LCh nr. 01/02-155 14.12.2021] Parlamentul Republicii Moldova & Deputat in Parlamentul Republicii Moldova in conformitate cu prevederile art. 73 din Constitufia Republicii Moldova si art. 47 din Regulamentul Parlamentului adoptat prin Legea nr. 797/1996, se inainteaza cu titlu de inifiativa legislativa proiectul de lege pentru modificarea Codului penal al Republicii Moldova. Anexa: 1. Proiectul de lege — 2 file; 2. Nota informativa— 8 file. Deputati in Parlament Spor Lesee Cea Bacuok Lhpucok fue Mase Uy i onel oe as (iATOL PARLAMENTULUT | Seam REPUBLIC MOLgOVA e. Brey BF era Republica Moldova, MD-2004, Chisinau info@parlament.nd Ba. Stefan cel Mare gi Sint 105 wonw.parlament.mdProiect PARLAMENTUL REPUBLICI MOLDOVA LEGE pentru modificarea Codului penal al Republicii Moldova Parlamentul adopta prezenta lege organic’. Art. I, - Codul penal al Republicii Moldova nr. 985 din 18.04.2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 72-74 art. 195 din 14.04.2009), cu modificarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza: 1. Articolul 126 se modificd dupa cum urmeaza: - Laalineatul (1), sintagma: ” 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate” se inlocuieste cu sintagma ”40 de salarii medii unare pe economie prognozate”’ . - Laalineatul (1') sintagma: ” 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate” se modifica cu sintagma ”100 de salarii medii lunare pe economie prognozate”. 2. Articolul 190 se modifica si va avea urmatorul continut: Articolul 190 Escrocheria ” (1) Actiunea premeditatt de dobindire ilicité a averii strdine, prin inducerea cu buna stint a persoanei in eroare, prezentindu-i ca find adevarat o fapté mincinoasi sau ca mincinoasé o fapta adevaraté, folosind nume sau calitati mincinoase, soldata cu transmiterea injusté a bunului c&tre fiptuitor sau c&tre o alté persoand si imbogittire nejustificata, se pedepseste cu amenda in marime de la 550 la 1000 unitéti conventionale sau cumuncd neremunerat in folosul comunitatii de la 120 la 240 de ore, sau cu inchisoare de pina la 3 ani. (2) Aceiasi actiune stvirgit&: a) cu folosirea de documente, inscrisuri sau date vadit false; b) de dou’ sau mai multe persoane; ©) cu folosirea situatiei de serviciu, se pedepseste cu amenda in mirime de la 850 la 1350 unitifi conventionale sau cu inchisoare de la 1 la 5 ani, in ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funofii sau de a exercita o anumit& activitate pe un termen de pin’ la 3 ani. (3) Actiunile prevazute la alin. (1) sau (2), savirsite in scopul dobindirii bunurilor de patrimoniu cultural nafional mobil, din siturile arheologice sau din zonele cu potential archeologic, se pedepseste cu amenda in m&rime de la 1850 la 2350 unit&fi conventionale sau cu inchisoare de la 4 la 7 ani, in ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate pe un termen de pina la 5 ani.(4) Actiunile prevazute la alin, (1)-(3) savirsite de un grup criminal organizat sau de o organizatie criminala, se pedepseste cu inchisoare de la 4 la 8 ani cu (sau fra) amenda in marime de la 1350 la 3350 unitafi conventionale. (5) Acfiunile prevazute la alin. (1)-(4) svirsite in proporfii mari, se pedepsesc cu inchisoare de la 4 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumitii activitate pe un termen de pind la 5 ani. (6) Actiunile prevazute la alin. (1)-(4) svirgite in proporfii deosebit de mari, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 12 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcfii sau de a exercita o anumiti activitate pe un termen de pind la 5 ani. Art.IL Prezenta lege intri in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Republicii Moldova. PRESEDINTELE PARLAMENTULUINOTA INFORMATIVA Ia legea pentru modificarea Codului penal al Republieii Moldova 1. Denumirea autorului si, dupi caz, a participanfilor la elaborarea | proiectului. Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative este elaborat gi prezentat de cétre un grup de deputafi in Parlamentul Republicii Moldova in condifiile articolului 73 din Constitufia Republicii Moldova precum si in condifiile art. 47 din Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr.747/1996. 2. Condifiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ gi finalitatile urmérite. 