Ghid Bioch Struct ROM 2020

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”
Catedra de biochimie și biochimie clinică
BIOCHIMIE STRUCTURALĂ
Ghid de lucrări practice

pentru studenții anului I
Student ________________________
Grupa ________________________
Profesor ________________________
Chișinău 2020
1
CZU
Aprobat de Consiliul de management al calității al USMF „Nicolae Testemițanuˮ

Process-verbal nr. 3 din 20 decembreie 2020
Autori:
Tagadiuc Olga, conferențiar universitar, doctor habilitat în științe medicale;
Ambros Ala, conferențiar universitar, doctor în științe medicale;
Globa Pavel, conferențiar universitar, doctor în științe chimice;
Todiraș Mihai, conferențiar universitar, doctor habilitat în științe medicale
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAȚIONALE A CĂRȚII

Biochimie structurală: Ghid pentru lucrări practice / Tagadiuc Olga, Ambros Ala, Globa Pavel [ș. a];
Univ. de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu, Catedra de biochimie și biochimie
clinică. – Chișinău:
Bibliograf.: _____ pag., - ___ex.
ISBN ©
© Tagadiuc Olga ș. a., 2020
CUPRINS
2
Tema Pag
Bibliografia recomandată …………………………………………………………………….. 4
Cerinţele faţă de studenţi la Catedra de biochimie și biochimie clinică……………….……. 5
Instrucțiune privind măsurile pentru protecția muncii și asigurarea securității în
laboratoarele de biochimie………………………………………………………………..….. 6
Tema nr. 1 Introducere. Importanța biochimiei pentru disciplinele medicale.
Bioelemente și biomolecule. Grupele funcționale și tipuri de legături
chimice specifice biomoleculelor…………………………………………… 7
Tema nr. 2 Structura și proprietățile fizice ale apei. Ionizarea, produsul ionic și pH -ul
apei. Sistemele tampon…………………………………………..………… 10
Tema nr. 3 Aminoacizii – rolul biomedical, structura, clasificarea și proprietățile. 15
Structura primară a proteinelor………………………………………..……..
Tema nr. 4 Rolul, structura şi clasificarea proteinelor…………………………….…..… 23
Tema nr. 5 Proprietăţile fizico-chimice ale proteinelor. Metodele de separare şi
purificare ale proteinelor…………………………………………………….. 28
Tema nr. 6 Totalizare la capitolul “Chimia generală. Aminoacizii. Structura și
proprietățile proteinellor” ………………………………………………… 34
Tema nr. 7 Acizii nucleici – clasificarea, structura și funcțiile. Bazele azotate,
nucleozidele și nucleotidele – structura și nomenclatura…………………… 35
Tema nr. 8 Glucidele: clasificarea și rolul biologic. Structura, izomeria și proprietățile
monozaharidelor…………………………………………………………… 42
Tema nr. 9 Oligo- și polizaharidele – structura, proprietățile și rolul biomedical……… 48
Tema nr. 10 Vitaminele hidrosolubile. Structura vitaminelor B1, B2, B6, PP, acizilor
pantotenic și folic, biotinei, vitaminelor C și B12 şi rolul lor ca coenzime..… 52
Tema nr. 11 Totalizare la capitolul “Acizi nucleici. Glucidele. Vitaminele
hidrosolubile” ………………………………………………………….…… 55
Tema nr. 12 Lipidele – clasificarea, structura, proprietăţile fizico-chimice și rolul
biologic …………………………………………………………………..….. 56
Tema nr. 13 Steroizii. Colesterolul și derivații lui – hormonii steroizi. Acizii biliari…… 62
Tema nr. 14 Vitaminele liposolubile. Vitaminele A, E, K , D – structura, sinteza, rolul
biologic……………………………………………………………………… 68
Tema nr. 15 Membranele biologice. Compoziția chimică, organizarea structural- 72
funcțională, proprietățile și funcțiile. Transportul membranar………………
Tema nr. 16 Totalizare la capitolul “Lipidele. Membranele biologice” ……………… 76
3
BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ
A. Obligatorie
1. Lîsîi L., Pavlovschi E. Biochimie medicală (ediţia a treia). Chişinău, 2019.
2. Lîsîi L. Biochimie medicală (ediţia a doua). Chişinău, 2007.
3. Champe P.C., Harvey R.A., Ferrier D.R. Biochimie ilustrată. Ed. 4-a. București. Editura medicală
Calisto, 2010.
4. Dinu V., Truţia E., Popa-Cristea E., Popescu A. Biochimie medicală. Mic tratat. Bucureşti, 1996.
B. Suplimentară
1. Nelson D.L., Cox M.M., Lehninger A. Principles of Biochemistry. Sixth Edition. 2012.
2. Campbell P.N. Smith A.D. Biochemistry illustrated. International edition, 2000
4. Murray R.K., Granner D.K., Mayer P.A., Rodwell V.W. Harper’s illustrated Biochemistry. 26-th
international edition, 2003
5. Champe Pamela C., Harvey Richard A. Biochemistry. Lippincott’s Illustrated Reviews.
6. Lehninger A.L. Principles of Biochemistry The Johns Hopkins University School of Medicine,
Worth Publishers Inc., 2007.
4
CERINŢELE FAŢĂ DE STUDENŢI
la Catedra de biochimie și biochimie clinică
În conformitate cu carta universităţii şi codul moral toţi studenţii sunt obligaţi să respecte
următoarele reguli:
1. Să îndeplinească toate sarcinile care le revin potrivit planului de învăţământ și curriculumului
disciplinei Biochimie.
2. Să se informeze prompt asupraa ceea ce li se aduce la cunoştinţă prin avizierul plasat pe pagina
catedrei
3. Frecvenţa la curs şi lucrările de laborator este obligatorie.
4. Studenţii se prezintă la orele de curs şi lucrări de laborator fără întârziere, în halate (nu se admit
costume chirurgicale), cu toate rechizitele necesare şi temele pregătite.
5. Studenţii se prezintă la lucrările de laborator cu Ghidul pentru lucrări practice indeplinit.
6. Semnarea procesului verbal al lucrări de laborator este obligatorie şi atestă îndeplinirea părţii
practice. În cazul nesemnării procesului verbal, partea practică a orei se recuperează conform
orarului recuperării restanţelor practice (absenţelor).
7. Absenţele la lucrările de laborator se recuperează numai cu permisiunea vice-decanului. La
recuperare studentul se prezintă ca la orele de lucrări practice: cu proces verbal, testele și itemii
pentru lucru individual rezolvați, tema învăţată.
8. Studenţii sunt obligaţi: ‒ să foloseascã cu grijă bunurile materiale existente în spaţiul
catedrei,să păstreze utilajul şi mobilierul, să le întreţină în stare bună. Prejudiciile constând în
deteriorarea sau distrugerea bunurilor se vor recupera, conform procedurii legale, de la cei care
le-au produs; ‒ să urmeze întocmai regulile tehnicii securităţii în laboratorul biochimic; ‒ să
păstreze ordinea şi curăţenia în incintă catedrei; ‒ să păstreze linistea în incintă catedrei; ‒ în
sezonul rece al anului hainele (paltoane, scurte) se lasă la vestiar.
9. În timpul cursului sau lucrării de laborator este interzisă folosirea telefoanelor mobile cât şi
utilizarea diverselor mijloace tehnice (laptop-urilor; iPad-urilor, etc).
10. Responsabil de disciplină în timpul lucrărilor practice este studentul de serviciu.
11. De a respecta drepturile de autor ale altor persoane şi de a recunoaşte paternitatea informaţiilor
prezentate în lucrările elaborate.
5
INSTRUCȚIUNE
privind măsurile pentru protecția muncii
și asigurarea securității în laboratoarele de biochimie
1. Întregul personal și studenții, trebuie să cunoască și să respecte regulile de protecția muncii și

asigurarea securității, pentru prevenirea accidentelor de muncă.
2. Tot personalul care lucrează în laboratoarele de biochimie este obligat să poarte halate albe curate.
3. Aparatele electrice (centrifugă, termostate, frigidere, spectrofotometru etc.) trebuie să aibă prizele
cu împământare și izolare electrică perfectă. Fixarea lor în priză se face numai cu mâna uscată.
4. Înainte de începerea oricărei lucrări de laborator trebuie însușite tehnic problemele teoretice.
5. Toate reacțiile chimice se execută în conformitate cu condițiile prescrise (cantitatea, concentrația,
vesela, etc.).
6. Masa de lucru se păstrează într-o ordine și curățenie exemplară. Nu se aglomerează masa cu vase și
aparate inutile, pe masă se pun numai reactivii și vesela necesară pentru lucrarea respectivă.
7. Nu se execută nici o operație în vase murdare. După întrebuințare toate vasele de laborator se spală
cu apă de robinet și cu apă distilată.
8. Nu se lasă substanțe în vase neetichetate.
9. Sticlele cu reactivi să fie întotdeauna închise cu dop. Dacă se folosesc diferiți reactivi trebuie de
avut grijă să nu se schimbe dopurile. Excesul luat dintr-un reactiv nu trebuie turnat înapoi în sticlă.
10. Trebuie să se lucreze cu mare precauție cu metalele alcaline, fosfor, brom, clor, acid azotic,
substanțe toxice și inflamabile.
11. Pipetarea produselor biologice se face cu pipete prevăzute cu filtru de vată.
12. Pipetarea acizilor concentrați și bazelor se face cu pipetă cu volum mai mare decât volumul de
pipetat și prevăzute cu filtru de vată.
13. În timpul încălzirii unei eprubete care conține un lichid capătul deschis al eprubetei nu se tine spre
cel care efectuează operația și nici spre vecini.
14. Este strict interzisă gustarea reactivilor deoarece majoritatea substanțelor chimice folosite sunt
toxice sau caustice.
15. Mirosirea substanțelor chimice nu se face prin apropierea nasului direct la gâtul sticlei cu reactivi,
ci prin aducerea unui curent de aer care conține vapori ai substanțelor de la gâtul sticlei cu ajutorul
palmei în apropierea nasului.
16. Când se lucrează cu substanțe care în cursul operației se pot împrăștia sau se pot produce mici
explozii, se folosesc ochelari de protecție.
17. După terminarea lucrării practice, se pun toate vasele la loc, se curăță masa și se controlează dacă
aparatura electrică a fost scoasă din prize și robinetele de apă și gaz închise.
18. Fiecare laborator trebuie să fie dotat cu o trusă de prim ajutor care să conțină medicamente și
material sanitar strict necesar (antinevralgice, cardiotonice, antibiotice, antiseptice, calmante, tifon
etc.).
19. Este interzisă introducerea alimentelor și băuturilor în laborator. 20. Este necesar ca măsurile de
protecția muncii, asigurarea securității, prevenirea toxicității să fie prelucrate cu fiecare grupă de
studenți la începutul activității anului universitar și reamintite periodic. 21. În cazul unor accidente
se va apela la conducătorul lucrării.
6
Tema № 1 Data___________
Introducere. Importanța biochimiei pentru disciplinele medicale.
Bioelemente și biomolecule. Grupele funcționale și tipuri de legături chimice specifice
biomoleculelor
Nivelul inițial de cunoștințe

1. Elementele chimice. Tabelul periodic al elementelor.
Întrebări pentru studiu

1. Introducere în biochimie. Importanța biochimiei pentru disciplinele medicale. Biochimia
structurală (descriptivă) și sarcinile ei.
2. Bioelementele organogene și minerale. Conținutul și caracteristica generală a principalelor
bioelemente care alcătuiesc organismul uman.
3. Biomolecule- macro si micromolecule, molecule complexe..
4. Noțiuni de grupă funcțională. Tipuri de grupe funcționale specifice biomoleculelor. Caracteristica
lor generală.
5. Tipuri de legături chimice specifice biomoleculelor. Caracteristica lor generală.
6. Organizarea spațială a biomoleculelor: conformație și configurație. Stereoizomeri (enantiomeri
(izomeri optici), diastereomeri, izomeri cis-trans).
Itemi pentru lucru individual

1. Carbonul în stare neexcitată are configurația electronică a nivelului exterior (de valență) 2s22p2 și
în componența compușilor el poate avea gradul de oxidare +2, iar în stare excitată are
configurația electronică 2s12p3. Cum se poate schematic de prezentat tranziția electronului?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_____________________________________
2. Alcătuiți schema electronică a interacțiunii amoniacului cu ionul H+ conform mecanismului
donor-acceptor.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
7
3. Plasați moleculele: CO2, H2O, HCl, NH4, O2, N2, Cl2, CH4, NaCl, NaH2PO4, Na2CO3, proteina,
DNA în colonițele din tabelă conform legăturilor chimice prezente în ele.
Covalentă nepolară Covalentă polară Ionică de Hidrogen
Teste pentru autoevaluare

