Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Comentariul Presa Scrisa Yves Agnes

    Încărcat de

    George Butucaru-Onofrei
    10 vizualizări13 pagini

    Titlu original

    comentariul presa scrisa yves agnes

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    10 vizualizări13 pagini

    Comentariul Presa Scrisa Yves Agnes

    Încărcat de

    George Butucaru-Onofrei

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 13
    ca re al jamentaris mUlul vat, UN pervers™ oe Sarl pst aan) — acevo Pr sont eu abe>.. starostle pegrel parizione™ fait dollea razbot mony Secteur, nan ne Sheena eno Sate du Journalisme, publicat in 1936. Leon Daudet, de la Académie Gonna reat ema ac oor etches Ce iota procs de corms eee ae So ee a err pasman ci en (ncopind dela Revoluie de ae a iegtla lumina o a soft) nfo sub cea de-ail-a Republica, in peroass uae moravurie pate a fst pe masura violenfl socetai insog. Camorole vio invectivele sini schimbate inte pariamentar Jumelels de dedau accuccgs exces, ‘unatamal io opock,nereducinduse la acesio invective, er peti pone {9 tori mai mutt pentru comentarile jurnalisior deci pentes faptele infatigate, datorate lui Robert de Jouvenel gi duce marturii acide in ceea ce cratia noast gi? Wedos, care :2 floare putresa’ uN destin a Msiunea sa de venit mai poll ps ” beri ropa ipatii nu mai este liticoasa, mai amabila, jumalismul s-a intelepti. de @ emite judecaj. Ins& comentariul nu s-a recntate. Mai putin polemic, mal apropiat de fapte, inca igi joaca “confuntarea de idei necesara unei vieti democratice. SEES Hel neoesar une vel domocratce. "ou. rill seca a raul He pe cea 8 woah ve xpi rie Te Cena cont M9 ate ‘um cron ie une! situa de 18 eare po sa onerpreares a cp jc ue Pee ss i Si ci Ree inch esol, penal a noe oa mun Functia coment come! ile © ere. DE ies a Pre ministaii,ulizaorlr, len irate namie eae Se ese pei ia ng oli te... Deabateres dt presa? Zara nu seo oases da eee sa? Ziuorlor dach are o ientitae. Agia un s Nosice in capitol 21). Ele sing fie deschist pentru sau de Ia o publica rope Federale, pent prinde roe fee, sri sau coma estriol J pen Sa ‘evolueazi, apar noi probleme, de ‘comentariul permite, in fapt, in} ae a ial al Corsi... Socitatea eve ut robleme, astfel incit ‘opiniei sia tuuror interpretri ale acelorasi p ssensibiitai” si eredinte, traducerea intregit Game Opinia jurnalistului care se pronuntl intr-un bilet, intr-un articol de et cronied etc. Rémine totusi interesanti sii pentru ci semnatarul este re ‘competenta in domeniul despre care serie. Un. jurnalist specializat in politict, ‘cinema... ,nu o scala”. El este un ‘expert, ceea ce il autorizeaz Jjudecatd. Citvorul va alege articolul dupa semndtura, deoarece {i recunoaste ‘Asrfel, intr-un cotidian sau, mai ales, intr-un saptiminal, alegi s& cit comentari in functie de semniturd, mai mult decit in functie de sublect= ‘Ziarul, de asemenea, fi permite cititorului si igi compare opinia cu De multe ori cititorul este de acord cu ziarul, pe care il cump&ra datoritd = complicitifi” cu linia sa editorial. Dar nu se intimpli mereu: pott pentru calitatea informatilor si a anchetelor, fra a fi de acord cu el intr-un luati de pozitie in editorial, bilete, cronici de spectacole. Diversitatea de opi exprim’ prin pana redactorilor sau a cronicarilor extraredactionall CCititorul are de unde alege. Al patrulea motiv care pledeaza in favoarea comentariilor este de v ; = cu alt stil, mult diferit (pentru c& este viu, angajat, personal) de cel formatiilor ~ stire, interviu, relatare, reportaj asadar vic, men St aragh nea runt, Cun aces ane Scurte, vor fi cu atit mai gustate. 