi-a spus ci-mi va aduce cartea-cind ma va vizita. 17 @ — Gramatica limbu englezePertectul present (Present Perfect) i. Befinijie. Present Perfect desemneazi un eveniment vazut din perspectiva axe prezentului, anterior momentului vorbirii, dar a cirui ante- Tioritate nu este fixatd, avind un caracter nedefinit: DPve painted a picture. 1.7.2. Forma. tn structura formei Present Perfect intré verbul auxiliar have la prezent gi participiul trecut al verbului de conjugat: - I PL |= } nara « noise, Am/Ai/Au auzit un rgomot, They He She | _ } heard a noise. A auzit un zgomot. It Eatred injare. 1) Present Perfect este folosit, la fel ca gi Past Tense, pentru a desemna un eveniment anterior momentului vorbirii, Deosebirea intre cele doud timpuri este tn axa pe care se plaseazd vorbitorul: axa prezentului (Present Perfect) sau axa trecutului (Past Tense); si in natura evenimentului descris: a) nedefinit (Present Perfect) gi b) definit, unic (Past Tense): a) I’ve seen Mary. b) 1. saw her at the conference. 2) Folosirea lui Present Perfect este asociaté cu adverbe care exprimi o perioad’ de timp deschiss, neterminata! today, this waok, this month, etc. I’ve been to the theatre this week. pe cind folosirea lui Past Tense este asociat’ cu adverbe care exprimi o peri- oadé de timp Inchisd, terminata: J went to the theatre last week. 3) Present Perfect este uncori folosit cu valoare de Past Tense, pentru a exprima o actiune savirgita in trecut gi terminaté recent sau chiar inaintea momentului vorbirii: He has come. A sosit. ‘Aceast& intrebuintare a lui Present Perfect este adescori marcat& de adverbe de timp ca just (tocmai), already (deja), up to now, so far (pind acum), lately, recently (in witima vreme): He has just phoned. Tocmai a telefonat. "Cu adverbe ca today, this morning, this month, this year, recently, 82 poate foiosi fie Past Tense, fie Present Perfect, in iunctie de: a} caracterul actiunii (definit/nedetinit} gi b) ol perioade: de timp (Incheiat3/ fneincheiata): a) Did you hear Ion Voien play recently ? (on a certain occasion). Have you heard Ion Voicu play recendly? (in the near past, not a long time ego). b) Did you see him this morning? (Now it’s five o’clock p.m.). Have you seen him ‘this morning? (Now it’s 11 a.m.). 4) Past Tense este folosit pentru evenimente care au avut loc in trecut si ai cdror autori nu mai exist in prezent, pe cind la Present Perfect, evenimen- tele au avut loc In trecut, dar autorii sau efectele evenimentelor mai exista gi tn prezent: Past Tonse Present Perfect : Marin Preda wrote several novels Eugen Barbu has written several novels and short stories. and short stories. (Marin Preda is dead.) (Eugen -Berbu is alive.) 18Did you see: the exhibition? Have you seen the exhibition? (The exhibition is closed now.) (The exhibition is still open.) John injured his arm. John has injured his arm. (It doec not hurt. him any longer.) (It still hurts him.) 5) Present Perfect este folosit. gi pentru a exprima o acfiune inceputa in trecut gi care continua gi in momentul vorbirii, Coraplinirile adverbiale de timp caracteristive pentru aceasta intrebuinfare sint cele indicind: a) lungimea perioadei de timp: for a long time (de mult& vreme), for ten minuies (de 10 minute), for jwo days (de doua nile), etc. He has been here for half an hour. Nott Prepozifia for poate ti omisé In vorbive: He has lived in Bucharest ten years. b) inceputul perioadei de timp: since yesterday (de ieri), since December (din Decembrie), since you came {de cind ai venit), ote, He has studied English since the beginning of the school year, Studiazi engleza de la inceputul anului colar. i Serioada de timp redata printr-o propozitie temporal introdusi de siaco poate fi exprimata: a) printr-un verb la Past Tense, ctnd’se specific& momentul initial al perioadei: { 2 was born, I've lived in Bucharest since | my parents came to live here. J last met you. b) printr-un verb la Present Perfect, otnd cele doug actiuni sint paralele: It hasn't stopped raining since Y’ve boen in this town. I have never come across iny friends since V've stayed in this hotel. " Atentic! Doterminaros for...jsince ... este obligatorie pentra aceastié intebuinjare a perfeotului prezent. Folosirea lui Present Perfect Simple irk determinare temporalii cu for/since ... se referé la o acfiune incheiata (vezi intrebuintarile 4, 2, 4, 8) gi nwia una care continua gi in momentul vorbirii: He has lived in Bucharest (some time in his life: he may live there again, but he is not living there nom }. A loouit tn Bucuresti (ctndva tn viefa luis poate va mai locat seolo, dar nu locuieste in Bucuresti in momontul de faa), He has studied English (some time in the past, 30 bi but he is not studying it now}. A studiat engleza (cindva in tre z um). Nota: Diferenta intre cele dont ti i reiese si din moduli In care se traduc in Hmba romana: actiunea care coutinud gi tn momentul vorbirii — prin prezent, jar cea Incheiata, petreouta im trecut inty-un moment de timp nedefinit, deci nospo- cifieat - prin perfectul compus: He has stayed in this hotel. A stat in acest hotel. He has stayed in thie hotel for week. St& in acest hotel de o siptamtad. 6) Present Perfect poate exprima o actiune caracteristicd, repetat& ta trecut, prezent gi poate gi ta viltor: He has performed in public. A interpretat in public, Aceasti intrebuinjare este maroata de adve: {adesea), always (totdeauna), never (niciodata), has alten performed in public. 7) In propozifii subordonate temporal este folosit pontra q reda o achiune anter c& o gtie, dar nu studiazi be de freevenfi ca: often ymetimes (uneori), ete. He difionale, Present Perfect ii din propozitia princi igs aepala, clnd aceasta este exprimata printr-un verb la imperativ, indicativ pre- zent sau viitor: Ring me up when you have finished. Telefoneazi-mi cind ai terminat. He will help me if he has finished his own work. Ma va ajuta dacd-gi va fi terminat treaba lui. 4.8. Mai-mult-ea-perfectul (Past Perfect Tense Simple) 1.8.1. Definifie. Past Perfect este un timp folosit cind vorbitorul se pla- seaza psihologic pe 0 axi a trecutului, pentru a desemna un eveniment anterior unui moment sau unui eveniment trecut, care este amintit in momentul vor- birii: : by ten o'clock yesterday. 