MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI,

COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT
Departamentul de Comerţ Exterior
Biroul de Promovare Comercial – Economică Helsinki

ÎNDRUMAR DE AFACERI
ESTONIA

Cuprins

1. Profil de ţară
2. Economia Estoniei
3. Constituirea societăţilor şi reprezentanţelor comerciale
4. Sistemul de taxare şi de comerţ
5. Programe destinate mediului de afaceri
6. Relaţiile economice româno-estone
7. Târguri şi expoziţii internaţionale importante organizate în Estonia
8. Instituţii şi organizaţii economice în Estonia – date de contact
9. Evenimente economice importante organizate în Estonia
10. Alte informaţii utile
11. Biroul de Promovare Comercial-Economică şi Ambasada României în Estonia –
date de contact

1
 1. Profil de ţară

Denumirea oficială: Republica Estonia

Forma de guvernamânt: Republică parlamentară. Parlament unicameral (Riigikogu),

cu 101 membri.
Şeful statului (din 10 oct. 2016): Kersti Kaljulaid
Şeful guvernului: Jüri Ratas, prim ministru

Suprafaţa: 45.227 kmp. Cea mai mică dintre cele trei ţări baltice

Aşezare geografică: Republica Estonia este situată în partea de nord a Europei,

având ca vecini în partea de nord Golful Finic, care o separă
de Finlanda, la est Rusia, la sud Letonia, iar la vest Marea
Baltică

Populaţia: 1,319,133 milioane locuitori – 1 ianuarie 2018 (lituanieni,

polonezi, ruşi, bieloruşi, ucrainieni)
Populaţie activă 660 mii persoane;
Populaţie urbană 70%,
Populaţie rurală 30%;
Grupe etnice 67,9% estonieni; 25,6% ruşi; 2,1%
ucrainieni; 1,2% bieloruşi; 0,8%
finlandezi; 0,2% tătari; 0,17% letoni;
0,16 polonezi; 0,15% evrei; 0,14%
germani; 0,68% alte naţionalităţi;

Ora locală: GMT + 2h

Capitala: Tallinn (426. 000 locuitori).

Populaţia capitalei a scăzut după anul 1991, anul
independenţei, când se ridica la peste 500.000 de locuitori.
Una dintre cauze o reprezintă migrarea populaţiei de origine
rusă.
Distanţe între Tallinn şi:
▪ Helsinki -85 km;
▪ Riga -307 km;
▪ St. Petersburg- 395 km;
▪ Stockholm- 375 km;
▪ Vilnius- 605 km;
2
 ▪ Bucureşti- cca. 1900 km în linie dreaptă;
Oraşe importante: Tartu - 104 100 locuitori
Narva - 65 200 locuitori
Kohtla-Järve - 43 800 locuitori
Pärnu - 43 800 locuitori
Clima: Temperată, caracterizată prin veri răcoroase şi ierni severe.
De asemenea, puternice influenţe marine care duc la o
umiditate excesivă

Structura administrativă: 15 judeţe, 33 oraşe şi 194 localităţi rurale.

Limba oficială: Limba oficială este estona, care aparţine familiei de limbi
fino-ugrice, înrudită cu finlandeza. Se mai vorbesc:
finlandeza, engleza, rusa şi germana.

Moneda oficiala: Euro (€)

Sarbători naţionale: 24 februarie, Ziua Independenţei;

23 iunie, Ziua Victoriei;
20 august, ziua redobândirii independenţei;

Sarbători religioase 1 ianuarie - Anul Nou;

şi publice: Vinerea Mare şi duminica de Paşte;
1 mai - Ziua primăverii;
Whitsunday (mai-iunie)
24 iunie - mijlocul verii sau ziua Sf Ion;
24 decembrie - ajunul Crăciunului;
25 decembrie - Crăciunul;
26 decembrie - Boxing day;
Mai există, de asemenea, 10 zile de sărbători naţionale, dar
care nu sunt considerate zile libere:
6 ianuarie-Epifania;
2 februarie-aniversarea Tratatului de pace de la Tartu din
1920;
14 martie-ziua limbii estone;
a doua duminică din luna mai-ziua mamei;
4 iunie-ziua drapelului naţional;
3
 14 iunie-ziua comemorării;
22 septembrie-ziua rezistenţei;
2 noiembrie-ziua tuturor sufletelor;
a doua duminica din noiembrie-ziua tatălui;
16 noiembrie-ziua declarării suveranităţii;

Religia: luterană (majoritară), ortodoxă de stil vechi;

Program de lucru: Ministere şi instituţii centrale: 8,30-17,00

Reţeaua comercială (supermarketuri şi detail): programe de
lucru variabile, inclusiv sâmbăta şi duminica.

Regimul vizelor: Estonia aplică regimul de vize şi drepturi şi restricţii de

circulaţie a persoanelor specifice statelor membre ale
Uniunii Europene.

Republica Estonia este din 29 martie 2004 membră NATO, iar din 1 mai 2004, membră
UE .

4
 2. Economia Estoniei

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Pordusul Intern Brut
17.935 18.932 19.766 20.348 21.098 22.844 23.735
(mil.€)
Dinamica PIB 4,3 1,9 2,9 1,7 2,1 4,6 3,9
Populaţia 1,3 1,3 1,3 1,3 1,30 1,31 1,32
PIB/locuitor (USD) 16538 16919 17453 17421 18236 20241 22990
Şomaj (%) 10 8,6 7,3 6,2 6,8 6 5,4
Datoria publică (% PIB) 9,7 10,2 10,7 10 9,4 9,4 8,0
Inflaţia 3,9 2,8 -0,1 -0,5 0,1 3,5 3,4
Dinamica importurilor
9,7 2,1 3,5 -1,8 5,2 4,3 10,1
(%)

Creşterea economică: 2,1% in 2016; 4,6% in 2017; 3,9% in 2018

Produsul Intern Brut: 21,098 mld. € (2016); 22,844 mld. € (2017); 23735 mld. €
(2018)

PIB/locuitor: 19.991 €/loc (2018) sau 22.990 USD/loc. la cotaţie euro-

dolar 1,15

Ponderea principalelor agricultură, pescuit, industria lemnului (2,7%), industria

sectoare de activitate (21,1%), construcţii (7,1%), comerţ, transport, servicii
la formarea PIB: (21,8%), comunicaţii, IT (5,9%), finanţe, asigurări (3,8%),
imobiliare (10,0%), cercetare, ştiinţă (9,5%), administraţa
publică, sănătate, educaţie (15,7%), alte servicii (2,5%),

Estonia are printre cele mai ridicate ratinguri de credtit din regiune:
Standard & Poor’s: AA-
Moody’s: A1
Fitch IBCA: A+

Rata inflaţiei: In decembrie 2018 rata medie a inflaţiei a fost 3,4%

Rata somajului: 2019 (iulie) – 4,6 %

Sistemul bancar: Băncile estoniene folosesc ultima tehnologie în materie de
internet banking şi aproape toate serviciile sunt oferite
digital. Aceasta tehnologie a putut fi implementată datorită
faptului că majoritatea băncilor estoniene au fost preluate
de bănci suedeze, norvegiene sau finlandeze. Principalele
banci din Estonia sunt:
− Bank of Estonia
5
 − AS Eesti Krediidipank
− AS SEB Pank
− AS Hansapank (Swedbank)
− MARFIN PANK EESTI AS
− Nordea Bank Finland PLC Estonia Branch
− AS Parex Banka Estonia Branch
− AS UniCredit Bank Estonia Branch
− Svenska Handelsbanken AB Estonia branch
− DNB NORD Banka Estonia branch
− Allied Irish Banks, p.l.c. Estonia Branch
− AB Bankas SNORAS Estonia branch

Investiţii străine: 2018 (iunie) –23,1 miliarde € (cumulat)

FDI pe sectoare (2016): 28% din sectorul financiar

18% activități imobiliare
14% din producție
13% comerțul cu ridicata și cu amănuntul
8% activități profesionale, științifice și tehnice

Comerţul exterior: Export 2018: 14,429 mld.€ (+12% faţă de 2017)

Import 2018: 16,203 mld. € (+10%)
Sold 2017: -1,77 mld. €

Aproximativ 68% din exporturi sunt destinate statelor membre UE si 78% din importuri
provin din statele UE. Principalii parteneri ai Estoniei sunt ţările vecine – Finlanda,
Suedia, Federaţia Rusă, Lituania şi Letonia.