1. Care dintre grupele funcționale de mai jos conferă proprietăți acide biomoleculelor?
a) –SH c) –CONH2 e) –OH
b) –NH2 d) –COOH
2. Care dintre grupele funcționale de mai jos conferă proprietăți bazice biomoleculelor?
a) –SH c) –CONH2 e) –OH
b) –NH2 d) –COOH
3. Legătura ce se formează între atomii de acelaşi fel sau între atomi cu electronegativităţi foarte
apropiate este:
a) covalentă polară d) donor-acceptor
b) hidrofobă e) coordinativă
c) covalentă nepolară
4. Legătura ce se formează între diferiți atomi ai bioelementelor nemetale care au electronegativităţi

diferite este:
b) ionică e) coordinativă
5. Ce fel de legătură chimică se formează în Rezultat interacțiunii amoniacului cu cationii de

hidrogen?
b) ionică e) de hidrogen
6. Forțele van der Waals sau interacțiile van der Waals reprezintă:
a) forțele de atracție de putere relativ mică dintre moleculele neutre
b) forțele de respingere de putere relativ mică dintre moleculele neutre
c) forțele de atracție de putere mare dintre moleculele neutre
d) forțe care stabilizează legăturile covalente polare
e) forțe care stabilizează legăturile covalente nepolare
7. Care dintre perechile de atomi și grupe funcționale vor forma legături ionice?
a) C și N c) COO- și NH3+ e) COO- și NH2
b) NH2 și H+ d) Cl- și Na+
8
8. Legătura de hidrogen se formează între:
a) un atom de hidrogen parțial încărcat pozitiv și un atom de O, N sau S parțial încărcat negativ
b) un atom de hidrogen parțial încărcat negativ și un atom de O, N sau S parțial încărcat pozitiv
c) un ion de hidrogen cu sarcină pozitivă și un atom de O, N sau S parțial încărcat negativ
d) un atom de hidrogen parțial încărcat pozitiv și un atom de O, N sau P parțial încărcat negativ
e) un ion de hidrogen cu sarcină pozitivă și un atom de O sau N cu sarcină negativă
9
Tema № 2 Data____________
Structura și proprietățile fizice ale apei. Ionizarea,
produsul ionic și pH –ul apei. Sistemele tampon
Experienţa 1. Prepararea soluțiilor tampon.

De pregătit 20 ml 0,1 mol/l soluție tampon acetat cu pH = 5,24 din 0,1 mol/l CH 3COOH și 0,1 mol/l
CH3COONa. Constanta de disociere a acidului acetic în aceste condiții este de 3∙10-5.
Principiul metodei. Soluțiile tampon pot fi pregătite prin două metode:
1. separat se iau fiecare component pereche conjugat de acid și bază în corespundere cu raportul
cunoscut și se dizolvă în apă obținând o soluție comună;
2. se dizolvă în apă unul din componente sistemului tampon și se adaugă la soluția obținută o
cantitate anumită de acid tare sau de bază tare. Obținând soluții tampon prin una din cele două
metode este necesară cunoașterea pKa a sistemului și folosind relația Henderson-Hasselbalch de
verificat valoarea pH-ului soluției.
Modul de lucru.
1. De calculat câți mililitri de soluție 0,1 mol/l CH3COONa și 0,1 mol/l CH3COOH sunt necesari
pentru a pregăti 20 ml 1 mol/l soluție tampon acetat cu pH = 5,24.
2. Folosind formula рН = рКа + lg[sare]/[acid] calculați raportul componentelor.
3. Din raportul componentelor amestecului tampon rezultă ca soluția trebuie să conțină X părți de
sare și Y părți de acid, adică în total 4 parți. Astfel volumul sării va fi [ (20•x)/4 ] , iar al acidului
[ (20•y)/4 ].
4. Măsurați pH-ul soluției tampon obținute cu ajutorul hârtiei de indicator universal sau a pH-
metrului.
5. În darea de seamă a lucrării trebuie să fie prezentat calculul raportului componentelor sistemului
tampon preparat și concluzia.
6. Completați tabelul de mai jos:
Calculul
raportului
componentelor
sistemului
tampon
Volumele
acidului Va,
și sării Vs.
Valoarea рН.
Concluzie
10
Experienţa 2. Determinarea capacității tampon a serului sangvin după acid și bază.
Modul de lucru. În două eprubete se adaugă 5 ml de ser sanguin cu pH = 7,4. În una din eprubete se
adaugă două picături de fenolftaleină și se titrează cu soluție 0,1 mol/l de NaOH până ce amestecul
reactant capătă culoarea etalonului, pH-ul căruia este 9,4. În cealaltă eprubetă se adaugă indicatorul
metiloranj și se titrează cu 0,1 mol/l HCl până se atinge culoarea etalonului, pH-ul căruia este 3,4.
Se determină capacitatea tampon a serului sangvin după bază și după acid folosind formulele
(1) și (2):
(1)
(2)
unde: Вb. – capacitatea tampon după bază;
Вa. – capacitatea tampon după acid;
n(HCl), n(NaOH) – cantitatea de acid și bază adăugate la 1 l de soluție tampon;
рН1 și рНs – valorile inițiale și finale a pH-ului serului sanguin (până și după titrarea cu acid
sau bază);
Vs – volumul serului sanguin;
V(NaOH), V(HCl) – volumul soluțiilor de acid și bază consumat pentru titrare;
c(NaOH), c(HCl) – concentrația bazei și acidului folosită pentru titrare.
Notă: În concluzie comparați capacitatea tampon a serului sanguin după acid și bază și explicați de ce
capacitatea tampon a serului după acid este mai mare decât după bază.
Resultat:
Concluzie:
11
1. Teoria soluțiilor.
2. Apa, proprietățile ei fizice și chimice. Rolul apei în viața organismelor vii.
3. Principiile disociației electrolitice.
4. Principiile teoriei protolitice acido-bazice Brönsted-Lowry.
5. Disocierea apei. Produsul ionic al apei.
6. Noțiune de pH. Calculul de pH și pOH a soluțiilor.
7. Sisteme tampon. Acțiunea soluțiilor tampon. Ecuația Henderson-Hasselbalch. Capacitatea
soluțiilor tampon.
8. pH-ul mediilor interne ale organismului. Sistemele tampon biologice (bicarbonat).

1. Prezentați compoziția și mecanismul acțiunii sistemului tampon fosfat la adăugarea cantităților
mici de acid sau bază tare. Formula pH-ului sistemului tampon fosfat.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
______________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
___________________________________
2. Conținutul normal de acid clorhidric în sucul gastric variază de la 0,07% până la 0,15%.
Calculați intervalul de variație a pH-ului neglijând forțele de interacțiune dintre ionii de H+ și
Cl¯.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
12
3. Pentru a schimba pH-ul a 100 ml de sânge de la 7,36 până la 7 trebuie de adăugat 36 ml 0,05
mol/l HCl. Calculați capacitatea tampon a sângelui după acid.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

1. Care proprietăți fizice anomale ale apei enumerate mai jos sunt esențiale pentru funcționarea
normală a organismului?
a) temperatură de fierbere joasă
b) temperatură de fierbere înaltă
c) capacitate termică înaltă
d) capacitate termică joasă
e) constanta dielectrică înaltă
2. Atomii căror elemente chimice pot forma în compuși legături de hidrogen cu hidrogenul?
a) carbon d) oxigen
b) sulf e) azot
c) fosfor
3. Care din amestecurile prezentate mai jos pot fi considerate sisteme tampon?
a) acid sulfuric + sulfat de sodiu / H2SO4 + Na2SO4
b) acid carbonic + bicarbonat de sodiu / H2CO3 + NaHCO3
c) acid acetic + acetat de sodiu / CH3COOH + CH3COONa
d) acid acetic + acetat de amoniu / CH3COOH + CH3COONH4
e) fosfat monosodic + fosfat disodic / NaH2PO4 + Na2HPO4
4. Care factori influențează capacitatea sistemelor tampon?

a) componența sistemelor tampon
b) tăria acizilor și bazelor
c) valoarea pКа și рКb ale acizilor și bazelor slabe
d) concentrația și raportul componentelor
e) valoarea pH-ului soluțiilor tampon
13
5. Principalele sisteme tampon ale sângelui sunt:
a) hemoglobină / oxihemoglobină
b) sistem tampon de amoniac
c) sistem tampon hidrogenocarbonat
d) sistem tampon fosfat
e) sistem tampon de aminoacid
6. Analizați soluțiile prezentate: A. soluția tampon H2PO4– = 0,1 M, HPO42– = 0,2 M; B. soluția
tampon H2PO4– = 0,15 M, HPO42– = 0,3 M.
a) soluția A are pH-ul mai mare
b) soluția B are pH-ul mai mare
c) ambele soluții au același pH
d) soluția A are o capacitate tampon mai mare
e) soluția B are o capacitate tampon mai mare
7. Ce pH va avea soluția tampon ce conține un acid HA cu pKa=5 dacă raportul [A–]/[AH] = 10?
a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 5
14
Tema № 3 Data____________
Aminoacizii – rolul biomedical, structura, clasificarea
și proprietățile. Structura primară a proteinelor
Experienţa 1. Identificarea aminoacizilor ce conţin sulf (reacţia Fol)

Principiul metodei: La degradarea proteinelor şi peptidelor sub acţiunea hidroxidului de sodiu din
grupările sulfhidril se eliberează sulful sub formă de sulfură de sodiu, care reacţionând cu plumbitul
de sodiu, formează precipitatul de sulfură de plumb de culoare neagră sau brună.
Mod de lucru:
№ Reactive Eprubeta
1 Ovalbumină 1% 5 picături
2 Reactiv Fol 5 picături
Conţinutul eprubetei se fierbe 1-2 minute.
Rezultat:_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Concluzie: _______________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Experienţa 2. Reacţia xantoproteică (Mulder)

Principiul metodei: Aminoacizii aromatici la fierbere cu HNO3 concentrat se supun nitrării. Ca
rezultat soluţia capătă o culoare galbenă care trece în oranj la adăugare bazei.
Mod de lucru:
№ Eprubeta
Reactive
2 HNO3 concentrat 5 picături

Eprubeta se răceşte sub un jet de apă rece
3 NaOH 20% 10 picături
15
Rezultat:_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Concluzie ________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Experienţa 3. Reacţia cu ninhidrină

Principiul metodei: Ninhidrina interacţionează cu grupările alfa-amino ale proteinelor şi
aminoacizilor cu formarea unui compus colorat în albastru-violet.
Mod de lucru:
2 Soluţie de ninhidrină 0,5% 5 picături
Rezultat:_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Concluzie ________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Experienţa 4. Reacţia biuretică

Principiul metodei: Legăturile peptidice (-NH-CO-) ale proteinelor în mediul alcalin interacţionează
cu CuSO4 formând compuşi complecşi coloraţi în roşu-violet.
16
Mod de lucru:
2 Soluţie de NaOH 10% 5 picături
3 Soluţie de CuSO4 1% 2 picături
Eprubeta se agită
Rezultat:_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Concluzie ________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

1. Aminoacizii – rolul în organismele vii. Aminoacizii proteinogeni și neproteinogeni.
2. Clasificarea aminoacizilor după structura chimică, proprietățile fizico-chimice, principiul
biologic.
3. Stereoizomeria, solubilitatea și proprietățile acido-bazice ale aminoacizilor:.
4. Proprietățile chimice ale aminoacizilor: reacțiile de carboxilare și decarboxilare, hidroxilare,
dezaminare și transaminare.
5. Teoria polipeptidică a structurii proteinelor. Proprietățile legăturii peptidice. Notarea şi citirea
aminoacizilor în peptide şi proteine. Aminoacizii N- și C-terminali
6. Metodele de determinare a compoziției și succesiuni aminoacizilor în lanțul polipeptidic.