1 baad finished the book { BE the Simo "you came / 1.8.2. Form&. Mai-mult-ca-perfectul se formeaza din forma de Past Tense a verbului have + participiul trecut al verbului de conjugat: 1{*3"} finished the book before you came. Terminasem cartea inainte s& vii tu. He had already lett by ten o'clock. El plecase deja la ora 10. 1.8.3. Tnirebuintare. Mai-mult-ca-perfectul este intrebuinjat pentru a exprima: 1) oactiune trecuta. incheiaté inaintea unui moment trecut: J had finished my Jetsons by ten o'clock yesterday. Imi terminasem lectiile inainte de ora ieri. 2) o acfiune trecuta, incheiata inaintea altei actiuni trecute: When Doris got to the theatre, the show had (already ) started. Cind a ajuns Doris ja teatru, spectacolul (deja) incepuse. Mother had cooked the dinner by the time father arrived home. Mama gatise deja cina cind a ajuns tata acasa. 1 3) o actiune trecuta, incheiata imediat tnaintea unei alte acfiuni trecute: Thad { py } got into the classroom when the bell rang. No sooner had I got into the classroom than the bell rang. Tocmai/de-abia intrasem in clas& cind a sunat clopotelul. 4) o actiune trecuta, sivirgita intr-o perioada de timp anterioara unei alte actiuni trecute, dar ajungind pina la aceasta (cu compliniri_adverbiale Incepind cu for sau since): He had been in the classroom tor two minutes when the teacher eame in. Era in clasi de doud minute cind a intrat profesorul. He had lived in Bucharest sinee 1975 when I met him. Locuia tn Bucuresti din 4975 cind lam cunoscut. Not: 1, Mai-mult-ca-perfectul este un timp utilizat mai freovent int limba englez decit in limba romana pentru exprimarea anterioritatii. (In limba romana se foloseste adeseori perfectul compus cu valoare de mai-mult-ca-perfect: The passengers got out as soon as the train had stopped. Pasagerii au coborit. de indata ce sa oprlt trenul), 2, In limba englead se poate folosi Past Tense in loc de Past Perfect in urmatoarele situafii: a) dup& conjunctia after, care indic& prin sensul et raportul de anterioritate, nemai- + fiind necesara i o forma vorbala special: The driver started the car after he cheoked the engine. Soferu} porni magina dupa ce verified motorul. 20b) tn prépozitiile subordonate temporale transformate. tn vorbire indirect cind verbul din principala este la un timp trecut: He told me he had seen a bear when he was in the mountains. Mi-a spus ch a vazut wh tirs-ctad a fost a munte. 8. In proporifiile subordonate introduse de after sau until, folosirea mai-mult-ca-per- fectului, prin contrast cu folosirea lui Past Tense, subliniazi raportal de anterioritate, faptul cd acfiunea din principala nu a avut Joc deoft dupa ce acfiunea din subordonats a fost Incheiata: The pupil on duty left the classroom AFTER, she had turned olf the lights. Eleva de servici a pirisit clasa (numai) dupi ce a sting lumina. The eaiter didn’t take the plates away UNTEL they had finished their dinner. Chelnerul n-a string farfurille pto& n-au terminat masa. Mai-mult-ca-perfectul mai poate fi folosit: 5) in vorbirea indirect&, pentru ‘a inlocui Present Perfect sau Past Tense, cind verbul din propozitia principal este la un timp trecut: Tom: I have spoken to Mary about it. I spoke to her last week. Tom said he had spoken to Mary about: it. He added he had spoken to her week before. 1.9. Mijloace de exprimare a viitorului Existé mai multe posibilitafi de redare a ideii de timp viitor in limba englezi: 4. Viitorul simple (Shall) Wil Future) 1.9.4, Definifie. Viitoral simplu desemneaza un eveniment posterior faf& de momentul vorbirii. 1.9.2, Forma In structura viitorului simplu intré verbul auxiliar shall la persoana I singular gi plural, will la persoana a TI-a gi a II]-a singular gi plurel, gi infini- tivul scurt al verbului de, conjugat: ive { shall go tothe seaside tomorrow, Voi, { merge la mare maine. You He ‘will go to the mountains next week. Vei[VetiVa/Vor { sepia ae In engleza britanic&. vorbita gi in engleza americana in general se folo- segte will gi la persoana I singular gi plural, fara nici o schimbare de sens: Ji { will go the seaside tomorrow. Yo { morge la mare mine. We Vor Forma contrasi a viitorului este 'U +infinitiv la toate persoanele: Tl go, He'll go, eto. Aceasta forma este intrebuinfatd cu precidere in engleza vorbité, mai ales cind subiectul este exprimat printr-uin pronume personal, » 212.9.3, Inteebuinjare. 1) Vintorul simplu este un viitor pur, indictnd doar c& actiunea are loc Intr-un moment viitor, mai apropiat sau adeseori mai indepartat, de momentul vorbiri Het come back { W™OFOW. Se va intoarce { Ml itor. 2) Viitorul simplu nu este de obicei intrebuintat in propozifiile subordo- nate, find inlocuit de prezentul simplu: He will come when he has time. Va Veni cind va avea timp. Viitorul simplu apare numai 4a propozifiile subor- donate completive directe sau prepozitionale, dupi verbele think, suppose, expect, believe, doubt, assume, hope, wonder, be sure, be afraid, pentru a exprima opiniile sau presupunerile vorbitorului despre -o acfiune viitoare: I'm sure you'll feel better tomorrow. Sint sigur c& te vei siroi mai bine rifine. 3) Viitorul simplu poate fi folosit gi cu valori modale (pct. 3—7). Viitorul simplu reprezentat prin wull + infinitiv, de exemplu, poate fi folosit, la persoana I singular gi plural, pentru a exprime: a) neaccentuat, o intentie nepremeditat’, spontand, apdrutaé in momentul vorbirii: A: It’s hot in here. B: I'll open the window. A: E cald aici. B: Am s&/MA duc s& deschid fereastra. b) accentuat, hotarirea, determinarea de a sdvirgi actiunea: A: Don’t sell that dictionary. It is very good. B: I will sell it, no matter what you are saying. ‘A: Nu vinde dictionarul, e foarte bun. B: Am_si-l vind/sint hotarit si-1 vind, indiferent ce spui. 4) Will +infinitivul poate fi folosit gi cu valoare de prezent habitual (,frecventativ): Every Sunday they will go to the seaside. In fiecare duminicé se duc obignuiesc au obiceiul Children will be children. Copiii tot copii. 5) La forma negativa, la persoana I gi a Hl-a singular gi plural, won't +- infinitiv exprima: a) neaccentuat, refuzul: J-won’t go there. Nu vreav si ma duc acolo. b) accentuat, refuzul absolut: Z won't go there. Nici nu ma gindese si mi duc acolo. 6) Will + infinitiv este folosit, la forma interogativa, pentru a exprima: a) ointrebare despre o actiune viitoare: Will they open the exhibition tomorrow? Vor deschide ei expozifia mfine? b) 0 invitafie (la persoana a I1-a): Will you come in, please? Vreti sa intrafi, va Tog? c) o rugdminte (de asemenea la persoana a II-a): Will you help me? Te rog s& ma ajuti. 