Salariile medii lunare brute (dec. 2018) - 1310 €

Sursa: www.stat.ee
Estonia se numără printre ţările mici ale UE, cu o economie dinamică în plină
dezvoltare care a fost totuşi afectată foarte puternic de criza imobiliară, financiară şi
economică din 2008-2010, atât ca urmare a corecţiilor de descreştere a cererii interne,
cât şi ca urmare a scăderii cererii externe care a sprijinit atât de mult creşterea
economică în anii precedenţi. Scăderea cererii interne a fost legată de slaba activitate
economică, dar şi de creşterea, pe piaţa mondială, a preţurilor la energie şi la produse
alimentare.
Economia estoniană s-a recuperat rapid dupa criză, până recent fiind, conform
specialiştilor, mai puternică decât anterior crizei şi putând face mai bine faţă şocurilor
de pe plan internaţional.
În acest context, Estonia a făcut progrese rapide în vederea stabilizării şi restructurării
economiei, fapt răsplătită prin volumul mare al investiţiilor străine directe în această
ţară, vizibile îndeosebi prin indicatorul investiţiilor străine directe pe cap de locuitor.

6
Productivitatea muncii a crescut în ultimii ani, pe seama creşterii mai lente a
veniturilor salariale. Acest fapt a condus la îmbunătăţirea competitivităţii firmelor
estoniene pe pieţele internaţionale.
Exporturile au constituit motorul relansării economice a Estoniei.
Fiind o ţară mică şi având o economie deschisă, Estonia a înţeles de la începutul anilor
’90 că nu va putea asigura stabilitatea monedei nationale si mobilitatea capitalului
printr-o politică monetară independentă. Raportarea la marca germană şi deprecierea
internă au fost singurele opţiuni viabile pentru moneda naţională. Deşi au condus la
reducerea veniturilor nominale, au asigurat creşterea productivităţii şi a
competitivităţii companiilor estoniene pe pieţele externe. În anul 1992, coroana
estoniană a fost fixată în raport cu marca germană, la o paritate de 8:1, iar in 1999 în
raport cu euro, cu o paritate de 15,6:1. Raportarea la euro a limitat controlul asupra
inflaţiei, ceea ce a facut ca Estonia să nu indeplinească criteriile de la Maastricht în
2007 şi să nu poată adopta moneda unică până în anul 2011.
În domeniul politicii fiscale, Estonia a introdus în 1992 o rată fixă de impozitare a
veniturilor de 26%, ulterior diminuată la 21%. Din anul 1999, profitul reinvestit nu mai
este impozitat. În felul acesta, a fost simplificat sistemul de impozitare şi colectare a
taxelor şi au fost stimulate investiţiile. Astfel, în 2018 Estonia are una dintre cele mai
apreciate politici fiscale in cadrul OECD.
Măsurile de consolidare fiscală au cumulat 16% din PIB. Două treimi dintre acestea au
privit cheltuielile bugetare (reducerea cu 8% a bugetului pentru asigurări medicale,
limitarea creşterii pensiilor, reducerea cheltuielilor administrative, a celor pentru
apărare şi a subvenţiilor pentru agricultură, stoparea creditării pentru autorităţile
locale cu excepţia co-finanţării proiectelor cu fonduri UE). Cealaltă treime a măsurilor
de consolidare fiscală a avut în vedere partea de venituri bugetare (creşterea
contribuţiilor pentru somaj la 4,2%, creşterea accizelor la alcool, tutun şi carburanţi,
creşterea TVA de la 18 la 20%, dividende de la companiile cu capital de stat, vânzări
de terenuri ale acestora, suspendarea procesului gradual de reducere a impozitului pe
venit).
Ca urmare a acestor măsuri, Estonia a reuşit să reducă datoria publică la 8% din PIB.
Deficitul bugetar a fost de numai 1,7% din PIB în 2009, iar în 2010 şi 2011 Estonia a
avut excedent bugetar (0,1% în 2010, respectiv 1% în 2011). În 2018, deficitul bugetar a
fost de 0,3% din PIB. Ţara nu emite obligaţiuni guvernamentale (din acest motiv este
calificată în presa internaţională ca fiind opusă Greciei).
Pe parcursul crizei, Estonia nu a avut nevoie de bail-out, întrucât rezervele create
începând din 2001 au acoperit datoriile. În anul 2009, rezervele insumau 11,6% din PIB,
iar in 2010, 12%. Totodată, întrucât cele mai importante bănci comerciale din Estonia
sunt cu capital suedez, raspunsul la efectele crizei a fost mai uşor decât pentru ţările
in care a fost necesară intervenţia statului pentru salvarea sectorului bancar.
In afara măsurilor de consolidare fiscală, guvernul estonian a realizat proiecte de
investiţii publice cu fonduri structurale in infrastructura de transport şi telecomunicaţii
şi a sprijinit companiile prin programe speciale pentru crearea de noi locuri de muncă,
stimularea exporturilor şi a investiţiilor. Totodată, pensiile au fost uşor majorate,
pentru a ajuta populaţia vârstnică şi a stimula consumul.

7
In perioada crizei, în Estonia nu au fost greve majore, populaţia înţelegând şi
acceptând măsurile de austeritate.
Actualmente, procesul de privatizare în Estonia este încheiat, numai trei mari
întreprinderi din domeniul infrastructurii rămânând în proprietatea statului: Estonian
Energy (www.energia.ee); Tallin Port (Sadam - www.portoftallinn.com) şi Estonian
Post (www.post.ee).
Telecomunicaţiile şi IT-ul în Estonia.
Unul din domeniile în care Estonia a înregistrat un salt uimitor esteacela al IT-ul și
telecomunicaţii:

• 69 % din populaţia cu vârste între 6 şi 74 de ani este utilizatoare de Internet

• 58 % din gospodării au acces la Internet
• Toate şcolile din Estonia au acces la Internet.
• Toate oraşele şi satele din Estonia sunt acoperite de o reţea de puncte cu acces
liber la Internet
• Există peste 1.100 de puncte în toată ţara cu acces fără fir la Internet:
www.wifi.ee
• Veniturile pot fi declarate via Internet la: Tax and Customs Board.
• Cheltuielile bugetare pot fi urmărite via Internet în timp real
• Şedinţele de guvern se ţin pe sistem web
• Întreaga Estonie este acoperită de o reţea de telefonie mobilă digitală
• Cele mai des folosite activităţi au fost cele de internet banking, citirea presei,
căutare informaţie comercială şi trimitere/primire de mailuri.

Principalele sectoare industriale ale Estoniei

În graficul de mai jos prezentăm structura industriei Estoniei:

Structura industriei Estoniei

Industria de procesare a lemnului

2.312.500 ha din suprafaţa Estoniei este reprezentată de păduri (ceva mai mult de
jumătate din suprafaţa totală).