1. Divizaţi următorii aminoacizi în grupe conform clasificării biologice: Thr, Cys, Phe, Gln, His,
Met, Gly, Arg. Scrieţi peptida formată din aminoacizii indispensabili. Daţi definiţia noţiunii,
indicaţi ce aminoacizi se referă la acest grup şi care sunt sursele aminoacizilor indispensabili?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
17
2. Divizați aminoacizii proteinogeni conform proprietăților fizico-chimice (completați tabelul):
Aminoacizii hidrofobi Aminoacizii hidrofili Aminoacizii hidrofili Aminoacizii hidrofili

fără de sarcină acizi bazici
3. Scrieți structura si rolul următorilor aminoacizi neproteinogeni.

Aminoacizii Structura Rolul
Beta-alanina
Homocisteina
Acidul gama-aminobutiric
DOPA - dioxifenilalanina
Ornitina
Citrulina
18
4. Ce sarcina vor avea si spre care electrod vor migra urmatorii aminoacizi in mediu acid, neutru si
bazic?
Aminoacidul pH<7.0 pH=7.0 pH>7.0
Alanina
Serina
Lizina
Acidul aspartic
Glutamina
5. Scrieți reacția de carboxilare a radicalului acidului glutamic din componența proteinelor fixatoare
de calciu. Care este importanța biologică a acestei reacții?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
__________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_______________________________
6. Scrieți reacția de decarboxilare a histidinei și acidului glutamic. Care este importanța biologică a
acestei reacții?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
19
Scrieți reacțiile de transaminare a alaninei și aspartatului cu alfa-cetoglutaratul. Care este importanța
biologică a acestei reacții?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
________________________________________
7. Scrieți următoarele tripeptide: Lys-Val-Pro; Glu-Pro-Arg; Pro-Asp-His. Evidențiați legăturile
peptidice tipice și atipice. Indicații deosebirile lor.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
20
1. Ce grupe de aminoacizi sunt prezente în proteine?
a) hidroxiaminoacizii
b) aminoacizii homociclici
c) beta-aminoacizii
d) aminoacizii diaminodicarboxilici
e) tioaminoacizii
2. Ce structuri ciclice intră în componența aminoacizilor proteinogeni si caror aminoacizi apartin?

a) Purina fenilalanina
b) Indol triptofan
c) Imidazol histidina
d) Pirimidină prolina
e) Scatol tirozina
3. Selectati perechea corecta: aminoacidul si grupa functionala specifica lantului lui lateral:
a) arginina grupa guanidinica
b) alanina grupa tio
c) fenilalanina grupa fenil
d) cisteina grupa hidroxil
e) triptofanul grupa indol
4. Selectati aminoacizii nepolari hirofobi:

a) serina c) izoleucina e) acidul glutamic
b) valina d) triptofanul
5. Selectati aminoacizii bazici:

a) alanina c) tirozina e) lizina
b) serina d) glutamina
6. Selectați afirmaţiile corecte referitoare la serină:

a) este un hidroxiaminoacid
b) are punctul izoelectric in zona de pH bazic
c) este aminoacid esențial
d) este derivat al acidului valerianic
e) la pH=4 migrează spre catod
7. Selectați afirmaţiile corecte referitoare la arginină:

a) la pH=3 are sarcină negativă
b) are pH-uI izoelectric in mediul bazic
c) în forma hidroxilată intră in structura colagenului
d) este un aminoacid acid
e) conține gruparea guanidină
21
8. Care afirmaţie este corectă referitor la metionină:
a) este un derivat al acidului butanoic
b) în structura sa sulful este slab fixat
c) la pH-izoelectric aminoacidul migrează spre catod
d) la pH=4 migrează spre anod
e) este un aminoacid neesenţial
9. Ce legătură determină structura primară a proteinei:

a) de hidrogen c) disulfidică e) ionică
b) peptidică d) esterică
22
Tema № 4 Data____________
Rolul, structura şi clasificarea proteinelor.
Experienţa 1. Identificarea aminoacizilor prin metoda cromatografiei pe hârtie

Principiul metodei: Metoda se bazează pe diferenţa coeficientului de repartiţie a aminoacizilor în
apă şi solvent organic (butanol), care nu se amestecă cu apa. Viteza migrării aminoacizilor pe hârtie
este direct proporţională cu gradul de dizolvare în butanol.
Mod de lucru:
1. Pe banda de hârtie cromatografică se notează cu creionul simplu la aproximativ 1 cm de la
margine linia de start.
2. Pe linia de start a benzii cu ajutorul capilarului se aplică o picătură nu mai mare de 5 mm de
amestec de aminoacizi.
3. Banda se usucă la aer (fixare), se introduce într-un vas închis cu amestec butanol-apă, astfel încât
lichidul să ajungă doar până la linia de start (5 mm) și se fixează vertical fără să atingă pereţii
vasului cu ajutorul dopului.
4. După expunerea timp de 60 min, la temperatura camerei, banda se scoate din vas și se notează cu
creionul simplu hotarul solventului (linia de front).
5. Banda se usucă cca 10 minute la temperatura 70-100˚C, se trece prin soluţia alcoolică de
ninhidrină 0,2% și din nou se usucă la temperatura de 100˚C.
6. Pe cromatogramă apar unele pete violete sau galbene localizate la diferite distanţe de linia de
start. Cu ajutorul riglei se măsoară următoarele distanţe:
‒ a ‒ de la linia de start până la centrul fiecărei pete;
‒ b ‒ de la linia de start până la hotarul solventului.
7. Se calculează coeficientul de reperatiție (R) ‒ raportul dintre distanţele parcurse de aminoacid (a)
şi de solvent (b), care este specific pentru fiecare aminoacid în condiţii standard conform
formulei Rf=a/b. După tabelul cu Rf standard identificăm aminoacidul.
Desenați banda de hârtie Calculați

cromatografică și indicați linia de coeficientul de
start, linia de front, centrul petelor reperatiție (R)
Aminoacidul Rf Aminoacidul Rf
colorate; distanța b; distanțele a pentru fiecare
pentru fiecare pată observată: aminoacid:
histidina 0.11 cisteina 0.40

glutamina 0.13 prolina 0.43
lizina 0.14 tirozina 0.45
arginina 0.20 asparagina 0.50
ac. aspartic 0.24 metionina 0.55
glicina 0.26 valina 0.61
serina 0.27 triptofan 0.66
ac. glutamic 0.30 fenilalanina 0.68
treonina 0.35 izoleucina 0.72
alanina 0.38 leucina 0.73
23
Importanţa clinico-diagnostică. Metoda permite atât determinarea calitativă, cât şi cantitativă a
aminoacizilor în obiectele biologice și are importanţă pentru studierea metabolismului proteic. În
diferite afecţiuni congenitale, precum și ale ficatului, rinichilor şi altor organe se constată
modificarea conţinutului aminoacizilor în serul sanguin, urină etc.
Concluzii: Indicați, care aminoacizi sunt prezenți în amestecul studiat.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

1. Rolul biologic al proteinelor.
2. Nivelurile de organizare structural-funcțională a moleculei proteice: structura primară, secundară,
terţiară şi cuaternară; caracteristica generală, legăturile specifice acestor structuri. Noțiuni despre
domeniile structurale.
3. Clasificarea proteinelor.
4. Proteinele simple (albuminele, histonele)- proprietăţile şi particularităţile structurale. Rolul
biologic.
5. Proteinele conjugate: nucleoproteinele, fosfoproteinele, lipoproteinele, glicoproteinele,
metaloproteinele, cromoproteinele (hemo- și flavoproteinele), caracteristica lor generală.
6. Proteinele globulare. Hemoglobina – structura şi rolul biologic.
7. Proteinele fibrilare: colagenul și elastina – particularităţile componenţei aminoacidice şi
structurale. Rolul biologic.
8. Proteinele fixatoare de Ca2+ (factorii plasmatici ai coagulării , Са2+-АТP-аzа, calmodulina,
colagenu). - particularităţile structurale care determina fixarea Са2+. Rolul biomedical.

1. Ce modificare a structurii hemoglobinei este caracteristică pentru anemia cu celule falciforme?
Care sunt cauzele acestei modificări? Ce repercusiuni are modificarea structurii primare asupra
nivelurilor superioare structurale, funcţiei proteinei şi stării eritrocitelor?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
24
2. Colagenul, calmodulina, factorii plasmatici ai coagulării II, VII, IX şi X sunt proteine fixatoare de
calciu. Ce particularitate structurală comună posedă aceste proteine? Care vitamină este necesara
pentru realizarea funcției de fixare a calciului de către aceste proteine?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Scrieţi reacţia la care participă vitamina respectivă. Care sunt sursele vitaminei?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
3. Care sunt asemănările şi deosebirile structurale şi funcţionale ale mioglobinei şi hemoglobinei? Ce
tip de hipoxie se dezvoltă în carenţele hemoglobinei? Care este nivelul normal al hemoglobinei
sangvine?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
25
4. Completaţi tabelul de mai jos, reflectând proprietățile structurale ale proteinelor:
Cui ii aparține această definitie Este succesiunea aminoacizilor
în lanţul polipeptidic
determinată genetic.
Ce legătură chimică se la interacţiunea grupei -
formează? carboxilice a unui AA cu -
aminogrupa următorului AA
Ce structură are așa proprietate? Coplanaritate
Ce legătură chimică posedă forme de rezonanţă (ceto și

această proprietae? enol)
Scrieți structura care reprezintă: configurația trans a
substituenţilor în raport cu
legătura C-N
Ce legaturi chimice au legături de hidrogen? Ex: fiecare legatură peptidică
capacitatea de a forma participă la formarea a două
legături de hidrogen

1. Referitor la structura secundară a proteinei sunt corecte afirmațiile:
a) reprezintă aranjamentul lanţului polipeptidic intr-o structură ordonată
b) e stabilită de interacţiuni hidrofobe şi ionice
c) este alfa-helixul şi beta-structură
d) este stabilizată de legături de hidrogen
e) este stabilizată de legăturile peptidice
2. Referitor la structura secundară a proteinei este corectă afirmația:

a) apare datorită formării legăturilor ionice între lanţurile polipeptidice adiacente
b) nu depinde de compoziția aminoacidică
c) conferă proteinelor funcționalitate
d) apare datorită formării legăturilor de hidrogen atât în limitele unui singur lanţ, cât şi între
lanţurile adiacente
e) este stabilizată de legături disulfidice, formate între radicalii metioninei
3. Referitor la alfa-elice sunt corecte afirmaţiile:
a) predomină în moleculele proteinelor fibrilare
b) posedă simetrie elicoidală
c) radicalii aminoacizilor participă la stabilizarea alfa-elicei
d) legăturile de hidrogen se formează între grupările -CO şi -NH de pe aceeaşi catenă
polipeptidică
e) este stabilizată de legăturile peptidice
26
4. Referitor la structura terţiară a proteinelor sunt corecte afirmaţiile:
a) la baza funcţionării proteinelor stau modificările conformaţionale
b) domenile fac parte din această structură
c) domenile determină functia specială a proteinei
d) în cadrul structurii terțiare, radicalii cisteinei pot forma legături ionice
e) în cadrul structurii terțiare, radicalii serinei pot forma legături disulfidice
5. Selectați perechile de aminoacizi, radicalii cărora pot forma legături de hidrogen:

a) Lys Leu c) Asp Ala e) Asn Thr
b) Phe Val d) Ser Cys
6. Selectați perechile de aminoacizi, radicalii cărora pot forma legături ionice:

a) Lys Glu c) Asp Arg e) His Met
b) Trp Ile d) Gln Val
7. Referitor la structura cuaternară a proteinelor sunt corecte afirmațiile:

a) este organizarea protomerilor într-o moleculă proteică unică funcţională
b) se formează prin legături între suprafețele de contact ale domeniior
c) este o structură rigidă
d) se realizează doar prin legături covalente
e) nu se distruge prin denaturare
8. Referitor la structura cuaternară a proteinelor sunt corecte afirmațiile:

a) asamblarea structurii cuaternare decurge prin faza de formare a intermediarilor
b) este caracteristică pentru toate proteinele
c) funcţionarea proteinelor oligomere e corelată cu deplasarea domeniior
d) e o însuşire structurală a hemoglobinei
e) e o însuşire structurală a mioglobinei
9. Selectaţi proteinele oligomere:

a) hemoglobina (Hb) c) LDH (lactat- d) imunoglobulinele
b) mioglobina dehidrogenaza) e) creatinfosfokinaza
10. Referitor la colagen este corectă afirmația:

a) lanţul polipeptidic prezintă conformaţie de alfa-elice clasică
b) conține multe resturi de cisteină
c) se conține doar intracelular
d) unitatea structurală a colagenului este tropocolagenul
e) tropocolagenul se asamblează în fibrile doar prin legături slabe, necovalente
27
Tema № 5 Data____________
Proprietăţile fizico-chimice ale proteinelor.
Metodele de separare şi purificare ale proteinelor
Experienţa 1. Dializa proteinelor