7) La interogativ, Shall + infinitiv exprima: a) viitorul simplu: Shall I find them at home if I go now? Am sé-i gisesc acast dacé ma duc acum? b) solicitarea unei opinii: Shall 1 buy this watch? S& cumpar acest ceas? Datorita, in mare perte, implicafiilor modale pe care le prezinta, viitorul simplu nu este frecvent folosit in vorbirea curenta, fiind o forma caracteris- ticd limbii scrise (limbajul jurnalistic, emisiuni de stiri, anunfuri oficiale, limbajul literar, etc.). In vorbire, se prefera viitorul cu going to pentru expri- marea ideii de viitor apropiat sau czitoral continuu pentru redarea ideii de acfiune neutré, obignuitd, in desfagurarea normali a evenimentelor viitoare. }oa se duca{ la mare. 22B) Be about to-_ intinitiv 1.9.4, Be about to + infinitiv exprima un viitor imediat: We are about to leave. Sintem pe punctul de a pleca. C) Be to +- infinitiv 1.9.5. Be to +-infinitiv exprima: 4) un aranjament: J am to move house soon. Urmeazi si m& mut in ourind. oe ; 2) un ordin: You are to return before nightfall. Trebuie s& va intoarceti inainte de c&derea noptii. D) Viitorul eu going to (Coing to — future) 1.9.6. Viitorul ou going to se formeari cu ajutorul formei be going to la prezent, urmata de infinitivul scurt al verbului de conjugat: I am going to ‘write letters tomerrow. Voi scrie scrisori miine. You ‘ E We { are going to see a film tomorrow, He {4s going to play tennis They She [“tomorrow. 1.9.7. Intrebuingere. Viitorui oo going io esté intrebuinfat pentra a exprima: 4)o achiune viitoare aprepiat& de momentu} vorbirii (vezi exemplele de mai sus). ‘Not: Verivele go si come nu pot fi precedate de going to. Pentru a reda ideca de vitor apropiat, ele sint Intrebuinyate Ja prezentul continu: Where are you going? Unde te duci? He is coming sonighe. El vine diseara, 2)0 actiune viitoare ce va avea ioc ca urmare a unei intenyii prezente: We are going to spend our holiday in the mountains. (We've already booked a room in Poiana Brasov). Avem de gind/ intenfiondm s& no petrecem vacanfa la munte. (Am rezervat deja o camera la Poiana Bragov). Nott: O intensio spontand, nepremeditat, se exprimé cu ajutorat verbului auxiliar will + infinitiv: 4: P'm thirsty. (Mi-e sete). B: I wili fetch you a glass of woter. (Ma due s8-fi adue un pahar de ap’). (7 2. pet. 3a.) 3)0 actiune viitoare care va avea loc ca rezultat aluneicauze prezente: It’s going to rain. Look at the cdouds. Cred a.jAre s& piou’. Uitd-te la nori, 4) Viitorul cu going to nu este folosit de reguli in propositille principale, oind ele sint urmate de o propozitie subordonata condifionald sau temporala (se foloseste infinitive! cu shall/wl}. Totugi, aceasta forma poate apirea tn Propozifii temporale, cind vrem si subliniem intentia vorbitoruhit: He 1s going to be a pilot when he grows up. Are de gindintentioneazi si se faci pilot oind va cregte. E) Prezentul continuu (Present Tense Continuous} 1.9.8. Prezentul continu, format din verbul be la prezent gi participiul prezent (forma in -ing) a verbului de conjugat, este folosit pentru a exprima 0 actiune viitoare care a fost planificata san proiectata intr-un moment prezent: ‘We are leaving éomorrow. (This is our plan.) Plecira mfine. (Acesta este planul nostrn.) 1.9.9. Prezental continws expri afit de un adverb de timp viitor aflernoonjlater. Avem|Vom avea se ind 0 actiune viitoare este de obicei 0 are having a meeting at 3 o’elock|this inf ls ora 3/dup& amiazA/mai tirziu, 231.9.40. Prezental simplu exprima: 1) © actiune viitoare definita, care va avea loc oa parte a unui program oficial, orar stabilit, etc.: The plane takes off at 7 p.m. Avionul decoleaza la ‘ora 19.00. Term starts in September. Scoala incepe in septembrie. 2) 0 actiune viitoare in propozitii subordonate temporale si conditionale (vezi § 1.5.4. pet. 4b). i: Atentic! Atit prezentul continuy cit gi cel simplu exprimé o actiune viitcare conform unui plan sau aranjament cind sint folosite cu verbe de migcare ca go, leave, arrive, come, ete. Deosebirea ests urmatoarea: We are leaving tonight. Plecim disear’. (Acesta este planul nostra personal). We leave tonight. Plecim diseara. (Acesta este programul oficial, stabilit (al excursiei, ete.)). }e. Viitoral perfect deseraneazé un eveniment anterior unui moment sau everiiment care este la rindul siu posterior momentului vorbirii, 2. Form’. Viitorul perfect confine in structura sa viitorul simplu al verbului have, urmat de participiul trecut al verbului de conjugat: / shall/ will have done my homework by the time you return. Imi voi fi facut lectiile pina te intorei t 2yo2*. Viitorul perfect este folosit pentru a exprima: 4) 0 actiune viitoare care va avea loc inaintea unui moment viitor: He will have finished the book by Monday. Ei va fi terminat cartoa pin& luni. 2) o actiune viitoare care va avea loc inaintea unei alte actiuni viitoare: Ho will have finished the book by the time you come baek home. Ei va fi termi- nat cartea pind cind te intorci tu acasi. 3) 0 acjiume viitoare care va avea loc intr-o perioada de timp anterioara unei scfiuni viitoare, dar ajungind pind Ja aceasta: He will have worked in this factory tor forty years when he retires, Va fi lucrat in aceasta fabried timp de 40 de ani cind se va pensiona. **Viiterul perfect este o forma verbala caracteristica limbii scrise, fiind rar folosit, in yvarbirea curenta. * Evenimentele viitoare sint posterioare momentului vorbirii, care este now. Dar evenimentele pot fi posterioare gi unui moment trecut then, care este amintit ‘in momentul Yorbirii, De pe acoastd axd a trecutului, posibilitafile de exprimare a ideit de viitor sint urmitoatele: 4) would Fin fin itiv. (Constructie putin frecventa in vorbirea curenti, caracteristics stilului narativ literar): The time was not far off when he would realize his mistake. Nu era departe momentul cind igi va da seama de greseala. 2) be going to la Past Tense +infinitiv, adesea cu sensul de intenfie nerealizata: You were going to invite me to the cinema, (But you didn’t). Urma/Trebuia sé ma invifi la cinema. (Dar n-ai facut-o). 