4 comentariului pat sera i 8 ae ie ferns ore csp ete emg eens eae me crc es eos ieee Mil arte com le oe pe opdera”, al celui clborios Oe Ae xe ops sree eplot” In comentariu, pana .isi d& drumul”, fantesis gern oTmiN4. ab iPinconeia Srarcrss | a ae ee Ta ESA eo ie dct na Se Fearn ws cc eneh ah ae ov teste ec cc ioe x indignarea ide a nu fi respectuos” Ia adresa unorporiti deja stable sau dverselor uteri, 4 personajlor sus-plasatc, a ideilor dominane in epoca ete este IX pentru a face comentari de caltate. Conformismal,dimpotiva ate, ipsa de respect se Indreaps tn tone decile, mu ete nest fea in trecut, doar spre ,adversarii" politic... Se inelege, minia na Jurnalist s& incalce legea gi si ti ofenseze pe ceili. Injra, |. atingerea adusd vieti private, remarcile nepoliticoasevizind fizicul, cial, nu sint permise ppliticl” ; variarX de lao perioadi la alta si dela ord dar sila vocabular. fn primul rind, denuminea sau modul 6e {ot ceea ce vine in atingere cu femeile, cu modee intelectale _) tot ceea ce are legituri cu identi culturale etc. Dact ‘inesti un anumit public. A nu lua distant fai de aceste nimic mai bun, Nu este interis si fi provocatr, si fi conta ¢ Allegre, fizician si fost ministry ,incomod” ‘al Educatiei, a Ta L’Express, aceasta nu s-aintimplat, cu sigrants, din admise in mod curent de profesor ‘ ne imaginim uneor cd planul secund, al conoatilo, Spunem orice intrun comentri. Fal, in genera elesurile, pereepind frazcle din ziat, la 0 leewrd F Conotatile trebuie manevrate cu multe ‘caricatural ironia. an % ce ptr aril e ane fot, adesea fea ‘Cu exceptia recenzie sa onl ol format irneasc pofta de a-l cit “ nae trae, Eaton rinse mt or tne hae a oo malades eae Crone om ce oprah norma ni en, aid Pa scape accsteh tepals heey prite-o exere ind xcelenti. Deoarece 1 expriml d jnia ,editorului”, chiar dack Tgesemna, inigial, comentarul reac irectorul publicatiel este ‘responsabil de tot ce S© ti re de toate, un angajament al editorului, Trebuie in entarea publicatiei, de0arece are UN ‘rol determi 6 fixa in memoria SA. el mai rAspindit dintre comentarit, Nes Editorialul este, ‘de asemenea, $1 sian, gare au au ni bites ni atone ie critica, nici cronic’, au editors Ziniora de a ,anunja cujoarea” publicaih® inca de la inceput. Locul edit _giseste, de altfel, la inceputul jurnalului, pe pr (ia cotidiene) sap Sumarul (sau chiar inaintea Tui), in» i a dupa primele pagini cu reclame (L'Expres este pagini ,desenul ui Planta”, oat form de comentari . Ba poate fi injeles ca un fel de sapov general, care va intari directia publicatiet informatiilor selectate si va fixa i rial al lui Jean Daniel dit rin © Este opi jumaliseuli, ‘editorial, most (editor). {nF ‘Har, editorialul repre feet sincronizat fie perf ina transmite cititorulut, parcurgerea fncalca regula: foarte lungul edito aru, cet din be enna tat fordarea publicatiet) aoe defer Dep Uneor i i acta i I-gef, preyedimtele asociaei,): tn er geprindere i institutional, editorial, ch " in orafulit sau de director general! ‘societitii, este aproape intotdeauna scris de mek Mectorul de comunicare, sau de insrcinatul (era. Uneot8 fce cu nul”: diver ‘conducerea publicatici, in rv oa , In primul rind edito- paca, senza (8 presidere in anni om ar fi Le Figaro); sistem este frecvent ees inspire une spat ete inpait get sre sa cei din comiteu