DOMENIUL AGRICOL

ŞI

SYLYIC
AL

BISERICEI MADONA-DUDU din CRAIOVA

> STUDIU DE

THEODOR CHIVULESCU
ING INER SY LV IC şi H O TA RN IC
Şeful serviciului Sylvic al Bisericei M ad o n a -D u d u

STABILIMENTUL INDUSTRIAL DE ARTE GRAFICE

R A L I A N şi I G N A T S A M I T C A , C r a i o v a
1 9 0 6.
 DOMENIUL AGRICOL
Şl

SYLVIC
AL

BISERICEI MADONA-DUDU din GRAIOVA

S T U D IU D E

THEODOR CHIVULESCU
INGINER SYLVIC şi H O TA RN IC

Şeful serviciului Sylvic al Bisericei M ad ona-D udu

y STABILIMENTUL INDUSTRIAL DE ARTE GRAFICE

RALIAN şi I G N A T SAMITCA, Craiova

1 9 0 6.
 PREFAŢA

A cunoaşte dom eniile ce ne aparţin este fo lo sito r din ori-ce

p u n ct de vedere, a tâ t pentru noi cât şi pentru a lţii; pentru noi
căci ştim ce posedăm şi in ce stare avem acest a v u t , pentru
alţii, că apreciind acest a v u t ne apreciază p e noi şi m odul nos­
tru de a 'l îngriji, de a 'l adm inistra.
E xpoziţia naţională de la Bucureşti din acest an, ce se des­
chide în onoarea şi cu ocazia îm plinirei a unei glorioase D om ­
nii- de 40 an i a prim ului nostru ite fjc ţi ia rot k ne dă prilejul
de a da publicităţei şi a ja c e cunoscut tuturor, din ce con­
sistă dom eniul Agricol şi S ylvic a l Bisericei M adona-D udu din
C raiova, dom eniu care până a stă zi a fo s t necunoscut.
D upă cum vo m vedea în te x tu l de fa ţă , Biserica nu p o ­
sedă un aşa întins dom eniu agricol şi silvicol, însă se v a putea
constata că m ulţăm ită unei bune adm inistraţiuni ce s'a succedat
sub diferiţi Epitropi, veniturile ei au crescut, a st-fel că, unde
de exem plu în anul 1866, a n u l în care Regele nostru a trecut
pe pă m â n tu l Ţărei ca D om nitor, veniturile ei erau m u lt m ai
mici de cât 180,511 lei cum se găsea în 1812, a n u l în care Bise­
rica 'şi a câştigat drepturile ei de proprietară a dom eniilor în p ro ­
cesul ce a a v u t cu S ta tu l care urmărea secularizarea a vu tu lu i ei;
venituri provenite num ai din arenda moşiilor, din chiria unui m aga­
zin din Craiova şi din em baticurile a câtor-va case din prejurul
Curţei bisericei; a stă zi după 40 de an i ele întrec ţifra de ju m ă ta te
m ilion, şi să se noteze bine că până în a n u l 1866, această Biserică
nu făcea a lte acte caritabile, de cât aceea că ajuta diferite persoane
sărace şi întreţinea un num ăr restrâns de nebuni în două trei ca­
mere din cartea Bisericei. — A stă zi Biserica întreţine un Ospiciu
de alienaţi care servă de m odel în toată ţara, construit cu spe­
sele el, în care 92 suferinzi să adăpostesc; o Scoală profesio­
nală de fete, model, unde 240 eleve capătă cunoştinţe solide de
lucru m anual; un S p ita l rural , şi alte binefaceri şi ajutoare.
M ai tot v e n itu l acestei Biserici p rovine din arenzile m oşi­
ilor şl pădurilor, de acea cea m ai mare atenţiune se reclamă
din partea Epitropiei asupra acestor două domenii, relativ la
o din-ce-în-ce m ai m are producţiune, care ar provoca noui acte
de bine-}'aceri în v iilo r, sub fo rm a ce tim p u l şi împrejurările v o r
dicta.
P rezentând lectorului această lucrare , îl rog să aibă con­
vingerea, că cele ava n sa te surd bazate p e acte şi date pozitive.

T h e o d o r C h iv u le s c u
Ing in er sylvic şi ho tarnic
Şeful serviciului sylvic al Biscricci M adona-D udu
din Craiova.

Craiova, 1906 M artie 22.

 D O M E N IU L A G R IC O L şi SYLVIC
AL

B ISER IC EI M A D O N A -D U D U
D IN CRAIOVA

înainte d e a arata în ce c o n stă D o m en iu l Agricol şi Sylvic al

Bisericei M a d o n a - D u d u d in Craiova, cred ne c esa r de a e x p u n e
în trăsuri g e n e rale , cum s’a constituit avutul acestei fru m o a se Ins-
tituţiuni, d e aceea, voi arăta: le g e n d a î n te m e e r e i bisericei, din ce
c o n sistă av ere a ei, cum şi veniturile ce pro d u c e , în special v e n i­
turile D o m e n iu lu i agricol şi sylvic.

Biserica M a d o n a - D u d u este o Instituţiu ne sa u mai b in e zis

u n A şe z ă m â n t pios d e bine-facere, cel p u ţin aceasta se ded uce
din o p erile filantropice ale Epitropiei.
O r ig in a acestei Sfinte şi b o g a te Biserici nu se c u n o a ş te , le ­
g e n d a însă s p u n e , că ea a fost în te m e iată în u rm ă to a re le î m p r e ­
jurări :
„P e locul u n d e astă-zi se g ă seşte ridicată această clădire
creştinească care serveşte şi d e Catedrală a oraşului Craiova, se
afla u n d ud.
„Acest d u d tă in d u se , . s ’a g ă s it în tr â n s u l sp re uim ire a tuturor,
Icoana M aicei-Domnului, ce se află şi astă-zi a şe z ată în tâ m pla
Bisericei, şi care se c re d e că ar fi u n a din cele 12 ic oa ne ale
Prea-Curatei, pictată d e sfântul a p o s to l şi e v a n g h elis t Luca.
„Locul fiind viran şi d u dul izolat, s ’a lu at Icoana şi s ’a dus
de bine-credincioşi a ş e z â n d u - o în t r ’o biserică oare-care din oraş,
însă, spre uim irea tu turor, a d o u a zi s’a găsit ic o a n a iarăşi la lo­
cul ei în d u d u l tăiat.
„Creştinii v ă z â n d în aceasta o m i n u n e D u m n e z e ia sc ă , au
 clădit prin c ontribuţiuni b en e -v o le p e locul u n d e se afla acel
dud, o Bisericuţă în care au aşezat ic oana găsită în d u d u l tăiat, n u ­
m ind -o ast-fel Biserica M aica D om nului-D udu s a u M adona-D udu.
„Locul din tâ m p la Bisericei, u n d e se află astăzi aşezată
icoana Prea Curatei, se zice că este chiar locul u n d e era crescut
dudul ce s’a tăiat.
„ P e acele tim p u r i ic oa na făcea m in u n i, fapt ce în c u raja şi
d eterm ina pe b in e credincioşi, d e a înc hin a avutul lor acestei
sfinte Biserici de la D u d u care p o a rtă h r a m u l ; Adormirea M ai-
cei D om nului.
„Prin urm a re , a ş a s ’a în te m e ia t şi consfinţit, d u p ă le g e n d ă
această Biserică, căreia s ’a u în c h in a t de creştini averile lor îm-
b o g ă ţin d ’o.— La înc ep ut mică, s ’a reco nstru it d u p ă c u m s p u n b ă ­
trânii în mai m u lte râ ndu ri, şi ast-fel din ce în ce ’i s ’a s c h im b a t
şi stilul c onstrucţiunei, căci d in tr ’o Bisericuţă mică cum a fost la
început, astă-zi d u p ă u ltim a ei re s ta u ra re care a a v u t loc p c la
1837 — 1843, s’a tra n sfo rm at în tr ’o clădire m a re , b in e îm p o d o b ită ,
care servă ca Catedrală a oraşului.
„In cancelaria E pitropiei acestei Biserici, u n d e n u s e gă se sc
scripte mai în a in te d e anul 1776, afară b in e în ţeles de d o c u m e n ­
tele vechi a s u p r a p ro prietăţilo r ei, nu g ă sim nici un indiciu de
a d e v ă ra ta ep oc ă în care s'a întem eiat.
„Insă, d o u ă t e sta m e n te vechi cu data 1781 F e b r u a r ie şi 1782
Mai, arată că în acel tim p Biserica există şi se în treţin e a de e n o ­
riaşi prin d a n ii.— Doi binecredincioşi, o a m e n i cu dare d e m â n ă
p e acele tim puri, cu credinţa în D u m n e z e u şi M aica D o m n u lu i,
au în c h in a t tot avutul lor acestei Biserici pen tru p o m e n i r e a sufle­
telor lor, tot aşa cum în c h in a se ră şi alţi mai în a in te p a rte din a-
vutul lo r ; aceştia su n t H-agi G h e o r g h e Ion şi C o n s ta n tin F o te sc u ,
prin so ţia sa M aria Cluceru F o te a s c a şi fiul lor D u m itra c h e F o ­
tescu, cari a u lăsat cele d o u ă te sta m e n te citate mai sus, şi cari
su n t întem eetorii actualei Biserici, făcând -o a fi u n A ş e z ă m â n t de
binefaceri, astfel că, u n d e p â n ă în acel a n această Biserică primea
d o n aţiu n i, d e v e n ită b o g a tă şi cu caracter filantropic face la r â n ­
dul ei d o n a ţiu n i, dă a ju toa re , etc.
„Aceste d o u ă t e sta m e n te s u n t publicate de E p itro pia Bise­
ricei într’o b r o şu r ă în a n u l .....
„Din H a gi G h e o r g h e Ion derivă actualii ctitori d-nii C. Gol-
fine a nu şi Ion I. Ralian. D in C o n s ta n tin F o te s c u r ă m â n â n d n u ­
m a i unicul s ă u fiu D u m itrac h e F o tescu şi în ce tâ nd din viaţă fără
a lăsa urm aşi, drepturile acestuia de ctitor al Bisericei le exercită
astăzi Statul, co n fo rm leg ilor Ţ ă re i". *)
P rin u r m a r e v ed e m că din anii 1781 şi 1782, Biserica a î n ­
c e p u t a d is p u n e de o avere p ro n u n ţa tă , carac te rizâ nd u-se prin
cele d o u ă te sta m e n te , d e : Biserică de binefacere, iar astă-zi se
p o a te n u m i cu d re p t c u v â n t un Aşezământ pios de binefacere, căci,
a înte m e ia t şi su s ţin e cu m ijloacele ei, o Ş c o a lă p ro fe sio n ală de
tete în C raiova, cu care s e c h e l t u e ş t e a n u a l lei 7 6 .1 5 4 ; u n Ospiciu
de alienaţi a s e m e n e a în C raiova, aflat în mijlocul u n u i sple nd id
parc de 9 hectare cu care se c he ltue şte a n u a l lei 5 8 .2 9 7 ; u n S p i­
tal de b oln av i în c o m u n a Rojiştea d in ju d . Dolj, cu care se chel­
tu eşte a n u a l lei 17.130.
Apoi se d ă a ju to a r e la diferite p e rs o a n e , b u rse la studii ti­
nerilor lipsiţi de mijloace, p e n siu n i, mile, care se urcă la o s u m ă
destul d e c on siderabilă.

A vutul acestei Biserici c o n s tă a p r o a p e în în tr e g im e d in tr ’u n

d o m e n iu agricol şi silvicol, a p o i d in câte-va clădiri aflate în C ra ­
iova şi a n u m e :

M oşia M aglavitu, are suprafa ţa d e 14531 ^ pogoane,

din cari 275 5 ^ p o g o a n e sa u 1389 hectare 7339 m etri patraţi, p ă ­
dure, înfiinţată sa u p l a n ta tă pe nisipuri m o b ile , în care se co prinde
1299 h e cta re 1885 metri patraţi p ă d u r e curată şi 81 hect. 5454 m.
pat. p oeni, iar restul d e 5901 hect. 7404 m. pat. s a u 11776
p o g o a n e locuri de d o m e n iu l agricol. Această m o şie p r o d u c e as-
tă-zi o a r e n d ă de lei 245.010, iar p ă d u re a ( p la n taţiu n e a d e pe
nisipuri) p ro d u c e u n venit de lei 10,050 b a n i 30, calculat a 184
lei h ectarul, venit care variază a n u a l d u p ă în tin d e re a p archetu lui ce
se dă în tăere.

Moşia Mărăcinele. Această m o ş ie are su pra fa ţa ge n era lă

de 3831 p o g o a n e s a u 1919 hect. 894 4 m. p. din care 1774 ,2~
pog. p ă d u r e a m e n a ja tă s a u 8 8 9 hect. 1588 m. p. şi 150 ~ pog.
sau 75 hect. 4786 m . p. p ă d u r e a se a m e n a ja , total 1924
pog. s a u 964 hect. 6371 m. p. p ă d u re , r ă m â in d d e d o m e n iu l a-
gricol 955 hect. 2573 m. p. s a u 1906 po g.
*) A s e vedea Th. C hivulescu, îm p ă d u rirea nisipu rilor d c p e D om eniul
M aglavit din jud. D olj 1899.
 Această m o şie d ă astăzi u n v e n it a n u a l de lei 50,000 iar
p ă d u r e a un v enit d e lei 19,561 bani 55.

MoŞia Gabru. Această m o şie are su pra fa ţa de ‘2 064

p og . sau 1034 hect. 87 33 m. p. d in care 569 — p o g o a n e s a u 285
liect. 32 98 m . p. p ă d u r e şi a n u m e : p ă d u r e c u ra tă 2 4 3 hect. 9767
m . p.; iar p o e n i 41 hect. 3531 m . p. r ă m â in d locuri d e d o m e n iu l
a g r ic o l 1495 ^ p o g . s a u 749 hect. 54 35 m . p.
M o şia d ă astă-zi u n v e n it a n u a l de lei 28,700, iar p ă d u re a
u n venit d e lei 8,793 bani 70 care variază a n u a l d u p ă întin de re a
p a r c h e t u lu i ce se dă în exploatare.

