Tipurile de comic

-„Chirița în provinție”-
Vasile Alecsandri

Comicul este o categorie estetică având drept efect râsul, determinat de contrastul dintre aparență
și esența naturii personajelor și manifestat prin mijloace specifice de realizare. Opera Chirița în
provinție de Vasile Alecsandri este o comedie de moravuri, cu rol satirizator, în care se întrunesc
toate tipurile de comic.

Comicul de situație:

- căderea Chiriței de pe cal; Șarl: „ușoară ca o pană de lișiță”

- vinderea curcanului ca peșcheș de 57 de ori
- deghizarea lui Leonaș în ofițer, birjar și actriță (tehnica qui-pro-quo)
- episodul în care Ion aduce un răvaș de la Bârzoi, iar Chirița, deși nerăbdătoare să afle vestea, îi
cere slugii să i-l înmâneze așa cum cere eticheta, cu șervet și farfurie; Ion se conformează,
așezând, însă, șervetul și talgerul peste răvaș

Comicul de caracter:

- Chirița și Bârzoi întruchipează, într-o manieră caricaturală, două tendințe contrare, anume cea
inovatoare și cea conservatoare
- Chirița reprezintă parvenitismul și snobismul boierului de țară, nemulțumit de condiția sa;
totuși, ea are meritul de a susține progresul social, propunând celor apropiați un nou mod de viață
- Bârzoi - aflat sub autoritatea soției (deși se opune cu vehemență schimbărilor, vociferând
mereu, se conformează pentru a-i face pe plac)
- Guliță întruchipează tipul răsfățatului și al prost-crescutului, căruia toți se străduiesc să-i facă
pe plac

Comicul de limbaj:

- notă pregnantă regional moldovenească (șî, țâne, cumnățâco, nineacă, litopisățu)

- amestec comic de cuvinte românești și franțuzești („ils sont de minune”, „c’est qu’il est très…
zburdatic”, „est-ce que vous êtes… mulțămit”)
- traducerea defectuoasă, eronată în franceză a unor expresii idiomatice specific românești, adică
prezența decalculilor frazeologici („boire un cigare”, „tambour d’instruction”, „fleurs
 de coucou”, „parlera comme l’eau”)
- cuvintele franțuzești inexistente ale lui Guliță (fripturision, furculison, învârtision, trântision)

Comicul de nume:

- sugerează inferioritate, idioțenie, prostie, lezare a autorității

- „Bârzoi” - numele este antitetic față de comportamentul personajului, aflat sub papucul soției
- „Guliță” - sugerează, prin sufixul diminutival, retardul
- „Șarl(ă)” - varianta neaoșă a numelui Charles, duce cu gândul la „șarlatan” (deoarece pretinde
că îl învață franceza pe băiat)
- „Chirița” – trimite cu gândul la diverse onomatopee (a mârâi, a chițăi, a cotcodăci); indică
personalitatea protagonistei (enervantă, mahalagioaică)

Comicul de intenție:

-se realizează prin contrastul esență-aparență, întrucât intenția dramaturgului nu este numai aceea
de a prezenta întâmplări comice, ci și de a moraliza și satiriza anumite defecte umane precum
incultura sau snobismul
-dramaturgul ironizează aceste defecte prin intermediul cuplului Leonaș-Luluța, cuplu care
susține ideile progresiste și naționaliste (căsătoria bazată pe dragoste, iar nu pe motive financiare,
onestitatea).

Comicul de moravuri:

- logodna din motive financiare dintre Luluța și Guliță („cum să pierdem așa o zestre”)
- fumatul și călăritul sugerează snobbism
- vorbitul în limba franceză
-dorința de a parveni a Chiriței
-antiteza dintre progres