de reduce Ai cask si situtia cind editoriatul nu este semnat, Pipes, Sek mame, -colectivitateaziar”; este cal a ‘Monde, unde wraditia Sspune c& orice redactor, specialist poate fi chemat dupa sedinja de dimineaya si jesiecmat cu redactarea editorialului. "Com am potea defini cel mai bine acest tip de comen- wis? Exe 0 opinie care se sprijind pe fapte si cauti si eesringitoare. Editrialul nu are greutate, dack nu se stringentd : evenimentul zilei (al cel mai important sau un in momentul publicarii, dintr-un sector ‘cultural... din viata unei intreprin- Dac analiza iti cere s& descoperi (vezi capitolul 11), editorialul vizeaz4, mai ales, si exprime 0 cititorilor. ‘vaavea grijd si facd o mich demonstratie (care orienteaz’ ‘a convinge nu se impac& nicicum cu afirmayile grauite. E ,, la observatii, recapitulari, clemente de context etc., faptul in cauzi, Acl convinge pe celalalt, pe cittor, | $e indoiasc& de propriile opinit, un ton peremptoria $8 poaté fi rezumat in unu-cinci cuvinte in tila, ‘adevirat un ,mesaj", in sensul lterar sau politics 1", Demonstratia nu are alt tint decit sa incarce scounach Oe a inearete #19! Fe Se i TH # ete, Cavin fag ise pati rin tet revolutions 28 aan mit cena oe ee care a one si neces fore use Tricia, al rl pl stn a ee aa pei ois Gm el pent maa finalului ca 5 cae ar risea se transforme i CE nimi vid 3 eee i Com gn eral. Fl ne rere peti, i eater panel SECO Ti a per aeaml soie Ch el at infuzea7A itor eb bel, ’ be ond pe mal ito, Mei dilueaza. ‘Materialele de acest fel sint mais ‘Santajeazh publica ume cind este lar precizal $6 ‘ei, Confuzia intre genuri ne Sralze sau chiar cro Biletele ine scrise. Aga sint les coare sau simpatice, sint bit joarece, in fap Tor se instaleaz’ confuzia, de tipuri de articole. Si incA am incercat re, muscit ind si in cazul in de patra erse forme fiolenta institute ‘Se gribesc. Sint scut Da, ins& atentic ! Pi desemneazi nu mai pul altele,rarisime, care iau div # pamfletul, gen satiric, atacind cu (redactat uneori sub forma de ,scrisoare deschisa” sa + satra, care ia atitudine impotriva a cov sau a cui Special moravurile unui mediu sau amuzindu- * ibelul, scriere satiric’, avind un caracter defaimator, ‘al XIX-lea si la inceputul secolului XX. ‘vomitve, 4098 6 OUST ay Hersero concluzia far sot, tLe Monde su oA Jol we eres Pe 081 pe POPE TL ‘porns «atta ee Ee CP ele’ pa Spenira 2 8 errs, un pic oe NCEA putea insemna 0 asociatie Aas it ee, oaspuet OO ee oS vet psurda (in rei paragrafe mittle.), siete, varia inte bine gasite, o mic Tecte de Ser nore rome yore aa de morald, 0 Feflectie Tans rr grave, chiar dramatice... Dar ies nor Mer an poste, de semen, fan Diet ee tans screen un it ae 2 oN gon fall), a eo pate J renvers, poring Ge i fal nice sint serise tui final, In aceste cazuri, tithul nu inal, ca s& mu strice surpriza ric rai ato en tt Le FS) cape cus. we sn foe wrap xa adem | eawwnueege eens] zi nc cefectul acest trimitere la ideea din fi Cole afirmate mai sus aratt c& arta biletalui cotidiann junalistilor (Robert Escarpit, maestrual dar al cuturor car niverstar). Iti tebuie inspiratie, 0 perfecth Timbii, care iti permite utilizar neasteptate ale eu St] spirit invent si foarte viu. Cittorul ador8 ast, fre ceva imediat si fr moderatie Bilt cotidian ttmnul blet al lui Robert Escarpit (23 mal 1981), despre fa Penthéon dupa vietoria ll Frangois Mitterrand In dentiale. Robert Solé a pre 16 februarie 2008) Ce | Tae, en Tepe juatstafeta la sri nul 2008 nent desk re saeidevh