Principiul metodei: Metoda se bazează pe separarea macromoleculelor din soluţiile coloidale de
substanţele micromoleculare cu ajutorul membranelor semipermeabile, care pot fi traversate de
micromolecule, dar sunt impermeabile pentru macromolecule.
Mod de lucru:
1. Într-un balon se toarnă 20 mL soluţie de ovalbumină la care se adaugă 20 picături de soluţie
saturată de sulfat de amoniu.
2. Dintr-o foiţă de celofan, umezită în prealabil cu apă distilată, se confecţionează un săculeţ în care
se toarnă conţinutul balonului.
3. Săculeţul se introduce într-un pahar cu apă distilată şi se cufundă astfel ca nivelul de lichid în
săculeţ să fie mai jos de nivelul apei în pahar.
4. Se efectuează dializa timp de 60 minute.
5. La finele dializei se iau câte 1 mL de soluţie din săculeţ şi din vas şi se transferă în 2 eprubete.
6. Cu ambele soluţii se efectuează reacţia de identificare a ionului sulfat cu BaCl2: la 5 picături de
soluţie de cercetat se adaugă 3-4 picături soluţie de BaCl2 de 5%. În prezenţa ionului sulfat,
reacţia este pozitivă şi se observă apariţia precipitatului de BaSO4, conform ecuaţiei:
(NH4)2SO4 + BaCl2 = 2NH4Cl + BaSO4↓
7. Cu ambele soluţii se efectuează reacţia biuretică cu scopul identificării proteinelor: la 5 picături

de soluţie de cercetat se adaugă 5 picături de NaOH de 10% şi 2 picături de CuSO 4 de 1%. În
prezenţa legăturilor peptidice (-NH-CO-) ale proteinelor soluţia se colorează în roz-violet.
8. Rezultatele experienţei se introduc în următorul tabel şi se trage concluzia despre capacitatea
moleculelor, ce se deosebesc după masa moleculară şi dimensiuni de a traversa membranele
semipermeabile
Rezultat:
Substanţele Substanţele
Soluţia Reacţia Reacţia cu
prezente până la prezente după
cercetată biuretică BaCl2
DIALIZA
dializă dializă
Soluţia Proteină (ovalbumină),
din săculeţ (NH4)2SO4
Soluţia
H2O
din vas
Concluzii:
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
28
1. Masa moleculară a proteinelor. Principiile de bază utilizate pentru determinarea masei
moleculare|( ultracentrifugarea,cromatografia, mas-spectrometria).
2. Proprietăţile amfotere ale proteinelor. Sarcina electrică a proteinelor. Factorii ce determină sarcina
proteinei. Punctul şi starea izoelectrică.
3. Solubilitatea proteinelor. Proprietăţile hidrofile ale proteinelor în funcție de componența
aminoacizilor, particularităţile structurale, pH și temperatură . Proprietățile soluțiilor proteice ca
soluții coloidale. Stările de agregare a soluțiilor proteice (sol, gel, xerogel).
4. Denaturarea proteinelor, agenţii ce provoacă denaturarea. Modificările structurale ale proteinei la
denaturare. Importanța biomedicală a denaturării.
5. Metodele de separare, purificare și analiză a proteinelor: a) salifierea; b) dializa; c) electroforeza;
d) cromatografia (principiul metodelor, importanța biomedicală).

1. Scrieți câte o tripeptidă cu pH-ul izoelectric în mediul acid, slab acid și bazic, respectiv.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
2. Divizaţi în grupe conform solubilităţii următoarele proteine: albumina, hemoglobina, keratina,

transferina, IgM, fibrina, protrombina, colagenul. Ce factori influenţează solubilitatea proteinelor?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
29
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
__________________
3. Într-o soluţie sunt dizolvate histone şi albumine umane. Alegeţi soluţia tampon care trebuie
utilizată pentru precipitarea fiecărui tip de proteină: sol. 1 pH=6,0; sol. 2 pH=7,4; sol. 3 pH=11,0.
Care este mecanismul acestei metode de separare a proteinelor individuale din amestecuri?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________
4. O soluţie ce conţine albumine şi globuline este tratată cu soluţie de sulfat de amoniu ([NH4]2SO4)
până la semisaturare, iar ulterior până la saturare. Ce efecte va avea această tratare asupra
solubilităţii albuminelor şi globulinelor? Care este mecanismul de acţiune a (NH4)2SO4 asupra
soluţiei proteice?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________
5. Spre care electrod vor migra albuminele şi histonele la pH=7,0, dacă linia de start este la mijlocul
distanţei dintre anod şi catod? Explicaţi.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
30
6. Ce metodă din cele enumerate mai jos poate fi utilizată pentru purificarea lichidelor biologice
(ser, plasmă, limfă) de substanţe nocive micromoleculare: denaturarea, hidroliza, electroforeza,
dializa, cromatografia de afinitate? Descrieţi principiul metodei şi utilitatea ei clinică.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
7. Pentru fabricarea medicamentelor enzimatice este necesar de a separa şi purifica din surse
biologice vegetale sau animale anumite enzime. Care din metodele enumerate mai jos este cea
mai rapidă şi eficientă metodă de separare şi purificare a enzimelor: denaturarea, hidroliza,
electroforeza, dializa, cromatografia de afinitate? Descrieţi principiul metodei.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_______________________________________________
8. Ce caracter – hidrofil sau hidrofob, are fragmentul –Gly-Ser-Asn-Trp-Tyr– din structura primară
a unei proteine? În conformaţia proteinei secvenţa este localizată în interiorul structurii sau la
suprafaţa ei? Explicaţi de ce. Scrieţi structura secvenţei.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
31
1. pH izoelectric al tetrapeptidei Arg - Lys - His - Ala se află în zona pH-lui:
a) 1.5 – 3.0 c) 4.5 – 6.0 e) 7.5 – 9.0
b) 3.0 – 4.5 d) 5,0 – 7,0
2. Proteina conține in % următorii AA: Arg - 10, Lys - 26, Val - 13, Pro - 35, Ala - 8, Gly - 8.
La pH fiziologic proteina:
a) migrează spre catod d) are sarcină netă negativă
b) migrează spre anod e) nu posedă sarcină electrică
c) are sarcină netă pozitivă
3. Selectați afirmațiile corecte referitore la solubilitatea proteinelor:
a) proteinele fibrilare sunt uşor solubile în apa pură
b) solubilitatea proteinelor depinde de sarcina electrică şi membrana apoasă
c) solubilitatea proteinelor depinde de natura solvenţilor şi temperatură
d) proteinele fibrilare sunt mai solubile ca cele globulare
e) solubilitatea proteinelor este maximală în punctul izoelectric
4. Selectați factorii ce stabilizează soluțiile proteice:
a) membrana apoasă, ce apare la hidratarea grupelor funcţionale hidrofile
b) sarcina electrică, dependentă de pH-ul mediului
c) sarcina electrică, dependentă de prezența radicalilor hidrofobi ai aminoacizilor
d) membrana apoasă, ce apare la hidratarea grupelor funcţionale nepolare
e) sarcina electrică, dependentă de aminoacizii N- şi C-terminali
5. Selectați condiţiile de sedimentare a proteinelor:
a) înlăturarea membranei apoase
b) neutralizarea sarcinii electrice
c) aducerea proteinei bazice la pI prin adaus de acid
d) aducerea proteinei acide la pI prin adaus de bază
e) hidroliza proteinei
6. Referitor la salifiere este corectă afirmația:
a) este hidratarea moleculei proteice
b) este însoțită de dehidratarea moleculei proteice
c) este un proces ireversibil
d) este provocată de metalele grele
e) afectează structurile terţiară și cuaternară ale proteinei
7. Selectați afirmația corectă referitore la molecula proteică denaturată:
a) se scindează legătura peptidică
b) crește activitatea biologică
c) se distrug structurile secundară, terțiară și cuaternară
d) crește solubilitatea proteinei
e) nu este influențată mobilitatea electroforetică a proteinei
32
8. Selectați proprietățile soluţiilor coloidale proteice:
a) putere de difuzie sporită d) proprietăţi optice
b) vâscozitate mărită e) vâscozitate redusă
c) difuzie redusă
33
Tema № 6 Data____________
Totalizare la capitolul “Chimia generală. Aminoacizii. Proteinele”
1. Bioelementele organogene și minerale. Conținutul și caracteristica generală a principalelor bioelemente

care alcătuiesc organismul uman.
2. Biomolecule- macro si micromolecule, molecule complexe..
3. Noțiuni de grupă funcțională. Tipuri de grupe funcționale specifice biomoleculelor. Caracteristica lor
generală.
4. Tipuri de legături chimice specifice biomoleculelor. Caracteristica lor generală.
5. Apa, proprietățile fizice și chimice ale apei. Rolul apei în viața organismelor vii.
6. Principiile disociației electrolitice.
7. Principiile teoriei proteolitice acido-bazice Brönsted-Lowry.
8. Disocierea apei. Produsul ionic al apei.
9. Noțiune de pH. Calculul de pH și pOH a soluțiilor.
10. Sisteme tampon. Acțiunea soluțiilor tampon. Ecuația Henderson-Hasselbalch. Capacitatea soluțiilor
tampon.
11. pH-ul mediilor interne ale organismului. Sistemele tampon biologice (bicarbonat).
12. Aminoacizii – rolul în organismele vii. Aminoacizii proteinogeni și neproteinogeni.
13. Clasificarea aminoacizilor după structura chimică, proprietățile fizico-chimice, principiul biologic.
14. Stereoizomeria, solubilitatea și proprietățile acido-bazice ale aminoacizilor:.
15. Proprietățile chimice ale aminoacizilor: reacțiile de carboxilare și decarboxilare, hidroxilare, dezaminare
și transaminare.
16. Teoria polipeptidică a structurii proteinelor. Proprietățile legăturii peptidice. Notarea şi citirea
aminoacizilor în peptide şi proteine. Aminoacizii N- și C-terminali
17. Metodele de determinare a compoziției și succesiuni aminoacizilor în lanțul polipeptidic.
18. Rolul biologic al proteinelor.
19. Nivelurile de organizare structural-funcțională a moleculei proteice: structura primară, secundară,
terţiară şi cuaternară; caracteristica generală, legăturile specifice acestor structuri. Noțiuni despre
domeniile structurale.
20. Clasificarea proteinelor.
21. Proteinele simple (albuminele, histonele)- proprietăţile şi particularităţile structurale. Rolul biologic.
22. Proteinele conjugate: nucleoproteinele, fosfoproteinele, lipoproteinele, glicoproteinele,
metaloproteinele, cromoproteinele (hemo- și flavoproteinele), caracteristica lor generală.
23. Proteinele globulare. Hemoglobina – structura şi rolul biologic.
24. Proteinele fibrilare: colagenul și elastina – particularităţile componenţei aminoacidice şi structurale.
Rolul biologic.
25. Proteinele fixatoare de Ca2+ (factorii plasmatici ai coagulării , Са2+-АТФ-аза, calmodulina, colagenul.
Particularităţile structurale. Ce determina fizarea Са2+. Rolul biomedical.
26. Masa moleculară a proteinelor. Principiile de bază utilizate pentru determinarea masei
moleculare|(ultracentrifugarea,cromatografia, mas-spectrometria).
27. Proprietăţile amfotere ale proteinelor. Sarcina electrică a proteinelor. Factorii ce determină sarcina
proteinei. Punctul şi starea izoelectrică.
28. Solubilitatea proteinelor. Proprietăţile hidrofile ale proteinelor în funcție de componența aminoacizilor,
particularităţile structurale, pH și temperatură. Proprietățile soluțiilor proteice ca soluții coloidale.
Stările de agregare a soluțiilor proteice (sol, gel, xerogel).
29. Denaturarea proteinelor, agenţii ce provoacă denaturarea. Modificările structurale ale proteinei la
denaturare. Importanța biomedicală a denaturării.
30. Metodele de separare, purificare și analiză a proteinelor: a) salifierea; b) dializa; c) electroforeza; d)
cromatografia (principiul metodelor, importanța biomedicală).
34
Tema № 7 Data____________
Acizii nucleici – clasificarea, structura și funcțiile.
Bazele azotate, nucleozidele și nucleotidele – structura și nomenclatura.
Experienţa 1. Reacţiile calitative pentru componentele nucleoproteinelor din drojdii.
a) Reacţia Molisch (identificarea pentozelor).
Principiul: Riboza sub influenţa acidului sulfuric concentrat pierde 3 molecule de apă,
transformându-se în furfurol, care la condensarea cu timol formează un produs de culoare roşie.
Mod de lucru:
Reactive Eprubeta
Hidrolizat de drojdii 10 picături
Soluţie alcoolică de timol 1%. 1 picătură
Conţinutul eprubetei se agită
Cu precauţie pe peretele eprubetei se toarnă acid sulfuric concentrat. 20-30 picături
Rezultat:_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_____________________________________________________
Concluzie:________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_____________________________________________________
b) Reacţia molibdenică (identificarea acidului fosforic).

