CUM

SĂ AM
SUCCES
ÎN VIATĂ? I

Pe umerii uriașilor

Steliana Sandu
SUCCES
Cuvântul “success” este încărcat de semnificaţii. Îl folosim, de
regulă, ca urare adresată cuiva drag care este confruntat cu
o situaţie dificilă sau care are de trecut un examen important.
Dacă ne referim la o “persoană de succes”, ne gândim la
faima sau la recunoaşterea de care se bucură cineva pentru
bogăţia sau pentru relaţiile pe care le are, pentru poziţia
socială, pentru contribuţiile aduse pe plan artistic, literar sau
ştiinţific, pentru performanţele sportive etc. Poate v-aţi pus şi
voi, iubiţii mei prieteni tineri, întrebări de genul: Este greu să
obţii succesul? Putem procura o “reţetă a succesului”? Este
important sau nu contează să urmăresc a fi cel mai bun?
Este compatibilă calitatea de “creştin” cu cea de “persoană
de succes”? Vă gândiţi, poate, că, pentru a avea success,
trebuie să ai calităţi fizice sau intelectuale desosebite, să ai
un grup de suport sau condiţii materiale care să-ţi uşureze
ascensiunea. Hai să intrăm în galeria personalităţilor de
succes şi să desoperim împreună, “ ce” sau “cine” i-a ajutat
să-l obţină?
 ISTORIE
S Istoria ştiinţei şi a culturii, a vieţii social-politice ne oferă o mulţime de exemple de
oameni pe care nu i-a propulsat altceva pe linia succesului, decât un scop urmărit
cu perseverenţă, chiar atunci când nimeni nu mai credea în efortul lor.

Aşa s-a inventat maşina de cusut, deşi Elias Howe era

batjocorit de cei din jurul său; aşa a ajuns Walt Disney să ofere
atâtea bucurii, cu parcurile sale de distracţii, deşi ideile sale noi
erau mereu respinse fiind la un moment dat, în pragul ruinării;
Golda Mayer sau Margaret Thatcher, din femei obişnuite, au
devenit de mare succes; Renoir a devenit celebru, deşi era
sfătuit de toţi să renunţe la pictură, pe motiv că nu are talent.
Degas, Pissaro, Monet, Cezanne, Renoir, cinci dintre cei mai
mari artişti ai tuturor timpurilor, au crezut în ceea ce făceau, în
timp ce alţii râdeau de ei. Zece ani s-a chinuit marele scriitor
Somerset Maugham să-şi vândă operele şi, deşi nu a reuşit să
încaseze în atâţia ani decât 330 de lire, nu s-a descurajat, ci a
continuat să scrie. Enrico Caruso a studiat muzica 12 ani, timp
în care era muncitor într-o fabrică, până a obţinut primul său
succes pe scenă. Gershwin a compus 100 de melodii înainte de
a face prima vânzare, în schimbul a 5 $.
Mulţi alţii, pe care tu îi admiri pentru realizările lor şi la nivelul cărora, poate, aspiri să ajungi,
au luptat ani în şir pentru a învinge obstacolele şi temerile, au învăţat din eşecuri repetate şi
s-au ridicat deasupra prejudecăţilor vremii şi a neîncrederii oamenilor în împlinirea visului lor.
Au avut un ţel şi au luptat pentru el. Ei au privit dincolo de ziua eşecului, transformând teama
de o nouă înfrângere în cunoaştere şi în acţiune, fiind consecvenţi în urmărirea ţintei lor.
Statistic, s-a observat că persoa-
nele de succes sunt maeştri în uti-
lizarea timpului, cea mai preţioasă
resursă cu care ne-a înzestrat Cre-
atorul. Trebuie să facem ca timpul
să lucreze pentru noi, să facem
productivă fiecare secundă. Tim-
pul nu se împrumută, nu se fură,
nu se plagiază, nu se depozitează.
Pentru a-l folosi efficient, ne tre-
buie decizie şi angajament.

