a t aes, 'BUGOOINA. IGOANACoperta I: MAnistirea Putna - vedere generala Foto: ierodiacon Damaschin, ieromonah Tarasie (M-rea Putna) Manastirea Sucevita - Scara Virtutilor IV: Ruga Foto: Valentin Moscaliuc Reportajele din aceasta carte au fost prezentate, in cea mai mare parte a lor, de-a lungul anilor, in emisiunile postului Radio Romania Binecuvantare O candela pentru o icoana Cartea Domnului Mircea Motrici adund lumina, lumina pentru a fi vazuta cu inima, lumind care vine de la Dumnezeu »Parintele Luminii“ si se revarsa ca binecuvantare in multe frumuseti ale muntilor, ale vailor, ale padurilor, ale izvoarelor, ale florilor si albinelor, ale caselor si bisericilor, dar mai ales ale chipurilor oamenilor harnici si darnici, credinciosi si intelepti din Bucovina, lumini ale chipurilor sfintilor din icoanele si frescele Bucovinei, devenite valori universale. Autorul adund si oferd cu talent si bucurie lumina din frumusetea anotimpurilor, locurilor sfinte si pitoresti, din Jrumusetea istoriei trecute si a viefii prezente, toate indreptate spre Cer si Inviere. Lumina aceasta face din carte o candela care ne arata deodata taina si stralucirea pamdntului binecuvdntat al Bucovinei aparat prin jertfa, sfintit prin rugdciune si munca. Alaturi de I.P.S. Arhiepiscop Pimen, binecuvaéntam si noi publicarea acestei carti, felicitam pe autor si indemndm pe cititori sa foloseasca aceasta carte ca sa iubeasca si mai mult Srumusetile pamdntului romdanesc, armonia dintre frumusetile Creatiei lui Dumnezeu si frumusetile create de oamenii plasmuiti dupa chipul lui Dumnezeu - Creatorul, pentru ca lumea sa fie lumina a lubirii vesnice. + Daniel, So Mitropolitul Moldovei si Bucovinei 5Cuvant fnainte Orice zona a Tarii noastre isi are frumusetile ei. Frumuseti naturale date de Dumnezeu - tot lucrul mdinilor Sale si frumuseti create de om: biserici, manastiri, case, picturi, sculpturi si toate celelalte opere de arta izvorate si inspirate din credinta stramoseased. Frumosul in arta noastra romdneasca este unul, in primul rand etic, moral si in al doilea rand estetic; frumosul etic arata viata de sfintenie a omului. Romdnul crestin ortodox in tot ce infaptuieste, in tot ce vorbeste este calauzit de acest frumos moral: vorba ii este masuratda, ,,dreasad cu sare“, cum ne spune cuvdantul Sfintei Scripturi. Cuvdntul moral este sinonim cu frumos, frumosul moral. Tata de ce atunci cand vorbim cu oamenii pamdntului nostru, atunci cand privim tot ce au creat, gandurile si inima noastra se indreapta catre Cer, catre Dumnezeu, izvorul vietii si al sfintirii viefii noastre. In acest frumos este prezent Dumnezeu, sau cu alte cuvinte spus, in acest frumos il simtim pe Dumnezeu, ne intalnim cu Dumnezeu De aceea, vrednicul si talentatul ostenitor intru ale condeiului, Mircea Motrici si-a intitulat cartea de fafa, pe bund dreptate, ,, Bucovina, icoana spre cer“.Aceasta realitate, aceasta incarcatura de sfinfenie a pamdantului, a omului si a infaptuirilor lui o poate vedea, simti, ingelege si trai oricine are ,,ochi de vazut si urechi de auzit“. Nu este de ajuns numai sa privesti, ci sd si vezi; nu-i de ajuns numai sa asculfi pe cel care-fi vorbeste, ci sd si infelegi, sa patrunzi dincolo de cuvinte, sa-i percepi inima, sufletul cu care-fi vorbeste. Autorul nostru a vazut si a inteles Icoana Bucovinei care », este partea cea mai veche si mai frumoaséd a {arii noastre, Raiul Moldovei", cum marturiseste Mihai Eminescu, marturisire consemnata si de autorul cartii, in primele pagini ale ei. Dumnezeu sa binecuvanteze cu bucuria mantuirii pe harnicul Mircea Motrici, vlastar viguros al pamdntului Bucovinei, adanc traitor al credintei noastre stramosesti, un ascet in gandire, cuvant si privire, un traitor sincer printre nevoitorii manastirilor, un apropiat al slujitorilor sfintelor noastre altare si un frate curat, devotat, al oamenilor curafi cu inima, care nu lipsesc din cartea de fata. Sunt oamenii satelor noastre din vetrele preacurate ale Ortodoxiei romdnesti, cei ce trudesc, privind permanent catre Dumnezeu, cdatre Cer. La Praznicul Adormirii t+ Pimen, Maicii Domnului, ky Manastirea Putna im ay 2001 Arhiepiscop al Sucevei si Radautilor Icoana spre cer ride cate ori am dorit si astern slove despre Bucovina, ma cuprindea ezitarea. imi atinteam privirea asupra hartici albe, in chip de scuza. Ce se mai poate rosti despre acest colt de pamant romanesc? Ce se mai poate gandi despre aceasta parte de lume unica prin minunatia ei? Dup ore de cautare, imi luam, totusi, avantul sa mai adaug cateva randuri. Dar nu despre intreaga ei maretie, ci despre un petic de cer din cerul ei vast, despre un pale de molizi din nesfarsita ei padure, despre un gopot de izvoare din infinita revirsare a apelor, despre oamenii statorniciti intre muntii ei maiestuosi. Reciteam cele scrise si mi se parea, aproape de fiecare data, ci. am comis o impietate, cici Doamna Bucovina paseste atat de demn in ceruri si pe pamant, incat a o atinge macar si cu gandul e o incercare naiva ce iti iarta indrazneala numai pentru cA este indrazneala. Si, totusi, am incercat, de mai multe ori, sa incalc aceasta lege sacra si am intrat in universul Bucovinei. Am patruns, de fiecare data, cu o mina aparte, oarecum vinovata, cA nu pot spune totul despre ea, ca nu-i pot aduna intr-un m4&nunchi de fraze toate splendorile, ca n-o pot situa, cu depline puteri, pe tronul vechimii milenare. Ea singura igi face dreptate. Eu nu vreau decat si exprim o farama din dreptatea ci. Asa mi-am permis sa mai adun cate ceva, rod al popasurilor mele de reporter.Mircea Motrici — -——$ $$$ —§|_ $$ Fara a merge la bara pledoariilor patimase, am urmirit si descopar prin paginile scrise cate un adevar din existenta ei. Cat de adanc o fi acest adevar, cat de frumos gi de drept o fi, cat de dureros, asta m-a preocupat mai putin. Caci iubirile sunt dincolo de bine gi de rau. Tar iubirea mea fat de Bucovina se aseaza de partea binelui. O spun, 0 strig, gandesc mereu, pe drumul ce duce spre dorul nesfarsit pentru acest meleag. Aud dangat de clopot la Putna si indemn de om bun in matca unui destin innoit de libertate. $i toate acestea sunt 0 chemare spre stralucirea ei. Atunci cand sunt departe de casa, ma las cufundat in amintiri si simt cum clipele devin fara de egal. Uneori, ma intreb: De unde or fi gasit acei mesteri anonimi albastrul atat de rar al Voronetului, cand Bucovina se scalda in verde, cand Bucovina este 0 patrie a codrilor adanci? Care din acei mesteri a avut puterea sa se ridice peste negura racoroasa a padurii si sd-si opreasca privirea in azurul nedefinit al cerului? De unde vine, oare, culoarea Voronetului’ Secole de taina au alimentat acest mit si, iata, sunt cinci veacuri de cand ctitoriile lui Stefan cel Mare si Sfant siale altor voievozi deschid poieni astrale in marile paduri ale Bucovinei. Cred ca Albastrul de Voronet este perechea pamanteana a verdelui sadit de natura pe obcini. Nicdieri in alta parte nu cunose 0 maiastra ingemanare ca aici. Primavara, Bucovina e un strigat de la o obcina la alta, un strigat ce imita miscarea intre Orion si Lebada. Totul e o calma mangaiere a cerului si o intalnire intre cocorii ce vin spre luncile Sucevei, Moldovei sau Siretului. 10 Bucovina, icoand spre cer Vara, ea este o celebrare a apelor si padurii, cand se revarsa multimi de oameni din zari indepartate si asculte clopotele nemuririi noastre. Toamna e o sclipire fara margini, un dulce clipocit al anilor; secole de visare se aduna in rotundul acestui anotimp. Acum, Bucovina este feeric tinut, oratie de nunta intre cerbii ce bonciluiese pe inaltimi. Barbatii isi aduna in staule avutul. Satele inalta turnuri de fum. Pregatiri spre zipezile nordice. Gospodarii isi ascut tapinele. Alti barbati si alte femei mai au de strans roadele ogorului, iar zilele lor incep decuseara gi se termina in urmatoarea seara pentru cA, iat, iarna e pe drum, mireasa artagoasa. ... Dintotdeauna, Bucovina a iradiat lumina si a primit lumina curata a celor din jur, a celor ce au poposit in fata altarelor sfinte de-a lungul veacurilor. Asa vad eu Bucovina. Asa este Ea. De aceea, 0 privesc $i noaptea in oglinda lunii. O simt in vene ca 0 zvaenire a dorului de a o revedea. indemnul lui A. E. Baconsky este la el acasa pe intreg acest spatiu si rasund mereu ca un ecou de balada pe triluri de ape... ,Daca vrei sa uifi ori sa-ti aduci aminte, urca spre nord si bate noaptea la portile manastirilor Bucovinei, unde mitologia europeana isi are unul dintre altarele ei. Acolo vei parcurge in vis vremuri de marefie necunoscutd si vei auzi fosnind fluturii verzi ce se desteapta pe crengile unor arbori sacerdotali pregatind ritualul lui Aprilie, zeul misterios $i nestatornic, venind mereu din alta parte cu soare generos si cu deslantuiri violente pe crestele inalte unde se ingdnd lumina si umbra. Asemenea lui Iacob vei urmari turmele in somptuoase amurguri $i vei urca halucinante scari intre nori si valuri de ceafa, printre singuratati 11Mircea Motrici = infioratoare unde tacerea e muzica si toate lucrurile capata Jormele gandului tau. Poate ca vei surprinde si una dintre Surtunile primaverii care schimba pielea serpilor si insufletesc brazii penafi ai acelor finuturi, una dintre furtunile clare, izbucnire de lumini vijelioase si crude ca mugurii, betie tandra gi regeneratoare. Poate ca vei intrezari pe stanci viorii si horatice, capra neagra cu magnificenta ei de statuie ciudata, deasupra abisurilor unde se ascund zépezi agonice si duhuri exilate. Poate ca vei auzi cdntand cocosii sdlbatici in Saptul zorilor, vei auzi cdntecul lor de nebunie, de dragoste si de moarte in hotarele noptilor primaverii pe fundalul de murmure