Continut: Obiective: = Tnsusirea notiun de generalizare; — Cuncasterea continutului opera schematizare, antonieags Per atle* implicate In generalzare: selectare, 4.1, DEFINITII. PRINCIPIILE GENERALIZARII CARTOGRAFICE Faptul c& harta este o imagine micgoraté a spatiului geografic, atrage sine necesitatea simplificarii imagini recente orton since folosite depind, In mod evident, de spatiul disponibil pentru desen: cu cat micgorarea este mai mare (deci scara harfii mai mic), cu atat simplificarea se impune mai mult, iar simbolurile folosite vor fi mai abstracte. Cu c&t scara devine ‘mai mic&, cu atat spatiul disponibil pentru reprezentarea elementelor de continut ale hartii (desene, inscriptii) devine mai restrans si ca urmare expresia graficd trebuie s& fie mai sinteticd gi deci mai schematics. Sintetizarea se face dupa regulile impuse de generalizarea cartograficd, ‘Generalizarea cartografica este operatia care prin selectare, schematizare si armonizare reconstituie pe o harti realtatea suprafefel_ reprezentate,_ nr trasatunle sale esentiale Tn functie de scopul, tema gi Scara nar, precum si 17 functie de particularitatile regiunit cartografiate (M. Béguin, D. Pumain, . P. 15). creat toate harfile sunt desenate In urma unel micgoril a spatial Resihie ape oe sas cartografica este un rezultat al simpliicarti realiti, Ee ee eee cartografica respecté urmatoarele principil (A. Nastase, jentele ale reprezentarii 1983, p. 312): Fr prineipiul corelatel Intre element component al cartos , ca de pilda Red dintre gi ero am seer sii i, ca » principiul Pea rmuttor deta fra dscontinutl In cont ae a prea multe, rmanand ‘goluri, 49KV Gabriela Osaci-Costache_- _ CARTOGRAFIE ¥ principiul omogenitafil confinutului hartit: generalizarea trebuie sa fe ‘mogena pentru toate foile care compun aceeasi hart, ? ’. principiul succesiunii in generalizare: generalizarea trebuie 34 inceapai cu selectarea elementelor importante si se continue cu cele maj putin Insemnate, pana se realizeaz4 densitatea necesard asigurérii unui nivel stiintfic ridicat; de exemplu: se trec mai intai autostrazile, goselele nationale etc. gi abia apoi, In masura permisa de scara de reprezentare si de tematica hairi si drumurile de mai mica important; + principiul exagerrii rationale in procesul generalizarli: exagerarea elementelor caracteristice ale regiunii sau a acelora care intereseaza ‘scopul hartii; de exemplu: pe o harta turisticA se reprezinté cabanele mult mai mari sau se trec traseele turistice, care pentru alte parti nu prezintd importanfa i nu se reprezinta g.a.m.d 4.2. CONTINUTUL GENERALIZARII CARTOGRAFICE In cadrul generalizrii cartografice rolul operatilor de selectare, schematizare si armonizare vatiaz in functie de tipul de hart (generala sau tematica), destinafia hértii (didacticd, stiintific’, de popularizare) gi In special de scara la care urmeaza a fi tiparita, scara conditionand generalizarea in ansamblu.. 4.2.1, SELECTAREA Selectarea vizeaza alegerea detalilor (elemente topografice, administrative, date geografice etc.) care se vor pastra pentru a constitui baza hértii, In functie de scara si de tematica viitoarei hart. In acelasi timp, elementele secundare (neimportante) dintr-o categorie de elemente se vor elimina (de exemplu, la sciri mici se elimina localitatile sub un anumit numar de locuitori). Se pot elimina insa si categorii intregi de elemente (ia sc&ri mici nu se mai reprezinta arealele mici cocupate de livezi, paduri etc.). Selectarea (trierea) acestor elemente se face tinand cont de importanta lor si de rolul lor de repere. Astfel, selectarea permite pastrarea elementelor esentiale pentru baza topografica, potrivite tematicii hartii si cu 0 localizare corecta Prin selectare se intelege ,alegerea obiectelor de acelagi gen care urmeaza 8 fie trecute pe hart; este vorba deci de contururile, linile gi punctele de pe har’ (de exemplu, selectionarea contururilor padurilor, a linillor care reprezinté rauri $i paraie etc.)’