2.1. Potrivit datelor statistice oferite de Biroul National de statisticd, in anul 2020 fiecare a doua infractiune inregistrat& este din categoria infracjiuni contra patrimoniului 44,6%, Conform Raportului privind aplicarea sanctiunilor penale in Republica Moldova, cele mai multi i-si ispagesc pedeapsa in penitenciarele firii persoanele condamnate in baza infractiunilor contra patrimoniului dup cum urmeaza: Infractiune Numarul de | Numarul de } Numarul de detinuti la|detinuti la} detinuti a 01.10.2018 | 01.01.2020 | 01.07.2020 Articolul 145. Omorul intentional 1695 1288 1074 Articolul 147. Pruncuciderea Articolul 151. Vatamarea intenfionata | 574 494 367 grava a integrit&tii corporale sau a sinatatii Articolul 164, Rapirea unei persoane | 115 108 60 Articolul 165, Traficul de fiinte | 125 105 74 umane Articolul 171, Violul 553 521 332 Articolul 172, Actiuni violente cu | 414 381 210 caracter sexual (403 +11) | @71+10) Articolul 173. Hartuire sexual Articolul 186, Furtul 1804 1574 660 Articolul 187. Jaful 995 800 482 Articolul 188, Tilharia 188 793 466 Articolul 190. Escrocheria 515 388 296 Articolul 201', Violenta in familie 434 334 218 Articolele 217-219 Activitati | 632 781 460 ilegale/trafic de droguri ‘Articolul 264. incilcarea regulilor de | 121 99 112 securitate a circulafiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de citre persoana care conduce mijlocul de transport Articolul 264! Conducerea mijlocului | 163 110 60 de transport in stare de ebrietatealcoolic& cu grad avansat sau in stare de ebrietate produsa de alte substante Articolul 287. Huliganismul 398 350 153 Sursa: https://m.coe.int/report-criminal-sanctions-rom/1680a1c6f1 Aceasta se datoreaz inclusiv faptului c& legea penal prevede in majoritatea cazurilor in calitate de pedeapsi pentru infractiunile contra patrimoniului in proportii mari si deosebit de mari — inchisoarea, fairi a fi posibil aplicarea pedepselor alternative inchisorii La momentul actual potrivit art. 126 al. 1 si 1 Cod penal, se considera proportii mari valoarea bunurilor sustrase sau dobandite, care depligeste 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hot&rarea de Guvern in vigoare la momentul savarsirii faptei. La moment aceasta ar constitui echivalentul a 174 320 lei sau echivalentul a 8764 euro (conform ratei de schimb stabilité de BNM a 24.11.2021). Se consider proporfii deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase sau dobéndite ilegal care depaseste 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hot&rdrea de Guvern in vigoare la momentul sivarsirii faptei, La moment aceasta ar constitui echivalentul a 348 640 lei sau echivalentul a 17 528 euro (conform ratei de schimb stabilit’ de BNM la 24.11.2021). in unele cazuri pedepsele aplicate pentru infractiunile contra patrimoniului in proportii mari gi deosebit de mari, reiesind din proportiile stabilite la art. 126 CP sunt prea aspre si nu corespund gravitifii pericolului social al faptei comise. Modificarea cuantumului proportiilor de la art. 126 CP va micgora numarul de infractiuni grave si deosebit de grave, respectiv pedepsele cu inchisoare aplicate pentru faptele infractionale contra patrimoniului. Modificarile propuse vor decriminaliza unele infractuni, vor clasifica unele fapte din infractiuni grave si deosebit de grave in infracfiuni usoare si mai putin grave din diferite capitole ale codului penal. Astfel organele de urmirire penal se vor concentra mai cu seami la cercetarea infractiunilor de proporfii, va exista 0 alt& prioritare. 2.2, Dispozifia art. 190 Cod penal, in redactia existent, prevede rispunderea penala pentru infractiunea de escrocherie, adic’ dobandirea iliciti a bunurilor altei persoane prin inducerea in eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevaratd a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasi a unei fapte adevarate, in privinfa naturii, calitafilor substantiale ale obiectului, partilor (in cazul in care identitatea acestora este motivul determinant al incheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dac& incheierea acestuia este determinati de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile. Dispozitia articolului 190 alin. (1) din Codul penal este imprevizibil& si prin urmare, permite o interpretare