3) Past Tense aspectul continu (actiune conform unui plan, aranjament): 7 Was meeting them in Tulcea the neat day. li tntiIneam/urma sé-i intilnesc tn Tulcea a doua zi 4) Be to la Past Tense +infinitiv (oonstructie folosita tn engleza literarg, cu sensul de ,urma sé“; ,era aranjat“): He was to change his mind later. The festival was to be held at the end of term. 5) be about to le Past tense +infinitiv (,a fi pe punctul de“): She was about to cry. 241,10. Aspectul (Aspect) t 1.10.1. Definitie. In limba englez4, aspectul-este. categoria gramaticala specified verbului cure se, referd la felul in care este reprezentata acticnen exprimata de verb: ca avind durata sau nu, ca fiind:tepminata sau nu. 1.10.! ista doua contraste in limba englezi: durativ —non-durativ (denumit de obicei, continuu —non-continun) gi perfectiv —non-perfuctiv. In primul, opozitia este intre o actiune care are o anumita durata, este in desfagurare.intr-un anumit moment sau ntr-o anumita perioada de tirip gi este raportatA la momentul de referintd now, then etc., gi intre o actiune pentru care o asemenea informatie nu este importanta. Comparati: John is reading an English newspaper (now). John citeste un ziar engle- zese (acum), cu: John reads an English newspaper (every day). John citeste un ziar engle- zesc (in fiecare zi). In al doilea, opozitia este intre actiuni vazute ca terminate in momentul vorbirii: J have read an interesting article on. pollution. Am citit un artica? inte- resant despre poluare. si intre acfiuni despre care nu se dé o asemenea infortnatie: J have been reading sincé 10 0 clock, 1.10.3. Pentra a analiza contrastul durativ —non-duratiy gi perfectiv — non-perfectiv in limba engleza, trebuie pornit de 1a sensul lexical al verbelot A) Verbele care exprima activitafi in limba englead (activity verbs) sint de doua feluri: verbe de activitate durativa (exprimind actiuni a caror sayirsire necesita 0 anumitd durata in timp): eat, dress, drink, read, walk, etc. * —verbe de activitate non-durativa, care exprim’ actiuni momentane, fara durata, fiind Incheiate aproape in acelagi timp cu efectuarea lor: catch, hit, kick, slam, slap, snap, ete. Notii: Adeseori sensul non-durativ al unor verbe este semnalat de prezenja unor particule adverbiale ca down, out, up, care le deosebesc de verbele de activitate durativa. Comparaji: . sit — sit down drink — drink up stand — stand up pick — pick up La rindul lor, verbele de activitate durativa se impart in: —verbe care nu implica nici un seop: rub, run, walk, ete. —verbe care implica atingerea unui scop: iron a shirt, make a dress, read a book, write an essay. B) Pe ling& verbele care denumeso activitati (durative sau non-durative) exist gi verbe care denumesc s t Ari. Acestea sint durative,deoarece exprima existenja unor fapte pe o perioada indelungata de timp: be clever, be able, Know how, exist, live, Aspectul Continuu (The Continuous Aspect ) 1104, Forma, Timpurile aspectului contimin se formeazi dintr-un timp al verbufui be gr participiul prezent (forma tn -ing) a verbului de conjugat: Present Continuous : J am reading Past Continuous : Z was reading Present Perfect Continuous : J have been reading Past Perfect Continuous : I had been reading Future Continuous : I will be reading Future Perfect Continuous :J will have been reading Ibid, pp. 231-243 251,10.5. Ortografia participiului prezent depinde de forma verbului Ja . infinitiv: a) consoana finala se dubleazi daci vocala care o precede e scurta gi accentuata: stop ~ stopping; refer — referring. Notii: In engleza britanicd, 4 final se dubleaz’, indiferent de accent: control ~ con- frolling; travel — travelling. In engleza americana, -I final se dubleazd numai daca accentul cade ye ultima silaba: controlling; dar: traveling; b) -y final se pistreazé, indiferent dacé este precedat de consoand sau de vocala: study — studying; play — playing, iar -te final se transforms fn -y: lie lying; die — dying; e) -¢ final se omite: have — having. Exceptii: agree —agreeing; be —being; see — seeing; dye — dyeing (a vopsi). 1.10.6. Intrebuinfarea aspeetului continua a) Folosirea aspectuhii continuu ou verbele de activitate durativa fari scoop araté c& acfiunile denumite de verbe sint in desfigurare po axa pre- zentului, a trecutului, sau a viltorului: They are walking in the park now. He was swimming in ihe lake ai this time yesterday. b) Cu verbele de activitate durativa care implic atingersa unui seap, fo! sirea aspectului continuu arata c& scopul nu a fost atins, actiunes nua fi terminata: He is reading a book now. Citegte c carte acum (Nu a terminat~ She was ironing a shirt, Ba cilos o c&maga. c) Verbelo de activitate non-durativé araté o actiune repetata atunci ctnd sint folosite la aspectul continua: He is kicking. Da din picivare. d) Verbele care exprimé o stare arat& cB aceasta stare este limitata, atunci cind sint folosite la aspectul continun: F live in Brasov (that’s where my house is). I'm living in Bucharest this year. Anul acesta locuiese in Bucu- regti. Intrebuintarile aspectului continuy ia diverse timpuri sint csle enumerate ta §1.10.6, Diferentele de la un timp la altul coastau in momentul In care are lor actiunea gi in momentul de referii 1.19.7, Pregentul continuy este u i) cu verbe de activitate durati: a) © acfiune in desfajurare in mome bathroom! Asculta! Cinta in bai Aceasta Intrebuintare este marcata de obicei de adverbe de timp ca (acum), right now (chiar acum), at this moment (in acest moment): A: W. ts Dan doing? 2: He is shaving right now, dar poate aparea yi [ara ele momentul de fat& al actiunii reiegind din forma continua a yerbul A: What is Dan doing? B: He is shaving. A: Ce fece Dan (acum)? B. Se barbiereste. b) o actiune obignuitd, repetata, prezentatdin desfagurarea ei im anumite ciccumstanje: J always take my umbrella when it ig raining. Totdeauna imi iau umbrela cind plowd. J never read while 1 am eating. Niciodata au citesc in timp ce maninc. J meet hun whenever I am wail in the Bote nical Gardens. 11 intiInese ori de cite ori m4 plimb in Gradina botunica. 