si de neguri palide ale spatiilor carpatine wdjite de Eminescu, de Sadoveanu, de Blaga... Mergi si inchina-te acelor solitudini vigoare si farmec. “ invafa religia lor de Vad Bucovina in ochii copiilor. O poarta si raurile in limpezimea lor. $i Moldova, si Suceava, si Bistrita, si Dorna, si Suha... O au in inima si in vis toti cei ce au plecat candva din aceste locuri. Dintr-o ograda cu prispa joasa, calcaté de vreme si vremuri... Este Ea. Cu muntii, cu dealurile, cu poienile, cu campurile revarsate in tulburatoarele acorduri ale viorii lui Ciprian Porumbescu. Ce frumos se ascunde, uneori, in pecetile stelaréale versului eminescian si in gingasia lui Labis! Ea, cu licarirea copilariei, cu mama, cu tata, parinti tarani, in satul ce igi inalta spre cer trunchiu-i milenar. $i invatatoarea 12 ss _ Buccovina, icoana spre cer ce mi-a pus condeiul in mana si m-a indemnat sa deschid lacatul cartilor... $i ulita ce se pierde si acum in orizont. Fixand locul si rolul acestei provincii in spatiul romanesc, de-a lungul intregii istorii a poporului nostru, Eminescu afirma ca: ,,Bucovina este partea cea mai veche si mai frumoasa a farii noastre, raiul Moldovei, fiindca acolo e sfanta cetate a Sucevei, scaunul domniei vechi, cu ruinele farii noastre, acolo scaunul“ firesc al unui mitropolit care in rang $i neatdrnare era egal cu patriarhii, acolo sunt moastele celor mai mari dintre domnii romani, acolo doarme, Dragos, imblanzitorul de zimbri, acolo Alexandru, intemeietorul de legi, acolo Stefan, zidul de aparare al crestinatatii. Bucovina este tara presarata cu biserici si mandstiri, zidite de luminatii domni ai Moldovei... Bucovina este pamdntul nostru cel mai scump este obarsia Moldovei si pamdntul cel mai infloritor unde traia, odinioara poporul cel mai liber...“ Bucovina este ,, pamdnt sfant, a cdrui aparare ne-au costat penoi rduri de sange, veacuri de munca, toata inteligenta noastra trecutd, toate miscarile cele mai sfinte ale inimii noastre“... Tata de ce simtirea traitorului de astazi pe aceste meleaguri are adancimi deosebite, carora timpul inca nu le-a dat claritatea dorita. Mostenirea spirituala acuza de multe ori neputinta zilei. Marile adevaruri despre aceasta parte de pamant romanesc ce continua sa fie rupta in dou tin treaza intreaga fiinta.Mircea Motrici Asa ii simt mereu inimile inima ei de dor - Cernauti inima ei de munte - Raraul inima ei verde - Campulung Moldovenesc inima ei de cAntec si legenda - Suceava inima ei intru unitatea neamului - Putna Este Ea... Bucovina, icoanad spre cer, caldtorind in mantie duhovniceasca, din suflet in suflet, din vatra in vatra, urcand prin ruga si frumusete, purtand prin veacuri, ca aura, sigiliul nemuririi. 14 Sub aripa Sfantului Ioan at clopotele la Manastirea Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava si linistea dinaintea inserdrii asterne chemarea spre lacasul voievodal. Se aprind luminile liturgice, iar stralucirea lor imbraca altarul cu inaltimi duhovnicesti. Bat clopotele la poalele Cetatii de Scaun a Musatinilor, unduirile lor leaga departarile, aduc luna mai aproape, mangaie fosnetul brazilor din preajma, iar stema Moldovei de la intrarea in manAstire {ine strans in bratele sale anii de glorie si neatarnare... Deschid poarta locului cu céteva randuri desprinse dintr-o pagina de suflet semnata de Prea Fericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane: yn zorii diminetilor sau in lumina lind a asfintitului, dangatul clopotelor din vechiul turn al lui Petru Schiopul actualizeaza acelasi mesaj de veghe si indltare, ca pe timpul Marici Sale Stefan Voievod din neamul lui Alexandru cel Bun Sunetele argintii de aici se intretaie cu ecourile din cealalta Parte, din incinta si incaperile cetafii, alcatuind tonali $i armonii ca ,,Oda bucuriei“ din nemuritoarea Simfonie a IX-a 15Mircea Moric — a lui Beethoven. Rascolitoare de inimi si de simtiri, acestea trezesc Siorul respectului si dragostei pentru tofi acesti incepatori de viata, cultura $i vitejie romaneasca. Coborarea, prin timp, catre crezul si epoca mareaja a inceputului si dainuirii noastre se savarseste aievea, intr-un chip deosebit aici, la Suceava, vatra atator jertfe si atator momente de slava. Pietrele incremenite in indltarea zidurilor de secole adauga parca noi dimensiuni de pastrare a multor epoci de cultura. “ Manistirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava este lacasul unde ostenitori sunt calugarii. De-a lungul secolelor, aici a fost tinuta mereu aprinsa flacara constiintei nationale, a credintei stramosesti intru unitate de cuget si simtiri pentru apararea Bisericii lui Hristos. Pentru a afla cateva file din cronica acestei manastiri, m-am adresat parintelui Grichentie Natu: - Parinte, veacuri de-a randul, poporul nostru crestin ortodox si-a inaltat rugaciunile catre Dumnezeu in lacasuri sfinte. Mai intai, in cele simple, din lemn, apoi in biserici cu ziduri groase... - Da. Bucovina cu manastirile ei ca niste perle strélucitoare marturisese credinta si evlavia domnitorilor, a mosilor si stramosilor nostri. In acest loc minunat si deosebit se afla multe ctitorii impodobite si inzestrate cu frumuseti spirituale ale Ortodoxiei romanesti. In nordul Moldovei, cdlatorul este atras si de Manastirea Sfantul Ioan cel Nou prin arhitectura intregului agezamant monastic, ridicat de urmasii Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare $i Sfant, si anume, Bogdan al III-lea gi Stefanita Voda. $< Bucovina, icoanda spre cer Moldovenii, pentru a se apara de valurile navalitorilor, si-au zidit forturi si intarituri, intre care cea mai puternica, pe aceste meleaguri, a fost Cetatea Sucevei. Ea a ocrotit, in timp, tinuturile, stema cu capul de bour si sceptrul batranei Moldove. Sub maretele ziduri, generatiile noastre tinere igi intaresc credinta, astazi, la auzul testamentului voievodal: ~~ ,, Tineti minte cuvintele lui Stefan, care v-a fost baci pana la adanci batranefe... ca Moldova n-a fost a stramogilor mei, n-a fost a mea si nu e a voastra, ci a urmasilor vostri si a urmasilor urmasilor vostri, in vecii vecilor...“ _ Manastirea a fost zidita intre anii 1514-1522, cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, iar in ea, nu dupa mult timp, aveau sd fie aduse moastele Sfantului Mare Mucenic Ioan cel Nou. Biserica are un plan si detaliu dupa cele ale Manastirii Neamt. Este insa mai mare si nu are gropnita. Dimensiunile impresionante isi regasesc explicatia in faptul ca ea trebuia sa inlocuiasca biserica Miraufi in functia de Catedrala Mitropolitana. Lacasul a fost refacut in 1783, 1828 gi 1904-1910. In cursul lucrarilor de la inceput de secol, desfagurate sub conducerea lui Karl Romstorfer, s-au schimbat ramele ferestrelor gi portalul pridvorului. S-a indltat cu inca un cot turnil clopotnita, iar acoperisul de sindrila a fost inlocuit cu unul de figla in culori diferite. Pisania asezata deasupra usii dintre pridvor si pronaos are urmdtoarea inscriptie: =, Cu vrerea Tatdlui, cu ajutorul Fiului si cu savirsirea Sfantului Duh, a voit blagocestivul si de Hristos iubitul Io Bogdan Voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al tarii Moldovei, 17Mircea Mor ii—=— $$ —§ sa zideasca biserica Mitropoliei Sucevei, unde este hramul Sfantului mare mucenic si purtator de biruinta Gheorghe si a inceput a zidi in anul 7022 si nu a izbutit sao savargeasca, iar fiul sau Io Stefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu, domnul {arii Moldovei, cu ajutorul lui Dumnezeu, a zidit de la ferestre in sus $i a savargit-o in anul 7030 a lunii noiembrie 6 sia domniei sale, al saselea curgator si s-a Sfintit de mana Prea Sfintitului Mitropolit Kir Teoctist“. Arhitectura acestui lacas este monumentala, biserica este construita in plan triconic, cu o turla pe naos si se compune din: altar, naos, pronaos si pridvor. Zidul dintre naos gi pronaos 4 fost inlocuit printr-un arc semicircular. Catapeteasma dateazé din 1796 si a fost repictata $i poleita cu aur in secolul trecut. Pisania ne lamureste ca pridvorul a fost construit de Teofan Mitropolitul, care a venit de la Manastirea Rasca, in cinstea Sféntului Mare Mucenic Ioan cel Nou. Complexul de monumente medievale de la Mandastirea Sfantul Ioan cel Nou mai cuprinde eclesiarnita, ctitorita de mitropolitul cariurar Anastasie Crimca intre anii 1626-1 629, $i turnul clopotnifa zidit de voievodul Petru Schiopul in anul 1589. Din punct de vedere arhitectural, biserica Manastirii Sfantul Joan cel Nou marcheazd trecerea de la epoca lui Stefan cel Mare la cea a lui Petru Rares. Pictura interioara a fost executata in 1534. Desi este acoperita de fum pe alocuri, usor modificata, pictura interioara, din care nu lipseste tabloul votiv, atesta virtutile de artisti ale Pictorilor ce au trudit aici, Pictura exterioara este din vremea lui Petru Rares siazdcut multa vreme sub un strat de tencuiald. 