Sunteți pe pagina 1din 7

CURS 2 – AN 2 A

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOILOR (PROBLEME DE DEP.)


DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

PROBLEME DE DEPENDENTA:
- 1Carente de igiena
- 2Alterarea tegumentelor si a fanerelor
- 3Dezinteres fata de masurile de igiena
- 4Dificultate de a urma prescriptiile de igiena
- 5Alterarea mucoaselor

SURSE DE DIFICULTATE (CAUZE / ETIOLOGIE)


De ordin fizic:
 insuficienta intrinseca;
 insuficienta extrinseca;
 dezechilibru;
- insuficienta intrinseca: slabiciunea/paralizia membrelor superioare; lezarea
fizica; circulatie inadecvata; - insuficienta extrinseca : orice piedica a miscarii;
imobilitate; puncte de presiune – dezechilibre : durere; slabiciune; dezechilibru
endocrin
De ordin psihologic
 tulburari de gandire
 anxietate
 pierderea imaginii corporale
De ordin social
Lipsa cunoasterii

CIRCUMSTANTE DE APARITIE A AFECTIUNILOR DERMATOLOGICE:


- infectii virale – transmitere prin contact direct cu leziuni sau secretii
-infectii bacteriene cutanate ( piodermite, impetigo, erizipel) produse frecvent de
stafilococ/streptococ
- infectii fungice – dermatofitii sau dermatomicozele – favorizate de mediu aerob,
umed, temperaturi 20-37*C
- prezenta parazitilor ( epizoonoze- scabia,pediculoza)
- tratamente medicamentoase ( frecvente cu AB, AINS), care determina urticaria
- consum de alimente ( oua, lapte, capsuni, alune)
- alergeni inhalati ( polen, praf, etc)
- contact cu alergeni (plante, medicamente, par de animale,etc)

1
- expunere la factori care induc sau intretin unele leziuni ( expuneri solare,
expunere la vant,frig,etc)
- infectii TBC
- ITS
- alti factori

Igiena este o ştiinţă a sănătăţii şi de menţinere a ei. În literatura de specialitate sunt


menţionate:
igiena mentală;igiena externă;igiena sexuală; igiena socială.
Igiena este o problemă importantă pentru individ determinată de valorile
individuale.

Scopul îngrijirilor igienice este:


– promovează curăţenia înlăturând microorganismele de pe corp şi secreţiile;
– promovează o imagine de sine pozitivă;
– elimină mirosurile neplăcute;
– asigură confort şi relaxare;
– asigură o stare bună a tegumentului.
Tipuri de îngrijiri igienice sunt:
– îngrijiri zilnice de dimineaţă – înainte de micul dejun şi de efectuare a unor
examinări;
– îngrijiri în timpul zilei – presupun igiena regiunii perianale, a organelor genitale
externe, a unghiilor;
– îngrijiri de seară – baie, duş;
– îngrijiri de noapte – în caz de situaţii patologice (vărsături, transpiraţii abundente,
diaree) sau fiziologice (urinare, defecare).

Deprinderi igienice sunt:


– baie, duş (frecvenţă, durată);
– spălarea dinţilor (frecvenţă, periaj corect, produse folosite);
– spălarea părului (frecvenţă, produse folosite).

Procesul de îngrijire
1 Tegumentul
Culegerea datelor
Culegerea datelor se referă la:
· culoarea tegumentului;
· turgor;
· temperatură;
2
· umiditate;
· integritatea şi supleţea tegumentului;
· prezenţa edemelor;
· leziuni elementare ale tegumentului;
· hemoragiile cutanate ( echimoze, petesii)
· prurit;
· celulita şi ridurile.
Culoarea tegumentului
Coloraţia normală a tegumentelor depinde de conţinutul în melanină combinat cu
coloraţia dată de hemoglobina sângelui capilar. Coloraţia mucoaselor este dată de
conţinutul în hemoglobină a sângelui capilar:
– variază în funcţie de rasă;
– este influenţat de expunerea la soare.
Modificări de culoare:
· eritem – coloraţie roşie ca urmare a sensibilităţii la unele medicamente, a acţiunii
directe asupra tegumentelor a unor factori din mediul extern (fizici, chimici sau
biologici), apare în unele afecţiuni: arsură, degerătură, reumatism articular acut, în
caz de emoţii (pe faţă, gât);
· paloare – datorită scăderii debitului sanguin în vasele periferice sau scăderii
hemoglobinei din sânge, este greu de decelat la persoanele cu tegumente închise.
Paloarea generalizată interesând şi mucoasele accesibile inspecţiei (conjunctivală,
linguală, bucală) este un semn de anemie;
· cianoza – coloraţia albăstruie violacee a tegumentelor şi mucoaselor provocată de
creşterea concentraţiei de hemoglobină redusă peste 5%. Apare în insuficienţa
respiratorie, cardiopatii congenitale cianogene, intoxicaţii cu nitraţi, insuficienţă
circulatorie (cianoză periferică). Acrocianoza este o cianoză permanentă, uniformă,
de intensitate variabilă, localizată la nivelul extremităţilor. Tegumentele sunt reci,
umede, tenta cianotică dispare lent la presiune locală, nu se modifică la schimbarea
poziţiei.
· icterul – coloraţia galbenă a tegumentelor şi mucoaselor datorată creşterii
bilirubinei (de ex. hepatită), poate exista icter fiziologic la nou-născut.