Foloseşte-ţi cu consecvenţă tim-

pul pentru lucrurile importante pe
care le poţi face doar la aceas-
tă vârstă, când ai putere şi când
poţi acumula mult, ca să nu re-
greţi atunci când te vor lăsa ochii,
coloana, picioarele, mâinile (vezi
Eclesiatul 12)

Poate eşti sărac şi crezi că nu ai

nici o şansă să te realizezi, cu atât
mai puţin să devii “un nume”. Nu te
descuraja, pentru că mulţi dintre
tinerii săraci, ca tine şi ca mine,
au dovedit mai multă ambiţie şi
perseverenţă în realizarea visurilor
lor decât cei care s-au bizuit pe
bogăţia şi pe “pilele” lor.
Andrew Carnagie, băiatul scoţian sărac lipit pământului,
care a început să lucreze cu 2 cenţi pe oră, a făcut doar
4 ani de şcoală, dar a ajuns unul dintre cei mai bogaţi
oameni ai Americii.

Benjamin Franklin, filozof, scriitor şi om politic de

mare succes, a fost al cinciprezecelea copil al unei
familii ce nu i-a putut oferi decât doi ani de şcolarizare.
Folosindu-şi bine timpul, el a învăţat singur algebra,
geometria, navigaţia, gramatica, logica şi ştiinţele
exacte, devenind unul dintre cei mai educaţi oameni ai
timpului său.

Isaac Newton şi-a petrecut o mare parte a copilăriei

într-un colţ al podului cu fân, pregătindu-se pentru Uni-
versitatea Cambridge, unde a rămas pentru tot restul
vieţii, studiind Universul. A fost un mare descoperitor,
fiind considerat părintele ştiinţei moderne, dar, mai pre-
sus de toate, a fost un serios cercetător al Bibliei. Studiul
profeţiei i-a întărit convingerea pe care a afirmat-o, în
ciuda batjocurii unora dintre contemporanii săi, cum că
se vor descoperi mijloace de transport care vor permite
oamenilor deplasări rapide la mari distanţe.
Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, era fiul
unui gradinar sărac care şi-a valorificat şansa unei
sponsorizări pentru studiul medicinei la Universitatea
din Londra prin tenacitate, perseverenţa şi seriozitate,
ajungând un microbiolog de mare succes.

Jaqueline Joyner s-a născut într-o familie săracă, a

copilărit într-un cartier rău famat, a rămas fără mamă
în primul an de universitate, dar nu s-a deprimat, ci a
înfruntat curajoasă viaţa şi a ajuns o vestită atletă, care
a stabilit, în 1986, recordul mondial la mai multe probe.

Ben Carsen, dintr-un copil de ghetou, mediocru în primii

ani de şcoală, a devenit cel mai celebru specialist în ne-
urochirurgie infantilă. A reuşit, pentru că a avut o viziune
asupra propriei vieţi, şi-a stabilit priorităţile, a crezut în
ceea ce face şi în puterea lui Dumnezeu de a interveni
pentru a realiza “imposibilul”, i-a iubit pe oameni şi a
vrut să schime lumea din jurul său.
Isus s-a născut într-o iesle, a trăit ca un om sărac , nu a avut o
casă sau lucruri de valoare, dar a lăsat omenirii cele mai preţioase
învăţături, după care se conduce şi azi o mare parte a populaţiei
globului. Nu întâmplător a fost desemnat de sondajele americane
drept “personalitatea anului 2001”. Auzi, iubitul meu tânăr? Perso-
nalitate după 2000 de ani ! Ce succes poate fi mai mare ca acesta?
Crezi că sănătatea perfectă şi frumuseţea sunt
atuuri ale succesului? Sunt numeroase exemple
care dovedesc contrariul. Theodore Roosvelt, cel
mai tânăr preşedinte al SUA de până la el (1901-
1909), a fost un copil atât de plăpând, chinuit de un
astm rebel şi de o vedere slabă, încât a făcut mult
efort pentru a dobândi un trup puternic şi, o dată
cu el, şi o minte ageră pe care şi-a folosit-o pentru
binele poporului său, care l-a iubit atât de mult.