18 =. Byccovina, icoandi spre'cer Cu prilejul restaurarii din 1904-1910, fatada sudica a fost curdfata panda la abside, scofandu-se, astfel, la lumina temele: Arborele lui Iesei“ si Imnul Acatist cu scenele ,,Rugul in flaciri “ si, Asediul Constantinopolului“, destul de bine pastrate. Este de observat ca Arborele lui Iesei are, dedesubt, pilda Fiului risipitor intr-un registru orizontal, iar, de o parte si de alta, sunt pictati filosofii antici. n bani Tencuiala cazuta de pe fatada vestica lasa sa se vada ca si aici a fost zugravita, potrivit canonului, ,,Judecata de Apoi". Pe latura din fafa a raclei moastelor Sfantul Ioan cel Nou, aflata in interiorul bisericii, se pastreaza una din cele mai importante ferecaturi de argint din Moldova medievala. Ea este compusa din 12 placi de argint aurit, reprezentand martirul Sfantului Ioan cel Nou. Domnitorul Alexandru cel Bun reuseste, la 26 iulie 1401, sd obtind de la Patriarhia Ecumenica din Constantinopol doua acte extrem de pretioase. Ridicarea blestemului si Ridicarea la rangul de Mitropolie a Bisericii din Moldova, cu recunoasterea lui Iosif Mugat ca prim mitropolit al ei. Patriarhul Matei de Constantinopol trimite, in 1402, la Suceava, o delegatie din care faceau parte Grigore Tamblac si Manuil Arhonul, delegatie care purta gramata de confirmare a instalarii lui Iosif Musat ca Mitropolit al Moldovei, cu resedinta in Suceava. ) - Nu demult, parinte Grichentie, a fost inscrisa inca o pagina distinct in istoria acestei manastiri... - Vechii cronicari ar fi rdnduit cu slove alese ziua sfintirii noului paraclis. Acest al doilea lacas vine cu binecuvdntare sa contureze ansamblul monahal de aici. Biserica este langa Paraclisul construit de vrednicul de pomenire mitropolitul 19> Mircea Motrici Anastasie Crimca, lacas ce strdjuieste cladirea voievodala a Musatinilor. Asadar, la mai bine de 450 de ani prin osérdia Prea Cuviosului Arhimandrit Grigorie Halciuc, Staretul acestei Sfinte manastiri si prin Purtare de grijé.a Inalt Prea Sfintitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei $i Radautilor, pentru a raspunde nevoilor duhovnicesti ale manastirii si ale crestinilor de pretutindeni ce vin in pelerinaj la moastele sfantului, s-a ridicat acest Paraclis intre anii 1992-1996, Se implineste, astfel, 0 nazuinté santa a sufletelor celor care iubesc aceasta manastire de-a avea un sion nou, pe masura credintei si a dragostei de Dumnezeu, De aceea, ziua Sfintirii a fost pling de bucurie, o zi in care am putut marturisi impreuna cu bsalmistul David: , aceasta este ziua pe care a Sacut-o Domnul. Sa ne bucuréim, sé ne veselim intr-ansa“... Si aceasta bucurie nu este numai a celor ce suntem aici. Se bucura, impreund cu noi, $i cei ce-si dorm somnul de veci in incinta acestei manastiri, slujitori gi ostenitori adormiti intry Domnul de-a lungul vremii, - Sa ne oprim gi la pictura... -A fost pictata in fresca de cunoscufii pictori sucevenj Mihai $t Gavril Morosanu, Daca intri in aceasta noua biserica, exclami, Sara si vrei, impreuna cu Psalmistul: ,,Una am cerut de la Domnul gi Pe aceasta o voi cétuta. Sq locuiesc in Casa Domnului $i in toate zilele Viefii mele, sd-mi satur ochii de Srumusetea Domnului $1 sa cercetez cy drag locasul Sau ; Sunt ani multi si putini de cand Alexandru cel Bun impreund cu vladicii, boierii $i curtenii, s-ain vrednicit a aduce 20 = Bucovina, icoand Spre cer Sucevei un sfant Protector, pe Marele Mucenic Toan cel Nou, ce a pitimit in slavita Cetate Alba de la limanul Nistrului. Si mult bine si multa a aratura avura locuitorii din aceasta au puterea continuitatii, Tata de ce l-am Tugat pe parintele arhimandrit Vartolomeu, un adevarat argint vin al manstirii, si-mi zugraveasca, prin Cuvinte simple, ziua de 24 iunie din an, ziua cand portile Sucevei - Pe buna dreptate, unul dintre cei mai cunoscuti Sfinti ai Bisericii Romanesti - strdmosesti, chemat in rugdaciuni ca ecrotitor al Moldovei si Bucovinei - avand Sfintele sale moaste Pastrate in intregime prin Harul lui Dumnezeu - este Sfantul Mare Mucenic Joan, supranumit ,, cel Nou de la Suceava". Este numit asa fiindca moastele Sale strajuiesc aici, la Suceava, de $ase veacuri. Era originar dintr-o cetate numita Trapezunt - in Nordul Asiei Mici (Turcia de astazi) - pe malul Marii Negre. ~ Nascut in jurul anului 1300 din parinti dreptcredinciogi - de neam grec - se indeletnicea, in tineretea sa, cu comertul pe mare si, astfel, a ajuns in Partile tarii noastre, la Cetatea Alba (1330), dreptcredinciosul loan; stralucind prin calitati sufletesti, Curafie, cinste si milostenie, a starnit invidia capitanului corabiei cesta a urzit un plan de a-l bierde pe blandul $i linistitul loan Prin ponegrirea lui la stapanitorul Cetitii Albe - care era un tatar. Intre acuzele aduse evlaviosului Ioan erau $i acestea ca el 21Mircea Motrici ——= este hotardt sa se lepede de crestinism si sa se inchine soarelui si lunii. Statornicia in credinta ortodoxa a smeritului Ioan gi Jermitatea cu care el marturisea pe Dumnezeu au starnit mania inaltului dregator, care a poruncit torturarea Mucenicului Ioan, hotardand, in cele din urmd, moartea prin decapitare. Dumnezeu, », Cel ce pe toate le vede si le cunoaste“, n-a lasat ascunsa viata sa pilduitoare si a preaslavit trupul sau prin semne ceresti, vazute atat de cei credinciosi, cat si de cei necredinciosi - dintre acestia, unii s-au convertit la crestinism. Vestea despre martiriul sau, petrecut, dupa unii, in anul 1330, si despre faptele minunate, petrecute la locul unde se aflau Sfintele Sale Moaste, a ajuns sa fie cunoscuta Voievodului Moldovei, Alexandru cel Bun. Doritor sa aiba in Cetatea de Scaun a Sucevei sfinte moaste, porunci si le aduca pe acestea de la Cetatea Alba la Suceava, capitala Moldovei in acel timp. Acest eveniment se intampla la 24 iunie 1402 (dupa alti istorici la 1415), in contextul istoric-bisericesc al infiinfarii Mitropoliei Moldovei si al recunoasterii acestui act de catre Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol. Racla cu Sfintele Moaste a fost asezata in biserica Mirauti, Catedrala Mitropolitand, si aici au ramas pana in 1589; in acel an, tot in ziua de 24 iunie, Domnitorul Petru Schiopul, a stramutat racla cu Sfintele Moaste in noua bisericd, zidita de Bogdan al Ill-lea si de Stefanita Voda, loc in care se afla si astazi. Pentru o perioada de aproape o suta de ani (1686-1783), la retragerea din Moldova a regelui polonez Jan Sobieski, moastele Sfantului Ioan cel Nou au fost luate de acesta si duse in Polonia. . 22 = Bucovina, icoana spre cer in 1783, in urma vizitei pe care a facut-o in Bucovina, Imparatul Austriei, Iosif al Il-lea, impresionat de rugdmingile credinciosilor si preogilor de aici, a ordonat readucerea Sfintelor Moaste la Suceava. El a supravegheat personal indeplinirea acestui fapt si s-a ingrijit si de restaurarea Bisericii Miraufi - prima Catedrala a Moldovei si ctitorie a Musatinilor, ca si de restaurarea Catedralei de drept, biserica manastirii de astazi a , Sfantului Ioan cel Nou". Pelerinajul readucerii moastelor a fost cu adevarat impresionant. A inceput in noaptea de 18 iunie 1783 si s-a incheiat la privegherea praznicului Indiltarii Sfintei Cruci, in seara zilei de 13 septembrie, acelasi an Emotionant a fost momentul petrecut la trecerea pe podul de pe raul Colacin, la frontiera dintre Galifia si Moldova de Nord. De o parte, statea multimea credinciosilor Galifiei, care pldngeau pentru plecarea acestui pretios $i sfant odor, iar, de cealalta parte, statea multimea credinciosilor moldoveni, veniti in numar de cateva mii si avdnd in fata pe episcopul Dositei Herescu cu un sobor de 204 preoti. Toti erau imbracati in haine de sdrbatoare, cu prapori, flori si lumanari aprinse, plangand de bucurie pentru intoarcerea acasa a ocrotitorului si mijlocitorului lor - Sfantul Ioan. In acest fel, Sfantul Ioan devenea, prin atasamentul credinciosilor, un Sfant al intregii Ortodoxii, al Greciei si Asiei Mici - prin origine, al romdnilor moldoveni, prin adoptie si salasluirea sa, si al ortodocsilor din indepartata Polonie, prin pelerinajul exilului sau. De aceea, sarbatoarea sa, in fiecare an, la 24 iunie, cheamd credinciosi din cele patru laturi ale tarii $i chiar din afara hotarelor. 23Mircea Morici —= xs Hramul dureazd, propriu-zis, doud zile, inclusiv noaptea de priveghere. Cu acest prilej, are loc, la Suceava, un mare pelerinaj. Credinciosii, invesmantati in haine traditionale de sarbatoare, pornesc din satele lor, cu o zi-doud inainte, venind pe jos, cu carufele, cu masinile, cu autobuzele, cu trenul, si sosesc in numar mare chiar in ajunul zilei de Sanziene, cand are loc mica brocesiune de luare a Sfintelor Moaste din biserica si ducerea lor la locul amenajat, care este baldachinul din incinta manastirii. Alaturi de Sfintele Moaste, Strdjuiesc preofti care-i intémpind pe credinciosii pelerini veniti pentru inchinare. Odata cu acesti pelerini, sosesc $i viefuitori din manastirile de monahi sau monahii pentru a ajuta la ascultarile ce sunt de trebuinta in aceasta manastire, pentru a infrumuseta atmosfera hramului i pentru a pregati agapa (masa dragostei crestine) care se ofera participangilor. Preofii monahi privegheaza aldturi de credinciosi, marturisind, asculténdu-i si povatuindu-i in problemele lor de suflet. Alfii amenajeaza scena pe care se va oficia slujba Praznicului, impodobind-o cu frumoase ghirlande din cetina de brad si cu flori de sdnziene, lasand sa iasa in evidenja icoanele sarbatorii hramului, Este greu de infatisat felul in care se desfasoara acest pelerinaj, cum se adund credinciosii, cu ce evlavie gi sfiala se inchind la Sfintele Moaste, cum isi ating hainele, Sruntea sau pruncii lor, pe care-i tin in brafe, cum aduc flori de tot felul, spice de grau, crenguje inflorite si, mai ales, sanziene sile ating de racla Sfantului, asa precum faceau multimile credincioase din timpul Méntuitorului Hristos, care-L imbulzeau gi vroiau sa se atinga de El sau de hainele Lui, pentru a fica o binecuvantare aceasta atingere pe care sa 0 duca pentru cei ramasi acasd. 