Moşia Rojiştea-Bouveni. Această m o şie are o suprafaţă de

6684 — po g. sau 335 0 hect. 1310 m. p. din care 1129 — pog.
sau 566 hect. 975 m. p. p ă d u r e , în care se c o p rin d e 399 hect.
4397 m. p. p ă d u r e curată şi 166 hect. 657 8 m. p. po c n i şi bălţi,
iar restul d e 55 54 p o g . sa u 2 784 hect. 335 m. p. a p a r ţin e d o ­
m en iu lui agricol.
Aseastă m o ş ie p ro d u c e u n venit a n u a l de lei 55,100, iar
p ă d u re a un v e n it de lei 3,556 bani 15, care variază d u p ă în tin d e ­
rea p archetului ce se d ă în tăere.

Moşia M urta. Această m o ş i e are su pra fa ţa de 162 ^ po g.

sa u 81 hect. 309 3 m . p. din care 54 p og. sa u 27 hect. 4760
m. p. p ă d u r e d e lu ncă, c o p rin z â n d p ă d u r e curată 17 hect. 2821
m. p., iar p o e n i şi bălţi 10 hect. 1939 m . p., restul d e 95 - “ ■
pog. sau 47 hect. 69 64 m. p. a p a r ţin e d o m e n iu lu i agricol.
M oşia dă u n v e n it a n u a l d e lei 1,100, iar p ă d u re a n u dă
nici u n venit ne fiind încă p u s ă în exploatare.

M oşia Ostroveni. Această m o şie se stă p â n e şte d e Biserică

în indiviziune cu S tatul şi alţi proprietari. Biserica M a d o n a - D u d u
p o s e d ă u n a şi j u m ă t a te din o p t părţi, care re pre z intă d u p ă p la ­
nul ex istent al m oşiei o sup ra fa ţă d e 1676 pog. sau 84 0 hect.
2800 m. p., în care in tră şi p ă d u r e şi u n d e Biserica a re drept n u ­
mai a s u p r a m a te ria lu lu i le m n o s tot la u n a şi juni. d in 8 părţi.
P ă d u r e a n u are pla n , în s ă se aprec ia z ă la 4 0 0 hect. î n tin ­
dere a prox im ativă, de u n d e dre p tu l Bisericei de u n a şi ju ni. din
o p t părţi revine la 75 hect. aproxim ativ.
M o şia O stroveni, p arte a Bisericei d ă u n venit an u a l de lei
 18,100, iar pă d u re a nu dă nici u n venit, d e o a r e c e proprietarii co-
pirtaşi, nu au p u tu t p â n ă astă-zi să se în ţe le a g ă a s u p r a tăerei ei
şi dreptului b ă n e sc c u ve nit lor din această tăere.

Moşia Apele-Vii. Această m oşie (Curelele apele-vii) situată

în judeţul R o m an a ţi, are în tin d e re a d e 202 ,'™G pog. s a u 101 hect.
2146 m. p.
Pe această m o şie n u se află p ă d u r e ; ea p ro d u c e u n venit
anual de lei 2500.

Livedea de lângă Craiova are întind ere a d e 1 ^ pog.

sau 8836 m . p. şi p ro d u c e u n venit a n u a l de 50 lei.

M oara de pe apa D ăsnăţuiu n u m ită Portăreasca d u p ă

numele d o n a to r u lu i B arbu P ortărescu M a n a h u , are îm prejurul ei
un islaz d e trei p o g o a n e s a u 1 hect. 50 12 m. p. Astă-zi nu p r o ­
duce nici u n venit, a re n d a ş u l fiind o b lig a t a plăti n u m a i i m p o ­
zitele.

Acestea s u n t im obilele ru ra le ce p o s e d ă Biserica.

Ea mai are însă şi im obile u r b a n e în oraşul C raio va şi
anum e:

H otelul M inerva, care p ro d u c e u n venit an u a l de lei 48,000

este o clădire foarte fru m o a să , p r o d u s al co n ce p ţiu n e i şi ştiinţei
renumitului Inginer-Architect T o m a D o bresc u din Bucureşti, a n ­
gajat de E p itro pia Bisericei, clădire care face fala ora şu lu i şi p r o ­
bează p â n ă la ev id e n ţă capacita tea ştiinţifică a Ingin e rulu i D o ­
brescu.
In a n u l 1895, d-nii E p itrop i T o m a M a r - O c n e a n u şi C. Ca-
rianopol, a u h o tă râ t în unire cu d-nii ctitori ai Biserici, d ă r â m a ­
rea vechiului local M in erv a din C raiova pro prieta te a Bisericei, care
din cauza vechimei şi a stilului său nu mai c o r e s p u n d e a cerinţelor
de astăzi, şi clădirea din n o u a u n u i alt local cu înfăţişare frum oasă.
C onstrucţiunea c o n tin u a tă s u b d-nii E p itrop i G e n e ra l G h. A n g h e -
lescu şi G e o rg e St G e b le sc u s’a te rm ina t î n a n u l 1903. Acest local
s’a prevăzut cu H o tel d e ran g u l întâi, a v â n d tot confortul, mobilier
frumos în stil m o d e rn , instalaţie electrică, calorifer, etc. Se e xp loa ­
tează in regie cu u n D irector şi p e r s o n a lu l necesar.

Casele din Calea Unirei, p ro d u c e u n venit de 1800 lei.

 M agazinul din Calea Unirei, p ro d u ce u n venit a n u al de
3046 lei.
A p o i:

Şcoala Profesională de Fete, dă un venit a n u a l d e 3000

lei din confecţiuni. Această scoală este b in e o rg a n iza tă , avân d cu
a p ro b are a M inisterulu i atât cursul inferior cu 5 clase frecuentat
de 204 eleve, cât şi cursul s u p e r io r cu 2 c l a s e . frecuentat de 36
eleve. Instrucţiunea se dă g ra tu it şi elevele s u n t externe. C o rp ul
profesoral se c o m p u n e din 7 p rofesoare de curs, 6 m aestre şi 8
a d ju to a r e de m aestre, 6 lucrătoare, 2 p e d a g o a g e , apoi o direc­
to a re a şcoalei, o secretară şi o cornptabilă.
O r g a n iz a ţia d e astăzi, înălţând Şco a la la ran g u l de Şcoală
Pro fesio nală su p erio a ră , u n d e părinţii ’şi trim it copilele cu în c re ­
dere, se d a tore şte d - n ilo r Epitropi 1. D. G recescu şi G e n e ra l G.
A n g h e le scu , cum şi d -lo r ctitori C. G o lfin e a n u şi I. I. Ralian.
R ec u n o a şte re a însă a Şcoalei d e către Stat ca Şco a lă publică
cu drepturi p revăzu te d e lege, să datoreşte stăru in ţelor d-lor E p i ­
tropi T. M a r - O c n e a n u şi C. C a ria n o p o l, încă din a n u l 1891.

Ospiciul de Alienaţi, dă u n venit a n u a l de 15,000 lei, din

întreţin erea b o ln a v ilo r particulari.
Acest ospiciu, este p â n ă astăzi unicul în toată ţara, atât s u b
raportul clădirei cât şi s u b acela al tra ta m e n tu lu i medical. Este
aşezat în tr ’un s p le n d in d parc de 9 hectare şi face adm iraţia tutu-
lor celor ce - 1 vizitează.
în a in te de a n u l 1891, actualul O spiciu d e Alienaţi n u era
a ş a cum se vede astăzi şi pe acest loc. Se făcuse obiceiul cu cre­
d inţa în pu terea Divină a Maicei D o m n u lu i, ca ne bu nii să se ducă
la Biserica M a d o n a - D u d u , u n d e icoana Maicei D o m n u lu i făcătoare
de m inuni, va tă m ă d u i şi pe b o l n a v i ; d e altfel, această credinţă
există şi astăzi în p o p o ru l n ostru , d e o arece şi a c u m se văd a-
d u c â n d u - s e bolnavi la Biserică în faţa icoanei sp re a se vindeca
d e diferite boale.
E pitro pia Bisericei în faţa n u m ă ru lu i din ce în ce crescând
al bolnavilor, a d isp u s ca ei să fie internaţi în câte-va cam ere
din curtea Bisericei şi astfel s ’a p u s b a z a unei îngrijiri speciale
a n e b u n ilo r, căci u n d e mai în a in te e ra u lăsaţi la mila Maicei D o m ­
nului, E p itro p ia a intervenit şi la ajuto ru l ştiinţei, n u m in d în a-
cest sc o p un medic.
 T ratam entul ce s ’a d a t acestor bolnavi p â n ă în a n u l 1891
era cu totul m ă rg init din cau z a lipsei u n u i local special. In v e ­
derea aceasta şi în v e d e re a n u m ă ru lu i c rescân d d e bolnavi, p e n ­
tru a se da o îngrijire şi u n tra ta m e n t b u n se m e n u lu i n o stru cel
mai nenorocit, d-nii E pitro p i T o m a M a r -O c n e a n u , E m . Niciu, G.
N. Pessicu şi C. C a ria n o p o l, care s ’au succedat, s’au g â n d i t că ar
fi bine ca bolnavii încredinţaţi ştiinţei, să aibă şi u n local sp a ţio s
şi higienic.
S’a cu m p ă ra t în 1888 u n loc la bariera A m ărăz i din C r a ­
iova, având o în tin d e re de 9 hectare şi s ’a clădit p e el a ctualul
Ospiciu m odel, d u p ă p la n u r ile făcute de Inginerul-A rchitect Să-
vulescu, e x e c u tâ n d u -s e în an ii 1889— 91.
Aci boln avu l este în c re d in ţa t ştiinţei.
Un sp le ndid p a rc proectat şi executat de cel ce scrie aceste
rânduri, din b u n a sa voinţă şi propria sa iniţiativă, cu în crederea
şi aprob area d -lo r E pitro pi T. M a r - O c n e a n u şi C. C a r ia n o p o l, în
timp d e 5 ani (1892— 97) pe o su p ra fa ţă d e 9 hectare, c u m in im a
ţifră de 600 0 lei aproximativ, parc b in e constituit astăzi şi bazat
pe arbori d e talie în altă şi arbori reşinoşi, servă d e distracţie şi
azil s ă n ă to s n e n o ro c itu lu i bolnav. Acest parc, a fost a d m ira t de
toţi câţi au vizitat Ospiciul, şi el, face în acelaşi timp p o d o a b a
oraşului d u p ă cu m am mai spus. Astăzi, î n acest O sp iciu se află
92 bolnavi femei şi bărbaţi şi a n u m e : 44 gratuiţi, din care 4 î n ­
treţinuţi din fondul lăsat de Pre o tu l I. Basilescu, fost p a ro h la a-
ceastă Biserică, 40 cu plată zilnică de 1 leu şi 50 ba n i, iar 4 la
secţia rezervată cu 5 lei ziua.

Spitalul din com una Rojiştea, n u p ro d u c e nici u n venit

până astăzi, d e oa re-ce el este înfiinţat d e 4 ani, în tr ’un local c o n ­
struit tot d e E p itro p ie a n u m e p e n tr u Ş c o a l ă ; E p itro pia însă, tot
nutreşte ideia de a face u n local p ro priu p e m oşia Rojiştea.
Proiectul înfiinţărei u n u i Spital rural în c o m u n a Rojiştea de
pc m o şia Rojiştea a Bisericei M a d o n a - D u d u se d a tore şte iniţiativei
d-lor E pitro p i G eneral A ng helescu şi C. C aria nop ol, care u r m ă ­
reau încă în a in te de a n u l 1900 id eea, ca acest Spital să se con-
struească pc u n sp a ţio s şi h ig ien ic loc din satul Rojiştea.
îm p reju rările însă au făcut, ca d e o c a m d a tă acest Spital să
se instaleze în localul clădit d e E p itro p ie în anul 1900 special
pentru Şc oa lă prim ară, astfel, că p â n ă la n o u i dispoziţiuni a r ă ­
mas tot aci.
 In acest Spital se îngrijesc bolnavi interni pentru care sunt
12 paturi, cu spesele E p i t r o p i e i ; ap o i, se d a u co nsulta ţiun i şi me­
dic a m e n te gratuit, la un n u m ă r nelim itat d e boln avi, ce vin din
îm prejurim i p e n tr u consultaţiuni. Sta bilirea provizorie a Spitalului
în localul clădit pe n tru Şcoală, se da to reşte d-lor E pitropi General
A n g h e le s c u şi G e o r g e St. G eblescu.

Locul din fa ţa Biserici zis Măldărescu, a cărei suprafaţă

e s te de 36 70 m. p., este d o n a t de E p itro p ie Prim ăriei Craiova.
p e n tru a construi p e el u n local de Şcoală P rim a ră , d o n a ţiu n e
făcută de actualii d-ni Epitropi C. C aria n o p o l şi I. D. Grecescu.

Biserica mai a re venituri din p r o d u s e accesorii pădureşti. etc.,

a c tu a lm e n te în s u m ă de lei 2850, şi alte venituri, rep rezentând
s u m a de lei 21,842,30.
In total d u p ă cum se vede Biserica M a d o n a - D u d u a r e a s ­
tăzi u n venit de 538,060 lei.
C u u n cuvânt, acei ce a u testat avutul lo r acestei Sfinte Bi­
serici, s a u mai b in e zis Imaginei M aic e i-D o m nu lui, i-au creat un
venit a n u a l destul d e f ru m o s care se cheltueşte mai tot în b in e ­
faceri.
A d m in istraţia acestui A şe z ă m â n t este încredinţată la doi E-
pitropi care se n u m e s c u n u l d e Ministerul C u lte lo r şi Instrucţiunei
P u b lic e d in partea Statului ca ctitor, re p r e z e n tâ n d pe C o n sta n tin
F o te sc u s a u mai b in e zis pe fiul s ă u D u m itra c h e , care n ’a lăsat
u rm a şi, iar altul, d e către actualii ctitori în viaţă urm aşi din Hagi
G h e o r g h e Ion şi a n u m e C. G olfin ea n u şi Ion I. Ralian.
 Din scriptele aflate la Epitropie, se constată că Biserica d u p ă
ultima ei restaurare, n u avea îm p r e ju r u l ei de cât curtea ei î n ­
chisă cu ziduri şi în care se aflau câteva chilii care se rve a u p r e ­
oţilor, şi din care u n e le p â n ă în a n u l 1892 au servit chiar ca l o ­
cal de azil pentru n e b u n i.
La 1891 d-nii E pitropi T. M a r - O c n e a n u şi C. C a ria n o p o l,
în scopul de a caracteriza şi m a i b in e calitatea acestei Biserici d e
Biserică de bine-faceri, şi de a o face să c o r e s p u n d ă şi m a i m u lt
scopului de a fi cu a d e v ă ra t C a te d ra lă a oraşului, a c u m p ă ra t
mai toate im obilele d in p re ju ru l zidurilor şi curţei ei, a d u c â n d ’o
in situaţia în care se g ă s e ş te astăzi.

