CAPITOLUL I ANALIZA INFORMAŢIEI:

1.1 Noţiuni de bază, informaţie, decizie

Încă din antichitate au fost puse în evidenţă două tipuri de prelucrări de informaţii:
 prelucrarea textelor = scrisul
 prelucrarea numerelor = calculul numeric.
Calculatorul a fost inventat de om ca urmare a necesită ții prelucrării rapide a unui volum din
ce în ce mai mare de date. Odată cu dezvoltarea acestuia a fost posibilă prelucrarea automată a
datelor.
La baza dezvoltării tehnicii de calcul a stat teoria informației și circuitele electronice
active (circuitele electronice integrate).
Astfel, utilizatorul transmite calculatorului date de intrare pe care ma șina să
le prelucreze conform unor instrucțiuni (program) pentru a obține rezultatul sau datele de ieșire.
Da

Calculator personal
(Personal Computer,

DATA – reprezintă o înşiruire de caractere numerice sau alfanumerice care

are o anumită semnificaţie. (exp:nr.telefon robot)
În urma procesului de prelucrare (procesare) a datelor se obțin informațiile.
INFORMAŢIA – se defineşte ca un fiind un mesaj, ce reflectă starea unui sistem şi care
aduce receptorului un spor de cunoaştere. (exp:ora exactă)
Deci, obiectul prelucrării îl constituie datele iar rezultatul prelucrării sunt informaţiile.
Informația are caracter de noutate și caracter obiectiv (exp:opinia nu este o informație
pentru ca este subiectivă).
În fundamentarea DECIZIILOR, informaţiile reprezintă “materia primă”.
Informația elementară este informația furnizată prin precizarea unei variante din două
posibile (exp: răspunsul la întrebarea ”Plouă”, poate fi ”da” sau ”nu”). Informația elementară
utilizată într-un sistem de calcul se numește BIT (BInary digiT), adică una din cele două cifre
binare 0 sau 1. Biții se grupează câte 8 și formează un byte sau un octet. (1 octet = 1 byte = 8 biți)
TEMĂ : Dați un exemplu de informație obținută, specificând datele de
intrare si prelucrările necesare.

1.2Tehnologia informaţiei şi societatea

În decursul istoriei, societatea a evoluat, fiecare etapă fiind definită de anumite

caracteristici. Societatea în care trăim astăzi este o societatea bazată pe tehnologia informaţiei.
Domeniul în care a pătruns foarte repede TIC este ce al afacerilor, deoarece acolo
informaţia este necesară pentru a “supravieţui” – datorită globalizării şi a competiţiei.
Calculatorul a creat un spaţiu virtual de desfăşurare a afacerilor, în care resursa cea mai
importantă este informaţia.

1
 Implicaţiile tehnologiei

Societatea Supermagistrala Comerţul

informaţională de informaţii electronic

1. Societatea informaţională

La capătul lanţului de procese care transformă datele în informaţii se găseşte utilizatorul.

Noi toţi suntem beneficiarii proceselor de transformare a datelor în informaţii cu ajutorul
calculatorului. (exp:mesajul afişat de automatul bancar după ce aţi comunicat codul şi parola,
vocea din receptorul telefonului care ne spune ca numărul format nu există).
Viteza mare de calcul a micşorat timpul necesar prelucrării şi furnizării răspunsului şi
a făcut ca secolul în care trăim să fie secolul informaţiei. Cine are informaţia are puterea,
deoarece aceasta poate fi folosită în luarea celor mai bune decizii pentru interesul unei comunităţi.
Societatea în care trăim a devenit o societate a informaţiei în care atât viaţa privată cât şi
cea de la locul de muncă sunt dependente de prelucrarea informaţiilor cu ajutorul calculatorului.

2. Supermagistrala de informaţii

Este o infrastructură globală de comunicaţii, prin numeroasele conexiuni din toată lumea,
care leagă între ei milioane de utilizatori pentru a face schimb de informaţii.
Este formată din:
 informaţia propriu-zisă – care este stocată în baze de date
 infrastructura de comunicaţii – care asigură transportul informaţiilor
Este realizată prin intermediul reţelei internet care conectează ţări din întreaga lume.
Reţeaua internet nu este importantă numai prin dimensiune, ci şi prin faptul că oferă o
nouă infrastructură globală, modificând modul în care oamenii interacţionează.

3. Comerţul electronic

Este o nouă formă de afaceri. Prin intermediul reţelei internet, o companie îşi poate
comercializa produsele sau serviciile. Acest mecanism se mai numeşte “magazin virtual”, iar
activitatea se desfăşoară astfel:
Compania vânzător îşi prezintă produsele prin intermediul paginilor web pe propriul
site. Sunt prezentate interactiv imaginile produselor, ordonate după diverse criterii (categorie, marcă,
preţ).
Clientul vizitează site-ul, stabileşte ce doreşte să cumpere şi completează un formular
electronic cu comanda sa care este transmisă online furnizorului. Paginile site-ului trebuie să fie
dinamice şi interactive.
Cei doi parteneri stabilesc modalitatea de plată: carte de credit, banking electronic (transfer
bancar), digital cash (bani reali transformaţi în puncte de credit)
Cumpărătorul alege modul în care vor fi ambalate produsele şi comunică adresa la care vor
fi livrate.