2) cu verbele de activitate durativa implicind un scop, 0 acfiune care nu a fost terminata la momeniul vorbirii: He is doing his homework. Igiface tera 3) cu _verbe de activitate non-durativa, o actiune repetata in momeatui vorbirii: He is knocking on the door sau o actiune repetata In mod frecvent, aura a exprima: fara. scop: sul vorbinli: Listen / He is singing in the now 26care deranjeazd sau irita pe vorbitor: My neighbour is always starting his car when I want to have a rest. Vecinul meu totdeauna tgi pornegte magina cind vreau s& m& odihnesc. Aceasta folosire a prezentului continuueste obligatoriu insotita de adverbe de freeventi ca: always, forever (totdeauna), continually, all the time (tot timpul). Peete se agaza intre auxiliarul be gi forma in -ing, cu exceptia lui all the time care ocupa pozitie finala in propozitie: That little child is continually erying. dar: He is crying all the time. 4) cu verbe care denumesc o stare, 0 actiune cu caracter temporar, care are loo pentru o perioada limitata de timp, (incluzind si momentul vorbirii): Ann is attending the Poly. Ana urmeaza politehnica (studiaza politehnica). Complinirile adverbiale pentru aceasta intrebuintare a prezentului con- tinuu sint: today (astazi), this week (siptimina aceasta), these days (zilele aces- tea), this month (luna aceasta), this year (anul acesta), ete.: My father usually teaches geometry, but he is teaching algebra this year. Tatal meu preda geometria de obicei, dar anul acesta predi algebra. 5) Prezentul cqntinuu este de asemenea folosit pentru a desemna o acti- une viitoare planificata din prezent (vezi § 1.9.8.): We are leaving tomorrow. Plecdm miine. 1.10.8. Past Tense Continuous exprimi 1) eu verbe de activitate durativa [ara scop: a) o actiune in desfagurare intr-un moment trecut, amintita in momentul vorbirii: cas walking { 2 {0 e’elock yesterday. 7 was walking + at this time last week. Notd: Aceasta forma verbali este freevent folosit’ in descrieri, pentru redarea unor activitati durative, in desfasurare, care contrastenz’ cu activitaji, non-durative, succesive si terminate, pentru redarea cirora sé foloseste: Past Tense simplu (forma caracteristick naratiunilor]: ¢was a cold winter evening. Outside, the wind was blowing and it was getting colder and colder. Yet the drawing roam was warm and comfortable. A big fire was burning in the fireplace. The old women came in and went near the fire She warmed her hands and sat dawn. b) o actiune durativa in desfagurare, intrerupta de o actiyne non-durativ’, momentana: when } { eind He came in { white f 7 as eating, A intrat {tf tims } ce mincam. When ke rang up 1 was (just) going out. Cind a telefonat (tocmai) leseam. He called me just as I was leaving. M-a strigat exact cind plecam. v) doud actiuni paralele tn desfagurare in trecut: She was eating while I was washing. Ea minca in timp ce eu ma spalam. Not: Daca nui ne intereseazd aspectul de desfasurare, de duratd al actiunilor, ci doar ci actiunile au avut loc Intr-un moment din trecut putem spune: She ate while J washed. sau: She ate while £ was washing, (ace ~ actiunea a fost mai scurth, termi- nails was washing acfiune ~ mai de durata, neinchelata In momentul in care cea~ alta a fost Incheiat} 2) eu verbe de activitate durativa care implicd atingerea unui scop: ~~ 0 actiune trecuta, dar neincheiats: He was reading a book last night. Citea carte aseara. (Comparati cu: He read a book last night. A citit o carte aseara. A terminat-o). 273) cu verbe de activitate non-durativa, 0 actiune repetatd in trecut. iritanta pentru ceilalfi,( + always, forever, continually, all the time): He was always coming ‘late to the English lesson. Totdeauna intirzia la ora de engleza. 4) ou verbe care exprimi o stare, ° 9 acfiune trecutd cu caracter temporar: He was living in Brasoo when I met hi 5) Past Tense aspect continuu Tei Poate exprima gi o actiune viitoare, planificaté intr-un moment trecut, fiind subinteleasd neindeplinirea ei (Vezi § 1.9.15. pot. 3.): We were leaving the next day. 1.10.9. Viitorul continuu (Future Continuous) 1) cu verbe de activitate durativé fri scop, viitorul continuu exprima: a) 0 aciune in desfagurare intr-un moment vitor, posterior momentului vorbirii: L shall be walki at two o’clock tomorrow. will Walking | at this time next week. miine la ora doud. Ma voi plimba { saptamina viitoare la ora asta. b).o acfiune in desfagurare in viitor intrerupta de o actiune momentan’: When he comes, I will be eating. Cind va veni, eu voi fi in mijlocul mesei. c) o actiune in desfagurare in vitor, in paralel cu o alta acfiune in desfagurare, de asemenea in vitor: She will be walking while I am sleeping. Ea se va plimba in timp ce eu voi dormi. Atentie! A doua actiune viitoare in desfagurare nu poate fi pus& tot la viitorul continuu deoarece face parte dintr-o propozifie subordonata tempo- rala (in care nu se folosegte viitorul in limba engleza). 2) cu verbe dé activitate durativA care implic& atingerea unui scop, o actiune neincheiata: She will be having her piano lesson when you come. 3) Viitorul continuu exprimé gi ideea de actiune viitoare care va avea loc in desfigurarea fireasca a ovenimentator: Tl be seeing him tomorrow mornii (This happens every morning). 1] vid miine dimineata. (Il vad in fiecare dit neat). /'ll be passing the grocer’s on my way to school. Trec prin fata bacaniei in drum spre gcoala. 1.10.10. Traducerea formelor aspectului continua in limba romana: Verbul romanese nu are o categorie mareata formal. pentru redarea con- trastului aspectual contiauu/non-continun. Ideea de desfagurare sau duratd limitata a actiunii este redata tn limba romani cu ajutorul adverbelor de timp: He is teaching now. Preda/Are ori acum. He is teacknig arithmetic this year. Preda aritmetica anul acesta. Singura forma verbala din limba romana care exprima, ca gi aspectul continuu din limba engleza, o actiune neterminata la un moment dat, sau-de duraté limitata, este imperfectul i acesta este folosit de obicei pentru traduce- rea lui Past Tense continuu in limba romana: She was working in the garden when I arrived. Muncea in gridina cind am sosit. Mai dificil& insa este traducerea imperfectului in limba englez&, deoarece existd tendinta de a folosi Past Tense Continuous $i atunci cind imperfectul romanesc are alta valoare, cea de actiune repetata in trecut, pentru care limba englez& foloseste Past Tense Simple: Romana: Munceam in gradina cind ma duceam la bunici. Englezi: J worked the garden when I went to my grandparents. 2811. Verbe care nu-pot fi folosite la aspectul continuu. Existé mai matte a ae Fete nara dt fi folosite a Tor texieall nu pot fi foloite ne aspectul continuu. Acestea stint: A) verbe de activitate non-duratiy, care sint conside- rate afi Incheiate in momentul tn care au fost inifiate: He kicks, slams, bangs the door. B) verbe care exprima actiuni desfagurate atit de rapid sub oohii vorbitorului, inelt pot fi considerate non-durative: score, shoot, place in -the oven. Aczesta se intimpla de obicei in comentarii sportive sau demcnstratit practice (aga numitul prezent simplu instantaneu — vezi § 1.5.4. pet. 3.) 