După c u m am a n u n ţ a t la în c e p u t, am ţin u t ca înainte de a

dezvolta d o m e n iu l agricol şi silvicol al Bisericei M a d o n a - D u d u ,
să arătăm ce este ea şi în g en eral din ce se c o m p u n e averea ei.
In trăsuri g e n e r a le a m arătat aceasta, a c u m să trecem la
descrierea averei ei rurală, c o m p u s ă d u p ă cum a m zis din d o m e ­
niul agricol şi silvicol.
D upă cum v e d e m , veniturile Bisericei c o n sta u în plina m a ­
joritate, din venitul d o m e n iu lu i agricol care se în tin d e p e s u p r a ­
faţa ge ne rală d e 22 723 ^ p o g o a n e sa u 11,388 ,m7 Hect. d â n d a s ­
tăzi un v enit în s u m a de lei 400.560 şi d o m e n iu l sylvic care se î n ­
tinde pe suprafaţa g e n e ra lă d e 3 2 2 4 . 2 7 4 3 Hect. sau 6433 pog . ^ la
care se mai a d a o g ă dreptul Bisericei din p ă d u r e a indiviză d in Os-
troveni la materialul le m n o s , de IV* din o p t părţi, apro x im a tiv
75 Hect. sau 149 p o g o a n e , d â n d venit astăzi s u m a d e lei
41.961,70 total a m b e le dom eniii lei 442.521,7» venit.
D o m e n iu l agricol p â n ă în a n u l 1886, an î n care s ’a creat
un serviciu special sylvic şi agricol în ad m in istraţia Bisericei, se
arenda î m p r e u n ă cu d o m e n iu l sylvic, sau mai b in e zis d o m e n iu l
sylvic era neglijat, c a u z ă pen tru care el n u d e d e a nici rin venit.
Era n um ai d o m e n iu l agricol care p r o d u c e a venituri prin a r e n d a ­
rea moşiilor. P ăd urile e ra u s u p u s e sau date în s e a m a a r e n d a ş u ­
lui moşiei care le în grijea a ş a c u m îi c on ve ne a lui mai bine ; o
îngrijire vitregă.
De la 1886, o d a tă cu înfiinţarea serviciului sylvic, p ăd u rile
su n t sc o ase d e s u b îng rijirea a re n d a şilo r moşiilor, aceştia având
a s e o c u p a n u m a i de m oşia ce a luat s p re e xploatare, iar p ă d u ­
rile su n t d ate s u b a d m in istra ţia şi p a z a serviciului sylvic şi a g r i ­
col al Bsericei.
D o m e n iu l agricol astăzi ca şi în tr e c u t se ex p lo a tea z ă prin
a r e n d a r e a m oşiilor p e p e rio a d e d e câte 5 şi 10 ani, d â n d u - s e a-
cest d r e p t în licitaţie publică.

D O M ENIUL BISERICEI
DOMENIUL AGRICO L D 0 M E
—| S U P R A F A Ţ A s u
= N um irea
o N um irea
In h e c ta re In p o goane P ăd u re curată
c m oşiei
X Pădurei
H. m. p. Pog. St. P. H. in. p.

1 M aglavitu 5901 7404 11776 89 M ag lavitu 1299 1885

.
2 M ărăcinele 955 2573 1906 352 M ărăcinele 1 934 5668

3 G abru 749 5435 1495 784 G abru j 243 9767

4 Rojiştea-Bou- Rojiştea-Bou-
veni 2784 0335 5554 1200 veni 399 4397

5 M urta 53 8333 107 540 M urta Colacu 17 2821

6 O stroveni cu
drep tu l indiviz
| D reptul în
d e l 'i ; din 8 părţi 840 2800 1676 804 O stroveui
\ p ădure
7 Apele-Vii 101 2149 202 140 — — _

8 L ivedea G eano-
glu 0 8836 1 989 _ _
9 M oara Portărea-
sca 1 5012 3
Total general . . 11388 2877 22723 1010 — 2894 4538
 Domeniul sylvic s ă e x p lo a tea z ă a s e m e n e a prin a re n d a r e a cu
licitaţie publică pe u n p erio d de 5 s a u 10 ani, a d re p tu lu i de a
exploata pădurea, însă, pe câ nd la m o şie a re n d a şu l are voe de
a o exploata aşa cum interesele lui v o r cere, la păduri d in c o n ­
tră. antreprenorul treb u e s ă e x p lo a te z e p ă d u r e a conform a m e n a -
jamentelor întocm ite din v re m e d u p ă prescripţiunile C o d u lu i S y l­
vic, de oarece p ă d u rile acestei Biserici su n t d e d re p t s u p u s e re­
gimului sylvic.
In tabloul de mai jo s se ve d e mai lăm urit în tin d e re a d o ­
meniului agricol şi silvic al Bisericei.

M A D O N A -D U D U
N I U L__ S [ L V I C
S u prafaţa generală

O b serv a ţiu n i
I» R A F A Ţ A
T O T A L Ă
PO EN I In h ectare In p o g o ane
In h ectare I In p o g oan e
H. m . p. j II. m . p. Pog. stj. p. H. in. p. Pog.

Aceste date sunt luate după planurile şi cărţile de h o ­

8. 5454 1380 7339 2755 97 7282 4743 14531 tărnicie ale moşiilor, şi după planurile de am enajam en t

30 0703] 964 6371 1924 1067,! 1919 8944 3831

41 3531 |i 285 3298 579 438 j 1034 8733 2064

166 6578 566 0975 1129 744 3350 1310 6684

.1
10 1939 27 4760 34 1068 81 3093 162

indiv iziu ne d e l 1/ , din 8 părţi la tăerca

840 2800 1676 804
care aproxim ativ re v in e 75 H ectare.
, , _ — : 101 2149 202 140
ale pădurilor.

— - — 0 8836 1 989
“ j “
__ - - ! i 5012 3
329 7605 32241 2743 6433 8 2 2 | 14612 5620 29157 486
 D o m e n iu l Silvic al acestei Biserici nu se c u n o a ş te s ă fi fost
o ra m u ră d e activitate a adm inistra ţie i Bisericei şi o su rs ă de
venit al ei în a in te d e a n u l 1886.
Peste 32 24 H e ctare p ă d u r e , a u stat p â n ă atunci ne p r o d u c ­
tive şi s u p u s e cu n e p ă s a re la capriciul a r e n d a ş ilo r m oşiilor şi rău
făcătorilor.
T o a te păd u rile Bisericei su n t situ ate în ju d e ţu l D olj şi a n u m e
in partea d e m ijloc şi în p artea de s u d a lui, prin u r m a re toate
su n t p ă d u r i d e c â m p şi de luncă, a s t f e l : P ă d u r e a M ără c in e le şi
p ă d u r e a G a b ru s u n t pă d u ri de c â m p ; P ă d u r e a Rojiştea şi M urta
su n t păd u ri d e luncă, fiind situ ate p e lunca J iu lu i, B o u v e n i însă
este p ă d u r e de c â m p fiind situată pe dealul Jiului ; P ă d u re a O s ­
troveni este p ă d u r e de luncă şi d e baltă fiind c o m p u s ă din mai
multe b u c h e te a şez a te pe lu nca Jiului, la îm b u c ă tu r a lui cu D u ­
nărea in care s e varsă prin trei guri, şi pe lu nca D u n ă rii pe m a r ­
g in e a ei u n d e se form eaza păd u ri de baltă prin rev ă rsa re a apelor.
P ă d u r e a M a g lav itu d e şi este situată a s e m e n e a p e lu n ca D u n ă re i
şi în m a rg in e a ei, însă nu o p u te m n u m i p ă d u r e de luncă din
ca u z ă că ea este o p la n ta ţiu n e de salcâmi înfiinţată pe nisipuri
m obile, ci o clasificăm d u p ă felul esenţei ce ’i fo rm e a z ă m asivul,
între p ă d u r ile d e câmp.
In masivul p ă d u rilo r d e c â m p g ă sim e s e n ţ e l e : G ârn iţa, C e ­
rul, pe văi p u ţin T eiu, Stejar, J u g a s tr u , A rţa r.— N u m a i în p ă d u re a
M a glavitu în tâln im p la n ta t Salcâm ul, D u d u l, P lop ul şi Salcia.—
In cele de lu ncă întâ lnim Stejar, Arţar, J u g a s tr u , T eiu , Plop,
A lun, F rasin, etc. — In cele d e baltă în tâ lnim Salcie, P lo p , iar ceva
mai d e p a r te mai pe luncă şi p u ţin Stejar, U lm , cum este p ă d u r e a
O stroveni.
D in scriptele aflate la E p itro pia Bisericei n u se vede să se fi
d a t p â n ă în anul 1886 vre-o a te n ţiu n e pădurilor, ele p â n ă în acest
a n , n u se rv e a u de cât p e n tr u a lim e n ta re a c o n ac u lu i a r e n d a ş u lu i
moşiei cu p r o d u s e le lor diverse, şi p e n tr u capriţiile delicuenţilor,
care sau că le d ă d e a foc, sau tăeau clandestin copacii cei mai
frumoşi. Nu v e d e m p â n ă în acest a n un p e r s o n a l o rg a n iz a t p en tru
paza şi cultura lor.— P ă d u ra rii care ce n u m e a u p e n tru p a z a p ă ­
duri, e rea u la d isp o z iţiu n e a a r e n d a ş u lu i m oşiei, căci p ă d u r e a era
dată în s e a m a are n d a şu lu i, şi se p o a te lesne în ch ipui ce pază se
 putea exercita a s u p ra p ăd urei c ân d p ă d u ra ru l era ia dispoziţia a-
rendaşului.
Pentru in sp ectarea m oşiilor era p â n ă în 1886 u n revizor, care
nu era o p e r s o a n ă cu c u n o ş tin ţe speciale ; alte dăţi f u n c ţiu n e a a c e a ­
sta de revizor o în d e p lin e a u n u l din epitropi, c u m este cazul în
1859, când d u p ă c u m se v e d e din d o s a re le Epitropii, E pitropu l Th.
Strâmbeanu î n d e p lin e a î n a celaşi tim p şi fun cţiun ea de revizor
al proprie tăţilor şi fu n cţiu n e a d e a d v o c a t al Bisericei.
Revizorul în fine, a v e a în d a to rire a de a p r iv e g h e a b u n a pază
a hotarelor moşiilor, a ecaretelor cum şi acea a pădurilor.
Dacă însă era nevo e d e o lucrare technică, ea se executa de
o persoană străină, care se plătea deoseb it, s a u se trecea a n u m e
în bu dget.
Aşa, este cazul d e e x e m p lu cu ridicarea în p la n a pădurii
Mărăcinele în a n u l 1877.
Iu definitiv pâ n ă în a n u l 1886, E pitropia Bisericei, n u a a-
vut u n serviciu sylvic special şi care să fie c o n d u s de p e rso a n e
cu c u n o ştin ţe technice speciale.

înfiinţarea Serviciului sylvic şi al prop rie tă ţilo r Bisericei, d a ­

tează din a n u l 1886, c â nd Epitropii de atunci î n u n ire cu ctitorii
hotărăsc a n g a ja r e a unei p e rs o a n e cu c u n o ştin ţe speciale în ştiinţa
sylvică şi agricolă sp r e a înte m e ia un serviciu special al p r o p rie ­
tăţilor.
In acest sc o p p re v ă d în b u d g e t p ostul de I n g in e r Sylvic, creat
pentru în tâia o a r ă în a d m in is traţia bisericei.— Mai târziu s ’a u în-
finţat d o u ă p o s tu ri d e brigadieri sylvici pen tru pă du rile şi confi-
nile p roprietăţilo r
Astăzi ca şi la în te m e ia rea lu i,'o r g a n i z a ţ i a acestui serviciu
este aceiaşi, deşi interesul p ă d u r ilo r re clam ă ca el să fie r e o r g a ­
nizat în se n s mai larg.
Serviciul sylvic, sau m a i bine zis şeful serviciului sylvic de a-
stăzi, care este o p e r s o a n ă cu c u n o ş tin ţe speciale sylvice şi agricole,
având şi titlul d e I n g in e r Sylvic şi I n g in e r H o ta r n ic re cu n o sc u te de
lege, de la 1886 p â n ă astă-zi, a avut a se o c u p a cu a m eliorarea
stărei ante rioa re a d o m e n iu lu i sylvic în s co pul de a crea v enituri prin
punerea în v a lo a r e a p ă d u rilo r, care p â n ă atunci n u a d u c e a u nici
2
im venit d u p ă cu m a m z is ; ast-fel, a ridicat în p la n toate p ă d u ­
rile p r o v o c â n d a m e n a ja r e a şi p u n e r e a lor în exp loatare.

Pădurea Mărăcinele, se ex p lo ate a z ă cu începerea anului

1886 d u p ă u n plan şi a m e n a ja m e n t întocm it m a i în a in te d e o
c o m isiu n e n u m ită d e M inisterul D o m e n iilo r conform dispoziţiutii-
lor C o d u lu i sylvic.