8
Această industrie a cunoscut o rapidă restructurare în anii `90, astăzi contribuind cu
23,6 % la producţia industrială a ţării.
Principalele pieţe de desfacere au fost Germania, Marea Britanie, Finlanda, Franţa şi
Suedia.
Centrele importante ale industriei de procesare a lemnului sunt în Tallinn, Tartu,
Parnu şi Rakvere.
Această industrie numără peste 1600 companii peste 33.000 de angajaţi.
Circa 80 % din companii au până la 20 de angajaţi şi numai 3,8 % din companii au mai
mult de 100 de angajaţi.
Asociaţii profesionale din domeniu:
- “Estonian Forest Industries Association” grupează 57 de companii. (www.emtl.ee)
- “ Estonian Wooden Houses Association” (www.woodhouse.ee)
- “ Estonian Furniture Industry Association” (www.furnitureindustry.ee)
Industria electronică
Are o lungă tradiţie în Estonia, deja din 1907, la Tartu a funcţionat o fabrică de
telefoane cu o producţie de câteva mii de aparate pe an.

Astăzi, o mulţime de multinaționale din acest domeniu activează pe teritoriul Estoniei.

Producția de dispozitive electronice și electrice a reprezentat una dintre industriile cu

cea mai rapidă creștere în Estonia. Volumul vânzărilor a crescut de aproape cinci ori în
perioada 2005 – 2015.

Are peste 14.500 de angajaţi în peste 350 de companii, iar producţia a crescut de 15
ori în ultimii 10 ani, în anul 2017 contribuind cu 11% la producţia industrială.
Cea mai mare companie din acest sector este Elcoteq (Finlanda) cu 2000 de angajaţi.

Alte companii din acest sector sunt prezentate mai jos:

• Amphenol ConneXus: former Microlink Elektroonika, subcontracting, (USA),

www.amphenol.com;
• Incap Electronics Estonia: assembly of PCB, (FIN), www.incap.fi;
• ABB AS: power products, power systems, automation products, process
automation, robotics, www.abb.ee;
• Tarkon: mechanical engineering, assembly services, cable harnesses, (SWE),
www.tarkon.ee;
• Harju Elekter: switchboards, cable harnesses, (FIN), www.harjuelekter.ee;
• Scanfil: cable assembly, (FIN), www.scanfil.fi;
• Fabec Elektroonika: thermo-regulators, power supply units, remote control
devices, bus information panels, detectors, battery assemblies, (SWE),
www.fabec.com;
• Efore: power supplies, power systems, (FIN), www.efore.com;
• Enics Eesti: engineering, (FIN), www.enics.com;
9
 • Ensto: electrical systems and solutions, (FIN), www.ensto.com/www/estonia/;
• PKC Eesti: cables, (FIN), www.pkcgroup.com;
• Tradex: customer designed electronic products;
• RD Electronic: PCB, transformer, charger devices, www.rd.ee;
• Stoneridge Electronics: instruments, man-machine interface products,
electronic control units, sensors, (USA), www.stoneridge.com;
• Clifton: power electronics, development and production of GaAs semiconductor
devices;
• Tondi Elektroonika: hearing aids, www.tondi.ee

Industria chimică
Se caracterizează printr-o concentrare puternică în nord-estul ţării, acolo unde se
găsesc şi unele bogăţii naturale utilizate ca materie primă în cadrul acestei industrii,
precum fosfaţi, şisturi bituminoase.
Cele peste 100 de companii care activează în acest domeniu contribuie cu 5,7 % la
producţia industrială a ţării şi 81,8 % din această producţie se exportă. Principalele
pieţe sunt: Letonia, Rusia, Olanda şi Lituania.
Principalele companii din industria chimică estonă:
• Viru Keemia Grupp AS: www.vkg.ee
• Nitrofert AS: http://www.nitrofert.ee/en/about.html
• Flora AS: www.flo.ee
• ES Sadolin AS: www.varvimaailm.ee
• Krimelte AS: www.krimelte.ee/eng/index.php
• Henkel Makroflex AS: www.makroflex.ee
• Estko AS: www.estko.ee/index.php?lang=eng
• Kemivesi AS: www.kemivesi.ee
• Kiviőli Keemiatööstus OÜ: www.keemiatoostus.ee
• Orto AS: www.orto.ee/index.php?lang=eng
• Silmet AS: www.silmet.ee
• Vivacolor: www.vivacolor.ee
• Eskaro AS: www.eskaro.com

Asociaţii din domeniu: ”Federation of Chemical Industry” (www.keemia.ee)

Industria alimentară
Contribuie cu 16,7 % la producţia industrială a ţării.

În domeniu activează peste 380 de companii cu peste 16.700 de angajaţi.

Asociaţii profesionale: ”The Association of the Estonian Food Industry“

(www.toiduliit.ee)

Principalele subramuri sunt reprezentate de industria cărnii (contribuie cu 18 % la

producţia alimentară) şi cea a lactatelor (contribuie cu 28,4 % la producţia
alimentară).
10
Marile companii sunt cele realizate cu investiţii străine, precum sunt prezentate mai
jos:

Investitor strain Companie estoniana Domeniu Activitate

Baltic Beverage Holding AB
Saku Brewery Bere si racoritoare
(Sweden)
Olvi Oyj (Finland) A. Le Coq Bere si racoritoare
Gustav Paulig AB (Sweden) Paulig Baltic AS Cafea si condimente
Rakvere Lihakombinaat,
HK Ruokatalo OY (Finland) Carne
Tallegg
Procordia Food AB Produse vegetale
Pőltsamaa Felix AS
(Sweden/Norway) conservate
Valio OY (Finland) Valio Eesti Produse lactate
Cloetta Fazer (Sweden/Finland) Fazer Eesti Produse fainoase
Vaasan (Finland/Sweden) Leibur Produse fainoase

Industria constructoare de maşini şi a prelucrării metalelor

Are tradiţie încă din secolul al XIX-lea, astăzi contribuiind cu 39,5 % la exportul ţării şi
cu 45,6 % la importuri.
Are peste 23.000 de angajaţi.
Asociaţie profesională din domeniu: “The Federation of Estonia Engineering Industry”
www.emliit.ee
Principala companie: AS Norma parte a Autoliv Group – produce în principal centuri de
siguranţă.
Construcţiile
Contribuie cu circa 7 % la realizarea PIB al ţării.
Sectorul are circa 80.000 de angajaţi.
Asociaţie profesională din domeniu: “Estonian Association of Construction
Entrepreneurs” (www.eeel.ee)
Companii:
o Merko Ehitus
o Eesti Ehitus
o Aspi
o YIT (din Finlanda)
o Teede REV

Biotehnologia
Este dezvoltată îndeosebi biotehnologia medicală - imunologia, cercetări privind
genomul uman, cercetarea cancerului, dar şi biotehnologia industrială-biochimia,
sinteza organică, biotehnologia alimentară şi cea a a mediului.
11
Asociaţie profesională din domeniu: “Estonian Biotechnology Association”
(www.biotech.ee)
Sunt circa 40 de companii în acest domeniu, dintre care 15 sunt de bază. Exemple:
o Quattromed Ltd – din Tartu, are 78 de angajaţi şi activează în domeniul
serviciilor de diagnostic molecular, producţie de proteine
o Asper Biotech Ltd – 25 de angajaţi. Analize ADN.
o Solis BioDyne Ltd
o Celecure Group – 45 de angajaţi. Unitate de cercetare in domeniul
medicamentelor
o Competence Centre for Cancer Research –

Comerțul exterior
mil. EUR
2019
2014 2015 2016 2017 2018
(6 luni)
TOTAL 25.784 24671,9 25411,7 27664,2 30663,0 15392,6
Export 12.006 11575,3 11896,9 12873,5 14429,4 7318,5
Import 13.778 13096,6 13514,8 14770,7 16203,6 8074,1
Sold -1.772 -1.521,3 -1618 -1897 -1774 -775,6