extensiva. in descrierea elementelor infractiunii de escrocherie, legislatorul opereaza cu nofiuni din dreptul civil, care nu sunt definite prin prisma legislatiei penale.Conform art. 8 CP, caracterul infractional al faptei se stabilesc de legea | penal in vigoare la momentul sivarsirii faptei. Potrivit art. 3 al. 2) CP, 2) interpretarea extensiva defavorabilé si aplicarea prin analogie a legii penale sfnt interzise. Raspunderea penala de la articolului 190 din Codul penal este conditionata de existenfa unui. act juridic, nul sau anulabil, incheiat prin vicierea consimfamantului. in aceste condifii, la stabilirea componentei de infractiune prevazuta de articolul 190 din Codul penal trebuie s& se constate mai intai dacd actul juridic este nul, sau anulabil, inclusiv prin prisma prevederilor legislatiei civile, in ce parte actul juridic este nul sau anulabil si anume in privinta naturii, a calitétilor substantiale ale obiectului, a partilor, s& se constate daca identitatea parfilor actului juridic este sau nu motivul determinant al incheierii actului juridic, dac& incheierea actului juridic a fost sau nu determinaté de comportamentul dolosiv sau viclean. Din continutul dispozitiei art. 190 al. 1) CP nu este suficient de clar dacd producerea daunelor considerabile se refera doar la fapta de incheiere a actului juridic prin comportament dolosiv sau viclean, sau i la celelalte actiuni prevazute de dispozitia art. 190 CP. Prin dispozitia art. 190 al. 1) CP se indica ca infractiunea de escrocherie poate fi comis& si prin comportament dolosiv care a condus la incheierea unui act juridic care a produs daune considerabile, dar nu orice comportament dolosiv (cu rea credinf&) poate constitui o infractiune de escrocherie, in aceste prevederi s-ar putea incadra inclusiv faptele de neexecutare a obligatiilor civile care deriva dintr-un contract incheiat si care a provocat pagube considerabile. Neexecutarea obligatiilor care deriva dintr-un contract incheiat nu poate fi calificataé ca infractiune de escrocherie chiar daca s-a stabilit ca s-au folosit anumite manopere frauduloase pana la si in momentul incheierii contractului, in unele dintre astfel de cazuri, atunci cand au fost dosite anumite informatii despre calitatile substantiale ale obiectului, survine competenta instantelor de drept civil, care pot constata nulitatea, inclusiv rezolutiunea contractului cu aducerea parfilor la pozifia inifiala etc. in calitate de remediu juridic. Condifiile in baza c&rora poate fi imputatd infractiunea de escrocherie sunt similare cu cazurile de nulitate a contractului viciat de eroare si a contractului incheiat prin dol, prevazute la articolele 339 si 341 din Codul civil (nulitatea actului juridic afectat de eroare, sau nulitatea actului juridic incheiat prin dol). Eroarea ca viciu de consimfamént poate fi invocati gi in cazul tn care una din parti au avut o falsd reprezentare a imprejurarilor la incheierea unui act juridic. Escrocheria, asa cum este reglementaté in articolul 190 alin, (1), prezint& similitudini cu institutia dolului civil, care presupune, de asemenea, o inducere in eroare. Potrivit articolului 341 alin. (1) din Codul civil, actul juridic a carui incheiere a fost determinaté de comportamentul dolosiv sau viclean al uneia din parti poate fi declarat nul de instanta de judecata chiar gi in cazul in care autorul dolului estima cd actul juridic este avantajos pentru cealalta parte. Institutia dolului civil opereaza si in cazul in care autorul dolului estimeazi cA incheierea actului juridic este avantajoasa pentru cealalta parte.‘Astfel in dispozitia art. 190 al. I CP s-au suprapus sanctiunea nulitatii actului juridic care reprezinta raspunderea civila si raspunderea penal’, desi aceste tipuri de rispundere trebuie delimitate in mod strict. Dispozitia art. 190 creeaz riscul ca neexecutarea unor obligatiuni cu caracter civil s& fie calificat& in baza articolului 190 din Codul penal, contrar articolului 1 din Protocolul nr. 4 aditional la Conventia Europeand a Drepturilor Omului, care prevede c& nimeni nu poate fi privat de libertatea sa pentru singurul motiv c& nu este in masura sa execute 0 obligatie contractuala. Dispozitia art. 190 CP este in stare s& conduca, prin formularea sa, la cazuri de tragere