7 C) verbele care exprimé un adevar universa! sau o carac- teristic’ generala: Fish swim. Cows give milk. The Danube flows into the Black sea, D)verbe care exprim& o perceptie senzorialad (Verbs of inert perception): see, hear, smell, feel, sound. The flower smells nice. Floarea are un miros plicut, At ont ie! Verbele de perceptie se folosese cu verbul modal can pentru a reda o acfiuhe unici, concreta, in desfasurare: J can soe him now. {l vad aun. 1 see him every day. Il vad in fiecare zi, + Verhele care redau percepfia senzoriala pot fi folosite la aspectul continuu daca ele indic& o folosire congtient& a simfurilor: a) prin folosirea unor perechi sinonimice:: listen to, look at, watch: -Aspectul simplu: Aspectul continuu: J (can) hear music. J am listening 10 music. I (can) see him. Zam looking at him. J (can) seo the TV set, 7 am watebing TV. b) prin folosirea tranzitiva (ca activitati) a unor verbe care exprimé o calitate Permanenta (folosite intranzitiv): The cake tastes good. Jam tasting the cake. ©) vorbele de perceptic pot avea forme ale espectului continuu cind sint folo- site cu alte sensuri: Pve beon hearing ail about her exams. Arn auzit (Misa spus totul) despre examenele ei. (hear = a primi vesti). I’m seeing him tonight. Ma tntilneso cu el disearé. He is seeing the sights. Viziteara obiect, vele turistice. (see =a intllni, a vizita locuri turistice). E) verbele care exprimk o activitate mintal& (Verbs of cognition): believe, know, think, imagine, mean, mind, remember, recollect, recall, suppose, forget, suspect, guess, presuppose, realize, understand. sAveste verbe stnt urmate de obicei de o propozitie subordonata introdusd do that sau de un cuvint relativ tncepind cu wh-: I think (that) you are right, Cred cf ai dreptate. I don't remember what he said. Nucmi amintese ce a spus. Unele din ele pot fi folosite 1a aspectul continun daca sint folnsite ca verbe de activitate: A: What is he doing ? B: He is thinking of his future A: Ge tare el? B: Se gindeste la vitor. F) verbo care exprimi sentimente, stiri sufletesti: Inve, Tike, care for, adore, huts, dislike, detest, regret, prefer, wish. I Whe my job. tori 29place sexvieiul mon. 7 detest lacy people. Detest oamenii lenegi, dar gi: are you Uking the trip ? Cum thi place oflétoria/Cum te distrezi? G) verbe exprimtnd o selatic: apply to, be, belong to, concern, consist of, contain, cost, depend on, deserve, inclade, involve, lack, matter, need, owe, own, possess, have, require, resemble, seem: Phis book belongs to him. Acoast’ carte ti aparfine lui. He owns this house. Aceastd casi e proprietatea lui len. resembles her mother. Hlena seamana cu mama e!. ‘Aceste verbe nu pot fi folosite Ja aspectul continuy, cu excepfia hui de si have cind ele wa oxpritnd siarca, respectiv posesia: He is kind. El este amabi Gin general). Why, he is boing kind today! Ni, so poartd cu amabilitate (cr amabil astazi!) (este o-situalie necaracteristicd, temporari), He has a Bike. Ave o bieisleta noud. He ie having a ride now. Se plimbé cu bicicleta acum. In vorbirea curenti, verbs sa resemble, cost, ebe, sint uneori intrebuints Je aspectul continuu, dacé exprima o intensificare treptat& a acfiunii: Peter resembling his father mare and more. Potre seamaaé din ce in ce mai soult fatal siu, Groceries in Britain are evsting so muck mare these days! tn Ang! preful articolelor de bécinie a cresowt aga de rault tn zilele noastre! H) verbe care exprimio sonzatie fizica (Verbs of bodily senso tion}. Aceste verbe pof fi folosite Ia aspectul continuu sau simple, cu mici diferenfe de sens: ,, { de you feet How 9 are you feeling | Lisdey? Cum te simti astézi? 11GAB, Definigte, Asnectal perfectiv arat& ci wn eveniment {o acfiune nowt stare) este reprezentat oa incheiat de cAtre vorbitor in momentul fn o este discutat, 10.48, Intrebainjare. In fmefie de sensul lexical al verbelor i de adver- hele care le Insofesc, aspec otiv are traditional mai multe valori jpaspectul perfestiy revultativ (Resuleative Perfcst) apere cu verbe de activitate dv va once implicd un scop gi araté cf acest scop a fost atins: a) J have brekew vhe case. b) He had vead J In coneecintg, vorbis anterioare: a) The vase is broken now. Vora este spart& acum. b) He knew what the book was about, Stia despre ce este vorba in carte 2) aspectul porfectiv continuativ (Conlinuutive Perfect) ente folosit cu verbo care exprima o stare gi sint insofite de adverbe de dure‘, pentru a exprima o acfiune inceputa tnainie gi care continua gi fd momentul wezent, aminti¢ sau anticipat: We bave lived tx Bucharest for ien yee: Focuim in Bucuresti de 40 ani. London hes stood on the Thames for thous ands of years. Londra este situatX pe Tamisa de mii de ani. remultatul unei scfiuni 3) aspoctul perfectiv al experiengei (The Perfect of Experience) araté c# actinnea @ avvt loc odatit seu de mai nzulte oi in expe Fieafa vorbitorului: They bad lived in several towns in Romania. Locuiseré in mai multe orage din Romania, Whenever I have asked my father a ques 30T have received a straightforward answer. Ori de elte ori i-am pus tatalui mou © intrebare, am primit un raspuns fird ocoliguri, 1.10.14. Aspectul perfectiv si aspectul continua sint combinate in urma- toarele forme verbale: perfectul prezent continuu, mai-mult-ca-perfectul continuu gi viitorul perfect continuu. Perfeetul prezent continun (Present Perfect Continuous) este aloxtuit din forma de Present Perfect a verbului be urmata de participiul prezent (In ing) al verbului de conjugat: 1 {23° } eon reading for three hours. Citose de trei ore. He { has } been reading for three hours. Citeste de trei ore. Aceasti forma verbal exprimi: 4) 0 actiune inceputa intr-un moment trecut, care continua in prezent gi poate gi in viitor: They have been playing tennis for half an hour. Joaca tenis de jumatate de ora (= They began playing tennis half an hour ago. They are still playing tennis and they may continue dving so). Aceasti intrebuintare a lui Present Perfect continu poate fi redata gi cu ajutorul lui, Present Perfect simplu !n cazul unor verbe ca live, stay, work, study, etc. ‘olosinen aspectului continuu, prin contrast cu cea a aspectului simplu, seoate in evidenfa continuitatea, caracterul neintrerupt al actiunii: He has lived in Bucharest for ten years. He has been living in Bucharest for ten years, Un alt contrast poate fi cel de actiune tocmai incheiata — actiune nein. cheiata: J’ve worked on this composition since five oclock. (I've just finished it). J’ve heen working on this composition since five o'clock. (and I’m still working). 