0751.643.

848
C L I N I C Ă D E P S I H I AT R I E Ș I
PSIHOTERAPIE

Tulburarea de personalitate
histrionică
Info utile

Elementul cheie al acestei tulburări de personalitate

este comportamentul dominat de afectivitate
exagerată și de căutare a atragerii atenției celor din
jur. Pacienții diagnosticați cu tulburarea de
personalitate histrionică au un stil dramatic,
emoțional, impresionant. Adesea sunt cooperanți și
dornici de a fi ajutați și manifestă un comportament
dependent. Tind să fie seducători, plini de culoare si
mereu căutînd atenție. Vorbirea lor poate fi
dramatică, iar adesea sunt sugestionabili. Din punct
de vedere emoțional pot să fie superficiali sau
nesinceri, dar adesea sunt percepuți de ceilalți ca
fiind simpatici și foarte sociabili.

Criterii de diagnostic
Persoanele cu tulburare de personalitate histrionică
prezintă un tipar comportamental caracterizat prin
exprimarea excesivă a emoțiilor și căutarea captării
atenției celor din jur. Tulburarea debutează la vârsta
de adult tânăr, se manifestă în diverse situații și
îndeplinește următoarele criterii:

A. Se simt incomod în situații în care nu se

află în centrul atenției.
B. Interacțiunea cu alte persoane este
adesea nepotrivită din cauza
comportamentului inadecvat, cu tentă
sexuală sau provocatoare.
C. Afișează o trecere rapidă de la o emoție
la alta și exprimă emoții superficiale.
D. Se folosesc în mod regulat de aspectul
fizic pentru a atrage atenția.
E. Au un stil de exprimare verbal prin care
urmăresc să impresioneze audiența, dar
care este superficial și lipsit de detalii.
F. Exprimarea emoțiilor este exagerată,
teatrală și dramatică.
G. Sunt sugestibile (pot fi foarte ușor
influențate de alte persoane sau de
circumstanțe).
H. Apreciază greșit relațiile sale cu cei din
jur și consideră că aceste relații sunt mult
mai apropiate decât sunt în realitate.

Elemente asociate care sustin

diagnosticul
Indivizii cu tulburare de personalitate histrionică
ajung cu dificultate la apropierea emoțională,
firească din relațiile romantice sau sexuale. De
obicei, ei joacă permanent un rol (“victima” sau
“prințesa”) în relațiile cu ceilalți, fără a fi conștienți
de acest lucru. Caută să își controleze partenerul
prin manipulare emoțională sau seductivă pe de-o
parte, dar pe de altă parte manifestă o mare
dependență de acesta.

În general, relaționarea cu persoane de același sex

este dificilă, deoarece stilul provocator sexual
caracteristic tulburării poate fi perceput ca o
amenințare. Își pot îndepărta prietenii solicitându-le
permanent atenția. Devin adesea deprimați și
supărați dacă nu se află în centrul atenției. Sunt
avizi de situații noi, stimulante, caută provocări și se
plictisesc repede de rutina zilnică. Nu tolerează
situațiile care presupun amânarea recompensei sau
devin frustrați, iar acțiunile lor sunt îndreptate către
obținerea satisfacției imediate. Chiar dacă încep un
nou serviciu sau proiect cu mare entuziasm,
interesul lor scade rapid. Relațiile de lungă durată
sunt neglijate pentru a face loc provocărilor oferite
de noile relații.

Riscul real de suicid nu este cunoscut. Experiența

clinică sugerează că indivizii cu această tulburare
prezintă risc crescut de gesturi și amenințări
suicidare cu scopul de a primi atenție și a forța
acordarea unui sprijin mai mare.

Elementele de diagnostic
dependente de mediul cultural sau
gen
Normele privind comportamentul impersonal,
aspectul personal și modul de exprimare a emoțiilor
variază mult în funcție de mediul cultural, sex și
grupa de vârstă. Înainte de a considera anumite
trăsături (emotivitatea, seducția, stilul impersonal
dramatic, căutarea de noi experiențe, sociabilitatea,
farmecul personal, capacitatea de a impresiona,
tendința de somatizare) ca fiind dovezi că individul
prezintă tulburare de personalitate histrionică,
trebuie evaluat gradul de deteriorare și discomfort
semnificative clinic pe care le provoaca aceste
trăsături.

