Comportamente protectoare și de risc

STILUL DE VIAŢĂ
Stilul de viaţă se referă la totalitatea deciziilor şi acţiunilor voluntare care ne afectează starea de
sănătate.

rol esenţial în promovarea şi

menţinerea sănătăţii şi
SANOGEN prevenirea îmbolnăvirilor.

Stilul de
viaţă este format
din comportamente de risc
PATOGEN pentru starea de sănătate.

Comportamente protectoare a sănătăţii (Sarafino, 1994):

• a dormi între 7 şi 9 ore;
• a lua micul dejun regulat;
• a nu consuma alimente între mese;
• menţinerea greutăţii în limite normale;
• a nu fuma (activ şi pasiv);
• a nu consuma alcool decât ocazional;
• a face exerciţii fizice regulat.
• peste 25% din bolile cardiovasculare ar putea fi evitate prin modificarea unui singur comportament
de risc – fumatul (Băban, 2009).
• Alcoolul??

Comportamentele de risc care aflate în relaţie cu cele mai importante cauze de deces sunt:

a) fumatul, sedentarismul, alimentaţia necorespunzătoare, stresul – în tulburările cardiovasculare;

b) fumatul, consumul de alcool, alimentaţia neechilibrată, expunerea la soare neprotejat- în cancer;

c) alimentaţia neechilibrată, stresul, sedentarismul - în accidentele vasculare cerebrale;

d) consumul de alcool, droguri, conducerea fără utilizarea centurilor de siguranţă, stresul - în accidente
(inclusiv accidentele de maşină).
(Băban, 2009).

Prevenția

1. Prevenţia primară are ca obiective reducerea riscului de îmbolnăvire prin adoptarea comportamentelor
protectoare a sănătăţii.

2. Prevenţia secundară implică reducerea factorilor de risc la grupurile cu risc crescut pentru îmbolnăvire.

3. Prevenţia terţiară are ca obiective reducerea duratei îmbolnăvirii şi creşterea calităţii vieţii persoanelor
care suferă de o boală.
(Iamandescu, 2005)
Modelul convingerilor despre sănătate

valorile generale privind sănătatea (“Sunt

preocupat de sănătatea mea”);

convingerile privind vulnerabilitatea la o anumită

boală (“Mama mea este
percepţia supraponderală, aşa că şi eu voi fi
ameninţării bolii sau supraponderală”);
comportamentului de
risc

convingerile despre consecinţele bolilor (“Vor

muri dacă voi avea cancer pulmonar”).
Comportamentul

costurile şi “Nu am bani”

beneficiile “Nu voi mai avea atât de mult timp să stau cu
comportamentului. prietenii”

Teoria comportamentului planificat (Ajzen)

ORICE COMPORTAMENT ESTE GENERAT DE STIMULI AMORSAȚI DE PRELUCRĂRI
INFORMAȚIONALE ȘI ESTE ÎNTREȚINUT DE CONSECINȚE!

A B C
Antecedente Comportament Consecințe

stimuli Starea de bine

Prelucrări (emoții)
informaționale Alte reacții
Cunoștințe comportamental
procedurale e
Autoeficacitate
Expectanțe
• Studiile în domeniu arată că în general comportamentele de risc nu apar izolate ci într-un set
comportamental.
• Relaţia dintre fumat, consumul de alcool şi consumul de droguri ca şi între consumul de alcool sau
droguri şi actele sexuale neprotejate sunt cele mai semnificative.

Funcţiile comportamentelor de risc pentru tineri (Nutbeam, Booth, 1994)

(a) exprimarea opoziţiei faţă de autoritatea adultului şi normele convenţionale alesocietăţii - ex. consumul
de droguri;

(b) o modalitate de a se identifica cu grupul şi de a fi acceptat de grup - ex. fumatul;

(c) exprimarea şi confirmarea valorilor identităţii personale - ex. consumul de alcool;

(d) un semn de maturitate prin adoptarea unor comportamente adulte - ex. consumul de alcool, fumatul;

(e) mecanism de coping, de adaptare la situaţiile de stres, frustrare, inadecvare, eşecsau la situaţiile
anticipate ca fiind de eşec - ex. consum de alcool, droguri, fumat;

(f) o funcţie de recreere, amuzament, experienţe inedite sau pentru a “rupe” rutina -ex. consumul de
droguri.