2) o actiune repetata frecvent, intr-o perioada de timp care se tntinde di ‘trecut pina in prezent: /'ve been riding a bicycle for three years. Merg cu bi cleta de trei ani. He has been writing poems since he was a child. Scrie Poezii de eind era copil. In aceasta situatie (2) se foloseste Present Perfect simplu (51 nu continuu) daca se specifica de cite ori a fost sivirbité-actiunea repetata: I've ridden my bicycle hundreds of times. Am mers cu bicicleta de sute de ori. He has written, fifty poems. A scris 50 de poezii. Intrebuintarile 1) gi 2) ale lui Present Perfect sint marcate de compliniri adverbiale indicind: a) lungimea perioadei de timp: for ages (de multa vreme), for a few minutes (de citeva minute), for three hours (de trei ore), etc. b) inceputul perioadei de timp: since December 25% (de 1a 25 decembrie), since last year (de anul trecut), since Monday (de luni), ete, 3) 0 actiune trecuta, incheiata recent, care este cauza unui efect simfit in Prezont: A: Why are your hands dirty? B: I've been repairing my bike. A: De ce ai miinile murdare? B:.Mi-am reparat bicicleta. 1.10.15, M, ultea-pertectul continnn ai. Berfece se formeaza din verbut o¢ la mai-mult-ca-perfect gi din Batticipiul in -ing al verbu- lui de conjayat. El are aceleagi valori ca gi Present Perfect continuu, momentul de referinga find ins axa trecutului, 31Aceasté forma verbala exprimi: ; 41) 0 actiune trecut&, tnceputd tnaintea altei actiuni trecute gi continulnd ping la ea: : : Thad been waiting for my friend {jeer as hoan feng Fmalty 11 agteptim po prictemut mou { $2 je.eFtat, ado ora f ctnd tn stlrit x sont 2) 0 actiune treouta incéputa tnaintea unui moment sau a unei actiuni trecute, continuind pin& tn acel moment sau pin& la acea actiune gi poate gi dupa aceea: The boys were still playing football at noon. all morning. They had beon playing football { Sen ten Sctock, Baiefii mai jucau fotbal la ora prinzului. Ei jucaser& fotbal toata di- mineaja. | Ei jucau fotbal de la ora 10. 3) 0 actiune repetata frecvent Intr-o perioada de timp trecutd, anterioar& unui moment sau unei acfiuni de asemenea ttecute: He had been writing poems for two years when I met him. Scria poezii de doi ani cind I-am cunoscut. Atenfic! Daci se face o precizare numerica, se foloseste Past Perfect simplu: He had written fifty poems when I met him. Scrisese 50 de poezii cind am cunoscut. : 4) o actiune anterioard unei alte actiuni, de asemenea trecuta, terminata cu pujin tnaintea ei, si find cauza acesteia: He was carrying a hammer and nails because he had been mending the fence. Avea in min& un ciocan gi cuie pentru c& reparase gardul, 5) Present Perfect si Past Tense continuu devin mai-mult-ca-perfect con- tinuu in vorbirea indirect, dupé un verb trecut in propozitia principalé: “Pve been reading for three hours.” She said she had heen reading for three hours. Atentie! Timpul Past. Tense continuu devine Past Perfect continuu numai daca se referd la o actiune incheiata (Vezi § 26.3.9.): “I was thinking of going away, but I have changed my mind.” He said he had been thinking of going away, but he had changed his mind, Altminteri, Past Tense aspectul continuu ramine neschimbat in vorbirea indirect, mai ales dac& el apare tntr-o propozitie subordonata temporalé (Vezi § 26.3.8. pet. f): “When I was attending the secondary school in Craiova, J often met Dan.” He said that when he was attending thé secondary school in Craiova, he (had) often met Dan. 1.10.16, Viitorul perfect continu (Future Perfect Continuous) 8@ for- meaza din viitorul perfect al verbului be §i din participiul in -ing al verbului de conjugat. ; Viitorul perfect continu exprima o acfiune in destégurare in vitor, inainte gi pind la o alta acfiune viitoare (gi poate gi dupa aceea): When the bell rings, ie shall/will have heen writing for fifty minutes, Cind va suna clopotelul, noi vom fi fost ocupafi ou scrisul / noi vom fi scris de 50 de minute. 32 -. Atentiet! Acfiunea sivirgita tn aceast& perioad’ de timp viitoare, anterioar& unui moment sau unei acfiuni de asemenea viitoare, este la viitorul fect continu dacd se specifica lungimea perioadei de timp sau inceputul ei: By sia o'clock p.m. she will have beon selling blouses for elght hours. Pind Ja ora 48 ea va fi vindut bluze timp de opt ore; gi Ja viitorul perfect simplu dack este prezenti o precizere numericd in legituré cu actiunea: By siz o'clock p.m. ‘she will have sold eighty blouses. Pind la ora 18 ea va fi vindut 80 de bluze. Noth: Viitorul perfect continu este rar folasit tn vorbire, fiind o forma caracteris- ticd limbii scrise. : Diateza este categoria gramaticali specifics verbului care exprimé raportul dintre verbul predicat, pe de o parte, si subiectul si obiectul (complementul direct sau de agent) al verbului predicat, pe de alti In limba englezi exista doud diateze marcate formal: diateza activa gi diateza pasivi. a netive Fos) Verbul este la diateza activa cind subiectul gramatical sivirgogte actiunea, care, la verbele tranzitive, se ras- fringe asupra obiectului: Luey (subiect) has written (predicat) a letter (obiect), Lucia a scris 0 scrisoare. : Pentru clasificarea verbelor din punct de vedere al tranzitivitiii, veri § 1.5. — 14.8 Dintezn pase’ “Pa .