În mediul clinic această tulburare a fost

diagnosticată mai frecvent la femei; totuși, raportul
pe sexe nu este semnificativ diferit.

Multe persoane pot prezenta trăsaturi de

personalitate de tip histrionic. Însă numai atunci
când aceste trăsături sunt rigide, inadaptate, stabile
și provoacă deteriorare funcțională semnificativă
sau discomfort subiectiv, se încadrează în
tulburarea de personalitate histrionică.

Nu recomandăm autodiagnosticul în baza

informațiilor regăsite în diverse surse. Un
diagnostic corect se poate pune numai de către
un medic specialist.

23 mai 2017

Cele mai noi articole

COVID – 19 și persoanele consumatoare
de droguri
Observatorul European pentru Droguri și
Toxicomanii – EMCDDA, a creat un ghid privind
implicaţiile pandemiei COVID-19 în rândul
persoanelor consumatoare de droguri. Scopul
acestui ghid este de a evidenția riscurile
emergente legate de pandemia COVID- (...)

CE SUNT ȘI CUM FUNCȚIONEAZĂ

CONSULTAȚIILE ONLINE?
În mod tradițional, consultațiile de sănătate
mentală au presupus întâlnirea dintre persoana
care solicită sprijin și un medic psihiatru sau un
psihoterapeut, care colaborează pentru a
identifica resursele și soluțiile fiecărui individ. În
prezent, t (...)

Cannabisul – informaţii de interes general

despre o substanţă omniprezentă. Partea
a II-a
Două dintre cele mai studiate componente ale
cannabisului sunt tetrahidrocannabinol-ul (THC)
şi cannabidiol-ul (CBD). THC-ul este
componenta cannabisului responsabilă de
euforie, de efectul de „high”, în timp ce CBD-ul
nu produce astfel d (...)

Cannabisul – informaţii de interes general

despre o substanţă omniprezentă. Partea
I
Conform Raportului european privind drogurile,
publicat în 2017 şi care include informaţii
referitoare la anul 2015 sau la ultimul an în care
au fost disponibile astfel de informaţii, în
Uniunea Europeană se estimează că: 23.5
milioane de oameni cu v (...)

Semnele de debut ale tulburărilor

psihotice
Termenul de psihoză definește o stare
caracterizată prin afectarea gândirii și
percepțiilor, astfel încât persoana respectivă nu
își mai poate da seama ce este real și ce nu.
Deși de multe ori pare că psihoza apare „din
senin”, aceasta se întâ (...)

Burnoutul, între om și sistem

O flamă înăbușită. Un foc aproape stins. O
lumânare fumegândă. Aceste metafore ale
diminuării energiei și forței vitale, până la
extenuare, stau la baza termenului de burnout.
Precum focul, oamenii au nevoie de resurse
suficiente pentru avea i (...)

Receptori, neurotransmiţători,
medicamente şi afecţiuni psihiatrice
În creierul uman se află aproximativ 100 de
miliarde de neuroni și 1000 de miliarde de
celule gliale. Neurotransmițătorii reprezintă una
dintre principalele metode de comunicare dintre
aceste celule. Peste 50 de astfel de
neurotransmițători au fost i (...)

Tipare relaționale în personalitatea

depresivă
În poveștile pacienților depresivi sunt ușor de
găsit experiențe reprezentate de pierderi
timpurii și/sau repetate. Acestea nu trebuie să
fie neapărat concrete, observabile și
verificabile. Ele pot fi mai mult pierderi interne,
psihologice, ca (...)

Un fel de Introducere în Psihiatria

Psihedelică
Încep această introducere plecând de la
concluziile articolului Serotonin and brain
function: a tale of two receptors („Serotonina și
funcționarea cerebrală: povestea a doi
receptori”) al lui R.L. Carhart-Harris si David J.
Nutt, public (...)

Anxietatea în relație cu realitatea externă

și cu realitatea internă
Anxietate: frică și spaimă. Tratamentul
psihoterapeutic. Anxietatea acoperă o serie de
sentimente mixte care sunt caracterizate printr-
un mare disconfort. În apariția și menținerea
tulburărilor de anxietate intră în joc factori
ereditari, de mediu (...)

Proiecte Color Mind

Partener

© 2021 COLOR MIND Harta site Confidentialitate

Politica de Confidentialitate Legislatie

Design: Bogdan Gheorghe

Acest site folosește cookies.

Ok Politica de Cookies