24 Bucovina, icoand spre cer Este imposibil sa arati in cuvinte cum vibreaza mintea si inimile credinciosilor. Dumnezeu, care stie inimile tuturor, le rasplateste. Slujba privegherii este armonizatad de toate vocile participante $i ca o simfonie se unesc vocile acelea cu glasurile ingerilor, care, zi si noapte, Il preamaresc pe Dumnezeu. Dup4a aceasta slujba de priveghere si dupa cuvantul arhieresc de invafatura, incinta manastirii ramane plina de eredinciosi, care petrec intreaga noapte aici. Unii isi cauta un colfisor pentru putind odihna, alfii inconjoara biserica mergand in genunchi, cu lumdnari aprinse, cantand si laudand pe Dumnezeu, iar alii, trecdnd sa se inchine la Sfintele Moaste de mai multe ori. In dimineaja zilei de praznic, vin parintii stareti $i maicile Starefe de la manastirile bucovinene si preoti sosifi cu enoriasii lor. Niciodata nu lipsesc pelerinii din Maramures, Ardeal, Dobrogea sau Muntenia. De asemeni, vin si preoti cu credinciogi din finuturile romdnesti instrdinate - nordul Bucovinei si Basarabia. Slujbele care incep din zorii zilei de hram - Sfintirea pei sau agheasma, Sfanta Taina a Mastlului, Acatistul Sfantului loan Botezatorul, Acatistul Sfantului Mare Mucenic Ioan cel Nou, Ceasurile - sunt premergatoare Sfintei Liturghii. in batai de toaca gi in dangat de clopote, toti credinciosii isi indreapta privirile spre locul de slujire a Sfintei Liturghii. Intotdeauna, este prezent arhiereul locului, Inalt Prea Sfintitul Arhiepiscop Pimen, cu blagoslovenia caruia se SAvarsesc toate aceste randuieli, si alti ierarhi invitati. Raspunsurile la Sfanta Liturghie sunt cantate alternativ de corul tinerilor seminaristi, de glasurile curate ale copiilor, de traditionalul cor al Parohiei Bosanci, de corul Manastirii »Sfantul Ioan“ si de credinciosii prezenti. 25Mircea Motrici Cuvéntul parintesc de invafatura este rostit de Inalt Prea Sfintitul Pimen sau de un alt ierarh. Credinciosii care s-au pregatit si s-au spovedit pentru impartasire primesc Sfintele Taine, desavarsind, prin aceasta, participarea lor la sarbatoarea zilei. La terminarea Sfintei Liturghii, se desfasoara pelerinajul de insotire a Sfintelor Moaste pe strazile orasului. Soborul de ierarhi si preoti, impreuna cu credinciosii, tot in dangat de clopote, isi indreapta pasii, alaturi de militari, care poarta pe umeri racla cu Sfintele Moaste, si pornesc la drum. In dreptul bisericilor aflate pe traseu, convoiul se opreste si se rosteste o ectenie, dupa care multimea isi reia pelerinajul. Clericii stropesc cu agheasma pe tofi cei din cale si-i binecuvadnteaza. La inapoiere, racla cu Sfintele Moaste este reagezata in curtea manastirii si sta aici pana la vremea Vecerniei, cand, in cantari de laude aduse Sfantului Mucenic Ioan de catre preofi si credinciosi, sunt agezate la locul obisnuit din Bisericd. Dupa terminarea Vecerniei, credinciosii pelerini ramasi, in frunte cu preotii lor, se inchina la Sfintele Moaste ca semn de ramas bun, dar fard sa uite ca Sfantul este oriunde atunci cand este chemat in rugaciune, si, astfel, se intore la casele lor cu inimile incarcate ca si albinele de nectarul Sanzienelor. Bat clopotele la Manastirea Sf. oan cel Nou de la Suceava... Ecou ce vine din tacerea temeliilor sau din cetate. Nesfarsire de ruga la candela sfinteniei aprinsd mereu de sufletul curat al stramosilor odihnind la radacina secularilor arbori din curte. Armonie intre generatii pe drumul ce duce spre moastele Sfantului care ocroteste pe mai departe traitorul pe aceste 26 —— Sa Buccovina, icoana spre cer meleaguri, dar, deopotriva, si pe oaspetele dornic sa-gi aplece genunchii in fata raclei. Smerenie, evlavie, cuvant cu putere multa... Bat clopotele la manastire, iar sunetul de arama asterne veacurile, unul dupa altul. Continuitate cu timp si fara de timp, cu staruinta si har revarsat. Bat clopotele la Suceava si in acest inceput de mileniu. Bat si pentru cei de aici, si pentru cei de aproape, dar si pentru cei din alte zari ale pamantului romanesc... Le auziti?... 27Adieri de frumusete a doua adieri blande coborate din padurea de stejari aflata in apropiere, imaginile se apropie una dupa alta, formand un val continuu arcuit spre bolta cerului. Destine, amintiri ale unor vieti in care trecatori de seam prin veacuri pe aceste meleaguri au lasat frumusetea in trupul locului pana astazi, cind admiratia te cheamii la ceas de contemplare, la ceas de respect, la ceas de liniste. in urma a ramas murmurul satului. Calci pe alee in curtea Manastirii Probota, inconjurat de bratele uriase ale zidurilor, iar intrebarile se opresc ca si inima la uimirea timpului ce a invelit ca si pamantul atatea taine ale unor secole cu tasniri spre noi cei ce poposim in vraja cautarilor. Ctitorie voievodala purtand pe umeri pecetea intru zidire si pomenire a lui Petru Rares, aici unde ilustrul domnitor si-a ales locul de veci. Aici odihneste Oltea Doamna, cea care a dat viata celui care avea sa ajunga Sfantul $tefan cel Mare. in popasul privirii, pisania de piatra cu litere daltuite dezvaluie momentul implinirii: Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh. Tata eu, robul stapdnului meu Tisus Hristos, Io Petru Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei, 28 Bucovina, icoand spre cer fiul lui Stefan voievod cel Batran, a binevoit Domnia mea, cu buna mea voie in al patrulea an al stapanirii noastre imparatesti azidi acest hram in numele arhiereului si facctorului de minuni Nicolae, fiind egumen kir Grigorie, in anul 7038 (1530) oct. 16. inainte de acest licas, in apropiere, a existat o biserica cunoscuta in documente sub denumirea ,,Sfantul Nicolae din Poiana“. Urmele acestei zidiri se mai pastreaza si astizi,ca semn al unei continuitati voievodale in aceste locuri. Facem aici o precizare a timpului din care vine. Ramisitele paméantesti si piatra de mormant ale Doamnei Oltea au fost stramutate din biserica veche din poiana, in biserica imperiala a lui Petru Rares, in anul 1904, sub directa supraveghere si indrumare a lui Nicolae Iorga. De Probota este legat numele mitropolitului Dosoftei, méanastirea reprezentand lacasul unde s-a format caracterul sau religios - moral si s-a conturat profilul personalitatii sale. Urmeaza Grigore Rosca, un alt mitropolit al Moldovei, care a avut ideea realizarii de cdtre voievod a frescelor din nordul Moldovei, apoi Veniamin Costache, un alt nume de rezonanta al timpului. Sica fireasca zugravire a trairilor ostenitorilor pentru mama domnitorului $tefan, alatur, aici, vorbele fostei starete, maica Heruvima care imi spunea: »Doamna Oltea ramdne, peste veacuri, un exemplu greu de egalat in inimile multor crestini, Mama sfanta, Doamna Oltea fost cea care, prin lucruri sfinte, bune si folositoare, a vegheat a un inger coborat din Cer si a ocrotit fericirea copilasilor Sai. Mama care a pus suflet si credinta in educarea fiului ei, 29Mircea Motrici care a luptat si aparat dreapta credin{a si fara, a fost cea care a stiut cand sa imbine bundatatea cu asprimea. Manastirea Probota este mandra ca sub cupola ei odihneste cel mai fidel exemplu de mama, exemplu ce ar trebui sa-l imprumute, sa-l urmeze toate mamele din lume in cresterea si educarea copiilor lor. Desi departe de fiul ei, pe care-I stia mereu in lupte, prin rugaciune, Doamna Oltea era alaturi de el cu inima. Tot aici, sunt ramdsitele pamantesti ale celui care a scos din suflet cele mai frumoase culori pentru a le cere mesterilor sa le astearnd pe zidurile manastirilor“. Stralucirea de astazi a Probotei e redata in rostirea maicii starete Marina, din 10 iunie 2001, cand a avut loc slujba de resfintire a bisericii: - De la inceput, vreau sd va spun ca manastirii noastre ti spunem Perla de la hotarele Bucovinei pentru cd, acum, innoita, ea arata aproape ca pe vremea lui Petru Rares. Ne bucurém ca am ajuns sa traim momente cu adevarat inaltatoare pe aceste locuri incdrcate de istorie, unde nu numai in trecut, ci i astazi, este prezent domnitorul Petru Rares cu intreaga-i familie si Doamna Oltea. Manastirea Probota, dupa o perioada de mai mult de 100 de ani, in care mandstirea nu a mai functionat cu viata monahala, iatd s-a redeschis, acum 10 ani, dupa multe incercari, dupa multe greutati. Putem sd spunem ca Mandstirea Probota isi recapata splendoarea de odinioara. - Sub patronajul UNESCO, am inteles... - Santierul de restaurare a functionat sub egida UNESCO. Au participat si forurile noastre romdnesti, Ministerul Culturii si Arhiepiscopia. 30 ———— Bucovina, icoand spre cer - $i iaté cum frescele stralucesc intru asteptarea acestui moment... - Vedem biserica manastirii noastre imbracata in vesmant de sarbatoare, pictura proaspat restaurata da o noté in plus de admiratie pentru aceasta zi. De fapt, in primul rand pictura face faima Manastirii Probota, care este unicat cel putin la noi in fara. -Au trecut atétea veacuri, cinci aproape la numar iar Probota este acum parca aceeasi. - Au trecut, intr-adevar, cinci veacuri si nu a fost usor pentru aceasta mandastire. A fost mandstirea aproape cea mai incarcata de istorie si cea mai vitregita in acelasi timp. Pe scurt, as putea sa spun cititorilor ca, dupa ce Petru Rares, la indemnul egumenului Grigorie Rosca, viitor mitropolit al Moldovei si var primar cu Petru Rares, hotaraste sd-si faca necropola voievodala la Probota, manastirea a fost in culmea ei de prospetime, de ascensiune, ca sa spun asa. - Oaspetii din intreaga tara, oaspetii din lume sunt asteptati din nou aici, la Manastirea Probota. - Dupa ce a fost vitregita de turci, de tatari, de jefuitori de tot felul, dupa ce a fost vitregita de istorie, dupa atatea veacuri, biserica va avea o dubla functiune, pentru oficiile religioase si ¢a monument istoric pentru turistii si pelerinii romani si straini. De aceea asteptim la noi pe tofi iubitorii de istorie, de arta religioasd, de cultura si, nu in ultimul rand, de spiritualitate. , _ Tot lang’ morméntul mamei Sfantului Stefan cel Mare, cu Inalt Prea Sfintitul Pimen: -Mormintele stramosilor nostri, mormintele parintilor nostri Sunt altare sfinte, pentru ca ei sunt mori cu trupul, dar