Modificările în coloraţia generală şi locală a tegumentului pot apare în tulburări


de pigmentare:
· Hiperpigmentarea cutanată reprezintă creşterea cantităţii de pigment de la
nivelul tegumentului; poate fi difuză, generalizată (ex. boala Addison) sau
localizată.
Se întâlneşte sub formă:
– difuză ca urmare a expunerii la radiaţiile solare;
– pată mongoliană – pată brun violacee situată în regiune sacrată şi lombară,
3
prezentă de la naştere;
– efelide (pistrui) – pete pigmentare, lenticulare, plane, netede de culoare variind
de
la maro deschis la maro închis;
– nevi pigmentari – zone de hiperpigmentare, circumscrise, congenitale. Coloarea
diferă: maro, negru; pot fi plani, alteori proemină pe suprafaţa tegumentului, pot fi
centrate de un folicul pilos;
– cloasma gravidelor care apare ca o pigmentare difuză a feţei, se instalează în
primul trimestru de sarcină, uneori persistă şi după naştere.
· Hipopigmentarea cutanată reprezintă scăderea cantităţii de pigment de la
nivelul
tegumentului; poate fi generalizată sau localizată, de dimensiuni variabile.
Apare sub formă de:
– albinism – anomalie congenitală caracterizată prin tegument alb-rozat, păr blond
deschis până la alb, iris foarte deschis; indivizii sunt foarte sensibili la acţiunea
razelor solare (lipseşte melanina care are rol protector);
– vitiligo – pete depigmentate de variate dimensiuni, neregulate, tegumentul din jur
este de aspect normal. Cauze posibile: traume psihice majore, emoţii puternice.
· Hemocromatoza se caracterizează prin colorarea în brun roşcat a tegumentului
datorat depozitării de fier, melanină şi hipofuscină (diabetul bronzat). Se asociază
cu ciroza hepatică, pancreatita şi diabetul zaharat datorită depunerii acestor
pigmenţi la nivelul ficatului şi pancreasului.
Turgorul
Turgorul se referă la elasticitatea tegumentului şi a ţesutului celular subcutanat.
Apare:
– consistenţă ferm elastică la sugarul sănătos;
– turgor păstos – senzaţia elastică este înlocuită cu cea de pastă (comparat cu
consistenţa aluatului) apare la sugarii obezi, alimentaţi cu făinoase în exces;
– turgor flasc – senzaţie de consistenţă diminuată şi tonus scăzut, la sugarii
distrofici;
– pliu cutanat persistent în caz de deshidratare.
Temperatura tegumentului depinde de circulaţia vasculară periferică.
Umiditatea tegumentului:
· variază în funcţie de regiune:
– pielea pliurilor şi axilelor este în mod obişnuit umedă;
· depinde de temperatura şi umiditatea mediului înconjurător, temperatura corpului,
activitatea musculară;
· la bătrâni tegumentul este uscat;
· la adolescenţi poate apărea o secreţie excesivă de sebum;
· transpiraţia poate fi continuă sau periodică; localizată sau generalizată.
4
Integritatea şi supleţea tegumentului
Integritatea şi supleţea tegumentului depind de:
– vârstă;
– posibili alergeni;
– tipul de tegument;
– acţiunea unor agenţi externi.
Vârsta
– tegumentul sugarului este delicat, uşor de lezat, de aceea necesită îngrijiri atente,
toaletă frecventă;
– tegumentul copilului mic este mai rezistent, dar necesită toaletă frecventă având
în
vedere faptul că timpul acestuia este ocupat de joacă;
– la adolescenţi pot să apară acneea, de aceea necesită îngrijire pentru a preveni
iritarea şi infecţia tegumentului;
– după 50 ani tegumentul este mai puţin suplu şi elastic, cu secreţia scăzută a
glandelor sebacee astfel că tegumentul devine uscat şi cu descuamări, de aceea se
recomandă băi totale zilnic.
Posibili alergeni:
– săpun;
– uleiuri de baie;
– detergenţi;
– creme;
– deodorante.
Tipuri de tegument:
– uscat – nu se va folosi alcool deoarece tegument este fragil şi uşor iritabil, se
recomandă folosirea cu prudenţă a cremelor şi săpunului.