Pădurea Gabru, s’a ridicat în plan de subscrisul Inginer

Sylvic al E pitropiei în a n u l 1888 şi se ex p lo a tea z a astăzi conform
u n u i a m e n a j a m e n t în toc m it to t de m in e şi însu şit de C o m isiu n ea
d e a m e n a ja m e n t.

Pădurea Rojiştea Bouveni, s ’a ridicat în p la n în a n u l 1893

to t de s u b se m n a tu l In g in er al Epitropiei, a m e n a j â n d u se şi puin-
d u -se în e x ploatare cu în c e p e re a a n u lu i 1898 — 1899.

Pădurea O stroveni, a f lân d u -se în ind iviziu ne cu S tatul şi

alţi proprietari, n u s ’a ridicat încă în plan.

Pădurea M urta, sa ridicat în plan în a n u l 1896 d e cel ce

scrie aceste r â n d u r i ca I n g in e r al Epitropiei, d a r fiind încă tâ n ă ră
nu s ’a a m e n a j a t şi n u s ’a p u s în e x ploatare p â n ă astăzi.

Pădurea M aglavitu s a u mai bine zis P lantaţia după nisi­

p urile M aglavitu, este o p e ra celui ce d ă Ia lum ină acest stu diu,
care a v â n d în c re d erea d -lo r E pitro p i T. M a r- O c n e a n u , E m . Niciu,
G. N. Pessicu şi C. C a ria n o p o l a c r e c at această p ă d u r e cu salcâmi
pe nisipuri s b u ră to a r e în su pra fa ţă d e 1380 H ect. 7339 m. p. sau
2755,®^ P o g o a n e din care 1299 Hect. 1885 m. p. p ă d u r e curată
şi 81 Hect. 5354 m . p. p o e n i îr.erbate, cu n e î n s e m n a ta ţifră de
51,400 lei 82 ba n i, p r o d u c â n d d u p ă cum a m s p u s mai s u s un
venit a n u a l care variază d u p ă în tin d e re a parchetului ce se e x ­
p lo atează şi care astă-zi dă 10,050 lei 3 0 b an i, calculat a 184 lei
H ectarul cât s ’a v â n d u t.
Această p ă d u r e creia tă în curs d e 11 ani cu în c e p e re d e la
1886 şi p u s ă în e x p lo a ta r e în a n u l 1898, capitalul vărsat cu î n ­
fiinţarea ei a fost încasat de C a sa E pitropiei în primi cinci ani
ai exploatărei.
P la n u l acestei p ăd u ri este ridicat în anul 1896 de m in e In­
ginerul E p itro pie i şi a u to ru l ci, făc â nd a s e m e n e a şi studiile de
p u n e re a ei în e x ploatare a p r o b a te de M inisterul D o m eniilor.
D e o s eb it de aceasta, ridicarea în p la n a u n o r po rţiu n i de
p ă d u r e ce u r m a u a fi defrişate şi care s ’a defrişat cu a p ro b a re a
M inisterului D o m e n iil o r d e la moşiile M a g la v itu (21 Hect. 0727.),
G a b r u (24 Hect.0100.), R ojiştea-B ou ven i (41 H ect. 9570.), în s u p r a ­
faţă totală de 87 Hect. 0 397 m. p., a s e m e n e a cad la activitatea s e r ­
viciului sylvic al acestei Biserici. Activitatea d e p u n e r e a în v aloare
a solulu i silvic al Bisericei fiind te rm in a tă ap ro a p e , serviciul sylvic arc
a c u m a se o c u p a cu lucrările de în treţinere, cultură şi a m eliorarea
p ădu rilo r, conform p re sc rip ţiu n ilo r a m e n a j a m e n te lo r l o r ; activitate
dc o im p o rta n ţă tot a ş a d c n e tă g ă d u ită pen tru viitorul p ă d u rilo r
ca şi lucrările d espre cari a m v orbit mai sus.
P e lâ n g ă p a z a p r o p r iu zisă a p ă d u rilo r, p e rs o n a lu l sylvic
se mai o c u p ă şi cu îm p ă d u r ir e a g o lu rilo r d in p ăd uri, care se
face îie prin în s ă m â n ţa r e directă, fie p rin pla n ta ţiu n i cu pui luaţi
dc prin p ă d u r e în lipsa u n o r pe pinie re v olan te, care din î m p r e ­
jurări o arc-care p â n ă astă-zi nu s ’au înfiinţat la nici o pădure.
P e rso n a lu l ce c o m p u n e astă-zi serviciul sylvic al Bisericei
este u rm ă to ru l :
U n I n g in e r Sylvic şi H o ta rn ic care este şeful serviciului
silvic, şi care se o c u p ă şi cu p a rte a te ch nic ă a c onfinc lor m oşiilor
sau d o m e n iu lu i agricol.
Doi Brigadieri sylvici cari se o c u p ă cu controlul pazei fă­
cută d e p ă d u rari, şi care ajută pc in g in e r în lucrările Iui technice,
sau la in s p e c ţiu n e a ce acesta face p ăd u rilo r şi c onfinc lor moşiilor.
Şa pte -spre -z e ce p ă d ura ri cărora este încredinţată p a z a p ă d u ­
rilor ; fie-care păzeşte can tonu l să u , p az a p ă d u rilo r fiind î m p ă r ­
ţită pe c a n to a n e .
Cinci confinişti p e n tr u p a z a confinclor moşiilor.
Aceştia toţi prim esc o rd in e directe de la şeful serviciului
Sylvic, care la r â n d u l să u are r a p o rt direct cu E p itro p ia Bisericei.
C o n fin e le m oşiilor cad a s e m e n e a în grija acestui person al,
de şi E p itro p ia a r e u n revizor al m oşiilor.
 Centru a în v e d e ra mai b in e păd u rile Bisericei M a d o n a - D u d u ,
care co nstitue sc d o m e n iu l ei sylvic, v om descrie în parte p e fie­
care d in ele, a r ă tâ n d starea fie-căreia şi r e p r o d u c â n d părţi din
a m e n a ja m e n tu l lor, care inte re sea z ă d a re a d e s e a m ă d e faţă.

P ă d u re a M a g la v itu

P c m oşia M a glavitu situată p e m a rg in e a D u n ă re i lâ n g ă C a ­

lafat, n u se ştie să fi fost vre-o dată p ă d u re , cei de astăzi însă,
a u p u tu t v e d e a mai de m u lt nişte b u c h e te de p ă d u r e b ă tr â n ă de
stejar pe partea d e deal, de sp re satul H u n ia , p ă d u re care acum
16 ani s ’a defrişat s p re a se tra n sfo rm a locul în teren arabil, ca
şi cum aceste pâlcuri în supra fa ţă d e 21. Hect. 0727 m. p., n u ­
mită Braniştea Maglavitu îm p ie d e ca u p l u g u l a r e n d a ş u lu i moşiei
d e a m e rg e în l i b e r t a t e C u toate acestea însă, pc această m o ­
şie a u exista t în v e c h im e p ăd uri, atât pe lu n c a D u n ă re i cât şi pc
deal.
D e a lul are u n te ren a rg ilo-nisipos de cu loa re n e a g ră , b o g a t
în principii nutritive şi excelent p e n tru cultivarea pla n te lo r a g ri­
cole.— D in p u n c tu l de v e d e re al situaţiunei, este apro x im ativ cu
40 metri mai ridicat faţă dc lu n c a D unărei.
Vale a lu n c a D u n ă re i, im ed iat alături d e D u n ă re , s a u mai
bin e zis c oprinsă între D u n ă r e şi deal, este c o m p u s ă dinlr’u n teren
p u r nisipos, teren care altă d a tă a fost acoperit cu p ăd uri, d a r care
mai târziu d e v a s tâ n d u -s e a ră m a s să servească p e n tru livezi şi
islaz p e n tr u vite.
V o m arăta aci în câte-va cuvinte care este origina nisipurilor
fluviale din p u nc tul d e ve de re g e o lo g ic , cum s u n t în s p e ţă cele
d u p ă m a rg in e a D u n ă rei, p e care s ’a u r m a t dc cât-va tim p la noi
în ţară îm p ăd u riri artificiale în s co pul d e a îm pie de c a m o b iliz a ­
rea lor.
Ca şi glo b u l terestru la a cărui c o m p o z iţiu n e şi formă c o n ­
tribuie, sed im e n te le de n isipuri fluviale, a u o rig in a lor geologică
ce se pierde în epocile de fo rm a ţiu n e ale a cestei planete.
S e ştie că orice în c e p u t de tra n s fo rm a ţiu n e a g lo b u lu i n o s ­
tru a fost p re c e d a t d c cataclism e mari, aşa că el p e n tr u ca să
aju ngă în starea lui d e astă-zi a tre b u it să treacă prin patru stări
numite în ştiinţa g e o lo g ic ă : Epoci sa u Ere şi a n u m e :
Era primară în care au a p ă r u t şi au trăit a n im a le fără res­
piraţie aeria nă , şi c â nd mai to t p ă m â n tu l era ac o p e rit cu apă,
căci în această eră n u era uscat de cât îm p re ju ru l polilor, iar
tot restul adică E cuatorul p â n ă a p r o a p e d e poli era apă.
Era secundară în care au a p ă r u t a n im a le cu respiraţie a e ­
riană, şi p la n te d e c lim ă te m p e r a tă ca stejarul, arţarul etc., a fost
o eră de re p a o s în care nu s ’a p r o d u s nici o e ru p ţiu n e .
Era terţiară în care s ’a stabilit z o n e climaterice şi s ’a d i s ­
tribuit pe g l o b diferitele vege ta ţiuni şi vieţuitoare.— In acest tim p
s’a form at q u a r ţu l din ale cărui sfărăm âturi s ’a p r o d u s în era
urm ă to a re nisipul.
Era quaternară în care o sc h im b a re m a r e s ’a p r o d u s în con-
figuraţiunca g lo b u lu i din cauza g h e ţa rilo r p rea ,întinşi, care to-
pin du-se au in u n d a t, form â n d văi şi şesuri, iar fluviile şi-au fixat
cursul lor, m u lte funduri d e mări p r e fă c ân d u -se în uscat, şi de
dom eniul căruia ap a rţin e fo rm a ţiu n e a s e d im e n te lo r de nisipuri
fluviale şi m aritim e .— In această ep oc ă a a p ă r u t O m ul.
C u m în s ă această eră se îm p a rte în d o u ă p e rio a d e şi a n u m e :
perioada D ilu v ia n ă şi A luvia nă, nisipurile de pe ţărm urile fluvii­
lor fac parte d in p e rio a d a D iluv ian ă şi iată cum s’au form at ele:
Era q u a te r n a r ă la rân d u l ci a a v u t ca şi celelalte ere, ca­
taclisme mari p c la înc e put (adecă în p e r io a d a Diluviană), carc
au făcut să se g r u p e z e la un loc mai m ulte dealuri şi mai m ulte
râuri, ori viccversa. In această epo că u n e le mări d u p ă c u m am
spus au de ve nit uscat, c u m este de ex e m p lu S a h a ra care forma
o m are î m p r e u n ă cu o c e a n u l atlantic.
D u n ă r e a ca şi toate fluviile mari, nu este astăzi aceea ce a
fost la în c e p u t, p e n tr u că ea s ’a s c h im b a t prin a g lo m e r a r e a p re ­
cipitată a a p e lo r mai m u lto r fluvii, care din cauza cataclismelor
şi a mişcărei scoarţei g lo b u lu i terestru a u fost nevoite să ’şi r e ­
guleze cursul, a c o lo u n d e a u putut.
C o n se c in ţa acestor mişcări ale scoarţei g lobu lui n o stru a fost
că apele din m a ri c u m e r a u , s ’a u m icşorat d in ce în ce ră spâ n-
d in d u -se , că în m icşorare, au lăsat în d r u m u l lor de p oz ite de pe-
triş s a u nisip cu care v e n ia u , şi astlel p e m arg inile lo r se d e p u ­
nea acest nisip p rov en it din m ă c in a re a rocelor d e q u a r ţ ; faptul
acesta se v e d e la orice fluviu, c u m şi la D u n ă r e în ţara noastră
plecând d e la Devezelu, P ătu le le din M ehedinţi, M a g lav itu, Ciuper-
ceni, Desa, P isc u -T u n a ri ctc. din D o ljiu p â n ă în Rom anaţi.
D e p u n e rile s a u se d im e n te le acestea d e nisip a dus, a avut
loc în m a i m u lte s e c o l e ; în accst tim p î n d e lu n g a t ele s ’au m ă ­
rit în defavorul a p e lo r ce se m icşorau. Ţ ă rm ii D u n ă rei în ă lţâ n d u -
se to t m a i sus, cu tim p ul ei s ’au î n e r b a t p r o d u c â n d diferite s o ­
iuri dc vegetale, aşa că d u p ă c o m poziţi u n e a lor m ineralogică, li­
nele au d e v e n it— cu tim p u l— terenuri cultivabile p â n ă la u n punct
oarecare.
T o a te aceste s e n d im e n te de n isip uri d e p c m a r g in e a D u ­
nărei însă, a u r ă m a s m u lt tim p ca sterile şi s u p u s e capriciului
vâ ntu rilo r, care le mişca din loc în loc.
P rin u r m a re , o rig in a n isip u rilo r fluviale, pre c u m este fluviul
D u n ă r e a , s u n t d iluviane căci şi-au luat n a şte re în era q u a te r n a ră
şi a n u m e în p e rio a d a diluviană a acestei ere, de oarece se d e ­
m o n s tre a z ă că în această p e rio a d ă fluviile e r a u m u lt mai late, mai
mari ca astăzi.
A pele (fluviile) d u p ă cataclism, zăcând p e locul lor şi rnic-
ş o râ n d u - s e din ce în ce prin n o u i d e p u n e ri d e fărămituri d e roce
pro v o c a te de torenţi, a u stat aşa p â n ă ce a v enit o m u l şi a p ro ­
vo c a t m işcarea din loc în loc a d e p u n e r ilo r de n is ip ; astfel o d a tă
cu civilizaţia dc astăzi s ’a în c e p u t şi mişcarea nisipu rilor de pe
m a r g in e a fluviilor, zise astăzi nisipuri m o b ile sau zb urătoare.
In re g iu n e a a c c asta a ţării no a stre pe m a r g in e a D u n ă rei,
şi în special pe d o m e n iu l M aglavitu, proprie tate a bisericei Ma-
d o n a - D u d u , nisipurile au fost în e rb ate şi fixate.
C â t tim p vitele n ’au p ă ş u n a t pe aceste terenuri zb u ră to a re ,
ele fiind în e r b a te şi a d ă p o stite contra v â nturilor, n u s ’a u mişcat
din loc ; însă introd ucerea vitelor la p ă ş u n e şi d es p ă d u ririle au
p r o v o c at m o b iliza re a lor.
D in c a u z a rep e ta te lo r p ă ş u n ă r i d e vite şi mai cu s e a m ă dc
porci, terenul fiind m e re u scorm onit, vântul a în c e p u t să-l mişte
fiind u şo r de la V est la Est, mănându-1 astfel d ’a s u p ra dealului
şi a co p e rin d m a r e parte din culturile agricole ale moşiei.
P r in accasta d e p re c iin d u -s c calitatca u n u i te ren excelent pen-
tril c ultura agricolă, E pitro pia Bisericei în c ă în a in te d e 1852, lu­
ase m ă suri pe n tru a îm p ie d e c a mişcarea nisipului d in vale. Aceste
m ăsuri însă, n ’a u d a t nici u n rezultat folositor şi cheltuelile n ’au
r ă s p u n s sc o p u lu i ce-şi p r o p u s e s e E pitropia, decât cu în c e p e re a a-
nului 1886 cân d în m o d technic s ’a p ro c e d a t la stârpirea acestor
nisipuri, lucrare ce a a v u t loc tim p de 1 1 ani, şi la p u n e re a în
cultură forestieră a acestui teren, cu d e săvârşire im p r o p riu cul-
turei agricole. In această privinţă în să, vom da loc aci la câte-va
pasagii din lucrarea „Împădurirea nisipurilor de pe domeniul
Maglavitu “. *)
„ R e g iu n e a M aglavitului, prin poziţia sa strategică, a fost de
m ulte ori teatrul r ă z b o aie lo r dintre R om â ni şi Turci. Istoria ne-
s p u n e că la M aglavit şi H u n ia , Ruşii şi R o m â n ii mai în to td e a ­
u n a a u câştigat lu pta, din cauză că poziţia locului este astfel că
n u perm ite inam iculu i d e a în a in ta în deal, el fiind înalt.
„In ad evăr, în c e p â n d de Ia o ră şe lu l Cetatea, p o rn e şte în j o ­
sul D u n ă re i u n deal ce se te rm in ă la Calafat, d in al cărui vârf,
d e am lăsa o verticală, ea n u a r fi mai mică de 40 metri.
„ P le câ n d d e la Cetate, acest deal se d e p ă r te a z ă din ce în
ce d e D u n ă re , astfel că p â n ă la Calafat, face o c urb ă ale că­
reia cele mai de pă rta te p u n c te de D u n ă r e su n t la M a glavitu şi
H u n ia în d re p tu l c ă ro ra d e p ă r ta r e a este de 4 km.
„Ei bine, to a tă p arte a aceasta c op rinsă între acest deal şi
D u n ă r e , este u n loc jos, atât de jos, încât câ n d apele D unărei
vin mari, o m a r e parte se îneacă, de aceia se şi c h iam ă valea
sau lunca D unărei.
„Această vale este izvorul nisipurilor, terenul fiind p u r ni­
sip os. Dc aci pleacă nisipurile şi se în tin d p e ste locurile cultiva-
bile din d e a l— trecându-l ca fu lg e ru l— şi a c o p e rin d câm piile pe o
suprafaţă de a p r o a p e 3 0 0 hectare".
C â t tim p aceste terenuri n isip o a se şi u şoare, n ’a u fost scor­
m o nite d e vite, ele s ’au găsit îne rba te, şi v ân tu l d e Vest care aci
suflă cu furie, nu Ie-a p u tu t mişca din l o c ; îndată în să ce vitele
s ’au în t r o d u s la p ăş u n e , terenul m işc ân d u -se s ’a m obilizat fiind
uşor şi s ’a s u p u s acţiunei vântului, m u tâ n d u - s e din loc în loc
spre deal, iar de aci s u in d dealul, a ac o p erit în tin se terenuri b u n e
d c m u n c ă în d etrim e n tu l agriculturei locale.