În 2018, exporturile de bunuri au crescut cu 12%, iar importurile cu 10% față de 2017,
potrivit Statistics Estonia. Exporturile și importurile de produse minerale au avut cel
mai mare impact asupra creșterii comerțului în 2018.
În 2018, exporturile de bunuri din Estonia au fost de 14,4 miliarde €, iar importurile de
16,2 miliarde € la prețurile curente. Deficitul comercial în anul 2018 a fost de 1,8
miliarde €, cu 69 milioane € mai puțin comparativ cu 2017. Cel mai mare excedent a
fost înregistrat în comerțul cu lemn și articole din lemn (inclusiv mobilier, construcții
din lemn prefabricate); cel mai mare deficit a fost înregistrat în comerțul cu
echipamente de transport și în materiile prime și produsele din industria chimică.
În 2018, ponderea țărilor Uniunii Europene în exporturile totale ale Estoniei era de
68%, iar în total importuri 78%. Deficitul comercial cu țările UE a fost de 2,8 miliarde
€, cu 55 milioane € mai puțin decât în 2017. În comerțul cu țările UE, exporturile au
crescut cu 6%, iar importurile cu 4%. Comerțul cu mărfuri cu țări din afara UE a crescut
mai mult - exporturile au crescut cu 27%, iar importurile cu 37%. Excedentul comercial
cu țări din afara UE a fost de peste 1 miliard €.
Ca și în anii precedenți, în 2018, echipamentele electrice au fost exportate cel mai
mult, reprezentând 16% din exporturile totale ale Estoniei, apoi produsele minerale
(15%) și lemn și articole din lemn (11%). Creșterea exporturilor a fost afectată în cea
mai mare măsură de creșterea exporturilor de produse minerale (cu 900 de milioane
€), a lemnului și articolelor din lemn (cu 152 de milioane €) și a aparatelor mecanice
(cu 131 de milioane €). Cea mai mare scădere în 2018 s-a înregistrat în exporturile de
produse agricole și preparate alimentare.

12
Cele mai importante țări de destinație ale exporturilor din Estonia în 2018 au fost
Finlanda (16% din exporturile totale de bunuri din Estonia), Suedia (11%) și Letonia
(10%). Echipamentele electrice și metalele de bază și articolele din metale comune au
fost principalele mărfuri exportate în Finlanda; echipamentele electrice și lemnul și
articolele din lemn au fost principalele mărfuri exportate în Suedia; produsele
minerale, produsele agricole și preparatele alimentare au fost principalele mărfuri
exportate în Letonia. Cea mai mare creștere a avut loc în cazul exporturilor către SUA,
Singapore și Finlanda. Cea mai mare scădere s-a înregistrat la exporturile către Suedia,
Olanda și Rusia.
Principalele mărfuri importate în Estonia au fost produsele minerale (15% din
importurile totale de bunuri din Estonia), echipamentele electrice (14%) și aparatele
mecanice, echipamentele de transport, produsele agricole și preparatele alimentare
(fiecare 10%). Cea mai mare creștere a fost înregistrată în importurile de produse
minerale (cu până la 1 miliard €), aparate mecanice (cu 208 milioane €) și metale
comune și articole din metal de bază (cu 168 de milioane €).
Principalele țări de origine în 2018 au fost Finlanda (13% din totalul importurilor de
bunuri din Estonia), Germania și Lituania (10% fiecare). Din Finlanda, produsele
minerale și echipamentele electrice au fost importate cel mai mult. Echipamentele de
transport și aparatele mecanice au fost importate cel mai mult din Germania, precum
și produsele minerale, produsele agricole și preparatele alimentare din Lituania. Cea
mai mare creștere a avut-o în cazul importurilor din Rusia (cu 484 milioane €), Belarus
(cu 342 milioane €) și Lituania (cu 187 milioane €), cea mai mare creștere a
importurilor de produse minerale. În același timp, importurile au scăzut cel mai mult
din Polonia și Olanda.
Estonia a exportat mărfuri în 183 de țări și a importat bunuri din 143 de țări. Un sold
pozitiv al comerțului exterior a fost înregistrat în cazul a 139 de țări. Cel mai mare
excedent s-a înregistrat în comerțul cu SUA, urmat de Norvegia și Singapore. Cel mai
mare deficit s-a înregistrat în comerțul cu Germania, Lituania și Polonia.

13
 3. Constituirea societăţilor şi reprezentanţelor comerciale

Sistemul legislativ estonian cuprinde principiile de bază ale întreprinderilor în

concordanţă cu cele mai bune tradiţii şi standarde europene, subliniind rolul
Registrului Comerţului.

În concordanţă cu Codul Comercial estonian există patru forme de societăţi

comerciale care pot fi înfiinţate în acestă ţară, şi care, intră în vigoare odată cu
înregistrarea la Registrul Comerţului.

Aceste forme sunt:

▪ Societate în nume colectiv (täisühing sau TÜ ) ;
▪ Societate în comandită simplă ( usaldusühing sau UÜ ) ;
▪ Societate cu răspundere limitată ( osaühing sau OÜ ) :
▪ Societate pe acţiuni (aktsiaselts sau AS )
Pe lângă posibilitatea înființării unei entități de afaceri, este posibil ca orice persoană
fizică să își desfășoare activitatea ca unic proprietar care trebuie înscris în registrul
comercial înainte de a începe activitatea permanentă.
Companiile străine își pot oferi, de asemenea, bunurile sau serviciile prin crearea unei
sucursale. Sucursala trebuie să fie înregistrată în Registrul comercial estonian prin
depunerea unei cereri și a documentației necesare. Trebuie să se considere că o
sucursală nu este o entitate de afaceri și întreprinderea străină este responsabilă
pentru obligațiile care decurg din activitățile sucursalei.
Cele mai comune forme de entități comerciale din Estonia sunt societatea pe acțiuni
private (OÜ) și societatea publică pe acțiuni (AS).
Deținătorii unei cărți de identitate estoniene sau a unei cărți de rezidență electronică
și a unui număr din ce în ce mai mare de cărți de identitate ale statelor membre ale
UE pot înființa o companie privată limitată online. În cazul în care un card de
identitate sau un e-Residency nu este disponibil, este necesară o vizită la un notar din
Estonia pentru a verifica documentele de fundare.
Înființarea unei societăți private pe acțiuni este foarte simplă:
− Se alege un nume pentru companie și se verifică dacă acesta este disponibil.
Pentru a verifica disponibilitatea, se utilizează instrumentul gratuit de pe site-ul
web al Registrului comerțului electronic
− Dacă doritorul nu are domiciliul in Estonia, se contactează un furnizor de servicii
de afaceri pentru a obține o adresă legală.
− Înregistrarea companiei online pe portalul de înregistrare. Se plăteşte taxa de
stat (în majoritatea cazurilor 145 €) și capitalul social prin portalul de stat
atunci când se trimite cererea.
− Primirea confirmării. Cererea trimisă va fi revizuită în cel mult o zi lucrătoare și
toate notificările vor fi trimise prin e-mail.
− Dacă/când compania are angajați, se înregistrează angajații în registrul de
angajare pe site-ul Consiliului fiscal și vamal
14
 − Dacă zona de activitate este supusă unor cerințe speciale, trebuie obținută o
licență. Informații despre domeniile de activitate și înregistrarea electronică pe
site-ul web al Registrului de activități economice.
− Dacă este necesar, se înregistrează compania ca plătitor de TVA pe site-ul
Consiliului fiscal și vamal
▪ Informaţii concrete cu privire la înfiinţarea unei societăţi se pot obţine prin
accesarea urmatoarelor institutii:
Registrul Naţional al Comerţului: http://www,eer.ee ,

Camera de Comerţ şi Industrie a Estoniei: http://www.koda.ee ,

Enterprise Estonia: http://www.eas.ee; www.investinestonia.com .

▪ În cazul în care o persoană juridică străină doreşte să comercializeze sau să

presteze un serviciu, în mod permanent, în Estonia, trebuie să-şi înfiinţeze o filială sau
o societate comercială, în conformitate cu legislaţia în vigoare (Codul Comercial),
respectiv, să o înregistreze în Registrul Comerţului.
În cazul înfiinţării de filiale, persoana juridică străină trebuie să solicite o licenţă de
funcţionare. Societăţile comerciale sunt obligate să se înregistreze şi la Autoritatea de
impozitare.