Principiul: Acidul fosforic interacţionează cu molibdatul de amoniu în prezenţa acidului azotic
concentrat şi se formează fosfomolibdatul de amoniu acid sub formă de precipitat galben-deschis.
Mod de lucru:
Reactive Eprubeta
Hidrolizat de drojdii 10 picături
Reactiv molibdenic 20 picături
Amestecul se fierbe pe o baie de apă, timp de 3-5 min
Soluţia se răceşte sub un jet de apă rece
Rezultat:_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Concluzie:________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

1. Tipurile de acizi nucleici, funcţiile şi repartizarea lor în celulă.
2. Constituenţii acizilor nucleici: bazele azotate, pentozele, acidul fosforic.
3. Nucleozidele și nucleotidele: structura, rolul.
4. Structura primară a ADN-ului. Lanţurile polinucleotidice. Legătura fosfodiesterică.
5. Structura secundară a ADN-ului. Modelului Watson-Crick. Dublul helix şi conformaţiile lui de
tip B, A, Z. Nivelele de compactizare a moleculei de ADN la procariote (nucleoid) si eucariote
(nucleozomul, solenoidul,cromatina, cromozomii).
6. Structura primară, secundară şi terţiară a acizilor ribonucleici (ARN).
35
1. Prezentaţi formulele de structură a nucleotidelor: acizilor 5-timidilic, 5-uridilic, 5-adenilic, 5-
dezoxiadenilic. Care din aceste nucleotide intră în componenţa ADN şi care în ARN? Indicaţi
legăturile glicozidice şi esterice.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
____________
2. Scrieţi structura chimică a secvenţei polinucleotidice dT-dC-dG-dA. Cărui acid nucleic aparţine
secvenţa dată? Care este sarcina electrică a acidului nucleic dat la pH fiziologic? Care este rolul
sarcinii electrice date în formarea nucleozomului?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
36
3. Scrieţi formula de structură primară a unui fragment de ARN cu succesiunea bazelor GAUC.
Indicaţi legăturile chimice. Poate fi posibil ca într-un lanţ monocatenar de ARN să apară legături
de hidrogen? Ilustraţi cum ar putea avea loc formarea acestor legături şi în ce caz.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4. Prezentaţi interacţiunea complementară a citozinei cu baza purinică corespunzătoare şi a
produsului de dezaminare a ei cu acidul azotos.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
37
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
5. Prezentaţi structura fragmentului din catena ADN, care ia parte la transcripţie, dacă se ştie
anticodonul UGC din t-ARN. Indicaţi legăturile fosfodiesterice.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
38
6. Care este structura anticodonului din molecula de tARN ce transportă un -aminoacid la
codonul UCG din mARN.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
7. Scrieţi formula de structură a unui fragment ADN ce conţine două perechi de baze
complementare.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
39
8. Scrieţi structura ATP, ADP şi AMP. Ce importanţa biologică are ATP?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

1. Selectați componentele structurale ale ADN-ului:
a) dihidrouracilul d) timina
b) dezoxiriboza e) riboziltimina
c) acidul fosforic
2. În ADN există următoarele tipuri de legături chimice:

a) ionice d) interacţiuni hidrofobe
b) 3',5'-fosfodiesterice e) de hidrogen
c) N-glicozidice
3. Referitor la structura ADN-ului sunt adevărate afirmațiile:
a) este un lanţ poliribonucleotidic
b) conţine AMP, CMP, UMP, GMP
c) la capătul 5' se află resturi de fosfat
d monomerii se leagă prin legături 3',5'-fosfodiesterice
e) monomerii se leagă prin legături N-glicozidice
4. Selectați afirmațiile corecte referitoare la hidroliza acidă completă a ADN-lui:

a) sunt hidrolizate legăturile fosfodiesterice
b) generează ribonucleotide
c) sunt hidrolizate legăturile de hidrogen
d) generează riboză
e) generează dezoxiriboză
40
5. Referitor la DNA sunt corecte afirmaţiile:
a) forma B conţine 10 perechi de dezoxiribonucleotide la o spiră
b) forma A conţine 11 perechi de dezoxiribonucleotide la o spiră
c) forma Z conţine 12 resturi şi e îndreptată spre dreapta
d) în toate DNA raportul G+C/A+T=1
e) catenele paralele sunt complementare
6. Referitor la nucleozome sunt corecte afirmațiile:

a) histonele sunt oraganizate în forma unui octamer dublul H4,H3,H2A,H2B
b) octamerii sunt infășurați de ADN dublucatenar pe o lungime de 146 dezoxinucleotide
c) sunt localizate în mitocondrii
d) reprezintă molecula de ARN supraorganizat
e) este o moleculă extracromozomală
7. Selectați afirmaţiile corecte referitoare la ARNm:

a) molecula este preponderent bicatenară
b) compoziţia nucleotidică se supune legităţii complementarităţii
c) cantitatea de RNA în celulă este constantă
d) este un poliribonucleotid monocatenar
e) nucleotidele constituente sunt AMP, GMP, TMP, CMP
8. Referitor la ARNm sunt corecte afirmaţiile:

a) prezintă molecule foarte eterogene
b) fiecărei gene îi corespunde molecula sa de RNAm
c) se sintetizează în citoplasmă
d) capătul 5' conţine guanozina metilată
e) e asociat permanent cu ribozomii
9. Afirmaţiile corecte privind RNAt sunt:

a) la capătul 5'conţine secvenţa CCA
b) conține multe baze azotate minore
c) la capătul 3'-OH se fixează aminoacidul activat
d) sunt constituite din 75-90 resturi de aminoacizi
e) la capătul 3' se află porţiunea anticodon
41
Tema № 8 Data____________
Glucidele: clasificarea și rolul biologic.
Structura, izomeria și proprietățile monozaharidelor.
Experienţa 1. Reacția Trommer de identificare a glucozei.

Principiul metodei. În mediul bazic glucoza reduce hidroxidul de cupru (II) Cu(OH)2 la CuOH, apoi
la Cu2O, oxidându-se la acid gluconic.
CuSO4 + 2NaOH  Na2SO4 + Cu(OH)2 (albastru)
Глюкоза + 2Cu(OH)2  глюконовая кислота + H2O + 2CuOH (galben)
2CuOH  H2O + Cu2O (rosu)
Modul de lucru.
№ Reagent Cantitate/Eprubetă
1 glucoză 2 picaturi
2 10% NaOH 6 picaturi
3 2% CuSO4 1 picatură
4 Culoarea soluței?
5 H2O 3-4 picaturi
7 Se încălzeşte atent până la fierbere
8 Culoarea soluței imediat?
9 Culoarea soluței finală?
Rezultat:_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Concluzie:________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Experienţa 2: Reacţia Seliwanoff de identificare a cetozelor

Principiul metodei: Monozaharidele în prezenţa HCl concentrat reacţionează cu rezorcina (sau alţi
polifenoli) formând produşi de condensare coloraţi. Astfel, fructoza la dehidratare trece în 5-
hidroximetilfurfurol, care se condensează cu rezorcina, dând culoarea roşie. Reacţia este mai rapidă
şi mai intensă în prezenţa cetozelor, când se obţin produşi coloraţi în roşu, decât în prezenţa aldozelor
când se obţin produşi coloraţi în roz deschis. Astfel, reacţia Seliwanoff serveşte la diferenţierea
cetozelor (fructoza) de aldoze (glucoza).
42
Modul de lucru:
Cantitate/eprubetă
№ Reagents
I II
1 Rezorcină 1-2 cristale 1-2 cristale
2 HCl concentr. 2 picături 2 picături
3 Fructoză 0.5% 2 picături
4 Glucoză 0.5% 2 picături
5 Încălziți eprubetele până la fierbere.
6 Culoarea soluței
Rezultat:_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Concluzie:________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

1. Rolul biologic al glucidelor.
2. Clasificarea şi structura glucidelor. Răspândirea în natură şi rolul biologic al glucidelor.
3. Structura şi proprietăţile principalelor monozaharide (gliceraldehida, dihidroxiacetona, riboza,
dezoxiriboza, glucoza, galactoza, fructoza).
4. Stereoizomeria monozaharidelor. Enantiomeria. Seriile sterice D- şi L-. Diastereomeri şi epimeri.
5. Forme liniare şi ciclice. Structurile ciclice ale monozaharidelor cu 5 şi mai mulţi atomi de carbon
(ciclurile furanozic şi piranozic). Formulele Haworth. Rolul şi proprietăţile grupării hidroxil
semiacetalice, noţiuni de α- şi β- anomeri.
6. Proprietățile chimice importante ale monozaharidelor (formarea glicozidelor, a esterilor fosforici,
oxidarea şi reducerea monozaharidelor).
7. Acidul ascorbic – structura, sinteza şi importanţa biomedicală.
8. Noțiune de aminoglucide (glucozaminele, galactozaminele și acizii sialici), rolul lor biologic.

1. Identificați deosebirile și asemănările dintre gliceraldehidă și dihidroxiacetonă.
Gliceraldehidă Dihidroxiacetonă
Asemănări
Deosebiri
43
2. Prezentaţi formulele următoarelor monozaharide și indicaţi deosebirile:
А. D-glucoza L -glucoza Tipul izomeriei
B. α-D-glucopiranoza β-D-glucopiranoza Tipul izomeriei
C. α-D-glucopiranoza α-D-galactopiranoza Tipul izomeriei
3. Prezentaţi formulele anomerilor D-glucozei, D-galactozei, D-ribozei, D-fructozei.

_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
44
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
4. Scrieţi schema reacţiei de formare a glucozo-6-fosfatului în organism.

_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
5. Scrieţi reacţiile de oxidare a D-glucozei şi D-galactozei pentru obţinerea acizilor: gluconici şi

glucuronici.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
45
6. Acidul ascorbic (vit.C) se sintetizează din D-glucoză şi reprezintă γ-lactona acidului 2-oxo-L-
gulonic. Scrieţi schema sintezei vitaminei C din D-glucoză.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

1. Selectați funcţiile glucidelor:
a) energetică
b) de menţinere a presiunii oncotice
c) de emulsionare
d) de transport
e) sunt constituenţi ai ţesutului conjunctiv, ai acizilor nucleici
2. Selectati glucidele raspandite in organismul uman

a) amiloza c) glicogenul e) amilopectina
b) glucoza d) riboza, deoxiriboza
3. Selectați afirmațiile corecte referitor la glucoză:

a) este un polizaharid
b) este o cetoză
c) nu are atomi de carbon asimetrici
d) este o aldopentoză
e) are 2 anomeri - α și β
4. Selectați afirmațiile corecte referitor la fructoză:

a) este o aldopentoză
b) este o aldohexoză
c) este o cetohexoză
d) este un izomer al glucozei
e) este monozaharidul principal din sânge
5. Selectati formele metabolic active ale glucozei:

a) glucozamina c) glucozo-6 -fosfat e) glucozo-sulfat
b) acetil-glucoza d) metil-glucoza
46
6. Selectați afirmația corectă referitor la monozaharide:
a) toate monozaharidele formează semiacetali intramoleculari
b) sunt compuși polihidroxicarbonilici
c) sunt clasificate în esențiale și non-esențiale
d) toate monozaharidele pot avea doi anomeri - α și β
e) pot fi hidrolizate
7. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la stereoizomerismul monozaharidelor:

a) enantiomerii nu posedă proprietăți optice
b) diastereoizomerii diferă după configurația tuturor atomilor de carbon chirali
c) epimerii sunt diastereoizomeri caracterizați prin configurația unui atom asimetric
d) D-manoza este epimerul D-glucozei la al doilea atom de carbon
e) forme le deschise de monozaharide există sub formă de anomeri α și β
8. Indicați procesele (2) în care se formează acești derivați de carbohidrați (1) - săgeți de tragere:
a) sorbitolul - oxidarea glucozei
b) acizilii glucuronic și iduronic - reducerea glucozei și a fructozei
c) manitolul - reducerea ribozei
d) glucozo-6-fosfatul - reducerea manozei și a fructozei
e) deoxiriboza - esterificarea glucozei
9. Selectați substanțele componente ale acidului neuraminic:

a) acid acetic c) galactozamina e) manozamina
b) acid piruvic d) acidul glucuronic
47
Tema №9 Data____________
Oligo- și polizaharidele – structura, proprietățile și rolul biomedical.
Experienţa 1: Demonstrarea proprietăților reducătoare ale glucidelor cu ajutorul reacţiei