*) Theodor C hivu lescit, In giner. îm păd urirea nisipurilor d e p e dom eniu!

M aglavitu din ju d eţu l Dolj iu, p ro prietatea Bisericii M ad ona-D ud u d in Craiova. 1899.
 C a să no facem o idee de te ro area acestor nisipuri mişcate
de v â n t şi d u se în ainte, v o m e x p u n e textual descrierea făcută în
lucrarea: Împădurirea nisipurilor de la Maglavitu, citată mai sus.
„ G r o a z a c o p r in d e p e o m c â nd v â n tu l suflă pe toată s u p r a ­
faţa nisipoasă. Nisipul e ridicat în aer, şi n u se ve de p e o s u p r a ­
faţă d e sute de mii d e metri patraţi, d ecât o atm osferă întun e co asă ,
prin care nici chiar so a re le nu se p o a te întrevedea. Dacă treci prin
această a tm o s fe ră d e nisip, d u p ă o jum ă ta te de oră toate b u z u ­
narele hainei îţi s u n t u m p lu te cu nisip, iar ochii şi urechile s u f ă r rău.
„In a n u l 1886 câ nd am ridicat planul nisipurilor, care se
ve d e în a lă tu rata schiţă, şi am în c e p u t o p e r a ţiu n e a de plantat, am
ob se rva t cu g r o a z ă c u m călătorii trec e a u p e d ru m u l d e pe nisip,
între H u n ia-M a g lav it şi M aglavit-G olenţi, care azi form ează ş o ­
se a u a Calafat— C e ta te : Nisip a r u n c a t de vânturi în straturi groa se
şi o n d u la te , v â n tu l suflâ nd ridică n isipul în aer, vitele zbiară atât
de g ro a z a n isipului ridicat d e vânturi, cât şi d e maltratările o m u ­
lui sp re a s e mişca m a i re pe de cu p o v a ra ce duc, şi a eşi mai
de g r a b ă d in acest chaos, căruţe ru p te , cară în ă m o lite în nisip,
vite căzute dc o b o s e a lă , blestem ele o m u lu i, etc. etc., to a te legate
cu v â n tu l ce suflă, cu m a s e m e n e a şi nisipu l care z b u r â n d în aer
în tu n e c ă mai rău decât norii, îng rijesc pe trecător.
„Do câte ori în cursul p la n ta ţiu n e i şi p e tim pu l o p e r a ţ i u ­
nilo r m ele pc teren, n u a m fost s u r p r in s de v ân tu ri pe nisipuri,
iar s e ara c â nd v e n ia m acasă, b u z u n a re le h a in e lo r m ele e ra u pline
cu nisip, ochii bolnavi d e nisipul ce-i izbise, urechile u m p lu te cu
nisip, iar ob raz u l b ă tu t d c v â n t şi nisip!........ C u rizicul dc a fi
e xpu s viaţa şi să n ă ta te a m e a , am m ers în a in te şi l u p tâ n d a m p u ­
tut învin ge şi potoli aceste nisipuri.
„lată aşa d a r ce s u n t nisipu rile: nişte te re n u ri m o b ile care
fug la cea mai mică suflare a v ân tului şi care a c o p e ră în drum u l
lor supra fe ţe în tin s e de te ren productiv, cultivabil, prefăcându-le
în locuri sterile ca şi n is ip u l însuşi.
„Astăzi p e aci s a u făcut şo sele; d e o p a rte şi d e alta a lor
vezi p ă d u re . Vântul dacă suflă nu mai mişcă nisipul căci trece pe
d ’a s u p r a arborilor.
J o s în v alea D u n ă re i, nisipul care o d in io a r ă se mişca de
vâ n tu r i, astăzi este tapisat de ia rba v erd e, şi pe acolo u n d e altă
d a tă p e călduri n u p uteai p u n e piciorul jo s p e nisip d e arsură,
astăzi te plim bi v o io s s u b u m b r a ră co ro asă a p ăd urei p la n tate a s ­
pirâ n d îm b ă tă to r u l m iros al erb u rilo r şi florilor".
 Iată starea în care s e g ă s e a u la 1886 n isip urile d e la M a ­
glavitu, c â n d s ’a în te m e ia t serviciul sylvic al Bisericei, care a e-
secutat m ă r e a ţa lu crare d e îm p ă d u rire .
în a in te d e 1852, d u p ă cum a m s p u s mai sus, E p itro pia s ’a
gândit la s tâ rp ire a a c e sto r n i s i p u r i ; d a r cu m nu a v e a pe rso a n e
cun oscătoare în ştiinţa sylvică, s ’a trudit în z a d a r , iar rezultatul
trudei sale a fost că în a n u l 1886 s ’a u g ă s it n u m a i 2 2 hectare
pădure de salcâm , p la n ta tă la sfârcul n isipu rilo r lâ n g ă şo se a u a
Craiova — Calafat în s co pul de a îm p e d e c a m ersul lor î n a ­
inte, cu o c h e ltu ia lă de 295 06 lei, r e v e n in d câte 1341 , 2 0 lei la
hectar, şi care p l a n ta ţiu n e în 1886 în c e p u s e a se îneca d e nisi­
purile a d u s e de vânt, aşa că d a că nu s ’a r fi în c e p u t în acest an
sistematica îm p ă d u r ire , ea s ’a r fi p e r d u t chiar atunci s u b n o ia n u l
de nisip.
La 1886, s u b s e m n a tu l , d u p ă do rin ţa E pitropilo r de a tu n c i:
D-nii T h . M a r o c n e a n u şi Ein. Niciu şi a ctitorilor I. Ralian şi
B. G o lf in e a n u , a m p u s b az e le unei p lan ta ţiu n i sistem atice şi ştiin­
ţifice, şi o p e r a ţiu n e a c o n d u s ă şi executată de m in e în curs de 1 1
ani, s u b a d -ţia D -lo r E pitro p i T h. M a r o c n e a n u , Ern. Niciu, G h.
N. Pe ssic u şi C. C a ria n o p o l, a dat rezultatele dorite d e Epitropie,
cu o ch eltuială la p o g o n d e 19,«o lei s a u în total lei 51,400,x2
p e n tr u 2 5 9 2 - ,^ p o g o a n e p la n ta te s a u 2 7 5 5 ^ p o g o a n e cu poe-
nile în e rb a te , capital care d e ja s’a in c a sa t d e E p itro p ie in primii
cinci ani ai ex ploatărei, căci d e o p t ani p ă d u r e a este p u să în
exploatare.
E se n ţa cu care s’a u îm p ă d u r i t n isip u rile este s a lc â m u l care
creşte exc e len t în acest fel d e teren. Insă în v e d e re că d u d u l prin
foile lui va a d u c e în viitor u n folos in co n te sta t industriei mătăsei,
s’au p la n ta t cam 80 p o g o a n e nisip n u m a i cu d u d , s u p r a fa ţă re­
d u s ă astăzi la j u m ă t a t e din diferite c au se. O d a tă cu stabilirea în
localitate a industriei casnice a g o g o ş ilo r de m ă ta se , această mică
p la n ta ţiu n e d e d u d va a d u c e mari foloase. S ’a mai p la n ta t şi plop,
salcie p e locurile jo a s e şi u m e d e , şi a n u m e a c o lo u n d e salcâm ul
nu reuşeşte.
P a z a p ă d u r e i s e face de 6 p ă d u ra r i distribuiţi pc cantoane.
Această p la n ta ţiu n e ridicată în p la n şi a m e n a ja tă d e s u b ­
s e m n a tu l in g in e r al E pitro pie i Bisericei, s ’a p u s în e xp loatare cu
în ceperea an u lu i 1898, în s ă p e n tr u că p ă d u r e a e întinsă, a m s ta ­
bilit d o u ă serii d e e xploatare, fie care a v â n d o revoluţie de 25
ani, tra tâ n d u - s e ca p ă d u r i apa rte , tă in d u - s e câte u n pa rc he t în
fiecare a n , şi l ă s â n d u - s e arbori de limită intre parc he te n u m a i in
scopul de a se ve de a d u p ă trecerea prim ei revoluţiuni de 25 ani,
cum salcâm ul p o a te rezista în m asiv s tr â n s la o vârstă de 25 - 3 0 ani.
S ’a oprit p ă ş u n a tu i în p ă d u r e sp re a n u se v ă tă m a pui
plantaţi şi lăstarii eşiţi d in rădăcină.
R e gim ul şi tra ta m en tu l aplicat acestei păduri este crângul
sim plu, ia r p osibiltatea e b a z a tă p e întindere.
D u p ă calculele făcute, a m e n a j a m e n t u l p ă d u r e i p re v e d e ca
parchetul No. 1 să intre la râ n d de e x p lo a ta re în al 26-lea an
adică în 1923.
A m e n a n ja m e n tu l mai p r e v e d e curăţirea arbo rilor de limită,
curăţirea lăstarului şi r e p o p u la r e a p o e n ilo r şi rariştelor din inte­
riorul p ă d u r e i, stabilirea liniei so m ie re d in tre serii, linii între p a r ­
chete, d r u m u ri b in e în tre ţin u te şi construiri de c a n to a n e de pază
p e n tr u pădurari.
T o t în a m e n j a m e n t se p rev ede că q u a n t u m u l le m n o s p e un
hectar este între 10 şi 18 decasteri, totalul p ăd ure i d â n d 7654
dec a ste re cu v a lo a r e la finele revoluţiunei d e lei 191352,90 din
care scăzân d 3 0 % cheltueli d e e x p loatare şi beneficiu, ar ră m â n e
venit al E pitropiei s u m a de lei 133947,)e.
C u m însă p ă d u r e a se g ă s e ş te dată in ex ploatare cu în c e ­
p e re a an u lu i 1 8 98 99, iată ce a incasat a n u a l E pitropia, c o n sid e ­
r ân d a m b e le serii d e o d a t ă :
No. Parchetului