15
 4. Sistemul de taxare şi de comerţ
Impozitarea în Estonia
Reforma fiscală s-a efectuat în Estonia în prima fază a procesului de tranziţie la
economia de piaţă. Sistemul actual de impozitare a intrat în vigoare în anul 1994, fiind
amendat, pe parcursul timpului, cu o serie de noi legi.

Noua lege cu privire la impozitul pe profit a fost convenită la data de 15 decembrie

1999 şi a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2000.

Legea cu privire la taxele sociale a intrat în vigoare în ianuarie 2001, iar legea cu
privire la taxa pe valoarea adăugată (TVA), a intrat în vigoare în anul 2004.

Sistemul de impozitare este net şi uniform – taxa unica de 21%.

Profitul reinvestit sau colectat nu se impozitează.
Cele mai importante impozite / taxe sunt :
o Impozitul pe profit 21% ;
o TVA 20% ;
o Asigurări sociale
▪ contribuţie asigurări sociale - 20%,
▪ asigurările de stat pentru pensie şi boala - 13%
o Contribuţie şomaj:
▪ 0,5% - angajator
▪ 1% - angajat
o Contributia angajatilor la fondul de pensii: 2% din salariul brut

e-Tax este un sistem electronic de depunere a impozitelor înființat de Consiliul fiscal

și vamal al Estoniei. În fiecare an, aproximativ 95% din toate declarațiile fiscale din
Estonia sunt depuse electronic.

Reglementări pentru afaceri

Politica de concurență
Politica de concurență din Estonia este în general conformă cu principiile UE în
materie de concurență.
Autoritatea estonă pentru concurență este organismul responsabil pentru activitățile
de supraveghere și reglementare în acest domeniu. Autoritatea este formată din
divizia de concurență, divizia de reglementare a energiei și a apei și divizia de
reglementare a comunicațiilor. Estonia este una dintre puținele țări din Uniunea
Europeană, unde acordurile anticoncurență, așa-numitele carteluri, sunt procesate în
proces penal.
Controlul prețurilor
Actul de concurență din Estonia prevede o regulă generală conform căreia acordurile
dintre practicile concertate și deciziile asociațiilor de întreprinderi care stabilesc
direct sau indirect prețurile sau orice alte condiții de tranzacționare, inclusiv prețurile
16
mărfurilor, tarifele, sunt interzise taxele, marcarile, reducerile, rabaturile, taxele de
bază, primele, taxele suplimentare, ratele dobânzilor, chiriile sau plățile de închiriere
aplicabile terților. Acest principiu este aplicat în conformitate cu avizul Comisiei
Europene privind restricțiile verticale (2000 / C 291/01), care interzice stabilirea unui
preț de revânzare fix. Cu toate acestea, furnizarea către cumpărător a unei liste de
prețuri recomandate sau prețuri maxime nu este considerată în sine o încălcare a
reglementărilor privind controlul prețurilor.
Protectia Consumatorului
Principalele acte juridice care reglementează protecția consumatorului sunt Legea
privind protecția consumatorilor, Legea comercială, Legea publicității și Legea
obligațiilor. Protecția drepturilor legitime ale consumatorilor și dezvoltarea și punerea
în aplicare a politicii privind consumatorii în conformitate cu dispozițiile din
Orientările ONU, Legea privind protecția consumatorilor și politica politicii UE privind
consumatorii se află în principal în Consiliul eston pentru protecția consumatorilor
(BPC).
Cele mai importante trei funcții ale BPC sunt supravegherea pieței consumatorilor,
soluționarea reclamațiilor consumatorilor și informarea și consilierea consumatorilor.
BPC constituie o alternativă ieftină la instanțele civile, iar deciziile Consiliului sunt
orientări pentru întreprinderile comerciale. Consiliul de administrație are dreptul să
aplice amenzi și ordine prescriptive în caz de încălcare a Legii privind protecția
consumatorilor și a altor reglementări. Împreună cu alte instituții guvernamentale
locale și de stat, Consiliul monitorizează, de asemenea, următoarele domenii:
siguranța produselor, publicitate înșelătoare, contracte pentru consumatori, servicii
publice, etichetare a produselor etc.
Brevete, mărci comerciale, drepturi de autor
Principalele legi estoniene care reglementează proprietatea intelectuală sunt Legea
drepturilor de autor, Legea privind brevetele, Legea privind mărcile comerciale, Legea
privind modelele de utilitate, Legea privind protecția designului industrial și Legea
privind protecția indicațiilor geografice. Numele de afaceri și secretele comerciale
sunt protejate conform Codului comercial și al Legii concurenței.
Estonia a fost membră a WIPO (World Intellectual Property Organization) din 1994 și,
de asemenea, semnatar al mai multor tratate internaționale, inclusiv Convențiile de la
Paris și Berna, Actul de la Geneva din Acordul de la Haga și Protocolul de la Madrid.
Brevete
Invențiile din orice domeniu tehnologic au dreptul la protecția brevetului cu condiția
să îndeplinească criteriile prevăzute în Legea privind brevetele. O invenție poate fi sub
forma unui dispozitiv, proces sau material, inclusiv materialul biologic sau combinația
acestora. O invenție este brevetabilă dacă este nouă, implică o etapă inventivă și este
capabilă aplicație industrială. Acest drept este inalienabil și se extinde pe termen
nedeterminat. Creatorii au și ei dreptul economic de a primi venituri corecte din
profiturile realizate în cadrul serviciului invenţie. Drepturile economice sunt
transferabile și moștenite.

17
O invenție este acordată protecție de brevet la înregistrarea sa în Registrul de stat al
brevetelor. Titularul brevetului este exclusiv drepturile la invențiile brevetate pe toată
durata valabilității termenului de brevet (20 de ani). Dreptul de a solicita și deține un
brevet este, de regulă, învestit de autorul invenției și autorul succesorii legali. Cererile
de brevet sunt depuse la Oficiul de Brevete și se plătește o taxă de stat aplicabilă.
Oficiul de brevete va efectua apoi o anchetă pentru a stabili dacă invenția îndeplinește
criteriile și emite un brevet sau respinge cererea.
Mărci înregistrate
Legea privind mărcile comerciale a definit mărcile comerciale și mărcile de serviciu
drept semne utilizate pentru a distinge bunurile și serviciile unei anumite persoane de
tipurile similare de bunuri și servicii oferite de alte persoane. Mărcile comerciale au
dreptul la protecție dacă sunt înregistrate în Registrul Estonian al mărcilor comerciale
și de servicii, la OMPI sau la Oficiul UE pentru Armonizare pe piața internă.
Pentru a înregistra o marcă la Registrul Comerțului din Estonia și Marcile de servicii, o
cerere trebuie depusă la brevetul eston Oficiul și solicitantul trebuie să plătească o
taxă de stat. Oficiul de brevete va examinează cererea și emite o decizie de acordare
sau de refuz a acesteia cerere. Termenul de protecție pentru mărcile înregistrate
durează timp de zece ani și poate fi reînnoit pentru alte zece ani.
Drepturi de autor
Protecția drepturilor de autor se extinde la orice lucrări originale pe tărâmurile
literaturii, artei sau științei, care sunt exprimate într-o formă obiectivă și sunt
percepute și reproduse în această formă fie direct, fie prin intermediul dispozitivelor
tehnice. Un drept de autor asupra unei opere apare automat la crearea operei; nici
publicarea operei și nici înregistrarea unui drept de autor nu este necesară.
Legea drepturilor de autor din Estonia prevede drepturi morale și economice. Protecția
drepturilor morale este perpetuă în timp ce drepturile economice sunt supuse
protecției timp de 70 de ani de la moartea autorului.

