PREDICATUL

Predicatul este o parte principală de propoziție și este de două feluri:

- Predicat verbal;
- Predicat nominal.

Predicatul verbal (PV) – arată ce face subiectul și este exprimat prin verb
predicativ aflat la moduri personale:

- Indicativ : Maria învață.

- Conjunctiv: Vreau să cânt la pian.
- Condițional-optativ: Aș mânca o prăjitură.
- Imperativ: Vino repede!

Întrebare: Ce face subiectul?

De exemplu: Muncitorii au ridicat zidul repede.( Ce au făcut muncitorii?)

Predicatul nominal – este o parte de propoziție alcătuită din:

- verb copulativ – a fi, a deveni;

- nume predicativ .

De exemplu:

Munții noștri sunt înalți.( predicat nominal alcătuit din sunt- verb copulativ și
înalți- nume predicativ)

Verbul copulativ are rolul de a lega subiectul de numele predicativ și nu poate

îndeplini singur funcție sintactică.

ATENȚIE!

- ” a deveni ” este întotdeauna verb copulativ;

- ”a fi ” este copulativ când arată ce/cine este sau cum este subiectul și nu
se poate înlocui cu formele verbelor ”a exista”, ”a se găsi”, ”a se afla”, ”a
costa”, ”a proveni”, ”a data”, ”a măsura”, ”a se întâmpla”, ”a sosi/a
pleca”;
- dacă se poate înlocui cu formele acestor verbe devine verb predicativ.

De exemplu: El a devenit mai sensibil. (a devenit mai sensibil – PN)

Andrei este un copil ascultător. (este un copil – PN)

Numele predicativ este o parte de propoziție care arată o caracteristică a
subiectului.

Este exprimat prin diverse părți de vorbire:

- Substantiv: Maria este o elevă silitoare. ;

- Pronume personal: Prietenul meu este el. ;
- Numeral cardinal/ ordinal: Colegii mei au devenit cei trei.
Andrei este primul în clasă la matematică. ;
- Adjectiv: Coperta nu este roșie.

Numele predicativ poate răspunde la întrebările: ce este subiectul?

Cum este subiectul?

Verbul ”A FI”

Verb predicativ – predicat verbal / verb copulativ +NP = predicat nominal

Ce face? / cum/ce este ?

A fost odată un împărat. (a existat) / Împăratul a fost curajos. (cum a fost?)

În clasă sunt mulți elevi. (se află) / Elevii sunt silitori. (cum sunt elevii?)

Kg de mere este 5 lei. (costă) / Merele sunt scumpe. (cum sunt?)

Biserica este din secolul trecut. (datează) / Biserica este veche. (cum este?)

Camera este de 6 metri pătrați. (măsoară) / Camera este mare. (cum este?)

El este din Alexandria. (provine) / El este alexăndrinean. (ce este?)

Trenul este la ora 9. (sosește/pleacă). / Trenul este rapid. (cum este?)

Ce a fost la voi la școală azi? (s-a întâmplat) / Ce a fost asta? (ce a fost?)

Este toamnă. Este frig. Mi-e sete. / Copilul este bine . Este bine ce faci.

Cine/ce este? – toamnă, frig, sete – subiecte / cum este? – este bine – PN

Este - verb predicativ, PV / este – verb copulativ, bine – adverb, NP