Valoarea
S uprafaţa Sum a
C b s e r v a ţiu n i

Anul unui
Parchetului încasată
h e c ta r ,
e x p lo atărei I______
li
! h. 1 m . p. || Lei B. LEI
_ i 1 1 a
i
I 1898— 9 9 | 54 3123 00
cu­
cal­
ex­

192 10428 00
este

II 1899 - 9 0 0 , 54 3123 1 . 10428 00

culată pentru ambele serii dc

considerat aci numai pădure

ploatare, şi conform planului
Suprafaţa parchetelor este

III 1900—01 54 3123 10428 00

IV 1901—02 46 3988 8908 80
V 1902 - 0 3 49 6075 , 9524 65
rată fără poeni. _

Vi 1903—04 55 2588 184 00 10167 65

VII 1904— 05 54 1203 . 9958 15
VIII 1905 06 1 54 6211 ioo;>o 30
* "
Total 422 9434 79893 55
 P ă d u r e a M ă ră c in e le este situată pe m o şia cu acelaş num e ,
din plasa D u m b ra v a , ju d . D olj, d e p a r te d e C raio va 30 km.
In timpii d e d e m u lt mai în tr e a g a m o şie era acoperită cu p ă ­
dure s e c u l a r ă ; mai târziu însă, această seculară p ă d u re , fie din
cauza disp ara ţiune i arb o rilo r căzuţi d e b ătrâneţe, fie din cauza d e ­
frişărilor ce s ’a u tot u r m a t sp r e a se tra n sfo rm a terenul în locuri
arabiie în favorul agriculturei, s ’a m ic şora t în întin de re , aşa că r e s ­
tul pă du re i încă n e e x p lo a ta t ce-l v e d e m astăzi în ultim ele 2 p a r ­
chete 19 şi 20, nu e rezultatul u n e i exploatări ante rioare, ci p u r
şi simplu m asivu l tâ n ăr, adică s u b a rb ore tul eşit din firele de se-
mânţă a b ă trâ n ilo r seculari astăzi dispăruţi şi co nserv ată ea însăşi
fără intervenţia o m u lu i, căci d u p ă cu m a m m a i sp us, p ă d u r e a în
generul o c u p a pe acele tim puri o foarte în tin să supra fa ţă pe această
moşie şi fiind cu d esăvârşire neglijată, p a za ei se făcea num ai
de însăşi natura.
D in ce în ce d o m e n iu l agricol în tin z â n d u - s e şi influenţând
asupra d o m e n iu lu i sylvic, p ă d u re a la rân d u l ei s ’a m icşorat în
suprafaţă ; şi cum a g ric u ltu ra av e a tievoe d e p ă ş u n i întinse, p r o ­
prietarul a tre b u it să distru g ă p ă d u r e a răm a să , p en tru a face ca
păşunatul să se exercite mai liber. Astfel s ’a p u s foc p ă d u r e i a-
colo u n d e n u s ’a p u tu t defrişa, d e ace e a m asivu l p ă d u r e i M ă r ă ­
cinele, în m o m e n t u l p u n e r e i ei în e xploatare, a d ic ă a c u m 2 0 ani,
avea vârste v ariate şi n u era u n ifo rm în creştere, ici s e ved ea
suprafeţe d e p ă d u r e tâ nă ră , pipernicită, im e dia t alături o altă
suprafaţă d e p ă d u r e mai frum oa să . Dacă în tre b a i p e o a m e n ii b ă ­
trâni din localitate d c ca uz e le u n u i astfel d c masiv confuz, îţi răs­
pundeau că s ’a p u s foc p ă d u r e i ca să crească ia rb ă pen tru p ă ­
şunatul vitelor.
Aşa a fost tratată această p ă d u r e în v echim e, aşa se tratează
şi astăzi d u p ă e xplo atarea ei, d e către rău făcători; obiceiul d e a
 p un e foc pă dure i în această parte a ju d e ţu lu i se tra n s m ite de la
individ la individ.
Astăzi p ă d u re a M ărăc ine le s e g ă s e ş te în al 18-lea a n al e x ­
ploatării şi lăstarului i s ’a p u s foc în vre-o 7 — 8 rân d u ri d e ră u ­
făcători în diferite p u n c te ale ei. C a u z a ? Este că pă durarii s u r ­
prinzând în p ă d u r e la p ă ş u n e vitele locuitorului X la 's u p u s j u ­
decăţii, iar X p e n tr u a-şi r ă s b u n a contra acestor p ă d u ra ri, cu c o n ­
vinge re a că le face rău, d ă foc p ă d u r ii , c â t e o d a t ă ei co m it această
barbarie, în cre d in ţă că E p itro p ia va fi nevoită a le ac orda lib e­
rul p ă ş u n a t al vitelor în lăstare.
înainte de a n u l 1886, p ă d u r e a era lăsată la voia a re n d a şu lu i
moşiei, căruia i se c o n c e d a şi p ă d u r e a , u n d e el exercita p ă şu n a -
tul vitelor n e s u p ă ra t, şi dc m u lte ori tăia le m n e p e n tr u t r e b u ­
inţa lui.
P ă d u r e a M ă ră c ine le a devenit p ro prie ta te a Bisericei odată
cu d o n a ţ i u n e a m o şie i; p â n ă în a n u l 1886 ca nu a fost nici o-
d a tă explo atată. In a n u l 1885 însă, o c o m is iu n e n u m i tă conform
c od ului sylvic, a indicat prin a m e n a ja m e n t m ersul ei de e x p lo a ­
tare, a v â n d d e n o r m ă u n p la n al pă dure i ridicat în anul 1877 de
Inginerul B. Pisone.
Suprafaţa pă du re i o arată a m e n a n ja m e n tu l că este d c 1 7 7 4 , ^
p o g o a n e sau 8 8 9 li. 1588 m . p. în care se c o p rin d e d ru m u r i şi
câteva mici p oe ni şi lacuri apreciate d c c o m isiu n e că ar o c u p a
a p ro x im a tiv 60 p o g o a n e în tindere.
P e lâ n g ă a c e astă su pra fa ţă de p ă d u r e a m e n a ja tă , se mai a-
flă însă în c ă o m ică în tin d e r e de p ă d u r e , care azi prin o b u n ă
îng rijire a serviciului sylvic se g ăse şte a ju n s ă Ia te rm e n u l de ex­
ploatare.
Această p o rţiu n e aflată în p a rte a dc S u d a corpului cel
m a r e al p ă d u re i, p â n ă a c u m 2 0 ani era un tufar negiijeat, dc
o a re ce nu a fost trecut la 1885 în planul de a m e n a ja m e n t.
P ă d u r e a Mărăcinele, situată în re g iu n e a câ m p u lu i pe u n t e ­
ren şes şi arg ilo-nisipos, stră b ă tu tă de o m ică vâlcea, num ită p a ­
d in a T â rn av e i, e foarte c u n o sc u tă p en tru calitatea le m nului.
O d a tă cu în c e p e rea exploatării s ’a interzis şi p ă ş u n a tu l în p ă ­
d ure , ia r delictele s ’au îm p u ţin a t, p u te m zice chiar că s’au s tâ r p it'
prin întem eierea serviciului sylvic.
Esen ţele le cc c o m p u n masivul acestei p ă d u r i s u n t : cerul,
g â rn iţa şi foarte rar Stejarul şi p u ţin p ă r r ă s p â n d it pe rărişti. A ­
ceste esen ţe , în m o m e n tu l pu n erii în e xp loatare a pădurei, au â-
vut d im e n s iu n i în circomferinţă care au variat între 0.40 m. şi
1.20 m. iar în înă lţim e 5 — 7 m e t r i ; aceste d im e n siu n i se văd
chiar astăzi în masivul celor d o u ă parc he te răm ase, cari s u n t u l­
timele ale exp loatărei, din în tre a g a re v o lu ţiu n e de 2 0 ani.
Aşa a fost starea m asivu lui în a in te de p u n e r e a p ă dure i în
exploatare. Astăzi însă d u p ă tă erea ei în p a rc h e te a n u a le , deşi ar
trebui ca etăţile să fie g ra d a te , cu toate acestea din ca uz a d e s e ­
lor incendii d u p ă cu m a m spu s, ele s u n t confuze, şi creşterile
n ereg ulate.
Această p ă d u re fiind situată în re g iu n e a câ m p u lu i şi în tr ’o
poz iţiun e u n d e lem nu l a a v u t o b u n ă v a loare, ea a fost v â n d u tă
de E pitrop ie şi A n tr e p r e n o r cu u n preţ relativ foarte b u n . î m p ă r ­
ţită prin p re scripţiu nile « m e n a ja m e n tu lu i în 2 0 pa rc he te de e x ­
ploatare şi cu o revoluţie tranzito rie de 2 0 ani, m e r su l exploată-
riei a fost norm al.
D ru m u rile ce servesc pe n tru e x p lo a ta re a acestei p ăd u ri su n t
d r u m u r ile şi colnicile vechi, a p o i linia s o m ie ră ce s ’a deschis o-
dată cu p u n e r e a în e x ploatare prin mijlocul păd urei, conform
pla n u lu i ei.
P e n tr u p az a p ă d u re i s ’a stabilit a se construi c a n t o a n e în
d o u ă p u n c te ale p ă d u re i, d in care u n u l du blu.
P e rim e tru l p ă d u r e i este fixat prin m u ş u r o a e l e înfiinţate cu
ocazia exploatării la capetele liniilor din tre pa rc he te şi p rin s e m ­
nele de h o ta r ale prop rie tă ţilo r vecine.
Re g im u l ce s ’a a d o p ta t la p u n e r e a în ex p loatare a pădurii
este c râ ng ul cu tratam entul crângul sim p lu , re gim ce s ’a urm a t
p â n ă azi, şi care se va te rm in a d u p ă 2 ani. Revoluţia este c u m am
s p u s tranzitorie d e 2 0 ani, iar p o sib ilitatea b a za tă pc în tinde re ,
tă in d u -s e a n u a l câte u n pa rc he t în sup rafaţa daclarată prin planul
şi caetul d e a m e n a j a m e n t d e 44 h. 4580 m. p. D u p ă trecerea revo
luţiunei, a m e n a ja m e n tu l p re v e d e revizuirea lui care va a v e a loc
peste 2 ani. O p e r a ţiu n i c ulturale s 'a u făcut la această p ă d u r e în-
s e m â n ţu n d u - s e direct mai m u lte locuri g o ale cu g h i n d ă d in care
un e le sup ra fe ţe s u n t reu şite iar altele nu.
Venitul a n u a l ce a p r o d u s această p ă d u r e dc la p u n e r e a ci
în e xplo atare şi p â n ă azi, este, d u p ă cum se v ed e în ta bloul u r ­
m ător, crescân d din p e r io a d ă în perioadă.
Astfel în p r im a p e rio a d ă hectarul s ’a v â n d u t cu lei 3 3 0 şi 50
bani, în a d o u a p e rio a d ă cu 3 9 7 lei, iar în a treia pe rio ad ă de
10 ani, care este şi ultim a, s’a v â n d u t hectarul cu 440 lei.
D c aci d e d u c e m , d u p ă cum a m s p u s mai s u s că le m n u l în
p ă d u r e a M ă ră c ine le este d e m a r e v aloare p e n tr u re g iu n e a în care
ca se află situată.

1
3 Suprafaţa Valoarea
Suma
3 unui
Anul Parchetului încasată
•5
i— hectar ca
cs exploata rei
O. 03
6
h. in. p. B. L E I B. <=>
!
r
i 1886-87 44 4580 330 50 14693 36^
H 1887—88 « « « « 14693 36.
iu 1888-89 « « « « 14693 36 't/y
IV 1889-90 « « « 14693 36 C
V 1890-91 « « « 14693 36 C-
VI 1891—92 « « 397 00 17649 83'
VII 1892 93 « *o&
« 17649 83
VIII 1893-94 « « 17649 831 CO
!X 1895-96 « « « « 17649 83
X | 1897—98 « « •» 17649 831 a
XI 1898-99 «C « 440 001 19561 55 O
XII 1899-900 « <K « « 19561 55 3 -
£ -a
XIII 1900—01 « « « « 19561 55 “ro c.
XIV 1901—02 « « « 19561 55 s
XV 1902-03 « « « «j 19561 55
XVI 1903—04 « « ! « « 19561 55 IQ. Ica
2 c
XVII 1904—05 « 19561 55 c/) < v
«j cC5
XVIII 1905-06 « « 19561 55)
I Total . . 800 2440 .1 317208 35
 P a d u re a G a b ru