nu gi cu 31Mircea Motrici = — sufletul. Aflandu-ne in fata morméntului lui Petru Rares, ne ducem cu mintea si cu inima la frescele exterioare, la bisericile din vremea sa $i ctitorite inainte de el. Deci, aceste fresce exterioare au dus faima intelepciunii, priceperii, credinfei, barbatiei poporului nostru. Restaurarea acestui monument deosebit este rezultatul unei iubiri jertfelnice. E dragostea celor din Japonia, pentru cé au contribuit cu o suma mare pentru aceste lucrari; este vorba de 1.000.000 de dolari. E vorba de grija si priceperea celor care au lucrat efectiv, specialisti din afara tarii si specialisti din fara noastra. - Au fost ani de migala, de truda, aici, la Probota. - S-a lucrat, putem spune, ca si lao broderie, cu varful acului pentru ca n-a fost usor sa inlaturi culorile puse mai tarziu, dar peun material, pe o tencuiala care purta niste culori ale vechilor picturi si trebuia, sigur, multa grija, multé pricepere, multa daruire, cum am spus, o jertfa cu totul deosebita. Oamenii acestia au dovedit cu prisosinta lucrul acesta pentru ca atat de mult a stat la inima lor aceasta lucrare sa fie facuta bine $i intr-un timp record, incdat ei au creat $i condifiile de a munci si in timpul iernii folosind instalatia de incalzire centrala intr-o maniera care sa nu dauneze frescelor. S-au creat toate conditiile pentru ddinuirea acestor valori nepieritoare care ne prezinta si ne reprezinta. Si, din darile de seamd care se vor face, lumea va ingelege doud lucruri: cat de mari sunt cheltuielile pentru ingrijirea acestor monumente de patrimoniu si cat de necesar este ca sd cream aceste posibilitati, aceste resurse. Sigur, la noi, aici in Bucovina, avem marea sansd de a avea aceste posibilitati prin Fondul Bisericesc, numai daca cei in drept vor infelege ca acesta sd reintre in administrarea Bisericii. 32 an ——— Bucovina, icoand spre cer - Doresc sa va mai intreb, inalt Prea Sfintia Voastra Pimen, ce inseamni, iata, racordarea la circuitul turistic, la marile valori ale neamului romanesc a Manastirii Probota’? - Aceasta inseamna o completare a cunostintelor despre trecutul nostru, pentru ca daca revenim la celelalte monumente gi auzim ca pictura aceasta este din timpul lui Petru Rares, ne intrebam: Cine este acest Petru Rares? Este un voievod. Unde este inmormdantat? La Probota. Deci, acum vin oamenii sa vada aceasta ctitorie infrumusefata cu fresce ca si celelalte biserici sizicem cd este prima biserica pictatd si in interior $i in exterior, restul urmeaza sa se restaureze. Venim sa aducem un omagiu acestui voievod, ctitor de biserici sfinte, ctitor de frumusete romdneasca si crestind ortodoxd. Este in avantajul tuturor celor care vor sa cunoasca trecutul neamului nostru romdnesc. Multi din cei ce vor poposi aici se vor lumina cu mintea vazdnd ce inseamné aceste valori si datoria fata de ele si, aici, Sigur vor infelege cu adevarat ce inseamnd sd restaurezi o sfanta biserica si vor veni sa facd o metanie nu numai la morméntul slavitului voievod Petru Rares, ci si la mormantul mamei lui Stefan cel Mare, care a stiut sa-l indrume aga cum indrumd orice mama, sa-si iubeascd tara si credinta neamului deopotriva. In multime, la poartd, ma apropii de un om, venit calare la Sarbatoarea manistirii. Sub zidurile uriase, el mi se parea un Ostean al lui Petru Rares, reintors din lupta. - Daca v-am gasit clare pe cal, insemna ca va plac caii... - Sigur. - De cati ani aveti acest cal? - De cand era tata baiat. 33,Mircea Motrici - Asa, si cati ani aveti? - 74 de ani. - Multi inainte! $i de ce ati venit? Iata, sunteti la poarta manastirii lui Petru Rares... - Am stiut ca vine si regele Mihai... - Si n-a venit... - Sin-a venit. L-am asteptat si pe Domnul Iliescu... - Si n-a venit... - N-a venit. Si asa ca a venit preotul de la Suceava. - Inalt Prea Sfintitul Pimen... - Da. Si iaté ca ascultam slujba, care ne pune inima la lumina. - Va pune inima la lumina, dar dumneavoastra sunteti de aici, de la Dolhasca? - Sunt din Gulea, comuna Dolhasca. - Azi, satul arata mai frumos ca oricand. V-ati pregatit toata saptamana. N-a mai fost asa curatenie in Gulea de multi ani. Veniti des aici, la manastire, sau numai la sarbatori? - Nu. Eu vin des. Eu sunt de aici, de aproape. Mama este de aici. A fost ingropata tot aici. - Si mama lui Stefan cel Mare este ingropata aici. - Stiu, cum sa nu. Pe toti ne ingroapa aici. Pe tofi cafi suntem aici pe pamant. - Mai devreme sau mai tarziu... - Deocamdata, noua ne-a venit un ceas pe care trebuie sa-l urmarim si sa fim in credinjd, toata lumea, toata suflarea lui Dumnezeu. - Vreti sa mai spuneti ceva, dar vad ca va indoiti... - Nu ma indoiesc. Eu nu ma indoiesc. Eu am curajul sa va spun. —— > Buwcovina, icoana spre cer - Daca sunteti calare pe cal... Calaretii sunt oameni curajosi. - Da, sigur. Dar razboiul cu ce l-au cdstigat romanii nostri? Dar cum? Calare pe cai $i cu traista in spate. - Cum va numiti? - Paduraru Gheorghe Constantin. - Si ce ati facut in viata asta? - Ce am facut? Am muncit de mic baiat, de cand eram de 17 ani; din 1944, m-am dus la lucru in Bucuresti si am lucrat la CER. Am facut armata, m-am casdatorit... - Copii aveti? - 4 baieti. - $i pe unde sunt? - Pe aici, pe langa dumneavoastra - Dar nepoti? -Am nu mai stiu cdfi... - I-ati invatat sa calareasca? - I-am invatat. intdi, l-am invatat pe primul ostas al Romaniei? - Cum il cheama? - Cristea il cheamd. E al baiatului meu cel mai mic. - Si nepotii indragesc caii sau numai dumneavoastra? - Toate vitele le iubesc. Oi, cai, boi, vaci... - inseamna ci sunteti un mare gospodar... - Muncitor am fost al satului meu si al farii mele. - Ati predat animalele la stat? -La stat... Nu le-am valorificat eu. Eu nu prea am mancat, CG nu prea am voie sa mandnc carne, numai barabule si fasole. = De ce? - Ca asa imi prieste mie. Si am si o oald cu lapte acasa. - Toata viata ati glumit sau numai acum? 35Mircea Motrici ~ - Toata viata am fost asa. Am gasit si in cartile cele stiute ca halal de cei milosi. - Dar de ce v-ati lasat barba? Aveti un chip intelept. - Eu.am sé va spun, dar sa ma odihnesc ca ma doare inima. Eu, in viata mea, cénd ma barbieream ca si matale, ma pregdteam pentru sarbatoare sau pentru parada asta, cum sunt pregatit aici. lar nevasta zicea: ,,lar te barbieresti?“. Sica sa fac voia ei, ca ea a plecat de la noi, de aici de pe pamant, e in imparatia Cerurilor mi-am lasat barba. - Inseamna ca ati iubit-o? - Am iubit-o sigur si asa ca i-am facut voia ei si nu m-am mai barbierit cd n-are nici un rost. - Sunteti cu inima impacata? - Cu inima impacata, cu inima data pe drumul lui Dumnezeu, cum ii place Lui, la poporul acesta, cat a venit aici. Eu am ceva sda vd spun, ce cunosc de cand eram copil. Domnul nostru lisus Hristos a suferit pentru noi. Eram in intuneric. Acum suntem la lumina, Si lumina avem si aici, si lumina avem si unde plecam. - $i lumina-i dupa sufletul omului... - Dupa inima omului. - Mos Paduraru, sa incheiem cu un sfat. Mai bine zis, ce ii inveti pe nepoti? - Pe nepofi ti invat sa ne iubim unul pe altul, ca noi suntem in ziua mdantui De asta am venit tofi aici, cé ne-am apropiat de ziua mantuirii. $i asa, ca sa avem credinta in noi De la mic, la mare, sa ascultim parintii, sd ne iubim fratii si sa ne iubim unii pe alii. Si, incolo, sa muncim cu dragoste! 36 Urcus la Dragomirna... e cirarea batatorita pluteste parfumul copt al florilor de méar din livada manastirii, iar pasii aluneca in odihna amurgului. Ziduri cu racoare... Ziduri ce se macina... Trepte spre fnalt... Sovairea privirilor... Stare imbratisata de maretie sfanta.. . Maica Meletina, stareta, cu randuiala obstii... Maica Efrema strajuieste cu gandurile tacerea ceremonioasa din cimitirul ocrotit de zece brazi falnici... Maica Heruvima, in cautarea linistii... Doar lacul din preajma sta nemiscat pentru ca imaginile si se aseze in voie, una cate una, in oglinda apei, pentru a straluci in frumusete. Clipe blande in vesminte. Turnuri legate cu nervuri uriage de piatra. Ora Dragomirnei, cu tei voinici, tinand in brate cerul ce €ste, aici, atat de aproape, pentru a simti mangaierea de murmur aflorilor ce isi deschid incet, incet, aripile... in curand, in soapta, pe scari de lumina tesute de randunici, Vor urca in valuri miresmele bogate pentru a se revarsa, apoi, din inaltimi spre nemarginire. 37Mircea Motrici He Maica Filoteia este cea care intampina, de cele mai multe ori, turistii ce poposesc la Dragomirna. O rog sa repete tot ceea ce le povesteste oaspetilor despre acest loc sfant, ca o prelungire spre cei ce vor citi aceste randuri. Cu smerenie in glas, dar cu forta ne spune: - Asezata doar la cativa kilometri de fosta capitala a Moldovei, Suceava, Mandstirea Dragomirna dateaza din anul 1609, fiind ctitorie a marelui mitropolit si distins carturar, Anastasie Crimca. Dacé& Bucovina este cunoscuta in intreaga lume prin salba de manastiri cu pictura exterioard, iata ca Dragomirna iese in evidenta prin ornamentatia bogat sdpata in piatra de la turla Sculptura turlei, care prezinta o mare varietate de motive florale, ornamentale si geometrice, ne aminteste de migala cu care, in trecut, pe ie si pe catringa, fetele se intreceau in a broda tot ceea ce din frumusetea naturii le marca sufletul. Ceea ce se remarca, la Dragomirna, este zveltetea bisericii. La inaltimea de 42 metri, largimea ei este doar de 9,5 metri si, astfel, aceasta diferenja de proportii confera locasului o suplete aparte. Biserica da impresia ca zvdcneste dinspre pamant catre cer, aga cum tainic din inima omului zvdcneste rugdciunea catre Cel Atotputemic. Nicolae Iorga, in una din lucrarile sale, face cateva referiri privitoare la Sfanta Manastire Dragomirna: ,,Privirea ei este 0 uimire de bucurie. Nimeni pana la Crimca in intreaga romanime, nu aavut curajul sa ridice o constructie atat de inalta pe o baza atat de ingusta. Este inalta si ingusta ca un chivot, ca o frumoasa cutie de sfinte moaste; un giuvaier arhitectural care impodobeste codrii seculari ai Bucovinei™. 