a persoanelor la réspundere penala pentru neexecutarea obligatiilor civile. Legea trebuie sii defineasc& in mod clar infractiunile si pedepsele aplicabile. Aceasti cerinfa este indepliniti atunci cand un justitiabil are posibilitatea de a cunoaste, chiar din textul normei juridice relevante, iar la nevoie cu ajutorul interpretarii acesteia de cdtre instante sau cu. ajutorul unor profesionisti ai dreptului, care sunt actiunile si omisiunile ce-i pot angaja rispunderea penala si care este pedeapsa aplicabilA, in cazul unor incdlcari ale normei. Dezvoltarea progresivé a dreptului penal prin intermediul procesului de creare a dreptului este o parte bine-consolidata si necesara a tradifiei juridice. acelasi timp va exista intotdeauna un element de incertitudine cu privire la sensul unei noi dispozifii legale pana cand va fi interpretat si aplicat de instantele nationale (a se vedea, mutatis mutandis, practica CEDO Peringek v. Elvefia, 15 octombrie 2015 [MC], §§ 135, 138;Jobe v. Regatul Unit (dec.), 14 iunie 2011; Dmitriyevskiy v. Rusia, 3 octombrie 2017, § 82). Pentru ca si existe o norma clard a infractiunii de escrocherie se propune prin proiectul de lege ca in mod obligatoriu persoana s fie indus cu buna stiinfa in eroare de autorul inftactiunii prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, si se foloseasci de nume sau calit&ti mincinoase, iar drept consecinti si duc& la dobandirea ilicita si nejustificaté a averii straine, transmiterea injust a bunului c&tre faptuitor sau c&tre o altd persoané si o imbogiire nejustificata. Dispozitia actual de la art. 2! art. 190 prevede raspundere penala doar pentru dobandirea prin escrocherie a bunurilor de patrimoniu cultural national din siturile arheologice sau din zonele cu potential archeologic. Sit arheologic este terenul care cuprinde vestigii arheologice. Zona cu potential arheologic — este terenul in care existenta vestigiilor arheologice este documentata stiintific sau este presupusé in baza unor date indirecte (a se vedea art. 1 din Legea privind protejarea patrimoniului arheologic). Astfel dispozitia acestui articol este vaga si neclar&. in situafia in care s-ar comite o escrocherie cu insusirea bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural nafional mobil, dar nu se aflé nici in situri atheologice si nici in zonele cu potential archeologic, spre exemplu intr-un muzeu, rezultd c& nu ar fi aplicabila dispozitia al. 2! art. 190 CP. De-a lungul timpului au existat diferite cazuri mediatizate in mass-media cénd anumite fapte au fost condamnate penal ca find infractiuni de escrocherie, desi o parte a societ&tii, inclusiv juristii, percepeau astfel de cazuri ca fiind de natura civilé. Pentru a permite instantei de judecat& sa decid obiectiv reiesind din circumstantele fiecdrui caz aparte, este nevoie de micsorat sanctiunile de la art.190 CP, ca instanta de judecati si poata aplica o pedeapsa penal fiecdrei persoane in dependent de gradul de vinovatie, implicare la comiterea infracfiunii si gradul de pericol social pe care-I reprezinta. 3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scop armonizarea legislatiei nafionale cu legislafia Uniunii Europene Proiectul nu are ca obiectiv armonizarea legislafiei nationale cu legislafia Uniunii Europene. 4. Principalele prevederi ale proiectului si evidentierea elementelor noi. 4.1 Prezentul proiect de lege modifica cuantumul proporfiilor mari si deosebit de mari prevazute la art. 126 Cod penal, descrie faptele care constituie infractiunea de escrocherie prevazuti de art. 190 Cod penal. 4,2. Proiectul de lege prevede c& proportii mari reprezint& valoarea bunurilor sustrase, dobindite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, pastrate, comercializate, trecute peste frontiera vamala, valoarea pagubei pricinuite de o persoani sau de un grup de persoane, care depaseste 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hot&rarea de Guvern in vigoare la momentul savarsirii faptei. La momentul actual, conform Hot&ririi Guvernului nr. 923 din 22.12.2020, cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2021 constituie 8716 lei. Echivalentul a 45 de salarii medii lunare pe economie prognozate va constitui 392 220 lei. Conform proiectului de lege proportii deosebit de mari va reprezinta valoarea bunurilor sustrase, dobandite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, pastrate, comercializate, trecute peste frontiera vamal&, valoarea pagubei pricinuite de o persoand sau de un grup de persoane, care depaseste 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotarérea de Guvem. in anul 2021 aceasta constituie 871 600 lei. Aceast& modificare va decriminaliza unele infractiuni existente, va clasifica unele fapte din infractiuni grave si deosebit de grave in infractiuni usoare si mai putin grave. 