Această p ă d u r e este situată p e m o şia G a b r u din p lasa D u m ­

brava ju d . Doljiu, la o d e p ă r ta r e de 25 km. de Craiova. Ca şi
p ă d u r e a M ă ră c in e le ca este crescută p e şes, p e u n teren argilo-
nisipos şi fiind tra v ersa tă în lu n g u l ei d e v a le a G abrului.
P ă d u r e a G a b r u a fost r e n u m ită prin frumoşii ei arbori de
cer şi gârn iţă , cari se v e d e a u p â n ă mai a c u m 2 0 de ani de şi în
depericiun e d a r viguroşi şi răsp â n d iţi în masivul d e astăzi, care
atunci servea d e s u b a rb o re t b ă trâ n ilo r seculari. Aceşti arbori sc-
culari, au perit cu tim pul în c e t încet, n u prin e x p lo a tare a pă d ure i
sau v â n z a re a lor individ uală, ci prin furturi.
La 1872 E pitropia Bisericei a tăiat d u p ă cu m se co nstată
din do sa rele cancelariei, u n n u m ă r d e 250 copaci, din cei mai
frumoşi, din care a scos 6 000 bucăţi stob ori, p e care i-a înfipt
înaiatea n isip urilo r s b u r ă to a r e d e la m oşia M a g lav itu, cu credinţa
că g a r d u l fo rm a t va îm p ie d ic a m ersul nisipurilor, dar care a u fost
înecaţi d e nisipu l care se mişca în a in te , d e sp re ţu in d această p ie ­
dică. La p u n e re a în e x p lo a ta re a p ă dure i a c u m 10 ani, abia se
mai p u tea g ăsi câte un a r b o re se c u la r p e valea G a b r u lu i. E u am
m ă s u ra t la facerea stud iilor p re p a ra to rii d e a m e n a ja re a pădurei,
stejari cari a u dat 6 m. circom îerinţă, deci ave a u u n d ia m e tru de
2 metri.
P ă d u r e a s ’a p u s în tăere a c u m 10 ani şi mai este u n parchet
spre a s e term ina e xp loatarea ei. A c um 20 d e ani p ă d u r e a avea u n
masiv rar, arborii fiindf’s u p u ş i capriciilor d e liq u c n ţilo r care m u ti­
laseră în m a r e parte crăcile şi vârfurile m u lto ra din ei, piperniciţi,
n od ul vital ,a p ro a p e fără vitalitate, din care c a uz ă mulţi e ra u uscaţi,în
fine un m asiv trist, ca u z e care a u d e te rm in a t pe c o m isiu n e a de
a m e n a ja m e n t a pădurei, ca să fixeze r e g e n e r a r e a ei prin însă-
m â n ţa re n a tu ra lă , d e o a r e ce lăstărirea din rădăcină n u ga ra nta
viitorul ei.
 în ain te de a n u l 1886 această p ă d u r e n u a d u c e a nici u n ve-
hit E pitropiei Bisericei, de oa re c e n u se ştie şi n u s u n t u r m e care
să p r o b e z e că e a a fost v re o d a tă exploatată.
D e atunci încoace adică dela în te m e ie re a serviciului sylvic, i
s'a d a t o d e o s e b ită a te n ţiu n e , lu â n d u s e m ăsuri p en tru e xplo atarea
ei cu înd oitul sc o p şi a n u m e : pe d e o parte r e g e n e r a r e a pă du rei
spre a a s ig u ra un m asiv care î n viitor să dea u n material e x c e­
lent, iar pe d e alta să creeze u n v enit Bisericei din lem nu l care
d a că ar m ai fi stat câţiva ani, s ’a r fi uscat şi n u s ’ar fi v â n d u t
d e c â t cu u n p re ţ foarte mic.
In priv inţa originei ei această p ă d u r e ap a rţin e Bisericei M a ­
d o n a - D u d u o d a tă cu d o n a ţiu n e a moşiei G a b r u pe care este si­
tuată.
Această p ă d u r e pâ n ă în a n u l 1886 ca şi celelalte p ă d u ri ale
Bisericei şi. ca orice p ă d u r e d e d o m e n iu public, era dală în seam a
a re n d a şu lu i moşiei locale, care pe de o parte in tr o d u c e a în ca
vite la p ă ş u n e , iar pe d e altă parte lua le m n e ori câ n d p en tru el
şi pe n tru curtea moşiei d e ori şi u n d e îi plăcea. Dela 1886 însă,
to a te aceste avantagii cu care v o lu n ta r s a u in v o lu n ta r p ă d u rea
gratifica pe a re n d a şi sau pe d e liqu en ţi a u d ispă ru t, şi p ă d u re a a
lu at caracterul u n u i a v u t care tre b u e îngrijit şi ex ploa ta t în tr ’un
m o d raţional.
La 1888, su b s e m n a tu l, ridicând în plan această p ă d u r e şi fă­
c â nd stud iile n ecesare p e n tru a m e n a ja r e a ei, lucrările a u fost a-
prob ate d e c o m is iu n e a instituită de M inisterul d o m e n iilo r, c o n ­
form c o dulu i sylvic, şi co nfirm ată de consiliul technic sylvic, d u p ă
care prin decret regal s ’a p ro m u lg a t a m e n a ja m e n t u l şi s ’a p u s în
tă ere cu în c e p e re a a n u lu i 1895— 96.
A m e n a ja m e n tu l ce se execută astăzi are o revolu ţiune tran-
sitorie de 1 0 ani, p e n tr u m otivul, am s p u s mai s u s că arborii în
cea mai m a r e m a joritate a m a siv u lu i din ca u za m altratărilo r deli-
cuenţilor n u p u te a u să su p o r te o revoluţie mai m are, fără a fi
fost e xp uşi la peire.
Această p ă d u r e care d u p ă in dicaţiunile p la n u lu i d e a m e n a -
ja m e n t are în tin d e r e a d c 285 hectare 329 8 m. p., din care 2 4 3 li.
9767 p ă d u r e curată şi 41 li. 3531 poeni, este fo rm a tă din 2 tru puri
de sp ă rţite între ele prin c u re a u a dc m o şie a d o m n u l u i O rm a n ,
ce face tru p tot din hotarul G abru.
în ve c ina tă cu m oşia Sălcuţa a d o m n u lu i N. T. P o p p , cu p ă ­
durea Statului C iutu ra şi R up tu ra , cu locuri arab ile ale moşiei
d o m n u lu i O r m a n şi ale moşiei locale. Este p o p u la tă cu gârniţă,
cer p e deal, iar pe valea G a b ru se află şi p u ţin stejar, tei, j u g a s ­
tru, arţar.
P a z a pă dure i s e face d e doi p ă d u ra ri împărţiţi pe 2 c a n ­
to ane d e p a ză. P erim e tru l p ă d u r e i este fixat prin b r a z d e şi m u-
şuroae.
E x p lo a ta tă cu o revoluţie tranzitorie de 10 ani şi a flându se
acum î n al 1 0 -lea a n al ex ploatărei, toţi arborii în cea m a i m a r e
parte viţioşi, care fo rm au vechiul m asiv s ’a u tăiat, şi azi p ă d u ­
rea se prezintă cu u n lăsta r tânăr, frum os şi vig uro s, d a r carc la
rândul să u n u a fost lăsat să se desvolte în linişte şi n e s u p ă r a t,
căci rău făcătorii i-au dat f o : în trei r â n d u r i dela p u n e re a ci în
e x p lo a ta re p â n ă astăzi.
D u p ă a tâ te a incendii era firesc ca lăstarul să piară şi ră d ă -
cinele să d e a din no u alt lăstar din p ă m â n t cele care mai p r e ­
z e nta u oa re c a rc v igoare, iar cele mai slabe să se usuce, d in care
ca uz ă astăzi lă starul se v ed e rărit şi m u lte rădăcini uscate, fapt
care va d e te r m in a d e s ig u r c o m isiu n e a ce va face revizuirea a m e-
n a ja m e n tu lu i, să p r o p u e am eliorări se rio a se şi costisitoare pen tru
a s ig u ra r e a viitorului p ă d u re i.
A m e n a ja m e n tu l d u p ă care astăzi se ex p lo a te az ă p ă d u re a ,
stab ileşte re g im u l c r â n g u lu i cu tratam entu l cr â n g u l s im p lu , şi cu
posibilitatea ba z a tă p e întindere.
L e m n e le s e vâ nd cu folos în localitate şi în localităţile v e ­
cine, atât p e n tr u foc, cât şi p e n tr u construc ţiuni rurale.
P la n u l p ă d u r e i c o p r in d e 2 0 p a rc h e te şi co n fo rm a m en a ja -
m e n tu lu i se ex p lo a te a z ă câte d o u ă în fiecare an.
P o e n ile din p ă d u r e s ’a u în s e m â n ţa t p e o mică su pra fa ţă cu
g h in d ă , în s ă din cau z a se ce te lo r şi a incendiilor, m are parte din
fire s ’au uscat, care din lipsă d e m ijloace băneşti nu s ’a u p u tu t
în lo c u i; serviciul silvic în să se o c u p ă în fiecare a n cu r e p o p u lă ­
rile, u z â n d d c m ijloacele d e care dispun e.
O d a t ă cu delim ita re a fiecărui p a rc h e t s ’au rezervat conform
a m e n a ja m e n tu lu i p ă d u re i, a rb o ri de limită între parchete, care a r ­
bori se g ă s e s c azi în b u n ă stare de v e g e ta ţiu n e .
P e ste u n a n u r m e a z ă a se face reviz uirea a m e n a ja m e n tu lu i
pădurei, câ n d se va p r o p u n e tr a tam e n tu l ce va c o n v e n i mai bine
din orice p u n c t d e ved ere, stărei de astăzi a lăstarului.
 Venitul ce a p r o d u s a c e a s tă p ă d u r e de la p u n e r e a ei în ex­
ploatare şi p â n ă azi, v ariază d u p ă în tinde re a p arch etulu i şi după
preţul oferit la licitaţie în cele d o u ă p e r io a d e în care s’a exploatat
pădu rea (1895— 90 0 şi 1901 - 9 0 6 ) .
D in ta b lo u l d e mai jo s se v e d e s u m a încasată în fiecare an
dc la p u n e r e a ei în e x p lo ata re şi p â n ă astăzi.

în tind erea Valoarea Sum a

unui
No. Anul P archetulu i Hectar în c a sa tă
ca
Parchetulu i exploatărei 03
H. m . p. Lei B. Lei B. C/>
=

I— II 1895— 96 21 1583 265 ... 5606 95 ,r0 .J.

III—IV 1896— 97 13 7465 „ 3642 85 11
<V u
V —VI 1897 98 13 0340 „ 3458 05 <V t/î >W
3
VII VIII 1898— 99 26 7473 7088 05
■ ” 3(V$^ E
3
IX—X 1899—900 27 3568 7054 ' 55 S 1°
X I - X II 1901— 02 27 6070 305 — 8420 15 ■5 - U
« £•§
XIII— XIV 1902— 03 25 7050 7840 05 -a.
.S-S,
X V -X V I 1903— 04 30 4920 9300 10
g o £
XVII— XVIII 1904— 05 29 2981 8935 95 c, E £
» 3 «! C
XIX—XX 1905— 06 28 8317 8793 70 tr,
2 - ca
i— V-
Total . . 243 9767 70140 401 3 a
•o
1
 Această p ă d u r e este situ a tă p e m oşia R o jiştea-B ou ven i, din
ju d . Doljiu, pi. J iu d e J o s , şi e fo rm ată ca şi m oşia din d o u ă
trupuri şi a n u m e : Rojiştea şi B ou ve ni, d espărţite prin apa Jiului
şi caracterizate prin faptul că p e câ n d p ă d u r e a Rojiştea e p ă d u r e
d e luncă, B ou v e n i e p ă d u r e de deal afară d e o mică suprafaţă
de pe m a rg i n e a apei Jiulu i u n d e se află arbori de lu n că ca şi
la Rojiştea. E ste d e p a r te d e C raio va cu 32 k. m., de Bechet cu
3 5 k. m ., m aterialul le m n o s p r o d u s d e e x p lo a ta r e se desface însă
în localitate şi îm prejurim i.
T e re n u l pe care creşte p ă d u r e a este excelent, cu deosebire
trupu rile din lunca Jiului, care prin a lu v iu n e a ce d e p u n a p ele în
creştere şi ră v ărs are, s u n t m u lt mai fertile.
P ă d u r e a R ojiştea-B o uveni, e o p ă d u r e tâ n ă r ă , ca să zic a ş a ;
ea a fost re n u m ită p â n ă a c u m vre-o 40 ani prin a rb o rii se culari
ce c o m p u n e a m asivul ei şi a n u m e : stejarul, frasinul, ulmul, etc.
toţi d e calitate s u p e r io a r ă ca m aterial d e lucru şi construcţiuni
mari.
Această p ă d u r e , ca şi m o ş ia pe care se află situată, a fost
p â n ă la 1878, proprietate a d-lui B arb u G o lfin e a n u tatăl a c tu a ­
lului ctitor C. G o lfin e an u , m o ş te n ită de Ia m a m a s a E len a G o l­
fineanu, d e s c e n d e n t ă din fam ilia fo n d a to a re a acestui a ş e z ă m â n t
M adona-D udu.
La 1878, biserica a c u m p ă r a t prin T r ib u n a lu l Doljiu această
p roprietate d e la B a rb u G o lfineanu.
Răp osatu l B. G o lfin e a n u în viaţă fiind, a p u s în tăere s e ­
culara p ă d u r e d e p e a c e a stă m o ş i e ; în să , felul c u m se tăia atunci
această p ă d u r e a co n trib u it ca în locul secularilo r arbori de ste­
jari şi frasini, să a p a ră d u p ă tăere teiu, alu n , plop, corn, salcie
şi foarte p u ţin stejar, ulm şi frasin, e s e n ţe ce co n s titu e azi m a ­
sivul p ă d u r e i ; şi din ca uz ă că acest m asiv nu p rom ite u n viitor
f ru m o s p ă d u re i, aşa c u m e azi constituit, s’a p re v ă z u t prin a m e-
n a ja m e n tu l p ă d u re i, m e n a ja re a a rb o r ilo r de v alo are ceea ce se
şi face în cursul explo a tăre i p ă d u re i, căci dc la a n u l 1898 p ă d u ­
rea se ex p lo a te a z ă prin antrep risă con fo rm p rescripţiunei a m e n a ­
jam en tu lu i şi s u b p riv e g h e re a serviciului silvic, căruia îi este î n ­
credinţată aplic a re a cu stricteţă a d isp o z iţiu n ilo r lui.
D e altfel această p ă d u re , a fost bine fngrijită s u b raportul
pazei, p â n ă ce a d e ve nit prop rie tate a bisericii, delicte n u prea se
co m ite au , căci cum s ’a r fi p u tu t elle com ite 111 această p ă d u r e u n d e
p r o p rie ta ru l p erm itea să ten ilo r prin învoială să ia uscături d e foc
ba şi de co nstru cţiuni rurale pe n tru treb u in ţe le lor casnice. P r o ­
prietarul î n s ă a tă ia t în m a r e parte n e r e g u la t p ă d u r e a Bouveni,
zisă B u n g e tu pe coasta d espre Jiu , lu â n d le m n e le şi întreb u in -
ţâ n d u - le p e n tr u în treţin e re a u n e i mori ce avea la B o u v e n i p e apa
Jiului.
E se n ţe le ce c o m p u n această p ă d u r e s u n t : stejar, frasin, ulm,
teiu, ju g a stru , arţar, p lo p, salcie p e luncă, iar pe d e a l : gârniţă,
cer, ste ja r p u ţin, to a te î n b u n ă şi v ig u r o a s ă creştere.
P a rte din m asiv şi a n u m e p rim e le 8 p a rc h e te fiind e x p lo a ­
tate cu în c e p e rea a n u lu i 1898— 99, este u n lăsta r foarte frumos,
iar restul e p ă d u r e v ig u ro a s ă care d in an în a n a şteptă să-i vină
rân d u l la exploatare.
Această p ă d u r e rid ic â n d u - se în plan d e s u b - s e m n a tu l şi a-
m e n a jâ n d u -s e , s ’a p u s în ex ploatare. C o m is iu n e a de a m e n a ja m e n t
a stabilit ca regim u l ei d e e x p lo ata re să fie c râ n g u l, cu t r a t a m e n ­
tul unei rezerve n o rm a le , cu o revoluţie p en tru c r â n g de 36 ani,
iar pen tru rezerve d e 144 ani.
In diferite consideraţii în să , a m e n a ja m e n tu l scuteşte d e a se
opri rezerve în prim ele 1 0 parchete.
N u m ă ru l rezervelor dc a se opri p e hectar s u n t între 150
şi 300 subiecte ; sa u m ai b in e 210 arbori stejari din cei mai fru­
m o şi şi care s e vor a le g e conform prescripţiunei a m e n a j a m e n ­
tului.
S u prafaţa pădurii în ge ne ra l este, d u p a c u m a m văzut, de
566,(i5-)l hectare, din care 3 9 9 ,im hectare p ă d u r e curată, iar
166,01,_0 teren a d ă o g i t şi p o e n i, distribuită atât în B ou v e n i cât şi
în R ojiştea; a m b e le tru p u ri d e spărţite prin a p a J iu lu i, şi între ele
co m u nic a ţia se face p e u n p o d plutitor.
Din p o en i o m ică p a rte s ’a încercat a se îm p ă d u r i prin
pla nta ţiun i, cu pui luaţi din su b a r b o r e tu l p ă d u re i care, n u au
reuşit de oa re -ce ei fiind crescuţi s u b a c o p e riş n u au p u tu t s u ­
porta trecerea bru sc ă la lum ină. Din consideraţiu ni diferite, n u s’a
p u tu t crea p ep in ie ri v o la n te în acest scop.
P ă d u r e a L u n c a-R o jiştea este str ă b ă tu tă dc o linie so m ie ră
deschisă prin mijlocul ei, pe care c a d p e r p e n d ic u la r toate p a r ­
chetele. T o t astfel şi p ă d u r e a Bouveni.
P e n tr u explo atarea p ă d u r e i servesc d r u m u r ile şi colnicele e-
xistenţe.
P a z a p ă d u r e i s e face d e 4 p ă d u ra ri, cărora s ’a proectat a se
face c a n to a n e de p a ză. Fie ca re p ă d u r a r are c a n to n u l s ă u de pază
şi este r ă s p u n z ă to r de stricăciuni.
P e rim e tru l pă du re i este fixat prin m o şo ro a ie şi b r a z d e trase
între ele. P ă ş u n a t u l este interzis.
In bălţile din p ă d u r e se p ro d u c e p a p u ră , trestie, fân, d e la
care E pitropia are u n d eo se bit venit.
P a rchetele se delim itează o d a tă cu p re d a re a lo r an trepreno ru lui.
P â n ă ce Biserica a d e v e n it p roprie tară a acestei păd u ri a-
dică p â n ă la 1878, n u se ştie cc v enit a d a t ; în s ă d e câ n d ca
a devenit p rop rietară, sau mai b in e zis de la p u n e r e a pă dure i
în exploatare, iată venitul a n u a l ce a p r o d u s această p ă d u r e :