38 ——— Bucovina, icoana spre cer In exterior, biserica are forma de corabie, amintindu-ne de corabia lui Noe din Vechiul Testament si spunandu-ne cd, astazi, Biserica este corabia care nu din mijlocul apelor, ci din mijlocul greutagilor, al ispitelor si al tentagiilor de tot felul, ne salveaza sufletul, ne duce din lumea aceasta zbuciumatd la tarmul fericirii yesnice din viata de dincolo. Pe mijlocul bisericii, apare un brau de piatra impletit in trei brafe, separand-o in doua registre. Dogmatic, acest brau este simbol al Sfintei Treimi si, totodata, al celor trei virtuti crestinesti: credinja, nadejde si dragoste. Traditia spune ca acest element decorativ ar fi fost agezat aici ca simbol al Unirii lui Mihai Viteazul, deoarece asa cum era obiceiul vremurilor de atunci, mitropolitul Anastasie Crimea I-a uns pe Mihai Viteazul ca Domn al Moldovei, ocazie cu care i-a depus si fagdduinja de credin{a. Prin acest element arhitectural, ctitorul lasa testament urmasilor sai ca, unifi prin aceeasi credinta ortodoxa in Sfanta Treime, sd-si pastreze unitatea de neam. Sensul alternativ de impletire a bratelor ne sugereaza ca aga este omul schimbator, oscilant intre a face binele si a face raul. Interiorul este compus din urmdatoarele incaperi: pridvor, Pronaos, naos si Sféntul Altar. Nefiind ctitorie voievodala, Dragomirna nu prezinta 0 camera a mormintelor. Acestea se pastreaza cinci in pridvor gi cel al ctitorului, in pronaos. Pridvorul se afla mai sus fata de nivelul curtii, astfel ca, Pentru a intra in interior, urcdm sapte trepte, urmaénd pana la Sfantul Altar sé mai urcam alte sapte trepte. Numarul sapte, in Sfanta Scriptura, are mai multe simboluri, dar amintim doar doud mai importante: cele sapte zile de la crearea lumii, cand Dumnezeu a creat lumea in sase zile, lasand ca ziua a saptea sa 39Mircea Motrici ————= —_—— fie zi de odihna, cand toti oamenii trebuie sa vind la Sfanta Biserica, sa aduca rugaciuni de lauda si de cerere, de multumire lui Dumnezeu. Sapte sunt si Sfintele Taine pe care Mantuitorul Jisus Hristos ni le-a dat pentru ca sé ne ajute la mantuirea sufletului: Botezul, Ungerea cu Sfantul Mir, Spovedania, Taina Impartasirii cu Sfantul Trup si Sfantul Sange al Domnului lisus Hristos, Sfantul Maslu, Taina Cununiei si Preotia. Intrand in Sfanta Biserica, pasind pe aceste trepte, toata grija cea lumeasca sa o lepadam si sufletul nostru, mintea si toata simfirea noastra sa le indltam catre Dumnezeu! Aceste trepte creeaza si o diferenta valorica a incdperilor bisericii, aratand, prin aceasta, cd incdperea cea mai importanta a bisericii este Sfantul Altar, agezat pe treapta a opta, simbolizand Imparatia lui Dumnezeu, care este vesnica, fard inceput si fara sfarsit. Biserica Manastirii Dragomirna prezinta pictura doar in Naos si in Sfantul Altar. Pictura este cea originald, lucrata de catre patru calugari, cu migald, cu dragoste de Dumnezeu, in Post si rugaciune. Pictura din Naos, in mare parte, prezinta momente din Noul Testament, doar un registru este dedicat Sfintilor Mucenici. Fresca din Sfantul Altar prezinta pe Sfinfii Ierarhi Liturghisitori binecunoscufi ai Ortodoxiei: Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Grigorie Teologul, Sfantul Nicolae, Sfantul Spiridon, precum si scene din Vechiul Testament. Bolta Sfantului Altar infatiseaza o scena cu totul deosebita, Inalfarea la Cer a Méntuitorului Iisus Hristos. De obicei, pe bolta Sfantului Altar apare Maica Domnului pe tron ca Impardteasé a Cerului sia Paméntului; dar aici, la Dragomirna, 40 —— Bucovina, icoand spre cer pentru a culmina ideea de indltare, de urcare spirituala, pe bolta Sfantului Altar apare aceasta icoand a Inaltérii Mantuitorului. Catapeteasma este lucrata in lemn de tisa, in stil baroc, datand din anul 1616, fiind adusd, in anul 1793, de la Manastirea Solca... Hramul manastirii este Pogordrea Sfantului Duh, sau cum ise mai spune de catre credinciogsi, Sarbatoarea Rusaliilor, Duminica Mare sau Cincizecimea. In jurul Bisericii, Domnitorul Miron Barnovschi construieste, in anul 1627, aceste ziduri inalte, cu drum de straja continuu, cu pod ridicator la intrare, dand aspectul mandstirii de cetate, de fortareata. Denumirea Manastirii de Dragomirna provine de la mosia Dragomiresti, pe care mitropolitul Anastasie Crimca o primeste, in tinerete, de la Domnitorul Petru Schiopul. Cuvantul Dragomirna inseamna iubitor de pace, pentru ca Pacea sufletului o poate da numai Dumnezeu. El este singurul care patrunde in sufletul omului pentru a-i da Pacea Lui si, de aceea, rugam pe Bunul Dumnezeu ca tuturor celor ce ne viziteaza Sale daruiasca Bucuria, Binecuvantarea st Pacea Sa. E greu sa spargi, uneori, tihna unui loc ce devine, cu trecerea timpului, tot mai tainic. Vechimea lui ridica in jur o mantie plutitoare ca un cere cu hotar amagitor, in stare sa-si stinga Pomirile. \ E greu sa opresti faramitarea zidurilor. Ele se macina ca si Maja omului, farama cu fardmé, picatura cu picatura... , _ Acest sentiment l-am avut intr-un nou popas la Dragomirna. i aduc aminte de acea zi. Era in iunie. La portile mandstirii, am batut odata cu razele scapate de sub perdeaua grea a norilor 4Mircea Motrici ce au bantuit, mai mult de o saptamana, deasupra acestor tinuturi Stareta de atunci, maica Iulia, cea care a randuit obstea mai bine de 25 de ani, m-a primit cu binete, dar a asternut in fata mea, printre vorbe, gi taceri scurte. Simteam cA, in adancul sufletului ei, exista multe povete, cd este ca un pom cu ramurile bogate, rod al unei vieti monahale indelungate. Am cautat cu sfiala insemnarile pentru a le aseza cu respect aici, tocmai pentru clipa adusa la timpul prezent. Nu voi reface dialogul consemnat, candva, ci voi lasa ca din el sa cada in sufletul dumneavoastra cateva diademe duhovnicesti izvorate din inima maicii Iulia: - Fiecare om este legat de ceva anume. Asa cum un copil de la sat este legat de soba copilariei, noi suntem legate de biserica. Asta e menirea noastra... Ascultarea e sfanta. Cine nu asculta cand si cum trebuie, nu are cum sa reuseasca in viata. Viafa este impletita in doud cununi. Una a bucuriei, una a greutatilor, supararilor... Aceasta din urmd este mai groasa. Dacé ai reusit ceva, satisfactia sufletului este mare. Devii mai puternic, mai linistit, mai luminat. Supdrarea o poti alunga cu rugdaciune. In asemenea momente, esti mai degajat, rugdciunea fiind cel mai bun leac. Dumnezeu primeste o particicd din ea... Suntem pacatosi cu tofii...Daca faci ceva in viafd, trebuie sa faci cu dragoste. Sa confirmi increderea...Omul, pe unde trece, trebuie sa lase un semn pentru a fi pomenit de bine. Viafa omului e de o zi... Acum esti... Peste cdteva clipe nu mai esti... Domnul stie sfarsitul omului. Traditia este hotaratoare in formarea sufletului nostru, suflet ce trebuie sa fie in slujba continuitatii obiceiurilor stramosesti. Ma doare cand gasesc si vad locuri necurate... 42 ———— aa Bucvina, icoana spre cer Este adevarat, pentru o clipa de stralucire trebuie multa muncd. O icoanda are stralucire numai intr-un loc curat, binecuvantat. Cea mai mare dragoste pentru Dumnezeu si pentru sufletul meu a fost acea cautare de contopire a viefii cu rugaciunea si cu munca. Munca pentru infrumusefarea locului, ameleagului unde Domnul ne-a randuit viata... Fiecare se ridica prin faptele lui. Daca ai fapte - esti apreciat. Nu dai nimic material, ci spiritual. Un om poate sa aiba zece facultati... Degeaba, daca nu este OM. Umanitatea il poarta pe om o viata intreaga, oriunde ar fi el. Nu trebuie sa te bati cu pumnul in piept ca esti cutare sau cutare...Astfel de oameni nu se pleacd la cei de jos, care asteapta mereu un cuvant de mangdiere de la cei mai invatati... Greutatile nu se termina. Noi, oamenii, ni le facem. Noi ne pradam... Am golit tara... Au plecat unii, au venit alti... Uneori ne »mancam“ unul pe altul. Am scapat la libertate. Totul se destrama, daca omul nu-si vede de treabd. Pacea tot noi o facem... Daca imprastiem pace din sufletul nostru in jur, fiecare are parte nu numai de pace $i liniste, ci si de dragoste. Gandurile aluneca... Acantele sunt in mangdiere suava. Acuitate in urcus. Miscare agatata de intinderea lacului. Acuratete in gesturile maicilor. Ecou abisal. Pasi alene. Adiere... Zidurile se macina... Cine le va strajui 43Mostenire are sunt asezarile ce au in miez de coroana un lacag sfant cu radacina sadita in urma cu mai bine de gase veacuri. Seva credintei a izvorat continuu pe drumul voievodal Suceava - Putna pentru ca, la orice ceas din zi sau noapte, credinciosii si respire din mireasma duhovniceasca a locului. Un loc ce a adunat in cercurile sale, trupurile primilor voievozi ai Moldovei, iar, in preajma, peceti de inceput, pe stema legendara. Rare sunt, de asemenea, asezarile care au putut imblanzi, in acei ani, la hotarele ei, ropotul cailor pentru a da frau liber linistii in marea liniste a odihnei vesnice a domnitorilor. Mostenire nescrisd culeasa de urmasi in ¢lipa de atingere a genunchilor si fruntii de lespezile de piatra ale necropolei musatine din Radauti. Un dar al istoriei ce a brazdat secolele deloc blande, invingand vremurile si asigurand continuitate spre innoirile de astazi ale manAstirii ce poarté un nume atat de frumos - Bogdana... Prin grija Bunului Dumnezeu, Manastirea Bogdana este condusa cu ravna de parintele arhimandrit Iustin