PRIMUL SLIDE (inceputul propriu-zis)

AL DOILEA SLIDE:
1. Barierele apărute în comunicarea elevilor variază, și prezintă o intensitate diferită. Prima
barieră în comunicare este tendința de a judeca părerile interlocutorului, fie că e late un coleg,
ori, de ce nu, un profesor. De cele mai multe ori, profesorii cred că elevii își vor schimba
comportamentul, dacă sunt criticați, ceea ce este fals. De regulă, această replica este întâlnită la
profesorii nemulțumiți de elevi, la acei "torționari" pe care, cel mai probabil, ati avut ocazia sa-i
intalniti.
2. Putem vorbi in cazul urmatoarei bariere in comunicare despre ideea de bullying. De regula,
etichetarea elevilor se face, din pacate, in functie de substratul emotional, statutul social, de
vestimentatie. In opinia mea, acest lucruri ar putea fi extirpate din clasele cu elevi, doar cu o
serie de masuri. De ex, ar puea fi reintrodusa uniforma obligatorie, pentru a facilita o mai buna
armonie intre elevi. Am inserat si un exemplu. Vo ice parere aveti? Putem elimina aceasta
maladie, care se intalneste in tot mai multe scoli?

3. Aceasta bariera in comunicare se refera la a evalua in termini generali o alta persoana,

actiunile sau atitudinile ei. Aici se incadreaza tipul elevului profitor.

4. Din nou, ne intalnim cu ideea de bullying, santaj. Aceasta bariera poate interveni atat in cazul
dialogului purtat de colegii de clasa, ori in cazul dialogului purtat de elev si profesor. Aceasta
bariera in comunicare are un caracter opresiv. Tinta acestor amenintari (elevul, de cele mai multe
ori) va suferi un dezechilibru emotional, deoarece isi va pierde increderea in sine, si va actiona
ghidat de frica pe care o resimte.
5. Practic, elevul nu mai e ghidat de propriul instinct, si intervine aceasta bariera care il obliga
oarecum sa faca anumite lucruri, chiar daca el nu si-a exprimat parerea, opinia, cu privire la ce s-
a intamplat. Si iata si-un exemplu.
6. Cu alte cuvinte, aceatsa bariera se refera la incercarea de a convinge cealalta persoana prin
argumentare logica sau dovezi logice, fara a tine cont de factorii emotionali prezentati. Aceasta
bariera este si o forma de abatere de la adevarata problema pe care o resimte elevul, in cazul
nostru.

SLIDEUL 3. Va propun sa urmaarim un scurtmetraj romanesc, care va include cateva bariere

intalnite in comunicare. Cate bariere in comunicare ati identificat?

SLIDEUL 4. Mesajele care provoacă o astfel de reacție sunt in general cele care ataca individul,
propriul ego. Voi realiza o situație de tip versus, pentru a observa tipurile de reactii defensive, cat
si metodele de neutralizare ale acestor reactii, care sunt fie voluntare, fie involuntare. De regula,
mesajele evaluative sunt adresate la persoana a II-a. Voi citi si un exemplu, pentru validarea
celor spuse anterior. In loc de propozitia Vorbesti prea mult! am putea spune Cand nu imi dai
posibilitatea sa spun ce cred devin nervos si frustrat.
In urmatorul caz, orientarea spre problema ar fi solutia pentru rezolvarea acestei reactii
defensive. Practic, acest tip de comunicare ajuta interlocutorul sa observe alternativele problemei
sale fara a-I impune solutia.
Slideul 5
Nu in ultimul rand, voi mai vorbi de inca doua situatii de tip versus. De asemenea, manipularea
se poate realiza si prin neincrederea in deciziile celorlalti. Alternativa aceste comunicari
deficitare ar fi exprimarea spontana a opiniilor personale, fara a te impune in fata celorlalti. Prin
urmare, vorbitorii trebuie sa fie neutrii, nu sa se afirme.
Ultima situatie aleasa de mine este diferenta dintre superioritate si egalitate. Pentru a nu
afecta relatiile cu cei din jur, cu elevii nostri, de ce nu, trebuie sa dam dovada de acceptare
neconditionata, cat si de respectul fiecarei personae indifferent de abilitatile sau nivelul
educational. De exemplu: Cand predau la o clasa de a VI – A, deci de gimnaziu, nu pot eplica
complementul circumstantial, cu ajutorul limbajului academic (intalnit la facultate), ci trebuie sa
folosesc scheme, cuvinte cant mai concise, adecvate pentru nivelul lor. Ori nu pot vorbi cu nenea
Gheorghe din satul bunicii, despre teoria formelor fara fond a lui Maiorescu, deoarece batranul
m-ar discredita, si mi-ar spune si o vorba de ocara pentru ca am ras de el.