ie | nine a | Bred tefguntae e Seiten allirme : « Selom ane source proche “impede pl x rmachi dame | Petctqetent te | ance ees me | Seitenecat rele wt nee msie ira ie mn persoane P by Ny tie ayy 6,4 fers lay Y Hey, a u, i Gey retecinach nina ncinaia e- |Dile? Face | it reactiv. Nu € Feu pui mina pe stitow Ai fost gocat de laliat md de 6 a sit mia, Dact permite un asemenea tip de a) at SS tnd, defeat Biel \ sm ge ap, euforic apresiv si, cu ct mai Se cit mai distrugator, Totusi, prudent on AN es Si cadem i injure sau deftimare, Apoi ey i in vedere dai In pus, ester "pa \simerlee ar aceas este nu are sens deci. Suet este aprobarea ee agg Bebe poeste moral, fn fine, .reactia” nu ia os deot prin originaliate: inutil si yeruc- ‘ celei de-a n-a greva a mecanicilor : Ring mls se «pera compaior 2 iy gee molt cum sul treaba, a a tip ycronica”. Biletul tip ,cronica” = eee: ‘su, zilnic (Gi sub aceeasi sem- ‘mai ung si de o pondere diferita de a cumatrului sau, ,biletul cotidian” fn fiecare zi asupra marilor si micilor evenimente de actualitate, ‘agenilor siarticolele confratilor, inainte de inchiderea editiei ‘ca obiect televiziunea, biletistul selectionind, din programele audiovizual. Acest tip de bilet spune povestea in maniera heii, aproape intotdeauna amuzant, cu o multime sifanteziilexicale. Constituie o dovada neincetats de la capat, si 0 intiInire de placere pentru cititor. stirilor: ,,Viata nu este chiar aga de tristi!”. Un ddar unii primese acest dar fis smuzic’, artele plastice, arhitectura, i $188 fl numim ,critic™ pe jurnalitut penne Puner Saale Sepa, c= Sie San ec roman tne ae" cas eee cron wp, seen Se Peeps eset ia iis oye en me astra opie sri Cc Speen rma wc ct sete ee alt gre acct ee ameter jain co nos gS ee es cane joan pore i a trebs unde? ced Ful jurralis im o relatare care preferd si se abjina de la comentars iva”, dati de competenta jurnalisel de exemplu, a vazut mii de filme, are propriile fige despre fievare Si stabileasc8, in cazul unui film nou, comparatii. referine ‘Scenariu, regie, jocul actorilor, cit si pentru muzica sau efecte semenea aport, fri aceasti culturi personala a jurnalistului “unui eveniment, cititorul poate fi fraierit de cronicar. ins’ s. ‘cea mai subiectivé a genul acestui critic sau cu arjagul celuilalt. Sfatul lor il intereseazi ‘i intre la spectacol, i este utila cititorului. Este la expozitie ori s& citeascd o carte de admiratie, entuziasm, dezgust, deceptie, plitiseala. Prescrie ~ considerati uneori exorbitant’, in sped de cei 0 fi Iatura aceasta de ,prestare de servicii pentru al testarii produsului, cauza care aduce atitea critict fajete. Primo, jurnalistii au citeodatd vorba grea E decit s& admiri. Secundo, jurnaligti culturali sint Jor, unde se rizboiesc intre ci; devine mai ‘si nu pentru cititor. Tertio, mediul este contuz ii de bunuri culturale si jurnalist. multe manevre menite si seducd, .ar nici stimulul financiar, Citeodati ‘normal presei, pentru a putea vorbi pe piayi (turnaje, avanpremiere, oh aeration 11 rere 2004 de publicul caruia i te adresez, et aepins Se un gen care permite mari Uberti Fst eal, claritatea exprimari, Lang ca pena cgay, ai alle senut ale coment ae amt; 0 modal ficient este SA folosesti o: Se cacomtas nts Sons 6 subtitlu informativ, e net, in bit cares, co! Cit priveste eae ogee cult pentru ofl epinde Somplets a ttturilor, ¢ Cronica Cronica este un ran 4 sAptiminal sau lunar ~ pe care . 