Dragomir. a — a Buccovina, icoana spre cer Sfintia Sa duce mai departe randuiala lacasului lasata de yrednicul de pomenire, parintele arhimandrit Teodor Pavlo. Si cronica veche, si cea noua, cu filele mai ingalbenite sau mai proaspete, nu fac decat si dezvaluie pulsul vietii monahale aici, unde s-au ridicat si se ridica cu truda cladiri pentru mileniul trei, langa biserica, intru ocrotirea ei. Multumire cu putere multa din partea slujitorilor, a crestinilor pentru a indlta stralucirea locului. Parintele Iustin, staretul manastirii, ne aduce aproape pagini din trecutul necropolei: - Ajutati de curteni si rdzesi, gospodari $i tarani rabdatori, voievozii viteji si-au apdarat tara cu spada duhului crestin si cu sabia in mana, avand o aprinsa credinta si nadejde in ajutorul Domaului nostru lisus Hristos. Ardeau plini de dragoste nestinsa lumandari si timdie in bisericufe de lemn sau de piatra, ctitorite de boieri ori de domni pentru implinirea multelor cereri de alinare si intarire in virtutea crestind. Una din aceste nestemate este si biserica ,, Sfantul Nicolae“ @ Manastirii Bogdana din Radauti, lacas ce dateaza inca din Zorii formarii tarii Moldovei, ctitoria fiind legata de vremea lui Bogdan I, Descalecatorul din Maramures. In interiorul ei isi continua somnul de veci cei dintai domnitori ai tarii, pand la Alexandru cel Bun. Nicolae lorga scria cat ,,Istoria orasului Radauti este istoria Gropnitei sale timp de veacuri“, pentru cd, incepdnd de prin anul 1365, cand se presupune ca a fost construita Biserica Domneascé din Radauti, si pdnd la anexarea nordului Moldovei de céitre Imperiul Habsburgic, in acel an 1775, intreaga activitate 45Mircea Motrici culturala a acestui colt de tard este strans legata de ctitoria lui Bogdan I. Desi mica prin dimensiuni, ea este mare prin mesajul tainic pe care il transmite de peste veacuri neamului romanesc. Sub influenta arhitecturii romanico-gotice, are plan bazilical cu trei nave. Deasupra navelor laterale, boltite in semicilindri dispusi transversal faja de axa longitudinald, se afla un fel de tainita la care se ajunge pe o scard in spirald, situata in pronaos Fatadele sunt ritmate de contraforfi, 14 la numar. In partea superioara, fajadele sunt decorate cu o friza de firide. Biserica ,,Sfantul Nicolae“ a avut un rol important in dezvoltarea arhitecturii din Moldova, devenind prototipul mai multor monumente din secolele al XVI-lea si al XVU-lea. In 1559, Alexandru Lapugneanu a marit biserica, adaugand un pridvor inchis, inlocuind ancadramentele ferestrelor, Cu tot adaosul lui Alexandru Lapugneanu, ea se impune prin armonia proportiilor, care arata simful artistic dezvoltat al celor care au construit-o, reprezentand o sintezd reusita a formelor de arhitectura bizantind si a celor occidentale. Prezenta elementului romantic, precumpanitor la aceasta bisericda, dar si a celui gotic arata stransele si permanentele legdturi care existau, in veacul al XIV-lea, intre Moldova si Transilvania. Prima institutie care a luat fiinta la Radaufi, langa gropnita, pentru a sluji la capatéiul voievozilor Bogdan I, Lajcu |, Roman I, Stefan I, a fost o manastire. Langa ea, a luat fiinfa 0 scoala manastireascd ai carei dascali erau célugari stiutori de carte. Scoala radauteand avea sa realizeze cateva capodopere, datorita unor caligrafi, dascali si ei, la randul lor, dintre care amintim mai ales pe Ivansiu sau Ivanco, care a scris, la 1641, un Liturghier slavon pentru episcopul Anastasie al Radaugilor, 46 ———— —— Buccovina, icoanad spre cer giun alt Liturghier pentru mitropolitul Varlaam... Scoala a creat un mediu favorabil pentru scrierea unor lucrari originale, cum ar fi Cronica Moldovei pentru timpul de la 1541-1553, scrisa de Eftimie. A doua institutie care da un deosebit avant scolii este Episcopia de Radéuyi, Aceasta episcopie exista inca de pe vremea lui Alexandru cel Bun, care-i delimiteaza teritoriul jurisdictional, daruindu-i cincizeci de sate cu oamenii, preofii si bisericile lor, printr-o ,, pravila” amintita si de Stefan cel Mare in documentul sau din 15 martie 1490, prin care si el intarea Episcopiei aceste sate. Incepand cu primul episcop cunoscut, Ioanichie, si panda la desfiintarea Episcopiei de catre habsburgi, in anul 1781, sub episcopul Dositei Herescu, noua institutie a marit rolul cultural al scolii din Radauti, date fiind noile cerinte. Nu mai putin importante sunt si celelalte manifestari culturale si artistice ale ostenitorilor Mandstirii Bogdana. Aici, a luat fiinta, pe langa scoala si tipografie, si un atelier de vesminte, obiecte liturgice, cusute sau turnate in aur si argint. Pe langa mormintele primilor domnitori ai Batrénei Moldove, ca o binecuvantare a lui Dumnezeu, avem si Sfintele Moaste ale unuia dintre primii ierarhi ai Radautilor, Sfantul Leontie, despre care un manuscris slavon din secolul al XVI-lea Spunea cd ,,in Radaufi, in Episcopie, se afla Sfantul Leontie, Sacatorul de minuni, ce zace cu trupul intreg. “ Printre viefuitori, si ucenicul Daniil Sihastrul, care a preluat ascultarea de egumen al acestei mandstiri, devenind, mai tarziu, Sfantul Daniil Sihastrul, duhovnic si povatuitor al voievodului Stefan cel Mare. 47Mircea Motrici - Parinte arhimandrit Tustin, mari sunt tainele legate de Manastirea Bogdana, adanci sunt mesajele ce ajung la noi despre Sfantul Leontie de la Radauti. - Este cunoscut faptul cdi, atunci cand austriecii, Imperiul Habsburgic, au ocupat nordul Moldovei, deci si Bucovina, viata linistita a Manastirii Bogdana si a Episcopiei de Radauti a fost intrerupta. In 1782, Episcopia de Radduti se transfera la Cernauti cu tot cu ierarh. In acel timp, manastirea era un centru ortodox care deranja pe austrieci. Aya se face ca ei si-au instalat, aici, 0 unitate militara. Atunci, mandstirea avea 13 cladiri si, astazi, se pastreazé o ridicdturd in curtea lacasului ca o urma din vremea cazarmii, existand si niste beciuri. Se pare ca austriecii au fost oameni civilizafi, relatiile intre unitatea militara si viefuitorii manastirii au fost bune. Deducem acest lucru din faptul ca atunci cand ocupatia austriaca, incercdnd sa-si definitiveze prezenta, distrugand elementul romdnesc si ortodox, dorea sd distruga si moastele Sfantului Leontie de la Radauti, unde venea foarte multa lume, o parte din ofiterii lor au anuntat pe calugari ca, in cAteva zile, urmeaza sa-i aresteze si sd le ia Sfantul. Si, pentru ca au ramas doua-trei zile, cdlugarii, in timpul privegherii de seara, au inceput sa sape intre ultimul stalp si tabloul votiv, paméntul fiind scos cu ajutorul unor traiste si, cand au termina! de spat, au invelit Sfantul in vesmént si l-au ingropat. Au pus lespede de piatra, dupa ce au batatorit bine pamantul, au intins covoare, iar, in zorii zilei, au disparut si ei. Inainte de a pleca din manastire, au incuiat racla in care s-4 aflat Sfantul. Cand austriecii au venit sa ridice Sfantul si sa-! 48 Pe $$ ——— Bucovina, icoana spre cer aresteze pe calugari, nu i-au mai gdsit si si-au dat seama ca racla era goala. In 1992, am sdpat si am scos portiuni din moastele Sfantului Jerarh Leontie. Ne-am ghidat asupra locului dupa o taina finuta din generatie in generafie de cate un om credincios. Cel care ne-a dat aceasta informatie a fost protopopul din acea vreme al Radautilor, Ionica Ciornei, care ne-a aratat locul cu emofie si cu lacrimi in ochi. Acest lucru a fost confirmat si de sapaturile arheologice. Atunci, s-au ridicat vesmantul arhieresc, care se afla la Muzeul National de Istorie si nasturi, care se gasesc la Muzeul din Suceava. Tot acolo, au fost gasiti si niste banufi, din cate stim noi, o parte se afla la un cetatean din Radauji; bineingeles ca ei sunt inregistrati la Patrimoniul National, iar alii la Bucuresti. Incei 143 de ani de stapanire habsburgica, biserica ,,Sfantul Nicolae“ din Radauti a fost, alaturi de Mandstirea Putna, cu adevarat un centru de aparare a ortodoxismului si romdnismului in fata tendinjelor de raspandire a altor confesiuni religioase. Au trebuit sa treaca 206 ani, ca, din 1992, sa se auda din nou toaca si clopotele manastirii, sundnd si chemand pe bunii nostri crestini la slujbele manastiresti, incepdndu-se si noi Planuri de refacere a complexului monahal, complex aflat in Prag de implinire. S-a imprejmuit incinta cu zid de piatra, s-au construit o noua biserica, arhondaric, trapeza, chilii... Cine a vazut lumina lumii pe pamantul binecuvantat al tarii Nnoastre, cine a sorbit lectiile de istorie, cine a ascultat glasul codrilor plini de mireasmd divind, in care firea inconjuratoare Se contopea cu trairea intensa a sihastrilor dand slava lui Dumnezeu, cine a auzit macar o data dangitul de chemare al 49Mircea Motrici - ie lal clopotelor vechi ale manastirii, nu poate decat sd fie indemnat sa-si plece cat mai des, cu smerenie, genunchii sufletului si ai trupului in fata raclei cu sfintele moaste ale Sfantului lerarh Leontie de la Radauti. Aici, crestinii simt ceea ce inseamna sfinfenia, 0 cununa dumnezeiascd pe fruntea ostenitorilor pentru o ,, viafa cea dupa Hristos si in Hristos“, 0 cunund nevestejita a luptei incununate cu adevarul si credinta in Mantuitorul. i se simt, Sfantul parca tot mai mult vorbeste neamului romdnesc de aici, din dulcea Bucovind, facdand ca vechea si, in aceeasi vreme, noua infatisare a Radautilor sa fie luminate de Lumina spirituala ce vegnic a luminat neamul nostru, un neam ai caror... ,,Basarabi $i voi Musatini / Descélecatori de tara / Datatori de legi si datini...