18
 5. Programe destinate mediului de afaceri

Sistemul legislaţiei comerciale din Estonia urmează modelul/sistemul Europei

Occidentale. Codul comercial estonian a fost adoptat la data de 15 februarie 1995 şi a
intrat în vigoare la data de 1 septembrie 1999.

Promovarea afacerilor în Estonia

Principala organizaţie de susţinere şi promovare a afacerilor în Estonia este
”Enterprise Estonia” www.eas.ee , cu site-urile de promovare:

- www.investinestonia.com
- www.visitestonia.com
Enterprise Estonia furnizează asistenţă, oportunităţi de cooperare şi training pentru
întreprinzători, cercetarea unor posibile locaţii pentru investiţii etc.

Enterprise Estonia este o unitate de bază a accesării de către Estonia a fondurilor

structurale ale UE.

Programul de dezvoltare pentru antreprenori (DPE) este o soluție globală care

sprijină dezvoltarea antreprenorilor. Un antreprenor și un client manager al Enterprise
Estonia lucrează împreună pentru a cartografia nevoile de dezvoltare ale
antreprenorului și pentru a identifica cel mai bun mod de a satisface aceste nevoi.

Bugetul acestui program: 75 de milioane de euro (Fondul European de Dezvoltare

Regională).

Măsura este folosită pentru a sprijini companiile care au ambiția și dorința de a-și
dezvolta și inova produsele și serviciile, activitățile de vânzare și marketing, procesele
de producție și activitățile de personal care susțin dezvoltarea antreprenorilor.

Activitățile programului de dezvoltare sunt împărțite în două grupuri:

− Identificarea nevoilor de dezvoltare ale antreprenorilor

− Sprijinirea activităților de dezvoltare a antreprenorilor (legate de personal,

procese, dezvoltarea de produse și servicii, precum și vânzări și marketing)

Instrumentele financiare au ca scop îmbunătățirea accesului la capital pentru

antreprenorii estonieni și dezvoltarea modalităților alternative de a strânge capital, pe
lângă luarea unui împrumut bancar.

Bugetul măsurii: 145,5 milioane de euro (Fondul European de Dezvoltare Regională).

Pachetul de instrumente financiare constă din:

− Împrumuturi destinate antreprenorilor al căror plan de afaceri nu este finanțat

de o bancă sau care nu au autofinanțarea necesară băncilor pentru a obține un
împrumut bancar.

− Garanție de stat care ajută, în ochii băncii, să compenseze titlurile insuficiente

ale antreprenorului și să îmbunătățească bonitatea antreprenorului.

19
 − Asigurarea de credit care ajută exportatorii estonieni să ofere soluții de
finanțare pe termen lung cumpărătorilor străini. Acest lucru ajută antreprenorii
să reducă riscurile asociate cumpărătorilor străini și potențialele lor insolvențe,
precum și riscurile politice asociate locului de ședere a cumpărătorilor.

− Capital de risc (sau investiție în acțiuni) care este destinat antreprenorilor cu

potențial de creștere ridicat, care au o idee de afaceri nouă, dar riscantă, care
necesită, de asemenea, experiență și o rețea de contacte în plus față de capital
pentru a o implementa.

Innovation voucher. Grupul țintă al măsurii de sprijin pentru voucher-ele de inovare

sunt întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), iar scopul său este să își crească
activitățile legate de inovare și dezvoltare, promovând în același timp cooperarea cu
IMM-urile și furnizorii de servicii relevante.

Bugetul măsurii: 10 milioane de euro (Fondul European de Dezvoltare Regională).

Măsura actuală de sprijin permite antreprenorilor să intre în cooperare cu un partener

care oferă servicii de inovare sau dezvoltare pentru:

− soluțiile pentru problemele de dezvoltare cu care se confruntă întreprinderile

− dezvoltarea și testarea soluțiilor inovatoare
− cunoștințe despre noile tehnologii
− Studiul problemelor referitoare la proprietatea intelectuală

Serviciile de inovare și dezvoltare sunt furnizate, de exemplu, de instituții de

cercetare și dezvoltare, instituții de învățământ superior profesional, laboratoare de
calibrare și testare, avocați de brevete, birouri de inginerie și altele.

Start-up Estonia este un program pentru dezvoltarea unui ecosistem de start-up-uri

care are ca scop creșterea potențialului antreprenorial, astfel încât start-up-urile să
fie înființate, iar echipa lor, produsul, clientul și modelul de business dezvoltat în
ansamblu. Programul contribuie la dezvoltarea unui model de finanțare pentru start-
up-uri care le-ar ajuta să aibă succes.

Bugetul măsurii: 7 milioane de euro (Fondul European de Dezvoltare Regională).

Programul inițial Start-up Estonia (SuE) a fost lansat de Ministerul Afacerilor Economice
și Comunicațiilor în 2011. În 2011-2013, trei acceleratoare de afaceri au fost finanțate
prin Enterprise Estonia, s-au organizat excursii în Silicon Valley și mai mulţi mentori au
fost aduși în Estonia. Din 2014, programul este implementat de Fondul de Dezvoltare
Estonian, care realizează un proiect pilot pentru implementarea programului pentru
2014-2020.

În vara anului 2015 a fost confirmat noul program „Start-up Estonia”, care durează
până la sfârșitul anului 2023. Scopul programului este similar cu cel precedent -
îmbunătățirea mediului de afaceri pentru start-up-uri și creșterea dezvoltării de
produse inovatoare și servicii care au un potențial de export mare și o valoare
adăugată ridicată.

20
Două tipuri de activități sunt acceptate în cadrul programului:

− Programele de formare și dezvoltare introduse în etapele de dinainte de

început:

− Programe pentru dezvoltarea abilităților și cunoștințelor de început

− Programe pentru crearea de start-up-uri și realizarea pregătirii pentru

investitori

− Suport de acceleratoare în etapele de pornire

Start-up grant. Scopul sprijinului este de a ajuta persoanele cu puțină experiență în

antreprenoriat să înființeze o întreprindere cu potențial ridicat de creștere și
capacitate de internaționalizare.

Bugetul măsurii: 8,1 milioane de euro (Fondul European de Dezvoltare Regională).

Oamenii care nu au o experiență anterioară sau mică, au devenit antreprenori. Ca

urmare a acordării de sprijin și a organizării consultărilor de dezvoltare și a oferirii de
îndrumări, s-au înființat întreprinderi mai ambițioase și durabile.

Obiectivul principal al serviciilor oferite în sectorul exporturilor și activitățile

desfășurate de Enterprise Estonia este de a sprijini creșterea capacității de export a
exportatorilor estonieni prin dezvoltarea competențelor antreprenorilor, creșterea
gradului de conștientizare și extinderea bazei de contact internaționale.

Pentru a desfășura activitățile care vizează promovarea exportului, 19,5 milioane de

euro au fost alocate de Enterprise Estonia până în 2020 (Fondul European de
Dezvoltare Regională).

Oportunități oferite antreprenorilor:

− Consilieri în exporturi pentru piețele din Norvegia, Suedia, Finlanda,

Danemarca, Marea Britanie, Germania, Franța, Olanda și China, iar din 2015,
încă un consilier pentru export a început să lucreze în Germania de Sud
− Sfaturi preliminare pentru intrarea pe piețele externe și servicii pentru găsirea
unui partener la export (cu taxă)
− Expoziții comune la târguri internaționale
− Consultanți asociați

Subvenție de export pentru industrii creative

EAS a înființat subvenția de export pentru industriile creative, pentru a oferi sprijin
întreprinderilor care abia încep să exporte sau care doresc să-și dezvolte activitățile
de export. Se acordă subvenții proiectelor în care antreprenorii care activează în
industrii creative își măresc capacitatea de export prin:

• schimb de informații și contacte,

• organizarea de seminarii, cursuri și călătorii de studiu pentru antreprenori,
• organizarea de evenimente în rețea, programe de dezvoltare, consiliere și
îndrumare,
21
• dezvoltarea de noi produse și servicii,
• sprijinirea plasării pe piață a unor produse și servicii noi, participând la târguri,
• efectuarea de cercetări necesare pentru a intra pe noi piețe.