Fehling.
Principiul metodei: Gruparea carbonil din glucidele reducătoare reduce Cu2+ până la Cu+ din
complexul solubil format în mediul alcalin cu sarea Seignette (tartrat dublu de sodiu şi potasiu). Se
formează Cu2O, precipitat de culoare roşie, conform reacţiilor:
CuSO4 + 2KOH → Cu(OH)2 + K2SO4
C6H12O6 + 2Cu(OH)2 → C6H12O7 (acid gluconic) + Cu2O (precipitat roşu) + 2H2O.
Această reacţie se deosebeşte de reacţia Trommer, prin faptul că reagentul conţine tartrat dublu de
sodiu şi potasiu pentru legarea excesului de oxid de cupru (II), din care la încălzire se formează un
precipitat de culoare neagră.
Modul de lucru: În 5 eprubete numerotate se introduc cu pipeta câte 1 ml din soluţiile de glucoză,
fructoză, zaharoză, amidon şi urină patologică, adăugându-se în toate câte 1 ml de reactiv Fehling.
Conţinutul eprubetelor se încălzeşte până la fierbere.
Efectuați experiența și completați tabelul de mai jos:
Eprubeta I Eprubeta II Eprubeta III Eprubeta IV Eprubeta V
1. Glucoză Fructoză Zaharoză Amidon Urină
1 ml 1 ml 1 ml 1 ml patologică
1 ml
2. Reactiv Fehling a câte 1 ml în fiecare eprubetă
3. Fierbere
Colorația
apărută
Concluzii

1. Clasificarea şi structura oligozaharidelor. dizaharidele reducătoare şi nereducătoare (maltoza,
lactoza, zaharoza) – proprietățile și rolul biomedical.
2. Clasificarea şi structura polizaharidelor:
‒ homopolizaharidele (glicogenul, amidonul, celuloza) – structura, proprietățile și rolul
biomedical;
‒ heteropolizaharidele (acidul hialuronic, condroitin-sulfații, heparina) – structura, proprietățile
și rolul biomedical.
48
1. Zaharoza nu se prezintă sub două forme anomere. De ce?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
2. Care este singura diferenţă de structură dintre amidon şi celuloză? Cum se manifestă această
diferenţă asupra proprietăţilor polizaharidelor corespunzătoare?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
3. Rumegătoarele utilizează celuloza ca hrană, iar majoritatea mamiferelor nu o pot utiliza.

Explicaţi.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
______
4. Fragmentul glucidic al toxinelor unor microbacterii reprezintă o dizaharidă nereducătoare –
tregaloza, formată din resturi de α-D-glucopiranoză. Scrieţi structura tregalozei.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
49
5. Ce structură are dizaharida formată din acidul β-D-glucuronic şi N-acetil-β-D-glucozamină,
legate glicozidic β (1→3).
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

1. Selectați elementele structurale ale maltozei:
a) α-glucoza c) α-galactoza e) α-riboza
b) β-glucoza d) β-fructoza
2. Selectați elementele structurale ale zaharozei:

1. Selectați elementele structurale ale lactozei:

4. Selectați compușii ce conțin α- glucoza:

a) glicogenul c) celuloza e) zaharoza
b) amidonul d) lactoza
5. Selectați compușii ce conțin β - glucoza:

a) glicogenul c) celuloza e) zaharoza
b) amidonul d) lactoza
6. Referitor la homoglicani sunt adevărate afirmațiile:

a) maltoza este unitatea structurală a celulozei
b) celuloza este o polizaharidă prezenta în plante
c) amidonul este alcătuit din alfa-fructoză
d) glicogenul este alcătuit din beta-glucoză
e) principala legătură din celuloză este α-(1,6)-glicozidică
50
7. Referitor la glicogen sunt adevărate afirmațiile:
a) este depozitat în muchii scheletici
b) este depozitat în țesutul adipos
c) este depozitat în ficat
d) contribuie la menținerea nivelului normal de glucoză în sânge
e) nu se produce în celulele umane
8. Selectați legăturile prezente în structura amidonului (amiloză, amilopectină) și în glicogen

a) α (1→4) c) α (1→6) e) nici una de mai sus
b) β (1→4) d) β (1→6)
9. Referitor la heteroglicani sunt adevărate afirmațiile:

a) sunt prioritar reprezentate de amiloză și amilopectină
b) fac parte din substanța intercelulară a țesutului conjunctiv
c) se conțin exclusiv în ficat și mușchi
d) au funcție de rezervă
e) conțin acizi uronici și aminoacidari
10. Referitor la heparină sunt adevărate afirmațiile:

a) este homopolizaharidă
b) îndeplinește funcția structurală
c) conține beta-galactoză
d) este un anticoagulant
e) este un factor de coagulare
51
Tema №10 Data____________
Vitaminele hidrosolubile. Structura vitaminelor B1, B2, B6, PP, acizilor pantotenic și folic,
biotinei, vitaminelor C și B12 şi rolul lor ca coenzime.
Experienţa 1. Dozarea vitaminei C (acidului ascorbic) în urină

Principiul metodei: Vitamina C posedă capacitatea de a reduce 2,6-diclorfenolindofenolul (2,6-
DCPIP), ce determină schimbarea coloraţiei soluţiei cercetate:
Acid ascorbic + 2,6-DCPIP oxidat (coloraţie albastră) →
Acid dihidroascorbic + 2,6-DCPIP redus (coloraţie roză).
Mod de lucru:
Reagent Balon
Urină, 10 ml
Apă distilată 10 мл
HCl de 10%. 20 picături
se titrează cu soluţie de 2,6-DCPIP 0,001 N până la apariţia culorii roz.
Cantitatea de 2,6-DCPIP consumată la titrarea probei
Calcul: Cantitatea vitaminei C în urina cercetată se determină după formula:
C (mg/24ore) = (0,088 • A • C) / B
unde: 0,088 – coeficientul de recalculare;
A – Cantitatea de 2,6-DCPIP consumată la titrarea probei;
B – cantitatea de urină utilizată în experienţă (10 ml);
C – diureza nictimerală (în medie – 1500 ml la bărbaţi şi 1200 ml la femei).
Rezultat:_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Concluzie:________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

1. Clasificarea și rolul biologic al vitaminelor
2. Vitaminele hidro-solubile B1, B2, B6, PP, C, B12, acidul pantotenic, biotina, acidul folic:
‒ structura chimică;
‒ coenzimele acestor vitamine;
‒ rolul metabolic;
‒ necesar zilnic, sursa alimentară,
‒ hipo- și hipervitaminoze.
52
1. Completați tabelul conform exemplului:
Hipovitaminoza.
Vitamina Denumirea Coenzima Rolul biologic
Principalele semne clinice
Exemplu: Tiamina Tiamin- 1.Decarboxilarea Beri-beri;
B1 pirofosfat oxidativă a α- depresie psihică, confuzie
(TPP) cetoacizilor. mentală, neuropatie
periferică
2.Reacții
transcetolazice.
B2
B6
PP
B12
Acidul
Pantotenic
53
Biotina
Acidul folic

1. Selectați funcția vitaminelor:
a) energetică c) de transport e) contractilă
b) structurală d) coenzimatică
2. Selectați compușii chimici care pot îndeplini funcția de coenzimă:

a) nucleotidele c) hemul e) trigliceridele
b) proteinele d) peptidele
3. Selectați coenzimele care conțin adenozin-monofosfat:

a) piridoxalfosfat c) FAD e) tiamin-pirofosfat
b) FMN d) NAD+
4. Selectați coenzimele care participă la reacții de dehidrogenare:

a) piridoxaminfosfat d) FAD
b) piridoxalfosfat e) NAD+
c) tiamin-pirofosfat
5. Selectați coenzima care participă la reacții de transfer a grupării amino:

a) tiamin-pirofosfat d) acidul pantotenic
b) FAD e) piridoxalfosfat
+
c) NAD
6. Selectați coenzima care participă la reacții de transfer a grupării monocarbonice:

a) acidul folic d) acidul pantotenic
b) FAD e) piridoxalfosfat
+
c) NAD
7. Selectați reacțiile la care participă biotina:

a) carboxilare d) transaminare
b) decarboxilare e) dehidrogenare
c) transcarboxilare
54
Tema №11 Data____________
Totalizare la capitolul
“Acizi nucleici. Glucidele. Vitaminele hidrosolubile.”
1. Tipurile de acizi nucleici, funcţiile şi repartizarea lor în celulă.

2. Constituenţii acizilor nucleici: bazele azotate, pentozele, acidul fosforic.
3. Nucleozidele și nucleotidele: structura, rolul.
4. Structura primară a ADN-ului. Lanţurile polinucleotidice. Legătura fosfodiesterică.
5. Structura secundară a ADN-ului. Modelul Watson-Crick. Dublul helix şi conformaţiile lui de
tip B, A, Z
6. Nivelele de compactizare a moleculei de ADN la procariote (nucleoid) si eucariote
(nucleozomul, solenoidul,cromatina, cromozomii).
7. Structura primară, secundară şi terţiară a acizilor ribonucleici (ARN).
8. Rolul biologic al glucidelor
9. Clasificarea și funcțiile monozaharidelor.
10. Structura principalelor:
‒ monozaharide (gliceraldehida, dihidroxiacetona, riboza, dezoxiriboza, glucoza, galactoza,
fructoza).
‒ dizaharide (maltoza, lactoza, zaharoza);
‒ homopolizaharide (glicogenul, amidonul, celuloza);
‒ heteropolizaharide (acidul hialuronic, condroitin-sulfații, heparina);
11. Stereoizomeria monozaharidelor. Enantiomeria. Seriile sterice D- şi L-. Diastereomeri şi
epimeri.
12. Forme liniare şi ciclice. Structurile ciclice ale monozaharidelor cu 5 şi mai mulţi atomi de
carbon (ciclurile furanozic şi piranozic). Formulele Haworth. Rolul şi proprietăţile grupării
hidroxil semiacetalice, noţiuni de α- şi β- anomeri.
13. Proprietățile chimice importante ale monozaharidelor (formarea glicozidelor, a esterilor
fosforici, oxidarea şi reducerea monozaharidelor).
14. Acidul ascorbic structura, biosinteza şi importanţa lui.
15. Noțiune de aminoglucide (glucozaminele și acizii sialici), rolul lor biologic.
16. Clasificarea oligozaharidelor:
17. Clasificarea, propriet[tile si rolul polizaharidelor:
‒ homopolizaharide (glicogenul, amidonul, celuloza);
‒ heteropolizaharide (acidul hialuronic, condroitin-sulfații, heparina);
18. Clasificarea si rolul biomedical al vitaminelor.
19. Vitaminele hidrosolubileB1, B2, B6, PP, C, B12, acidul pantotenic, biotina, acidul folic:
‒ structura chimică;
‒ coenzimele derivate de la aceste vitamine;
‒ rolul metabolic al coenzimelor;
‒ necesar zilnic, sursa alimentară,
‒ hipo- și hipervitaminoze – cauze, dereglările metabolice, semnele clinice.
55
Tema №12 Data____________
Lipidele - clasificarea, structura, proprietăţile fizico-chimice și rolul biologic
Experienţa 1. Formarea sărurilor insolubile de calciu ale acizilor graşi superiori

Principiul metodei: Acizii graşi superiori la interacţiunea cu СаСl2 formeaztă săruril insolubile de
calciu sub forma unui precipitat alb.
CH3-(CH2)n-COOH + CaCl2 → CH3-(CH2)n-COOCa + HCl
Mod de lucru:
Reagent Eprubeta
Soluţie de săpun 5 picături
Soluţie СаСl2 1 picătură
Rezultat:_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_____________________________________________________
Scrieţi ecuaţia reacţiei de formare a stearatului de calciu.
Concluzie:________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_____________________________________________________
Experienţa 2. Solubilitatea săpunurilor de calciu în acid acetic.