0 ‘apartine uni jurnalist cu experientA, ‘unui universitar de nui om politic, unui intelectual, ‘cteodatd acestea toate intr-o singuré persoand, foarte literar si foarte in yoga in secolul al XIX-lea (Thomas Ferenczi i capitol in lucrarea deja citatd L'invention chronique”) $i-a recistigat 0 solid’ notoriet Francois Mauriac in L’Express la sfirsitul anilor ’50. "Astizi,cronica este prezentd in numeroase publicatii, cotidiene sau periodice, i {in presa de specialitate, institutional sau de intreprindere. Saptiminalele de au avut infotdeauna cronicari lor: in 2007, tei in L’Express, do} s trei in LeN : aoe peo in Le Point, Le journal du Dimanche. Nu este 0 ‘ntimplare, tip de articol intr-un siptiminal : reflectia asupra actualitatii. C re din inepuizabila sursi a tuturor domeniilor, devu regulat ~ adese du journalisme en France, ,Mesieurs tate in special cu ,Bloc-Notes”-ul Parla poe, wis, to lor. Crone thera Top de ncn nit arvial aproplaih adesen de anali du etn cgplcn are mal mie sublet, epee dns nett spec, 0 pdt), perenne meri ieeputr deme Int permis ea commun sin ob ue i ainenears lasreaile, Uni cronca pierre personnal, signee fella, adil wn comerari persona, dort spe ie ie la ator Ja autor, ul adopt tonulvece al sais ag sone tanierd mal inimiss... Ins eronica uebuie sa 1 Sinsdewuna aceasta, adiiugaté cele a ideilor, 0 cautdcitivoru Tare neapAat un supratitly, neschimbat de la apariic la sparc, cum o ‘0 multime de supratitiuri de ieri de azi. Unele sint cht se poate de Tui Jacques Julliard” (Le Nowvel Observateur) ; altele subliniars 0 viizwti de Prangoive Gitoud” (Le Nouvel Observateur ‘Dufreigne” (L’Express); eronici cu un termen generic» -Lunca, ‘Nouvel Observateur), .Carnetele Catherine égard” (Le Point. “Allegre” (L'Express), Depesa lui Pierre Beylau” (Le Poin’) Lévy” (Le Point); sau, si mai scurt, doar eu numele 5: smard Pivot” (Le Journal du Dimanche). Thu materialulu, foarte scurt gi incitant, Pentru un ,blocnotes” se poate viz, ultimul uitat”), consacratculegerii a 2 000 de cenaristul Pierre Christina scris: ,Cine alt isi i reconstruiasc& dialoguri imaginare ‘acoperigurile palatelor precum micul demon CCaricaturistul are acest privilegiv. Spre fi este permis, mai ales 4 exprime rilor, dar pe care nici un jurmalist mu ice sau tandr, bajocoritoare saq) Squmeata sau rece, caricatura gf rigenta si sensibilitatea ei rats toe ace inp forma ecu oaspt, Peni o parte Sta un eitrial ecund rae oral cupa un oe privilegia eer sunutcotn. Se bee gee ett cu iar, cel putin in pivinga aoe la Le Monde sau pe Willem le Fea altatca caricaturizind personajele Joa lungul multor ani, - pus in @ pe doi «francezi de conditie mare incepind in prima im zat in L’Etudiant un ad recasi ungime tea agin Pe utes aduct in ser inventate, Wolinski. istrou., ristat webuie si fie pe 3 pyiuni» cu greu ni -am Ps ‘Prineipiul caricaturi sau folosind personaje i e, a ti Hebdo s& dialogheze cra voinie sale marungel, dindv-si aoe vapamwoul™ pe eare ied i auzim.... Gérard Mathis pene, Clotaire Legnidu, un andra pierdut int JTeumnate |” au rdmas celebre, Cuplul (tara Prana st zimbeascd, nu doar pe et care ci referinjele si obiceiurile lor, sdifieath rigid, caricaturistit si ziarele au preferintl cca cericaturit are un stil particular. Unora le plac dialogul, bulel, ali la minimum. Linia graficd, modul de a caricaturiza personajele publice, imprima o marca personald mai pronuniaté decit in cazul articolelor serise, sae 4 0 privire tiioasi asupra lumii din jun, i, Toi acesti jurnalisti arunc’

    S-ar putea să vă placă și