4.3. Potrivit proiectului de lege, obiectul juridic special al infractiunii de escrocherie ~ va constitui relatiile sociale de protectie a patrimoniului impotriva actelor de escrocherie. 4.4, Obiectul material al infractiunii va fi orice bun mobil corporal cu o valoare economic’, mijloace financiare, orice categorie de valori (active) corporale sau incorporale, mobile sau imobile, inscrisuri cu valoare patrimoniala, sau bunul imobil. In cazul cand obiectul infractiunii de escrocherie constituie bunuri imobile, datoriti sintagmei: ”dobandirea ilicité a averii straine”, este necesar ca aceste bunuri imobile si aparfind cu drept de proprietate victimei pand ca aceasta din urmé s& fie deposedatd prin inducerea intentionata in eroare. Conform art. 449, 465, 510 al. 2) Cod civil, in cazul bunurilor imobil dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se dobandeste la data inregistrarii in registrul bunurilor imobile, producénd efecte de la data ora si minutul depunerii cererii la organul cadastral teritorial. Avand in vedere cele expuse, in cazul infractiunii de escrocherie ce are obiect material un bun imobil care nu este inregistrat in Registrul bunurilor imobile cu drept de proprietate al victime, sau dac& faptuitorul_nu_a reusit inregistrarea dreptului de proprietate la organulcadastral, faptele prevazute de art. 190 indreptate impotriva acestui bun imobil nu pot constitui infractiune consumata, ci doar in dependenti de circumstante — pregatire, sau tentativa de infractiune. 4,5, Este de mentionat ca in redactia existent a dispozitiei art. 190 al. 1) CP, obiect material al infractiunii sunt bunurilor altei persoane, ce ar insamna bunurile unei persoane fizice sau juridice. in proiectul de lege, dispozitia art. 190 al. 1) prevede “dobindirea ilicita a averii straine” ceia ce inseamna fapta de dobandire a oric&ror bunuri straine, inclusiv a entitafilor care nu au statut de persoana juridicd (nationale sau internationale). 4.6. Latura obiectiva se exprima doar prin actiune (inactiunea nu va fi infractiune de escrocherie), care induce o alti persoanA in eroare, creeazi o reprezentare falsa, eronati a realitafii prin: a) prezentarea ca find adevarat o fapta mincinoasi, b) prezentarea ca mincinoas& o fapt& adevarata, c) foloseste nume sau calitati mincinoase. 4.7. Nu va fi suficientd o simpla ticere chiar daca féptuitorul va avea obligatia de a informa, nici folosirea unei stari anterioare de inducere in eroare, va constitui infractiune doar fapta insofita de inducere in eroare, care se soldeaza cu insusirea averii straine. 4.8. Nume mincinoase - sunt nume reale sau imaginare care nu sunt ale faptuitorului. Calitatile mincinoase - sunt calitatile pe care nu le are faptuitorul, calitatea de reprezentant al unei persoane fizice, al unei companii (exemplu insusirea unor mijloace prezenténdu-se mincinos drept reprezentant al unei companii). 4.9, In cazul infractiunii de escrocherie consumate va fi nevoie ca faptuitorul sau o alt’ persoani in folosul c&reia a actionat faptuitoral si intre in posesia ilegala a bunului strain, s& aiba posibilitatea reala de a se folosi si a dispune de acesta la dorinta sa, iar victima s&-si piarda proprietatea, posesia bunului, transmifindu-l fSptuitorului sau altei persoane prin fapta dolosiva a faptuitorului. Persoana vat&mata mai intii este dusi in eroare si doar dup& aceasta faptuitorul dispune asupra patrimoniului victimei, 4.10. Vointa posesorului care isi remite bunurile citre fiptuitor nu va fi valabila gi nici realizaté in mod liber. Vointa posesorului va fi falsificaté prin ingel&iciune, urmirindu-se scopul nu pur si simplu de a-I induce in eroare, ci si de a-l determina s& participe in procesul de luare a bunurilor din propria-i posesie si transmiterea injust a bunului c&tre faptuitor sau cdtre o alti persoana. 