Principiul metodei: Săpunul de calciu la adăugarea soluţiiei de 2M CH3COOH. se dizolvă cu
eliminarea acizilor graşi, care în forma unui strat de ulei treptat apare pe suprafaţa soluţiei.
CH3-(CH2)n-COOCa + CH3COOH → CH3-(CH2)n-COOH + CH3COOCa
Mod de lucru:
Reagent Eprubeta
La precipitatul alb al săpunului de calciu obţinut în experienţa precedentă se adaugă
soluţie de 2M CH3COOH. 1 –2 picături
se adaugă bine
Rezultat:_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Concluzie:________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
56
1. Rolul biologic al lipidelor.
2. Clasificarea lipidelor (structurală, funcţională, după proprietăţile fizico-chimice).
3. Acizii graşi saturaţi şi nesaturaţi. Structura, proprietăţile fizico-chimice, reprezentanţii principali,
rolul biomedical.
4. Triacilglicerolii – structura, proprietăţile fizico-chimice, rolul biomedical.
5. Glicerofosfolipidele – fosfatidilserina, fosfatidiletanolamina , fosfatidilcolina , fosfatidilinositolii.
Structura, proprietăţile fizico-chimice, rolul biomedical.
6. Sfingofosfolipidele – sfingomielinele. Structura, proprietăţile fizico-chimice, rolul biomedical
7. Glicolipidele – galacto- si glucocerebrozidele, sulfatidele, gangliozidele. Structura, proprietăţile
fizico-chimice, rolul biomedical.

1. Uleiurile vegetale reprezintă trigliceride lichide, iar grăsimile animale – trigliceride solide. Scrieți
structura unui triacilglicerol prezent în ulei și a unui triacilglicerol prezent în grăsimea animală.
Alcătuiți denumirile lor raționale.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Care acizi grași sunt indispensabili organismului uman? Scrieți structura lor. Care sunt
principalele surse alimentare de acizi grași indispensabili?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
57
3. Ce produse se obţin la hidroliza bazică a fosfatidilcolinei, ce conţine radicalii acizilor stearic şi
oleic. Prezentaţi schema reacţiei de hidroliză.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
4. Scrieţi schemele reacţiilor de obţinere a triacilgliceridelor: palmitooleostearinei,

oleolinoleostearinei, linoleopalmitostearinei.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
58
5. Scrieţi formulele de structură a fosfolipidelor (fosfatidilcolinei şi fosfatidiletanolaminei), care
conţin acizii palmitic, oleic, stearic, linoleic. Indicaţi partea polară şi nepolară în moleculele lor.
Prezentaţi reacţiile de hidroliză acidă şi bazică a lor, numiţi produşii obţinuţi.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
______________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
6. Scrieţi formulele de structură a sfingolipidelor (ceramidelor şi sfingomielinelor) şi cerebrozidelor,
care conţin acizii stearic, palmitic, oleic, linolenic.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
59
1. Pentru organismul uman sunt indispensabili următorii acizi graşi:
a) lignoсeric c) palmitoleic e) linoleic
b) oleic d) linolenic
2. Care acizi grași sunt monoenici?

a) oleic c) palmitoleic e) linoleic
b) stearic d) linolenic
3. Care acizi grași sunt polienici?

a) arahidonic c) palmitoleic e) linolenic
b) oleic d) linoleic
4. Selectați afirmațiile corecte referitor la triacilgliceride:

a) reprezintă constituenti structurali ai membranelor biologice
b) sunt esteri ai glicerolului cu acizii grasi
c) reprezintă forma de rezervă a energiei
d) sunt solubile în apă
e) sunt derivați ai acidului fosforic
5. Glicerofosfolipidele sunt derivații ai:

a) glicerolfosfatului d) ceramidei
b) acidului fosforic e) triacilglicerolilor
c) acidului fosfatidic
6. Care dintre lipidele indicate sunt polare?

a) fosfatidilcolina d) fosfatidilinozitolul
b) fosfatidietanolamina e) triacilglicerolii
c) fosfatidilserina
7. Care dintre lipidele indicate pot forma straturi lipidice duble?

a) triacilglicerolii d) fosfatidilinozitolii
b) ceramidele e) fosfatidilserina
c) fosfatidicolina
8. Referitor la fosfatidilcolină şi fosfatidiletanolamină sunt corecte afirmațiile:

a) sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
b) reprezintă lipide structurale
c) sunt derivaţi ai ceramidei
d) se referă la grăsimile neutre
e) se deosebesc după sarcina electrică
60
9. Selectați afirmațiile corecte referitoare la sfingozină:
a) e componentă a cerurilor
b) este constituent al glicolipidelor
c) este un aminoalcool dihidroxilic
d) e prezent în glicerofosfolipide
e) intră în structura ceramidei
10. Referitor la cerebrozide sunt adevărate afirmațiile:

a) în cantităţi mari sunt prezente în substanţa albă a creierului
b) conţin acid fosforic
c) reprezintă ceramida legată cu galactoza (sau glucoza)
d) conţin oligozaharide
e) din ele se formează sulfatidele
11. Referitor la gangliozide sunt corecte afirmațiile:

a) conţin câteva resturi de glicerol
b) conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)
c) oligozaharida constituentă este alcătuită doar din glucoză
d) sunt derivate ale ceramidei
e) sunt localizate pe suprafaţa internă a membranelor
61
Tema №13 Data____________
Steroizii. Colesterolul și derivații lui – hormonii steroizi. Acizii biliari
Experienţa 1. Capacitatea acizilor biliari de emulsionare a grăsimilor
Principiul reacţiei. Acizii biliari acționează ca detergenți, localizați pe suprafața picăturilor de
grăsime și reducând tensiunea superficială. Ca urmare, picături mari de grăsime se separă în multe
picături mici, adică se produce emulsificarea grăsimilor.
Modul de lucru.
Reagent Eprubeta 1 Eprubeta 2
ulei de floarea soarelui 1 picătură 1 picătură
apă 5 picături 5 picături
Bilă - 5 picături
Eprubetele se agită intens
Durata păstrării
emulsiei
Rezultat:_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Concluzie:________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Experienţa 2. Identificarea acizilor biliari - reacţia Petencofer

Principiul reacţiei. La interacţiunea acizilor biliari cu oximetilfurfurolul (derivat din zaharoză sub
acţiunea acidului sulfuric concentrat) se formează un complex de culoare roşie-violetă.
Modul de lucru.:
Reactive Eprubeta
Bilă 2 picături
Zaharoză 20% 2 picături
Conţinutul eprubetei se agită.
Acid sulfuric concentrat 5-6 picături
Rezultat:_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Concluzie:________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

1. Steranul. Colesterolul. Structura, proprietăţile fizico-chimice, rolul biomedical.
2. Hormoni steroizi (gestageni, corticosteroizi, androgeni, estrogeni). Structura şi importanţa
biologică.
3. Acizi biliari (acidul colic, glicocolic şi taurocolic). Structura şi importanţa biologică.

62
1. Prezentaţi structura colesterolului, indicaţi rolul lui biologic.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
2. Scrieţi formulele de structură a hidrocarburilor ce stau la baza structurii principalelor grupe de

steroizi (colestan, pregnan, androstan, estran, colan).
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
63
3. Scrieţi formulele de structură ale hormonilor steroizi: corticosteronului, hidrocortizonei,
androsteronei, estronei, estradiolului, progesteronei şi indicaţi rolul biologic al lor.
64
4. Scrieţi reacțiile de transformare a colesterolului în vitamina D3 (colecalciferol). Care este
importanţa biologică a vitaminelor grupului D ?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
5. Acizii biliari se sintetizeaza în ficat, şi în organism se află în formă de amide cu glicina sau
taurina (H2N-CH2-CH2-SO3H). Scrieţi aceste reacţii pentru acidul colic (C23H26(OH)3COOH). Ce
importanţă biologică au aceşti acizi?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
65
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

1. Colesterolul:
a) este precursorul hormonilor steroidici
b) este substanță hidrofobă
c) este lipid de rezervă
d) intră în componența membranelor biologice
e) este precursorul tuturor vitaminelor liposolubile
5. Natura chimică a colesterolului:

a) este un acid
b) este un lipid simplu
c) este un alcool
d) este un ester
e) este un lipid compus
6. Esterii colesterolului
a) fac parte din membranele celulare
b) sunt substanțe poliare
c) sunt o formă de depozitare a colesterolului în țesuturi
d) se conțin numai în țesutul adipos
e) participă la emulsionarea lipidelor
7. Acizii biliari:
a) constau din 28 atomi de carbon
b) sunt compuşi nepolari
c) se sintetizează din colesterol
d) se sintetizează din acidul fosfatidic
e) participă la emulsionarea grăsimilor
66
5. Indicați locul de sinteză a hormonilor enumerați mai jos - trăgeti săgeți:
a) cortizol corpul galben
b) aldosteron foliculii ovarieni
c) testosteron cortexul glandelor suprarenale
d) estradiol celulelelei Leydig
e) progesteron
6. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la cortizol:

a) este sintetizat în ficat
b) conține în structură pregnan
c) este un mineralocorticoid
d) participă la reglarea glicemiei
e) conține 27 de atomi de carbon
7. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la aldosteron:

a) se sintetizează în cortexul glandelor suprarenale
b) conține în structură androstan
c) conține 18 atomi de carbon
d) este un glucocorticoid
e) reglează metabolismul hidro-salin
8. În ceea ce privește progesteronul, următoarele sunt adevărate:

a) conține un inel aromatic
b) se sintetizează în corpul galben
c) este sintetizat din colesterol
d) se utilizează în terapia de substituție hormonală în menopauză
e) reglează metabolismul carbohidraților
67
Tema №14 Data____________
Vitaminele liposolubile. Vitaminele A, E, K , D – structura, sinteza, rolul biologic.
Experienţia 1: Identificarea vitaminelor D (reacţia Rosenheim)

Principiul reacţiei: La tratarea vitaminei D cu acid trichloroacetic concentrate (CCl3COOH) apare
culoare rosie care cu timpul trece în albastru.
Modul de lucru:
Reactive Eprubeta
sol . de Vit D 5 picături
CCl3COOH conc. 5 picături
Se agită atent
Rezultat:_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Concluzie:________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Experienţia 2: Identificarea vitaminelor A
Principiul metodei: La tratarea vitaminei A cu acid trichloroacetic concentrate (CCl3COOH) apare
culoare galbenă care cu timpul trece în albastru.
Principiul reacţiei.
Reactive Eprubeta
sol . de Vit D 5 picături
CCl3COOH conc. 5 picături
Se agită atent
Rezultat:_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Concluzie:________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

1. Vitaminele grupului D (colecalciferolul, ergocalciferolul).
2. Calcitriolul. Structura şi importanţa biologică.
3. Izoprenoidele. β-carotenul, vitamine liposolubile (A, E, K). Structura şi importanţa biologică.
68
1. Evidenţiaţi fragmentele izoprenice în structura β-carotenului. Din ce cauză β-carotenul este o
substanţă colorată în galben-roşu (oranj)?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
2. Care substanţe se numesc carotinoide? Scrieţi formulele de structură a -carotenului, retinolului,

retinalului şi indicaţi fragmentele izoprenice. Ce importanţă biologică are vitamina A ?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
3. Cea mai importantă vitamină a grupului E este α-tocoferolul. Prezentaţi structura α-tocoferolului
şi indicaţi importanţa biologică a compusului.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
69
4. Vitaminele grupului K sunt necesare organismului pentru asigurarea coagulării normale a
sângelui. Prezentaţi formulele de structura ale vitaminei K2 şi a analogului ei sintetic –
vicasolului.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