V aloarea
întinderea Sum a
pe
Parchetelor încasată
li hectar
M- co

o ni. p, j Lei B. o
z; h. I. E I B.

1 | S ’a v â n d u t
45 cu d efrişarea
I 1898—99 11 9805 281 15999
d c 4 1 hectare
3213 « 4305 30 9 5 7 0 m . p.
n 1899—900 15
iii 1 9 0 0 -0 1 14 9461 « 4199 851
IV 1901 02 15 7805 « 4434 35,
V 19 02- 03 14 2170 « 3995
VI 1903 04 12 9906 368 4780 55
V II 1904—05 7 7614 « 2856 20
V III 19 0 5 -0 6 12 5467 « 1 4627 50
IX 1906—07 9 6634 « 3556 15
48754 35
'
Total . . 118 2075

I 1
| ■ ■
 M oşia M u rta din plasa J i u dc jo s, ju d . Doljiu, care este
proprietate a Bisericii M a d o n a - D u d u şi a cărei în tin d e r e este de
81 hectare şi 3093 m. p., situată în p a rte a s tâ n g ă a Jiulu i e c o m ­
p u s ă din d o u ă tru p u ri şi a n u m e :
T r u p u l d e deal care e tot arabil şi situa t în partea stân g ă
a Jiu lui Ia o d e p ă rta re d e 1 km ., şi tru p u l de lu n c ă situ at pc
lunca Jiulu i şi s u p u s înecurilor acestui râu ; de pa rte de Craiova
cu 41 km ., şi de B echet cu 3 0 km.
T ru p u l acesta de luncă e o c u p a t to t de p ă d u r e şi p la n u l ri­
dicat în a n u l 1896 d e s u b s e m n a tu l, arată că această p ă d u r e are
sup ra fa ţa totală d e 27 hect. 4 760 m. p. din care 17 hect. 2821
in. p. p ă d u re c u ra tă şi 10 hect. 1939 in. p. poeni, locuri arabile
şi bălţi.
In anul 1881 ac e a stă p ă d u r e care p â n ă atunci era seculară,
a fost v â n d u tă de E p itro p ie d-Iui Isac B. Iosif cu preţul total de
3 1560 lei.
D u p ă tă e re a p ă d u r e i constituită n u m a i din stejar, nefiind
bine îngrijită, lăstarii eşiţi in locul stejarului şi care azi consti-
tue masivui ei, s u n t n u m a i din ese n ţele u lm , frasin, ju g a stru , rar
stejar, adică arbori d e luncă, şi aceasta din ca u z a neîngrijirei.
De la în te m e e r e a serviciului sylvic al Bisericii adică din 1886,
această p ă d u r e a fost b in e îngrijită astfel că m asiv ul ei aşa cum
se prezintă azi, nu a ştea p tă d e cât să fie a m e n a ja tă , p en tru ca
lem nu l să fie d a t com crciului mai c u r â n d s a u mai târziu.
D u p ă v â n z a re a p ă d u re i cfcctuată în a n u l 1881 nici u n alt
venit nu a a d u s a c ea stă p ă d u r e Epitropiei de cât materialul p r o ­
venit din curăţirea p ă d u r e i in dijm ă în ia rn a a n u lu i 190.. m a te ­
rial care s ’e dat spitalului Rojiştea.
P a z a pă du re i se face dc u n s in g u r pădurar.
 P ă d u r e a O stro v e n i e situată p e m o şia O stro veni din plasa
J iu de J o s , ju d . D o ljiu, p e m a r g in e a D u n ă r e i şi la îm buc ă tura
Jiului cu D u n ă re a , dep ă rtată de B echet cu 4 km. şi de Craiova
cu 60 km .
Această p ă d u r e c c o m p u s ă din mai m ulte trupuri, u n e le mai
mari, altele mai mici, toate de spărţite între ele p e distanţe p r o ­
n u n ţa te prin locuri arabile ale moşiei.
C a şi m oşia pc care este situată, p ă d u r e a se g ă se şte în in-
diviziune cu statul şi alţi proprietari particulari, fiecare a v â n d p ă ­
zitorul său.
Deşi d e fapt toţi proprietarii în O stro v e n i a u po rţiunile lor
de teren, delim itate conform actelor proprietăţei d u p ă o h o tă r n i­
cie din 1873 pe care a u c on te sta t-o unii d in 'p ă r ta ş i, şi în u r m a c ă ­
reia T rib u n a lu l a decis o n o u ă d iviz iun e a moşiei prin o n o u ă
co m isiun e, totuşi p ă d u re a se g ă seşte mai toată pe partea Jie nilor,
azi N. T. P o p p ; n u p o a te însă nim en i din ei să taie ceva din p ă ­
d u re p â n ă la eşirea din indiviziune. S in g u r Statul a tăiat p â n ă
azi ostrovul V ârşaru dc lâ n g ă D u n ă r e care prin citata hotărnicie
se de de se lui.
D c altfel această p ă d u r e care are u n m asiv foarte variat dc
la o g r u p ă la alta, reclam ă cu s tă ru in ţă p u n e r e a ci în e xp loatare
din orice p u n c t d c vedere, m a i su s e a m ă că pe fiecare an se u-
sucă arbori de d im e n s iu n i mari, care trec peste 2— 2.50 c.m. în
gro s im e d in ca uz a bă trâ ne ţei, şi care în loc să fie v â ndu ţi la vrem e
pe a d evăratu l lor preţ, se v â n d azi uscaţi la licitaţie, transformaţi
ţn s tân je n i de foc p c cel m ai derizoriu preţ.
Această p ă d u re , care ca şi m o şia p ro vine d in d o n a ţiu n i, ar
trebui p u s ă în tăere în a in te ca justiţia să să p r o n u n ţ e a s u p r a di-
viziunei moşiei. Şi, oricum ar fi d iviziunea m oşiei, le m n u l ar tre­
bui tăiat, iar banii prinşi să fie distribuiţi p ro p o rţio n al fie cărui p r o ­
prietar, apoi terenul lăsat în p o s e s iu n e a acelui a căruia p o rţiun ea
îi cade d e drept.
 Epitropia are drept în această p ă d u r e şi moşie, d u p ă actele
ce p o se d ă la l l / 3 părţi din opt. M oşia în tre a g ă a v â n d suprafaţa
de 8941 pog . 1264 stj., partea Biscricii revine aşa d a r la 8 4 0 hect.
2800 m.p. s a u 1676 pog . 804 stj. p. fără delim itarea s ăte n ilo r de
la 1864.
P ă d u r e a O s tro v e n i n u are un pla n , aşa că n u p u te m p re ­
ciza întind erea e i ; p u te m insă afirma că ca are a prox im a tiv 400
hect. ră sp â n d ită în m ai m ulte buchete.
Ese nţe le cc c o m p u n m asiv ul acestei p ăd uri, s a u mai bine
zis al acestor b u ch e te , v ariază d u p ă situ a ţiu n e a t e r e n u l u i ; a s t­
fel su n t b u c h e te u n d e întâ lnim n u m a i p lo p şi salcie, în altele n u ­
mai salcie, în altele n u m a i steja r ş; puţin dc tot salcie, în altele
n u m a i ulm , stejar, iar în altele toate aceste e se n ţe am estecate, cum
în tâlnim în toate păd u rile no a stre d e pe m a r g in e a D u n ă re i.
Vârsta arb o rilo r variază î n t r e : 10 —6 0 —80 ani, în s ă D u n ă ­
rea în re vă rsa rea ei, ca şi Jiul ce străbate m oşia cu cele 3 braţe
ale lui p â n ă la vărsarea sa în D un ă re , face să se creeze p ăd u ri noui
d u p ă ce a p e le se re tra g la matca lor, de aceea găsirii b u c h e te de
păd u ri şi mai tinere, m u lte chiar în stare dc nueliş.
Dacă această p ă d u re s e c u l a r ă - c a să zic aşa s ’ar piine în
tăere, ca ar d a u n beneficiu b ă n e sc foarte mare.
Venitul ce a d a t p â n ă astăzi această p ă d u re , este n u m a i a-
cela provenit din v ânzări de le m n e uscate căzute, ea nefiind p â n ă
azi nici o d a tă p u să în exploatare.
I’aza ci se exercită de un p ă d u r a r p u s din partea Epitropiei,
uri altul din partea S tatulu i şi rin altul din p a rte a proprietarilor
particulari
D e altfel masivul p ă dure i este în b u n ă stare şi v eg e ta ţiu n ea
viguroasă. D acă îrisă această p ă d u r e ar fi a m e n a ja tă conform ştiin­
ţei, şi starea ei îm b u n ă tă ţită astfel, peste câtva tim p ar a ju n g e a
fi p o p u la tă cu arbori d e d im e n siu n i foarte p ro n u n ţa te . Această î n ­
grijire n u i se p o ate d a din cau z ă că nici u n u l din proprietarii
părtaşi nu se în d e a m n ă la aceasta, deşi p ă d u r e a e s u p u s ă r e g i­
mului sylvic. S i n g u r Statul ar p u te a d is p u n e a m e n a ja r e a ei, b a ­
zat p e dispoziţiile c od ului sylvic.
Această p ă d u r e nefiind p u s ă în tăere, nu d ă nici un v e n i t ;
ea e s u p u să capriciului d eliqu enţilo r, d e aceea serviciul sylvic are
m u lt a se o c u p a cu s tâ rp ire â ac e sto r v ă tă m ă to a re obiceiuri.
 Din cele p â n ă aci descrise, v e d e m că s u b raportul dom e­
niului sylvic, Biserica M a d o n a - D u d u o c u p ă o în s e m n a tă s u p r a ­
faţă de p ăd uri.
In re z u m a t, d ă m aci u n ta b lo u recapitulativ al stărei, în tin-
derei m asiv ului cum şi al v e niturilor ce au p r o d u s aceste p ăd u ri
de la 1886 p â n ă azi 1906, a d ic ă tim p de 20 ani M ai în a in te de
1886 nu au p r o d u s niciun venit, de oare-ce nu a u fost n ic iu n a —
afară d c M u rta p u s ă în tă e re d u p ă c u m a m spus.