“ se odihnesc pe veci aici. Jata de ce Patronul si Povatuitorul nostru, Sfantul Ierarh Leontie de la Radauti, isi cauta mereu salag in inimile noastre. Este in mijlocul nostru, presadrand pacea, buna-nvoire si mangédiere... Ne intareste in credinta si ne cheamé la fapte pornite din dragoste si recunostin{a... Prin minunile sale care si astazi Orice discutie cu un ierarh te ajuta sa patrunzi intr-un univers deplin, presarat cu povete, cu mesaje duhovnicesti ce vin parca din alte timpuri. Si fiecare vorba ajunge cu limpezime domoala in suflet, innobiland clipa. Din dialogul cu Prea Sfintitul Gherasim Putneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, am ales doar cateva aripi de rostire ce poposesc spre noi sau se inalta in jur prin puterea cuvantului firesc, a cuvantului ziditor: 50 55 Bucovina, icoana spre cer - Sunt legat de aceste meleaguri ale Bucovinei, deoarece am fost staret la Putna, timp de 15 ani... Mi s-a dat numele de Putneanul pentru a ramdne in jurul acestei localitati de yezonan{a in istoria neamului romdnesc. Odata cu redeschiderea Manastirii Bogdana, desi eram in alta parte, la Arad, m-am mutat cu multa dragoste aici, la Radauti, si, cu ajutorul lui Dumnezeu, al minunatilor oameni, m-am implinit duhovniceste. In conditii deloc usoare, la Putna am finut aprinsa candela credintei ortodoxe la mormdntul lui $tefan cel Mare si Sfant, impreund cu actualul Inalt Prea Sfintitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, cu arhimandritul lachint, fost staref, cu parintele Melchisedec, astazi in Athos, cu parintele Vasile... Erau unii care se apropiau cu frica de Putna. Atunci, noi reuseam sa le imprastiem frica, vorbindu-le despre marele voievod si adevarul istoric despre Bucovina. In acesti ultimi ani, aici, la Radauti, traiesc satisfactia innoirii acestei vechi necropole musatine. De asemenea, am 0 mare bucurie pentru cd s-au sfintit opt altare pentru locuitorii din Radauti. Vedem o afluenja de crestini spre biserici, mai ales in post. Chiar daca sunt greutdti, Biserica se intareste... - Ag dori si adaugati un cuvant de folos pentru cei ce imbratiseaza aceste randuri... - Tuturor le doresc, in primul rand, impliniri duhovnicesti.. Invitam crestinii de pretutindeni sa ajunga, cand pot, si pe la noi... Panda atunci, sa aiba grija de copii, pentru ca ei sunt nadejdea de mdine a biser gia patriei noastre. Copiii sunt Cetatenii farii, dar si ai Cerului... Noud ne revine datoria sa-i Sacem cetateni ai Cerului. ; 51Mircea Motrici - Daca ei vor asculta, noi ne vom strddui sa semanan Cuvdntul evanghelic in sufletele lor curate. In bisericd gi in curte, sub ocrotire, lumAnarile ard... Cuvintele se astern cu grija, smerite... Pe crestele cladirilor noi se aseaza acoperis trainic. Maicile Teodora si Ecaterina, intr-o randuiala unde frumusetea duhovniceasca se imbina cu retetele folosite in prepararea bunatatilor manastiresti, sub pecetea esteticii culinare Florile si-au deschis petalele in murmur lin. Mireasma aluneca asemeni unui covor spre cei ce vin. Ostenitorii lacasului sunt tot mai aproape de crestini ceasurile de rugaciune, de liniste. Manastirea Bogdana pulseaza ca o inima, de spiritualitate sfanta in trupul asezarii, pregatindu-se cu mare grija si migala sa intampine mereu oaspetii in vesminte noi. S-o ajute Dumnezeu in 52 Oameni cu inima verde ai blande coline n-am vazut in alta parte sau poate am vazut, dar aici blandetea izvora si din amintiri, si din vorbe, si din bogatele priviri. Blandetea aceasta mi-au adus-o in pragul bisericii noi din localitatea Voloca cativa oameni cu o seninatate si o nostalgic pe chip cum rar mi-a fost dat sa intalnesc. in mijlocul lor, era un mos, un unches, cum se spune prin partea locului, un om pe care mi se parea ca |-am mai intalnit candva. Zi de duminica, de amurg de mai. Prin uga lacagului, rugaciunile parintelui Dumitru alunecau spre noi, sub cupola armoniei line a corului bisericii. - Frumoasa biserica aveti aici, in sat, la dumneavoastra! - Foarte frumoasa. Mai frumoasa nu se poate. Dar am muncit mult pentru dansa, si cu ajutorul romdnilor, am facut-o Srumoasa si a dat Dumnezeu si inca mai frumoasa sd fie. - Biserica impodobeste acest deal inconjurat de coline, cu case de oameni gospodari. - Gospodari buni. Buni gospodari. $i oameni muncitori, harnici. ; - Si dumneavoastra, dupa cum se observa dupa bundita, Sunteti un bun gospodar. - Nu sunt nici capitalist, nici sérac nu sunt dupa munca mea. 53,Mircea Matec) ———<— $$ - in fiecare duminica veniti aici la bisericd? - In fiecare duminicd. Cateodata mai lipsesc de la sarbator; dar in fiecare duminica sunt aici. - Stati aproape de biserica? - Eeeeei... Nu prea. - Unde, dupa deal? - Dupa dealul cela spre rasarit. - C&ti kilometri sunt pana acolo? - Pot sa fie cam 5 pand la 6 kilometri. Este ceva. - Si cam cat faceti pana acasa? - Un ceas. Ca-mi da forta. - De unde forta? - Din inima mea. - Cati ani are inima dumneavoastra - CGti ani are? Sunt nascut in 1910. Are 91 de ani. - Multi inainte cu sanatate, dar nu va lsati, nu va lasati. - Nu ma las pana n-oi cheri, Cand oi vedea ca oi muri atunci ma las. $i cand ma vor duce altii. Dar cat pot eu umblo cu picioarele mele, tropdiesc si eu singur. Hai, hai, Gheorghe la deal. Unde? La biserica. - Sunteti optimist, vesel. Toata viata ati fost asa? - Toata viata. Am cam baut si mai vesel am fost. - Da? - Cand mai trageam cate o dusca de horiled, apoi eran vesel, cantam de rdasuna valea. - Si valea-i larga aici, de asta rasuna. - Acum se aude cucul. Asa cantam $i eu, ca un cuc. - Ce y-a placut in viata? Ce nu v-a placut? - Cum am venit din Romdnia, am tras necazuri cu fratii c¢! comunisti. M-au dus, domnule, tocmai la Vorkuta. 54 - Si unde-i localitatea as - In fundul Siberiei. - Si, iata, ati trait. - Am trait in sat, pe acolo, o bucata de timp si am venit acasi, inapoi. M-am rugat lui Dumnezeu, m-am pus cu smecherii, cu una si cu alta, si am fugit si de acolo si am venit acasa. Si, apoi, am intrat in colhoz si am muncit. - Ati avut familie? Copii aveti? - Am. Eu n-am, dar femeia are. - $i copiii unde sunt! - Prin sat. Insurati, maritati. O fata am maritata in Rusia, 0 fata 0 am in Ceahor, intr-un sat strain, i unul, in Cernauti, unul, mai incolo. M-au ldsat, asa batran cum sunt, pe langa casa, Cand vom auzi ca ai murit, vom veni noi la tine. - Asa au spus copiii? - Asa! -{n glum - Da, in gluma. Ei vin la mine si-mi mai aduc cate o bomboana, doud. - Poarta glumele dumneavoastra. ~Da. Ce sii facem? - Toata viata ati glumit asa cu cei din jurul dumneavoastra? pe Incontinuu Si astazi, cand vin, tot mi-s dragi si glumese cu dansii. Mai pun cate un pahar de horilca pe masa si, apoi, mai bem cate un pic, dar eu nu beau. Lor le dau. Cei mai de departe, céind au venit la mine, mi-au spus: Tata, pregdateste-te, a noi mergem la dumneata! Dar ei nu se pregdtesc pentru mine, Sa-mi aducé ceva. Dar eu sd ma pregatesc pentru dansii? Ca ei @ salariul bun si apoi eu sé ma pregatesc pentru dansii? - Nu-i chiar asa. Zici matale acuma. Bucovina, icoanda spre cer 55Mircea Motrici - Zic eu. Nu-i. Dar cam la fel este. - Suntem in pragul bisericii, al noii biserici. Cum se cheama satul? - Voloca pe Derelui. Mai este o Voloca pe Ceremus, dar noi suntem pe Derelui. - Este 0 localitate cu multi romani, nu? - La noi, suntem toti romani adevarati. Inimd verde, de ai lui Stefan cel Mare. - Si cum va numiti dumneavoastra? - Simion Gheorghe a lui Tanase. - Si oamenii cum va spun aici, in sat? - Gheorghe a Cazacitei. - Dar de ce? - C& mogul meu a fost de prin Rusia, de la cazaci. Si au apucat a zice Cazacifa, Cazacifa si acum, spun Gheorghe Siminiuc a lui Tanase. - Bine, mos Gheorghe. Sanatate si ct mai des, uite, sa ne intalnim aici la biserica din sat! - Multi ani si sa ne intalnim. Sa dea Dumnezeu sandtate ca eu trebuie sa implinesc peste suta, ceea ce mi-a dat judecatorul din Hliboca atunci cand m-a judecat pentru cimitir, mi-a dat zece ani. Apoi eu trebuie viata mea sa 0 duc cam 90 de ani i acei zece trebuie sa-i implinese numaidecdt pentru cd, apoi, judecatorul o fi mincinos, daca nu voi implini eu anii aceia - Dar vad ca ai scapat cu bine. - Am scapat. Slava Domnului. Dar m-au schingiuit si de doud ori intr-o zi m-au arestat. - Dar de ce? - Faceam gropi in cimitir. - Doar nu faceai groapa pentru dansii. 56 ——— Bucovina, icoand spre cer - Nu pentru dansii, pentru morfi. - Sanatate si sa rami vesel pana peste suta incolo! - Sa dea Dumnezeu. Toata lumea sa fie vesela. - Ce sfat ne dati? - Sandtate tuturor si sa fim sdnatosi si sa facd cumva asa romanii sa ne scape de bréul cel de sdrma ce este pe la Vadul Siretului. Sa fim liberi, sa nu mai auzim de sérma ghimpata. Dar sa fim tofi una. - Bine, mos Gheorghe. Sanatate! Si nu te lasa, nu te lasa! - Nu, nu, nu ma las viata intreaga. Si fiti si voi sandatosi $i multa sanatate! Din dragostea noastra dorim tuturor romdanilor viata bund, fericita si noroc! - lata, au inceput sa traga si clopotele! ' = Apoi, multumesc lui Dumnezeu! Trag si ele acum. Foarte frumos, foarte frumos! Un sat frumos ca Voloca nu cred sa mai fie undeva in regiunile astea. - Ti-e drag satul unde te-ai nascut... - Mi-e drag, ca sunt oameni harnici, oameni cuminfi, oameni ingaduitori. Fiecare are cate o meserie si nu se cearta, nu-i bucluc, nu-i nimic, liniste, frumos. Nu se furd, nu se bat. - Aici, un rol l-a avut si intelepciunea oamenilor, infelepciunea batranilor satului, a parintilor, mosilor, stramosilor, intelepciunea, vorba buna pentru copii, pentru tineri. - Fiecare isi educa copilul acasa sa dea ,, bund ziua“ cand intélneste un batran pe drum, sa nu fluiere dupa dansul; si tnvafatorii de la scoala ii educa bine. Parinjii ne invafau sa nu acem rele, si nu faci uraciune, dar sd faci bine. Cand mergi pe drum si intalnesti un om sa-i dai ,, buna ziua“, chiar daca ifi este sau nu neam ~ Bun. Sanatate, numai bine! 57