Prezenţa edemelor
Edemele apar ca urmare a acumulării de lichid în spaţiul intercelular şi interstiţial;
poate fi localizat sau generalizat:
– edemul cardiac este cianotic şi rece (gambă, regiunea retromaleolară). Cianoza
se
datorează stazei sângelui în reţeaua capilară şi venoasă subcutanată;
– edemul renal este palid, moale, pufos localizat la pleoape, faţă, organe genitale.
Mecanismul de producere este legat de retenţia hidrosalină conjugată cu scăderea
presiunii osmotice şi hiperpermeabilitatea capilară;
– edemul inflamator este localizat, este unul din semnele inflamaţiei. Este cald,
dureros, însoţit de eritem. Se întâlneşte în flegmoane, abcese, flebite sau artrite;
– edemul alergic apare la pleoape, faţă, buze, limbă. Se însoţeşte de prurit, erupţii
5
urticariene (edem Qiuncke). Uneori este însoţit de edem glotic cu dispnee
inspiratorie şi asfixie (apare după administrare de medicamente, alimente,
muşcături de insecte).

MANIFESTARI DE DEPENDENTA LA PACIENTII CU BOLI


DERMATOLOGICE:

EDEM= acumulare de lichid seros , piele palida, lucie, stravezie


- Poate fi : in pozitii declive; generalizat (anasarca); casectic (TBC,
hipoproteinemie); in inflamatii ; angioneurotic
DESCUAMARILE = indepartarea celulelor cornoase din epiderm.
Pot fi: furfuracee; lamelare; in lambou . La copii in boli infectioase
ESCORIATIA= leziuni superficiale prin microtraumatisme, grataj
CRUSTA= leziune elementara, secundara in urma uscarii unei serozitati provenita
dintr-o ulceratie
ERUPTIE CUTANATA – intalnita in boli infectioase, reactii alergice,
hiperexcitabilitate (B.Basedow), efect toxic si de sensibilizare a substantelor
VEZICULE= leziuni cu lichid clar, cu serozitate +duritate+prurit
BULA= leziune cu lichid clar, dimensiuni mari ( poate fi : superficiala, mijlocie,
profunda)
PUSTULA= leziune cu continut purulent
ACNEE= inflamatia glandelor sebacee
HEMORAGII CUTANATE - in caz de evazarea sangelui; fragilitate vasculara;
trombocitopenie. Pot fi : petesii, echimoze
HEMORAGII MUCOASE: epistaxis, gingivoragii, hematemeza, melena
PAPULA= leziune elementara consistenta, circumscrisa, bine delimitata (urticarie)
FURUNCUL = inflamatia unui folicul polisebaceu produs de stafilococ aureu
INTERTRIGO= eritem la nivelul plicilor, interdigital genital. La NN –
streptococii, fungi, in caz de transpiratii
VITILIGO= pata alba- fildes- plana
VARICE= dilatatie patologica si permanenta a venelor
ULCERATIE= pierdere de substanta profunda sau nu intr-un invelis epitelial
( poate fi la niv. Cutanat sau mucoasa)
HEMOROIZI= dilatare varicoasa a venelor anorectale (externi –sub sfincter;
interni- deasupra sfincterului)
ESCARA= distrugere tisulara in urma deficitului de nutritie locala prin
compresiune continua.

La aceste manifestari de dependenta se va mentiona:


6
- distributia anatomica a eruptiei ; simetrie sau asimetrie
- forma , consistenta, continutul ( impetigo = vezicule pe fond eritematos care dupa
rupere lasa suprafata denudata; erizipel bulos – cu bule uneori cu continut
hemoragic; pitiriazis versicolor = macule bine delimitate , izolate sau confluente in
placi si placarde de culoare discret eritematoasa su cafenie sau alba, acoperite cu
scuame furfuracee, fine, usor detasabile prin gratare ; etc)
- durere – de intensitate variabila si localizata frecvent in aria afectata
- prurit – poate fi localizat ( scabie, pediculoza) sau generalizat ( eczeme,
dermatite) ; poate fi exacerbat noscturn(scabie); leziuni de grataj ( scabie,
pediculoza, prurigo cronic) ;
- leziuni unghiale ( onicomicoza, onicodistrofii)
- febra, frison ( ex- erizipel la debut, etc)
- paraziti adulti sau oua ( pediculoza,etc)
- alte manifestari – greata, varsaturi, cefalee, edeme, etc

PROBLEME ALE PACIENTILOR CU AFECTIUNI DERMATOLOGICE

- alterarea integritatii pielii/mucoaselor


- potential de suprainfectare a eruptiei
- disconfort
- risc de alterare a imaginii de sine sau a imaginii corporale

INVESTIGATII SI EXAMENE DE LABORATOR


- Examen micologic ,exam. bacteriologice
- examen citologic – din produsele recoltate se face frotiu care se examineaza la
microscop
- ex. La lampa Wood – in cazul infectiilor produse de fungi si bacterii si in tulb. De
pigmentare
- biopsia cutanata – consta in recoltarea unui fragment de piele si examinarea
histopatologica
- imunofluorescenta
- teste epicutanate
- recoltare de sange pt ex.serologice, hematologice, biochimice si altele
Rolul asistentei pt examinari consta in :
- pregatirea materialelor necesare; pregatirea psihica si fizica a pacientului;
recoltarea produselor patologice; pregatirea produsului la laborator; efectuarea
testelor cutanate.

S-ar putea să vă placă și