. Generalizarea cartografica este ,procesul de selectare si d@ sintetizare a continutului hartii in scopul realizarii unei reprezentari verosimile din punct de vedere stiintific’ (G.A. Isacenko, 1960, citat de A. Nastase, 1983, p. 311). Selectarea are dou aspecte: cantitativ si calitativ. * Selectarea cantitativa decide de pild cat din reteaua hidrografica S® va pasta pe o harté a populatiei rurale, tinand cont c& releau@ histooat este un indicator al localizarii si un reper de orientate portant. Prin micsorarea scarii, pe hat hidrografica principals. Bias $2.8 peste da a‘88 NU Se reprezinte de Couc® NU 1 Stee Imarul de deosebiri caltative, fnlastar », Stabilind tastini din cele trei existente in came pinata si doar un tip de 4.2.2. SCHEMATIZAREA Schematizarea este ° om serematizarea structural rca Simpcare 5 impea cous aspect: + Schematizarea struct aplicndu-se doar asupry (aa, feprezinta 0 schematizare a desenului, atenuarea caracterishego, ee (contururilo) si const’ in stergerea sau Caracteristci importante care gables _accentuand in schimb acele depinde foarte mutt de tematica han a rise s& dispara (fig. 21). Ea lematis detalilon moter o8 Sttucturals conduce la o simpiticare (prin eliminarea capo ) Si la © interpretare a contururilor (prin eliminarea sau eae Punctelor caracteristice, adica a Punctelor care servesc la 3 Si identificare: confluente, intersectii de drumuri etc. Totusi, scl Seas structuralé trebuie s& permit identificarea elementelor reprezentate, chiar gi atunci cand ea este foarte accentuats. a t a a. - Un meandru - poligonul de bazé ABC rémane, ‘asemenea cu el insusi Nie _b.—O confluent ~ cotul de confluent’ este exagerat b pnt amarea mat bine captrea; c. un drum montan — nu se sterg serpentinele care ontureaza poligonul format; ce d.—0 peninsula sténcoasa ~ aspectul foarte dantelat See ‘al farmului trebuie s8 ramana marcat (Dupa F. Joly, 1985). d % v © . singura operatie de generalizare care Schemeie para punain, raat P. 46), ns nu exist poate fi automatizaté (Pr re Ye generalizare automat (op cit. p18). inc’ programe satisfac uy conduce la utlizarea unor simbolit Mal Se pea ‘mai redus. Acest fapt este legat cel mai frecvent de o intetice Si Fig. 21. Generalizarea cartogratic& 51——————___— +$;t-p® Gabriela Osaci-Gostache . — _ GARTOGRAFIE recusero., sedrll:hietje RuaAyh éauln@iaysfeumein-(2008: P18) ox Sjunge astfel la o modifcare a modului de reprezentare, C= implic’ cel maj ain eee schimbare @ modului de implantare (poztionare) graficé. De exemplu, dacé un orag este reprezentat In extensiune reali la scar& mare {implantare zonala), el se reduce la un semn la o scars micd (implantare punctuala, fig. 22). Fig. 22. Generalizarea unui plan de orag — cvartalele sunt reunite pe ra micgordrii sc&rii,astfel Inca s& elimine caile de comunicatie ‘mai putin importante, pana se ajunge la o reprezentare punctual (Dupa M. Béguin, D. Pumain, 2003). 4.2.3. ARMONIZAREA ‘Armonizarea se refera la punerea in concordanta a pozitilor relative @ elementelor pastrate pe hart, care are ca scop conservarea relatilor spatiale existente pe teren. Totodaté, armonizarea pune Intr-o legaturé coerenta cele doua operati anterioare. Dup’ M. Béguin si D. Pumain (2003, p. 20) aceasta este de fapt Gdutarea unui echilibru tntre nevoile de simplficare, necesitatea de a mentine 0 localizare precisé a fenomenelor reprezentate si selectille grafice operate. @ Surse documentare Béguin Michéle, Pumain Denise (2003), La représentation des données géographiques: Statistique et cartographie, Col. Cursus, Edit. Amand Colin, Paris. Joly F. eyes Frosso® Universitaires de France, Paris. Nastase |, Cartogratie - Topografie, Edit. Didactica gi Pedagogic’, Bucuresti. Nastase A, OsaciCostache Gabriela (2001, 2005), Vaan Edt. Fundatiei ,Romania de Maine”, Bucuresti. 52