4.11. Pentru ca sa existe infractiunea de escrocherie, este necesar sa existe legtura cauzala intre fapta dolosiva si deposedarea de bun drept consecinta. 4.12. Fapta infractional& tn noua redactie a art. 190 CP se va consuma la momentul deposedarii bunului si producerii prejudiciului material. 4.13. Latura subiectiva a infractiunii de escrocherie se va exprima prin intentie direct& cu scopul de a obfine pentru sine sau pentru altcineva un folos material injust si o imbogitire nejustificata. 4.14, La alin, 2) art. 190 s-a indicat in proiectul de lege, ca find agravanté fapta de escrocherie sivarsit&: a) cu folosirea de documente, inscrisuri sau date vadit false; b) de doud sau mai multe persoane; c) cu folosirea situafiei de serviciu, Este_o prevedere noua agravanta de escrocherie cu folosirea de_documente,inscrisuri sau date vadit false. In asemenea situatii va fi necesar ca faptuitorul s& utilizeze si s& prezinte un document oficial, contracte, recipise, declaratii, acte contabile ce contin informafii sau date evident false, despre care fiptuitoral cunostea c& ele sunt false. .15. La dispozitia alineatului (3) Cod penal a fost prevazuta fapta de escrocherie, comisa in scopul dobandiri bunurilor de patrimoniu cultural national mobil, din siturile arheologice sau din zonele cu potential archeologic. Astfel in aceasta redactie alin (3) CP va prevedea raspundere gi pentru sustragerea prin escrocherie a bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil. Potrivit art, 2 lit. a) din Legea nr. 280/201! privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, patrimoniu cultural national mobil este— ansamblu de bunuri culturale mobile, clasate in patrimoniul cultural national cu valoare deosebité sau exceptionala istoric, arheologicé, documentar’, etnografica, artistic’, stiinfificd si tehnic&, literar’a, cinematograficd, numismaticd, filatelic’, heraldic’, bibliofila, cartografica, epigrafica, estetica, etnologica si antropologica, reprezentind marturii materiale ale evolutiei mediului natural si ale relatiei omului cu acest mediu, ale potenfialului creator uman. 4.16. in redactia proiectului de lege, alin 3) al art. 190 va cuprinde faptele de escrocherie care au ca obiect material tot patrimoniul cultural national mobil. 4.17. in redactia proiectului de lege sanctiunile prevazute la alineatele 2-6 au fost micgorate. Cea mai aspra pedeapsé fiind de pand la 10 ani tnchisoare. 4.18, Aceste modificari de lege vor duce la reexaminarea unor caue penale cu sentinfe de condamnare definitiva, pentru a fi aplicata Jegea penala mai blind’ prin prisma art. 10 gi 10! Cod penal. 4.19 Pe o mare parte din cauzele penale aflate in procedura organului de urmirire penali, procurorului, instanfelor de judecati va trebui modificaté invinuirea deoarece insdsi num@rul alineatelor au fost schimbate si continutul | acestora la fel au suferit modificari. Acest fapt poate fi efectuat ou resursele umane | existente. Partea pozitiva este ci fiecare fapti de escrocherie cercetatii penal va fi reevaluatd suplimentar pentru a decide dac& nu este cercetati penal o fapti de natura civil. 5. Fundamentarea economico-financiara. Consideram c& modificarile de lege propuse nu necesita cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat. 6. Modul de incorporare a actului fn cadrul normativ in vigoare. Prezentul proiect de lege se incadreaza in cadral normativ in vigoare si nu necesiti modificarea altor acte normative. 7, Avizarea si consultarea publica a proiectului. Proiectul va fi plasat pe pagina oficial a Parlamentului, va fi consultat ou Uniunea Avocatilor, MAI, Procuratur’, instanfele de judecat&, mediul academic, societatea civila. 8. Constatirile expertizei anticoruptie. Proiectul de lege urmeaz& a fi expertizat de Central Nafional Anticorupfie in conditiile legii. 9. Constatarile expertizei juridice. Proiectul de lege urmeaza a fi supus expertizei juridice in conditiile legii.10. Constatarile altor expertize. Projectul nu contine nici un aspect ce vizeazA reglementarea activitafii de intreprinzator, respectiv, nu este necesarA elaborarea Analizei Impactului de Reglementare (AIR). Deputafi Spor Lied2.0 GEL