Subvenție maximă 50.000 EUR. Procentul maxim de subvenție din întregul cost este de
70%.

Voucher-ul de dezvoltare

Voucher-ul de dezvoltare este în esență o măsură de sprijin pentru cercetarea

preliminară. Scopul este acela de a permite antreprenorului să obțină cunoștințe
cuprinzătoare cu privire la faptul dacă ideea de dezvoltare are potențialul necesar
continuării procesului de dezvoltare în alte etape.

Buget total 6 milioane de euro (finanțat de Fondul european de dezvoltare regională)

Subvenție maximă 20.000 EUR. Procentul maxim de subvenție din întregul cost este de
70%

În conformitate cu condițiile măsurii, externalizarea serviciilor legate de inovare este

permisă în următoarele domenii de activitate:

• consultanta privind dezvoltarea de produse sau servicii;

• consultanță cu privire la producție sau tehnologie;
• efectuarea de teste de produse și experimente industriale;
• efectuarea cercetărilor de fezabilitate și cost-beneficiu;
• consultare de protecție legală, teste și înregistrare cu privire la brevete,
modele de utilități sau proiectare industrială;
• consultanta privind metrologia, standardizarea si certificarea;
• dezvoltarea și implementarea de soluții tehnologice.

22
 6. Relaţiile economice româno-estoniene

Schimburile comerciale
- milioane euro -
2019
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
(5 luni)
Total 35,01 44,88 52,91 71,67 89,07 97,20 175.0 166,2 181,6 59,1
Export 24,39 32,93 40,33 59,91 72,26 61,13 68.34 61,7 70,0 27,0
Import 10,62 11,95 12,58 11,76 16,80 36,07 106.6 104,5 111,6 32,1
Sold 13,78 20,98 27,75 48,15 55,46 25,07 -38.3 -42,9 -41,6 -5,1

In anul 2017 valoarea schimburilor comerciale româno-estoniene a fost de 166,2

milioane €, din care export 61,7 milioane € şi import 104,5 milioane €, soldul balanţei
comerciale fiind negativ, de 42,9 milioane €.
Dupa scăderea cu 9,74% a exporturilor româneşti în anul 2017, şi cu 1,96% a
importurilor din Estonia, în anul 2018 asistăm la o creştere cu 13,7% a exportului, cu
o pondere in total export de 0,10 %, respectiv la o creştere cu 6,9% a importurilor,
faţă aceeaşi perioadă 2017, cu o pondere în total importuri de 0,13 %.
În primele 5 luni 2019, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, exporturile României în
Estonia au scăzut cu 12,5%, iar importurile au scăzut cu 37,8%. Soldul balanţei
comerciale bilaterale a rămas negativ cu 5,1 mil. €.
La exporturile românești în Estonia, în anul 2018, predomină:
- maşini, aparate, echipamente electrice (67,0%);
- echipamente transport (6,2%)
- confecţii textile (5,3%);
- produse chimice (3,5%);
- produse din metal (3,1%);
- produse din materiale plastice (3,1%);
- produse alimentare, băuturi, tutun (3,1%).
La importurile din Estonia, predominante sunt:
- maşini, aparate şi echipamente electrice (69,6%);
- vehicule, nave, echipamente de transport (7,3%);
- articole din metal (7,2%);
- produse chimice (5,1%);
- produse ale regnului animal (4,6%);
- mase plastice şi cauciuc (1,5%).
Este de remarcat că, deşi de mici dimensiuni (1,316 milioane locuitori), piaţa
estoniană absoarbe cantităţi importante de mărfuri româneşti.
Concretizarea de afaceri pe aceasta relaţie impune prezenţa permanentă pe piaţă a
firmelor româneşti sau colaborarea cu un distribuitor sau comisionar local, cât şi
participarea la târguri şi expoziţii.

23
Investițiile estoniene in Romania

La 31 iulie 2019, conform statisticii ONRC, erau înregistrate în România 68 societăţi cu

capital estonian, locul 62 în topul investitorilor străini, cu un capital total subscris de
12,682 milioane USD.
Structura pe domenii a capitalului Estonian investit in România:

Principalele investiţii estoniene în România, evidenţiate sub forma contribuţiilor la

capitalul social al firmelor create de către investitorii estonieni, s-au realizat în
următoarele domenii:

- imobiliar (IPC Investment Group, Waldrop Investments, Bonaprix, Wellman);

- prestări de servicii-cazinouri (Olympic Entertainment Group);
- fabricarea aparatelor de distribuţie şi control al electricităţii (Tavrida Electric la
Cluj);
- materiale de construcţii (Eastham la Bucuresti pentru extracţia pietrişului,
nisipului, argilei şi caolinului);
- IT şi telecomunicaţii (Ekspress Hotline).

Potrivit statisticii estoniene, România se situează pe locul 10 în topul investiţiilor

estoniene în străinătate, cu 47 milioane de euro reprezentând 1,2 % din totalul
acestora.

Investiţiile româneşti în Estonia erau la 30 iunie 2018 de 8,3 mil. €, conform

statisticilor estoniene.

24
 7. Târguri şi expoziţii internaţionale importante organizate în Estonia

INTERIOR 2020, 17.-19. April, Estonian Exhibition and Convention Center

Design interior • Mobilier pentru casă - Camere de zi, dormitoare, bucătării • Design de
produse • Soluții de design
INSTRUTEC 2020, 04.-06.11.2020
Târgul internațional de dezvoltare a produselor, inginerie de producție, scule,
subcontractare și întreținere
FOOD FAIR 2020, 25-28.10, Estonian Exhibition and Convention Center

8. Instituţii şi organizaţii economice în Estonia – date de contact

Enterprise Estonia: www.eas.ee

Estonian Investment and Trade Agency: www.investinestonia.com
Estonian Exporters Database: www.tradewithestonia.com
Estonian Development Fund: www.arengufond.ee/eng
Estonian Trade Council: www.etc.ee
Tallinn Stock Exchange: http://www.nasdaqomxbaltic.com/market/?lang=en
Bank of Estonia: www.bankofestonia.info
Statistical Office of Estonia: www.stat.ee
Estonian Chamber of Commerce and Industry: www.koda.ee
Ministry of Economic Affairs and Communications: www.mkm.ee - Co-ordination of
state information systems
The Department of State Information Systems: www.riso.ee
Estonian Association of Information: www.itl.ee
Centrul de târguri şi expozitii din Estonia : http://www.fair.ee
Registrul Naţional al Comerţului : http://www,eer.ee :
Autoritatea Estoniană pentru Impozite şi Vamă : http://www.emta.ee
Consiliul Estonian pentru Comerţ : http://www.etc.ee
Societatea Estoniană a Tehnologiei Informaţiei şi Telecomunicaţiilor:
http://www.itl.ee

9. Evenimente economice importante organizate în Estonia

Conferința internațională privind managementul afacerilor și știința informației

ICABMIS este un eveniment de prestigiu organizat cu motivația de a oferi o platformă
internațională excelentă pentru academicieni, cercetători, ingineri, participanți din
industrie și studenți din întreaga lume pentru a prezenta rezultatele cercetării lor.
ICABMIS 2019 va avea loc la Tallinn, Estonia, în perioada 14-15 noiembrie 2019.
Conferința internațională privind educația electronică, comerțul electronic,
managementul electronic IC4E are ca obiectiv prezentarea cercetărilor curente care se
desfășoară în acea zonă și programată să se desfășoare în perioada 14 - 15 martie
25
2020 la Tallinn, Estonia. Ideea conferinței este ca oamenii de știință, savanții, inginerii și
studenții din universitățile din întreaga lume și din industrie să prezinte activități de
cercetare în desfășurare și, prin urmare, să încurajeze relațiile de cercetare între
universități și industrie. Această conferință oferă oportunității delegaților să facă schimb
de idei și experiențe de aplicație față în față, să stabilească relații de afaceri sau de
cercetare și să găsească parteneri globali pentru colaborarea viitoare.

