Al. I.

Cuza(1859-1866)- Constituirea statului român modern

Context:

• Războiul Crimeei (1853-1856)

• activitatea susținută de grupările unioniste din Principate, care au acționat pt. atragerea
atenției auspra situației Principatelor-idealul național

• Înfrângerea Rusiei în război-Congresul de Pace Paris 1856: s-a discutat problema

unirii Principatelor.

• Desfințarea protectoratului Rusiei si înlocuirea cu garanția colectivă a Marilor Puteri

• Revenirea în cadrul Moldovei 3 județe din s Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail),

retrocedate Rusiei

• Organizarea de către I. Otoman a Adunărilor ad-hoc în fiecare principat-exprimarea

părerii populației în problemele unirii

Adunările Ad-hoc

1. -unirea Principatelor într-un sg. Stat ,,România”

2. -conducerea sub un principe străin dintr-o familie dominatoarea europeană

3. -stat neutru sub garanția marilor puteri

4. -modernizarea statului-reforme

Convenția de la Paris (1858)- a reprezentat pentru Țările Române un document cu valoarea de

act fundamental(Constituție). Prevedea:

-Unirea parțială a principatelor (legislativă) –Principatele Unite ale Modlovei și Valahiei

-Instituții comune: Comisia Centrală de Focșani,

Adunările elective de la Iași și București au decis alegerea lui A. I. Cuza ca: domn al Moldovei
5ianuarie 1859 și Domn al Țării Românești 24 ianuarie/5 februarie 1859=)Unirea
Principatelor
 Tactica faptului împlinit- dubla alegere-Al. I. Cuza 1859-1866

Unirea a fost recunoscută de Sultan abia în 1861 și doar pe timpul guvernării lui Cuza.

 Ianuarie 1862-București-Parlamentul și Guvernul unic

 Legea secularizării averilor mănăstirești-1863 (25% din suprafața țării a intrat în
proprietatea statului)
 Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris 1864 (rol de lege fundamentală- a
consolidat prerogativele domnitorului)
 Legea rurală-1864-cea mai importantă reformă, (împropietărie diferențian în funcție de
numărul de vite)
 Legea învățământului 1864-învățământ primar și obligatoriu gratuit
 Codul Civil și Codul Penal-1864-modernizarea justiției, pe model francez

Concluzii:

Recunoaşterea dublei alegeri nu era suficientă pentru noul statut al Principatelor. Pentru a obţine
unirea deplină, Cuza a demarat o serie de măsuri interne care vizau unificarea aparatului de stat
prin dispoziţii administrative.

Se unifică poşta, cursul monetar, armata, se centralizează administraţia telegrafului şi se

contopesc serviciile de vamă. În domeniul justiţiei, se formează Comisia Centrală şi Curtea de
Casaţie, instituţii prevăzute în Convenţie. De asemenea, in 1860 este inaugurată Universitatea
din Iaşi. Este introdus alfabetul latin.

Pe fondul deteriorării raporturilor dintre Cuza și miniștrii săi, la 17 decembrie 1865, acesta și-a
exprimat dorința de a nu împiedica ascensiunea spre tron a unui prinț străin. A fost silit să abdice
la 11/23 februarie 1866 (Monstruoasa coaliție-liberali și conservatori). A plecat în exil în
Austria.

-11 februarie 1866 se formează o Locotență domnească.

Asemeni celor ,,7 ani de acasă” din educația unui copil, cei 7 ani de guvernare a lui Cuza vor constituii
pilonii de bază a  întemeierii statului român modern.
Statul român modern se va consolida în următorii ani, de această dată sub o altă conducere, a unui prinț
străin de origine germană, care va deveni, de altfel,  și primul nostru rege: Corol I.