-Verbul este la diateza pasiva cind subiectul gramatical sufera actiunea sivirgita de obiect: This letter (subiect) has been written (predicat) by Lucy (obiect). Aceasta scrisoare a fost scrisd de Lucia. LA Bet p svecut. Indieii formali ai diatezei pasivé sint: a) verbul be sau uneori get, b) complementul de agent introdus de Pprepozitia by. a) Verbul be marcheazi sategoriile de mod, timp, persoana si numir la diateza pasiva. El este urmat de un verb notional la participiul trecut: She was met at the station by my brother. Ea a fost agteptata la gard de fratele meu. (Was —modul indicativ, Past Tense, persoana a IlI-a singular). Conjugarea unui verb la diateza pasivi, modul indicativ este: Aspectul simplu: Present : Iam seen. He is seen. We are seen. Past : I was seen. We were seen. Present Perfect : J have been seen. He has been seen. Past Perfect : ZT had been seen, Future : I shall be seen. He will be seen. Future Perfect : J shail have been seen. He will have been seen, Aspectul continuu este folosit la diateza pasiva doar la Preseni gi Past Tense. : Forma continué la diateza pasiva are in structura ta verbul be la aspoctul continu (timpul Present sau Past) gi participiul trecut al verbului do conju- 33 3— Gramatica limbit englezegat: The classrooms are being cleaned now. Se face curitenie in clase acum. The school was being eleaned when we wanted to visit it. Se facea curiitenie in gcoala cind am vrut s-o vizitim. : In alari de verbul be se mai poate folosi gi vorbul get pentru formarea diatezei pasive. ‘Vorbul get ++ participiul trecut este utilizat, mai ales in vorbirea curenta, pentru a indica trecerea dintr-o stare in alla: Her skirt got eaught in the door. Ts-a pring fusta in ugi. AU our glasses got broken when we moved. S-au spart toate paharele cind ne-am mutat. Un sinonim al verbului get cu sensul de schimbare treptata este verbul become, insotit deseori de more and more, increasingly: The production of this factory is becoming increasingly specialized. Productia acestei fabrici devine din ce in ce mai specializats. Complementul de agent introdus de pre- posifia by indica came a sivisgit actiunea suferita de subizetul gramatical al propozitiei: The poem was recited by Mary (not by Lucy or Ann). Poezia a fost Tecitatd de Maria (nu de Lucia sau Ana). Complementul de agent este considerat subiectul logic sau real al propotitiei, deoarece el sivirseste actiunea. Complementul de agent nu este mentionat in majoritatea propozifiilor pasive. El se omite cind: a) nu se cunoagte subiectul real, cel care a sivirgit acfiunea: AU villages in Romania are supplied with electricity. Toate satele din Roménia sint alimentate cu curent electric. A doctor has been sent for. Au/s-a trimis dup& doctor. b) vorbitorul nu doreste sk menfioneze subiectul real al actiunii: This subject will he treated fully in the nest chapter. Aceasta problema va fi trataté pe larg in urmatoral capitol. ©) subiectul real al actiunii se poate deduce din context: He was elected Presi- dent of the Teacher-Parent-Association. A fost. ales pregedinte al comitetului de paringi. In aceste cazuri, subiectul verbului la diateza activa este de obicei expri- mat printr-un pronume personal cu valoare generic’: you, they, one, printr-un pronume nehotarit: everybody, somebody, all, sau printr-un’ substantiv ca people: Activ: a } speak English all over the world. Pasiv: English is spoken all over the world. Complementul de agent se omite gi cind forma pasiva este get + participiul trecut: The little boy got hurt on his way to school. Baie{elul s-a lovit in drum spre gcoala. In limba englez&, ca gi in limba romana, se folosesc constructii pasive gi nu active cind intentia vorbitorului este de ase sublinia actiunea si nu pe cel care a savirgit-o: ‘Activ: Millions of people have seen this film. (Aceentul cade pe subiect: Milioane de-oameni au vizut acest film). Pasiv: This film has heen seen by millions of people. (Accentul cade pe verb: Acest film a fost vazut de milioane de oameni). Constructiile pasive sint intrebuinfate mai frecvent in limbajul stiinfific gi fn cel jurnalistic, caracterizate printr-o exprimare impersonal, obiectiva. 34Diateza pasiva se folosegte cu majoritates verbelor tranzitive gi cu unele verbe intranzitive cu prepozitie obligatorie in care verbul formeara. o unitate semanticS ou prepozifia, devenind practic echivalent cu un verb tranzitin Verbele cel mai frecvent folosite din aceasta categorie sint: care forjlook after = tend, come to = reach, deal with = analyse, laugh at == ridicule, listen to = hear, look upon — regard, rely on = trust, send for = call, talk of = dis- cuss, think of = consider. ’ This matter will be dealt with at once. Ne vom ocupa indati de aceasta problems. An alternative was not thought of. La o alternativA nu s-au gindit. Pe plan sintactic, trecerea unei propozitii de la diateza activa la cea pasivi aduce cu sine mai multe schimbiri: Diateza activa: Our form teacher has lent me this book. Diateza pasiva: 7 a) subiectul activ al actiunii devine complement de agent pasiv (care poate fi is In cazurile de la §1.11.7.): This book has been lent to me by our form teacher. b) obiectul activ (complementul direct sau indirect) devine subiectul verbului pasiv: This book has been lent to me by our form teacher, sau: I have been lent this book by our form teacher. c) prepozitia by este introdusi tnaintea agentului: J have been lent this book by our form teacher. Pentru descrierea-transformérilor pasive, vezi § 14.8. Un verb engle- zesc la diateza pasiva se traduce de obicei tot printr-o constructie pasiva: The car was repaired yesterday. Magina a fost reparaté iori, In cazul verbelor urmate de un complement direct si unul: indirect, se pot folosi gi construcfii reflexive cu valoare pasiva cind complementul indirect al persoanoi devine subiect: The teacher was offered flowers by her pupils. Pro- fesoarei i s-au oferit flori de catre elevi. Verbele intranzitive cu prepozitie obligatorie se tradue prin diateza pasiva, diateza activa sau prin forme reflexiv-pasive, de la caz la caz: The children ‘Were well looked after. Copiii au fost bine ingrijiti. A doctor has been sent for. Au trimis/S-a trimis dupa un doctor. In a englezd existA o categorie aparte de verbe intranzitive folosite la dinteza activi cu valoare pasivd si care se traduc tn limba romana fie prin construcfii reflexive pasive, fie prin verbe la diatezapasiva: The book has sold very well. Cartea sa vindut foarte bine. The cake cuts easily. Prajitura se taie usor. The clause reads both ways. Clauza poate fi interpretata in doua feluri. Spre deosebire de verbul romAnesc, verbul englez are pufini indici formali care si marcheze persoana gi numérul, Singura desinen}ii specifica este -s pentru persoana a III-a singular, indi- * cativul prezent, addugata la forma de infinitiv a verbelor nofionale. (Verbele modale nu primesc -s): He plays the piano. El cinta la pian. Datorita absen{ei formelor flexionare, persoana gi numérul tn limba englez& sint identificate de obicei cu ajutorul s iectului, mai ales cind acesta este exprimat printr-un pronume personal. 35 a”