10. Alte informaţii utile

• Ministry of Economic Affairs and Communications: www.mkm.ee - Co-

ordination of state information systems
• The Department of State Information Systems: www.riso.ee
• Estonian Association of Information: www.itl.ee
• Tiger Leap Foundation: http://www.tiigrihype.ee/en - Tiger Leap is a national
target program with the overall objective to promote the educational system in
Estonia by applying ICT.
• State information system in Estonia: www.ria.ee
• Institute of Cybernetics at Tallinn Technical University: www.ioc.ee
• Estonian Educational and Research Network: www.eenet.ee
• Estonian Technical Surveillance Authority: www.tja.ee

Organizaţii IT

• Estonian Information Technology Society: www.eits.ee

• ICT Demo Center: http://e-estonia.com/

Proiecte Organizatii Neguvernamentale

• Open Estonia Foundation: www.oef.org.ee

• http://www.wifi.ee - Everything about wireless internet access in Estonia

Turism

• VISITESTONIA.COM: http://visitestonia.com - Tourism information on all regions

of Estonia
• Tallinn Airport: www.tallinn-airport.ee - Flight schedules, arrival & departure
information and other travel services
• Port of Tallinn: www.portoftallinn.com
• Estonian Rural Tourism Site: www.maaturism.ee - Information on different
possibilities of spending a vacation in rural areas
• Estonian SPA Association: www.estonianspas.com/eng
26
 • Small guide of the islands: www.saared.ee
• Tallinn Tourist Information: http://www.tourism.tallinn.ee/eng
• Homepage of Tartu: www.tartu.ee
• Homepage of Pärnu: www.parnu.ee
• Tallinn in Your Pocket: http://www.tourism.tallinn.ee/eng - Hotel,
restaurant and bar reviews, communication information

Ştiinţă si cercetare

• Ministry of Education and Research: www.hm.ee

• Estonian Research and Development Council:
http://valitsus.ee/et/riigikantselei?id=3710 - An advisory body to the
Government on issues regarding research and development
• Estonian Science Foundation: www.etf.ee
• Estonian Academy of Sciences: www.akadeemia.ee - Here you can find
interesting surveys about Estonian society
• The E-Governance Academy: www.ega.ee
• University of Tartu: www.ut.ee
• Tallinn Technical University: www.ttu.ee
• Tallinn University: www.tlu.ee
• Estonian Academy of Arts: www.artun.ee
• Estonian Academy of Music: www.ema.edu.ee
• Estonian Business School: www.ebs.ee
• Estonian Genome Foundation: www.genomics.ee
• Tartu Observatory: www.aai.ee
• IT College: www.itcollege.ee
• Jaan Tõnisson Institute: www.jti.ee - Non-governmental research and training
centre
• Estonian Foreign Policy Institute: www.evi.ee
• Institute of Baltic Studies: www.ibs.ee
• National Library: www.nlib.ee - The centre of Estonian literature and national
bibliography
• Open Estonia Foundation: www.oef.org.ee - This is the site for the non-
governmental charitable organisation
• Network of Estonian Nonprofit Organizations: www.ngo.ee
• Estonia for researchers – EURAXESS: http://euraxess.ee
• Estonia for students - Study in Estonia: www.studyinestonia.ee

MINISTERE

27
 • Ministry of Agriculture: www.agri.ee
• Ministry of Culture: www.kul.ee
• Ministry of Defence: www.mod.gov.ee
• Ministry of Economic Affairs and Communication: www.mkm.ee
• Ministry of Education and Research: www.hm.ee
• Ministry of Environment: www.envir.ee
• Ministry of Finance: www.fin.ee
• Ministry of Foreign Affairs: www.mfa.ee
• Ministry of Internal Affairs: http://www.siseministeerium.ee/
• Ministry of Justice: www.just.ee
• Ministry of Social Affairs: www.sm.ee
• Ministry of without Portfolio: www.sisemin.gov.ee - Regional Affairs

OFICII ale GUVERNULUI si STATULUI

• Police and Border Guard Board: www.politsei.ee

• Tax and Customs Board: www.emta.ee - Customs procedures, laws and other
information. Useful for travellers prior to travelling to Estonia.
• Statistical Office of Estonia: www.stat.ee - Main social and economic indicators and
statistical data on the main fields of life in Estonia.
• Estonian Defence Forces: www.mil.ee
• Estonian Defence League: www.kaitseliit.ee

Cele mai utile link-uri

▪ Presedinţia Estoniei: http://www.president.ee ;
▪ Guvernul Estoniei : http//:www.valitsus.ee ;
▪ Parlamentul Estoniei : http://www.riigikogu.ee ;
▪ Ministerul Relaţiilor Economice şi Comunicaţiilor : http://www.mkm.ee ;
▪ Ministerul Afacerilor Externe : http://www.vm.ee ,
▪ Ministerul de Finante : http://www.fin.ee ;
▪ Banca Naţională a Estoniei: http://www.eestipank.info ;
▪ Oficiul Naţional de Statistică : http://www.stat.ee ;
▪ Camera de Comerţ şi Industrie a Estoniei: http://www.koda.ee ;
▪ Portal de afaceri Estonia : http://www.estoniantrade.ee ;
▪ Breviar firme estoniene exportatoare : http://www.estoniaexport.ee ;
▪ Promovare investiţii şi comerţ “ Enterprise Estonia “ : http://www.eas.ee;
www.investinestonia.com ;
▪ Centrul de târguri şi expozitii din Estonia : http://www.fair.ee ;
▪ Registrul Naţional al Comerţului : http://www,eer.ee :
▪ Biroul Estonian de Traduceri şi Consultanţă Juridică : http://www.legaltext.ee ;
▪ Lista cabinetelor de consultanţă juridică (recomandate):
http://www.investinestonia.com ;
▪ Autoritatea Estoniană pentru Impozite şi Vamă : http://www.emta.ee ;
▪ Consiliul Estonian pentru Comerţ : http://www.etc.ee ;
28
 ▪ Societatea Estoniană a Tehnologiei Informaţiei şi Telecomunicaţiilor :
http://www.itl.ee ;
▪ Oficiul de Stat pentru Cetăţenie şi Migraţie : http://www.mig.ee ;
▪ Biroul Naţional de Turism al Estoniei : http://www.visitestonia.com ;
▪ Informaţii vamale pentru turişti : http://www.emta.ee ;
▪ Administraţia drumurilor : http://www.mnt.ee ;
▪ Calea Ferată a Estoniei : http://www.evr.ee ;
▪ Portul Tallinn : http://www.portoftallinn.com ;
▪ Aeroportul Tallinn : http://www.tallinn-airport.ee ;
Informaţii generale despre Estonia : http://www.estonica.org ; http://www.ee

11. Biroul de Promovare Comercial-Economică şi Ambasada României în

Estonia – date de contact

Ambasada României în Estonia

Adresă: Ravala pst.5 et.5, 10143, Tallinn
Telefon: 003727151610
Fax:003727151613
Web: http://tallinn.mae.ro/
E-mail: tallinn@mae.ro
Activitatea pe linie comercial - economică este asigurată de Biroul de Promovare
Comercial - Economică Helsinki
Cristea Adrian, ministru consilier
Tel. : +358 401 48 7020
E-mail : adrian.cristea@dce.gov.ro

29