Tema pentru acasa

10 norme de comunicare etica(productive, constructive, eficienta)

1. Asculta pâna la urma interlocutorul
2. Alegerea momentului potrivit pentru abordarea temei
3. Volumul timpului destinat comunicarii
4. Tonul comunicarii
5. Interventia în comunicare interlocutorului
6. Participarea la discutie
7. Purtarea prietenoasa
8. Orientare pozitiva a comunicarii (pe fapte placute, stimulative)
9. Constituirea de mesaje clare, concise (exprimate cu cuvinte si expresii
uzuale)
10.Sa cunoasca ce doreste emitatorul de la el
10 bariere in proiectul de comunicare

1.Preocuparile diferite. O persoana concentrata pe o alta problema nu va

putea percepe niciodata mesajul clar si nu va putea raspunde intr-un mod
echitabil pentru emitator.

2.Blocajele emotional. O alta bariera in comunicare este blocajul emotional

creat din directia emitatorului. Blocajele emotionale pot surveni fie din cauze
mai vechi(traume suferite in copilarie sau in adolescenta) fie dintr-o
circumstanta actuala.( o femeie care nu poate avea copii nu va putea reactiona
rational la vorbele unei matusi care ii ureaza sa aiba cati mai multi copii
sanatosi).

3. Ostilitatea. Ostilitatea poate determina o persoana sa fie refractara la

mesajul receptat. Aceasta intervine atunci cand comunicam cu o persoana pe
care suntem suparati sau cand am trecut recent printr-o experienta neplacuta.
De asemenea ostilitatea poate fi determinata si de subiectul sau tematica
mesajului. Cand doua persoane sunt angajate intr-o conversatie ostila fiecare
are tendinta sa distorsioneze mesajul in asa fel incat sa prolifereze starea de
tensiune cu propriile argumente.

4. Carisma. Carisma emitatorului poate afecta modalitatea receptarii

mesajului. In politica candidatii sunt de multe ori alesi pentru carisma pe care
o au in detrimentul altor calitati. O persoana carismatica poate face un mesaj
vechi si lipsit de importanta sa para nou si esential pentru receptor; acest lucru
este in detrimentul comunicarii eficiente, pentru ca receptorul are tendinta sa
nu ceara lamuriri pentru clarificarea mesajului. In acelasi timp, o persoana care
are ceva important si unic de comunicat este posibil sa nu se faca bine
inteleasa pentru ca nu poate sa capteze atentia auditoriului.

5. Experientele trecute. Experientele pe care le-am trait pot da nastere unei

atitudini refractare la mesajele pe care le receptionam, creand o stare de
predispozitie pentru dezinteres. De exemplu daca un anumit seminar a fost de
fiecare data plictisitor vom avea tendinta sa nu mai dam atentie discutiilor din
timpul lui pe principiul ca oricum e neinteresant

6. Interesele ascunse. O persoana care are un anumit interes ascuns, va avea

tendinta sa dea importanta mesajului numai in masura in care acesta
corespunde interesului urmarit, ignorand celelalte aspecte ale comunicarii.
Exemplul clasic este acela al concurentei dintre angajati care au tendinta sa
respinga o idee foarte buna care apartine altcuiva, din dorinta de a nu-si
pierde slujba sau de a nu parea incompetent in comparatie cu celalalt.

7. Incoerenta. Incoerenta si lipsa unei abilitati de a comunica poate distorsiona

intentia emitatorului. Avand in vedere ca o cerinta esentiala pentru receptarea
corecta a mesajului este claritatea exprimarii, exista posibilitatea ca o
persoana sa nu se poata face corect inteleasa daca nu are abilitatea de a se
comunica si de a comunica.

8. Stereotipiile. Tiparele si stereotipiile verbale determinate cultural pot duce

si ele la o distorsionare a mesajului. Tiparele verbale pot fi de multe ori
interpretate de interlocutor ca o lipsa de abilitate in comunicarea directa a
mesajului. O persoana apartinand unei minoritati etnice poate comunica
foarte bine in interiorul grupului sau, dar poate avea probleme la transmiterea
mesajului cand vine vorba de comunicarea cu alte persoane.

9. Statutul. Probabil cea mai importanta bariera in comunicare de depasit este

cea a statutului interlocutorilor, care intr-un fel le cuprinde si pe cele
enumerate mai sus.

10. Nesiguranta. Starea de nesiguranta poate crea o atitudine refractara fata

de mesajul transmis. Interlocutorul nesigur va avea tendinta sa distorsioneze
mesajul transformand intrebarile in acuzatii si raspunsurile in justificari.