1. Selectați afirmațiile corecte referitor la vitaminele liposolubile
a) toate vitamine liposolubile se produc în organismul uman
b) includ acidul ascorbic, biotina, acid folic, acid pantotenic
c) nu pot fi obținute din surse exogene
d) includ vitaminele A, E, K și D
e) sunt componente structurale ale membranelor celulare
2. Ce afirmații caracterizează Vitamina D:

a) este utilizată pentru a sintetiza calcitriol
b) este un derivat al glicerolului
c) este stocat în oase
d) nu este sintetizată în organismul uman
e) în cantități mari provoacă rahitism
3. Ce afirmații caracterizează Vitamina D:

a) este sintetizată în organismul uman
b) poate fi produsă în piele sub acțiunea luminii solare
c) favorizează fertilitatea
d) este derivat al colesterolului
e) reglează nivelul de sodiu și de potasiu în sânge
70
4. Alegeți afirmația corectă cu privire la transformările vitaminei D:
a) vitamina D este hidroxilată în ficat și rinichi
b) vitamina D este hidroxilată în ficat, mușchi și oase
c) forma activă a vitaminei D este calcitriolul
d) forma activă a vitaminei D este colecalciferolul
e) calcitriolul este sintetizat în piele prin hidroxilarea colesterolului
5. Ce afirmații caracterizează calcitriolul:

a) este sintetizat prin două hidroxilări consecutive a colecalciferolului: în ficat și rinichi
b) reglează nivelul de glucoză în sânge
c) este forma vegetală a vitaminei D
d) reglează nivelul de sodiu și de potasiu în sânge
e) are o acțiune anticoagulantă
f) este sintetizată prin 3 hidroxilări consecutive ale colecalciferolului în piele
6. Ce afirmații caracterizează Vitamina A:

a) include colecalciferolul și ergocalciferolul
b) include retinol, acid retinoic și retinal
c) are acțiune antihemoragică
d) poate fi produsă în piele sub acțiunea luminii solare
e) include α-, β-, γ-și δ-tocoferolii
f) joacă un rol important în procesul de vedere
7. Ce afirmații caracterizează Vitamina E:

a) include colecalciferolul și ergocalciferolul
b) include retinol, acid retinoic și retinal
c) are acțiune antihemoragică
d) participă la absorbția calciului în intestinul subțire
e) este cel mai puternic antioxidant neenzimatic natural
f) include α-, β-, γ-și δ-tocoferoli
g) poate fi produsă în piele sub acțiunea luminii solare
h) favorizează fertilitatea
8. Ce afirmații caracterizează Vitamina K:

a) reglează nivelul de calciu și fosfat în sânge
b) are o acțiune anticoagulantă
c) participă la absorbtia calciului în intestinul subțire
d) nu poate fi obținută din surse exogene
e) poate fi produsă în piele sub acțiunea luminii solare
f) vicasolul este forma vegetală a vitaminei K
g) favorizează fertilitatea
h) are acțiune antihemoragică
71
Tema №15 Data____________
Membranele biologice. Compoziția chimică, organizarea structural-funcțională,
proprietățile și funcțiile. Transportul membranar

1. Membranele biologice:
‒ Rolul biologic şi medical.
‒ Compoziţia chimică – lipidele, proteinele, glucidele. Rolul lor funcţional.
‒ Organizarea structural-funcţională – modelul fluido-mozaic Singer-Nicolson.
‒ Proprietăţile: fluiditatea, motilitatea, permeabilitatea selectivă, asimetria, autoasamblarea şi
autorepararea.
‒ Diversitatea şi specificitatea structurală şi funcţională.
2. Transportul membranar:
a) Transportul pasiv:
‒ difuzia simplă;
‒ difuzia facilitată – transportorii glucozei (GLUT), schimbătorii de anioni;
‒ canalele de tip alfa şi de tip beta (particularităţi structurale).
b) Transportul activ:
‒ primar (Na+,K+-ATP-aza, Ca2+-ATP-aza, ABC-transportorii);
‒ secundar (transportorii aminoacizilor, glucozei).
c) Patologii determinate de deficienţe ale canalelor şi transportorilor membranari.

1. Scrieți structura lipidelor membranare. Indicați partea polară și nepolară a compușilor
reprezentați.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
72
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
2. Numiți monozaharidele din componența glicocalixului. Ce legături se stabilesc între glucidele și
proteinele membranare?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
3. Reprezentați schematic membrana plasmatică (bistratul lipidic, proteinele periferice, integrale și
transmembranare, glicocalixul).
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
4. Care sunt deosebirile dintre membranele citoplasmatice ale unei celule normale și ale unei celule
canceroase?
73
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

1. Selectați legăturile chimice care apar între proteinele și lipidele membranare:
a) interacţiuni hidrofobe
b) legături ionice
c) legături de hidrogen
d) legături peptidice
e) legături disulfidice
2. Referitor la glucidele membranelor biologice (glicocalix) sunt adevărate afirmațiile:

a) sunt localizate pe ambele suprafețe ale membranei
b) se leagă de lipidele și proteinele membranare doar prin legături necovalente
c) îndeplinesc funcție catalitică
d) determină permeabilitatea selectivă a membranelor
e) sunt responsabile de interacțiunea și adeziunea intercelulară
3. Selectați lipidele prezente în membranele biologice:

a) triacilglicerolii d) sfingomielinele
b) glicerofosfolipidele e) gangliozidele
c) esterii colesterolului
4. Referitor la proteinele membranelor biologice sunt corecte afirmațiile:

a) sunt localizate doar în stratul extern al membranei plasmatice
b) pot fi situate superficial, integral, transmembranar
c) nu posedă mobilitate
d) îndeplinesc rolul de interacțiune intercelulară
e) pot fi legate cu glucidele de pe suprafața membranei prin legături covalente
5. Selectați substanțele care traversează membrana plasmatică prin simport cu sodiul:

74
a) proteinele d) colesterolul
b) aminoacizii e) glucoza
c) trigliceridele
6. Selectați substanțele care trec prin membrană prin difuzie simplă:

a) apa c) Ca2+ e) CO2
b) aminoacizii d) colesterolul
7. Selectați substanțele care sunt transportate prin membrana celulară cu translocază (difuzie
facilitată):
a) K+ c) trigliceride e) glucoză
b) amoniac d) oxigen
8. Selectați substanțele care sunt transportate prin membrană cu participarea transportului ATP-as
(transport primar activ):
a) proteine c) H + e) Na +
b) azot d) Glucoză
9. Selectați substanțele care sunt transportate prin membrana celulară cu participarea transporturilor
dependente de Na + (transport secundar activ):
a) proteine c) trigliceride e) glucoză
b) aminoacizi d) colesterol
75
Tema №16 Data____________
Totalizare la capitolul “Lipidele. Membranele biologice”
1. Rolul biomedical al lipidelor

2. Clasificarea lipidelor (structurală, funcţională, după proprietăţile fizico-chimice). Rolul biologic
al lipidelor.
3. Acizii graşi saturaţi şi nesaturaţi. Structura, proprietăţile fizico-chimice, reprezentanţii
principali, rolul biomedical.
4. Triacilglicerolii – structura, proprietăţile fizico-chimice, rolul biomedical.
5. Glicerofosfolipidele – fosfatidilserina, fosfatidiletanolamina , fosfatidilcolina ,
fosfatidilinositolii. Structura, proprietăţile fizico-chimice, rolul biomedical.
6. Sfingofosfolipidele – sfingomielinele. Structura, proprietăţile fizico-chimice, rolul biomedical
7. Glicolipidele – galacto- si glucocerebrozidele, sulfatidele, gangliozidele. Structura, proprietăţile
fizico-chimice, rolul biomedical.
8. Steranul. Colesterolul. Structura, proprietăţile fizico-chimice, rolul biomedical.
9. Hormoni steroizi (gestageni, corticosteroizi, androgeni, estrogeni). Structura şi importanţa
biologică.
10. Acizi biliari (acidul colic, glicocolic şi taurocolic). Structura şi importanţa biologică.
11. Vitaminele grupului D (colecalciferolul, ergocalciferolul).
12. Calcitriolul. Structura şi importanţa biologică.
13. Izoprenoidele. β-carotenul, vitamine liposolubile (A, E, K). Structura şi importanţa biologică.
14. Membranele biologice:
‒ Rolul biologic şi medical.
‒ Compoziţia chimică – lipidele, proteinele, glucidele. Rolul lor funcţional.
‒ Organizarea structural-funcţională – modelul fluido-mozaic Singer-Nicolson.
‒ Proprietăţile: fluiditatea, motilitatea, permeabilitatea selectivă, asimetria, autoasamblarea
şi autorepararea.
‒ Diversitatea şi specificitatea structurală şi funcţională.
15. Transportul membranar.
d) Transportul pasiv:
‒ difuzia simplă;
‒ difuzia facilitată – transportorii glucozei (GLUT), schimbătorii de anioni;
‒ canalele de tip alfa şi de tip beta (particularităţi structurale).
e) Transportul activ:
‒ primar (Na+,K+-ATP-aza, Ca2+-ATP-aza, ABC-transportorii);
‒ secundar (transportorii aminoacizilor, glucozei).
f) Patologii determinate de deficienţe ale canalelor şi transportorilor membranari.
76

Ghid Bioch Struct ROM 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Bioch Struct ROM 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”

Catedra de biochimie și biochimie clinică

Ghid de lucrări practice

Aprobat de Consiliul de management al calității al USMF „Nicolae Testemițanuˮ

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAȚIONALE A CĂRȚII

1. Întregul personal și studenții, trebuie să cunoască și să respecte regulile de protecția muncii și

Nivelul inițial de cunoștințe

Întrebări pentru studiu

Itemi pentru lucru individual

Teste pentru autoevaluare

4. Legătura ce se formează între diferiți atomi ai bioelementelor nemetale care au electronegativităţi

5. Ce fel de legătură chimică se formează în Rezultat interacțiunii amoniacului cu cationii de

Experienţa 1. Prepararea soluțiilor tampon.

Itemi pentru lucru individual

Teste pentru autoevaluare

4. Care factori influențează capacitatea sistemelor tampon?

Experienţa 1. Identificarea aminoacizilor ce conţin sulf (reacţia Fol)

Experienţa 2. Reacţia xantoproteică (Mulder)

Conţinutul eprubetei se fierbe 1-2 minute.

3 NaOH 20% 10 picături

Experienţa 3. Reacţia cu ninhidrină

Experienţa 4. Reacţia biuretică

Întrebări pentru studiu

Itemi pentru lucru individual

Aminoacizii hidrofobi Aminoacizii hidrofili Aminoacizii hidrofili Aminoacizii hidrofili

3. Scrieți structura si rolul următorilor aminoacizi neproteinogeni.

2. Ce structuri ciclice intră în componența aminoacizilor proteinogeni si caror aminoacizi apartin?

4. Selectati aminoacizii nepolari hirofobi:

5. Selectati aminoacizii bazici:

6. Selectați afirmaţiile corecte referitoare la serină:

7. Selectați afirmaţiile corecte referitoare la arginină:

9. Ce legătură determină structura primară a proteinei:

Experienţa 1. Identificarea aminoacizilor prin metoda cromatografiei pe hârtie

Desenați banda de hârtie Calculați

histidina 0.11 cisteina 0.40

Întrebări pentru studiu

Itemi pentru lucru individual

Ce legătură chimică posedă forme de rezonanţă (ceto și

Teste pentru autoevaluare

2. Referitor la structura secundară a proteinei este corectă afirmația:

5. Selectați perechile de aminoacizi, radicalii cărora pot forma legături de hidrogen:

6. Selectați perechile de aminoacizi, radicalii cărora pot forma legături ionice:

7. Referitor la structura cuaternară a proteinelor sunt corecte afirmațiile:

8. Referitor la structura cuaternară a proteinelor sunt corecte afirmațiile:

9. Selectaţi proteinele oligomere:

10. Referitor la colagen este corectă afirmația:

Experienţa 1. Dializa proteinelor

(NH4)2SO4 + BaCl2 = 2NH4Cl + BaSO4↓

7. Cu ambele soluţii se efectuează reacţia biuretică cu scopul identificării proteinelor: la 5 picături

Itemi pentru lucru individual

2. Divizaţi în grupe conform solubilităţii următoarele proteine: albumina, hemoglobina, keratina,

1. Bioelementele organogene și minerale. Conținutul și caracteristica generală a principalelor bioelemente

b) Reacţia molibdenică (identificarea acidului fosforic).

Întrebări pentru studiu

Teste pentru autoevaluare

2. În ADN există următoarele tipuri de legături chimice:

4. Selectați afirmațiile corecte referitoare la hidroliza acidă completă a ADN-lui:

6. Referitor la nucleozome sunt corecte afirmațiile:

7. Selectați afirmaţiile corecte referitoare la ARNm:

8. Referitor la ARNm sunt corecte afirmaţiile:

9. Afirmaţiile corecte privind RNAt sunt:

Experienţa 1. Reacția Trommer de identificare a glucozei.

Experienţa 2: Reacţia Seliwanoff de identificare a cetozelor