S. Marcus1 M. Bocoș2 C.

Cucoș3
competența psiho – pedagogică – competențe psihopedagogice și metodice
competență didactică, psihopedagogică – capacitatea de a transmite
totalitatea capacităților necesare – ce asigură eficiența psihopedagogică a
altora cunoașterea pe care o posedă
construirii situațiilor educative demersurilor educaționale realizate
competența profesional – științifică –
competențe științifice – se referă la planul competență disciplinară, academică – profesorul trebuie să aibă o vastă
totalitatea capacităților necesare
disciplinei predate cultură științifică în domeniul pe care îl reprezintă
cunoașterii unei discipline de învățământ
competența psiho – socială – totalitatea competențe manageriale și psihosociale –
competența psihorelațională – deschiderea către elev și către motivarea
capacităților necesare stabilirii și ce țin de managementul educațional și
acestuia
menținerii relațiilor educaționale curricular
competența morală – totalitatea
capacităților ce asigură cadrului didactic o competențe transversale competența valorică – profesorul este un reprezentant al vremii sale
conduită etico – morală
capacitatea de a lucra în echipă și de a lega parteneriate – cooperare cu
alți formatori
cunoașterea și integrarea noilor tehnologii de informare în practica
didactică – adaptarea tehnologiei informaționale la nevoile de învățare
ale elevilor
competența autoreflexivă, critică în raport cu propria activitate
educativă – automonitorizarea activității desfășurate
Tabelul 1.1. Analiză comparativă a tipologiilor referitoare la competențe în literatura de specialitate românească

1
Marcus, S. (1999). Competența didactică – perspectivă psihologică. București: Editura All Educațional, pag. 20 – 21
2
Bocoș, M. (2013). Instruirea interactivă. Repere axiologice și metodologice. Iași: Polirom, pag. 98 – 99
3
Cucoș, C. (2014). Pedagogie. Ediția a III-a revăzută și adăugită. Iași: Polirom, pag. 508 – 509