Hellen Keller, o nevăzătoare surdo-mută america-

nă, a ajuns la cel mai înalt grad de cultură şi de
înţelepciune la care poate ajunge un om normal.
Femeie de elită, asistent universitar, cunoscând
algebra, matematica, puţină astronomie, istoria,
latina şi greaca, citindu-i pe Moliere şi pe Anatole
France şi exprimându-se în limba lor, citindu-i pe
Goethe, Shiller şi Heine în germană, pe Shakespea-
re, Kipling şi Wels, scriind ea însăşi versuri şi filoso-
fie, frecventând muzee, expoziţii, teatre, brodând,
desenând, dactilografiind, cosând, făcând canotaj
şi călărie, jucând şah, a avut asupra nenumărate-
lor lucruri care alcătuiesc viaţă mai multă claritate
decât trei sferturi dintre oamenii normali. Cum a re-
alizat aceste performanţe? Crezând într-un Dum-
nezeu al iubirii şi în bunătatea oamenilor.
Albert Einstein nu a vorbit până la vârsta de patru ani
şi nu a citit până la şapte ani. Profesorii spuneau despre
el că este încet la minte, nesociabil şi pierdut pentru tot-
deauna în visele lui prosteşti.

Irwing Rosenberg, un tânăr ofiţer în Marina Americană, a

fost “lasat la vatră”, conform procedurii militare din acea
vreme, deoarece s-a descoperit că suferea de cancer. I
s-au mai dat doar două săptămâni de trăit, dar el nu s-a
lăsat doborât de boală. A crezut şi a luptat să-şi recapete
sănătatea, pentru a-şi urma visul său de a-şi servi ţara
ca marinar. Credinţa în Dumnezeu şi voinţa puternică l-au
ajutat să se vindece şi să obţină, în ciuda deselor respin-
geri, a drumurilor bătute ani de zile prin hăţişul birocraţiei,
o ordonanţă din partea Congresului, necesară pentru a
fi reangajat. A reuşit să intre din nou în Marină şi a fost
avansat, până a ajuns contra-amiralul flotei a VII-a a SUA.

Ştiai că Roger Crawford, autor de succes, care vorbeşte

la conferinţe organizate de diferite companii, călătoreşte
prin toata lumea în calitate de consultant şi este jucător
profesionist de tenis, deşi nu are mâini şi decât un picior?
A ajuns la asemenea performanţe pentru că părinţii l-au
tratat ca pe un om normal, l-au îndrumat spre anumite
sporturi, l-au învăţat să gândească pozitiv. El spune că
“handicapurile ne fac infirmi doar dacă le permitem”.Per-
sonal, trebuie să recunosc că nu mi-aş fi valorificat nici-
odată capacitatea intelectuală, dacă nu aş fi devenit un
copil infirm la vârsta de 10 ani.
Este voia lui Dumnezeu să fim persoane
de succes sau creştinul trebuie să rămâ-
nă un anonim sau un mediocru?

Iata ce ne răspunde Biblia:

“Domnul te va face să fii cap, nu coadă;

totdeauna vei fi sus şi niciodata nu vei fii
jos” (Deuteronom 28, 13)

“…omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit

(perfect, ideal) şi cu totul destoinic (isteţ,
îndemânatic, capabil, competent) pen-
tru orice lucrare bună“(2 Timotei 3, 17)

“Ai văzut pe robul meu Iov? Nu este ni-

meni ca el pe pământ” (Iov 2, 3).
Obţinerea succesului, în viziunea Bibliei, presupune o compe-
tiţie total diferită de cea în care sunt angajaţi cei care aspiră
la succes profesional, artistic, sportiv. În 1 Corinteni 9, 24-25,
se prezintă un model de luptă pentru a câştiga “competiţia”la
care ne cheamă Dumnezeu.

“Nu ştiţi că cei ce aleargă în locul de alergare toţi aleargă, dar

numai unul capătă premiul? Alergaţi dar în aşa fel ca să capă-
taţi premiul.”

În jocurile concurenţiale din societate, există un singur premiant.

În competiţia pentru Cer la care se înscriu toţi creştinii, pot fi
numeroşi câştigători, printre care poţi fi şi tu, dragul meu tânăr
cititor.
De ce este necesar ca un tânăr creştin să aspire la o viaţă de succes, să aibă o
reputaţie bună, să fie desăvârşit? Pentru că el are o misiune sfântă, pe care nu o
poate îndeplini fără atingerea celui mai înalt standard posibil în procesul de valo-
rificare a talentelor pe care i le-a oferit Dumnezeu.

Pentru un creştin, obţinerea excelenţei Pentru un creştin, excelenţa în “a

trebuie privită ca sens, ca viziune, ca face”se bazează pe excelenţa în “a
mod de a concepe viaţa.
fi”. Biblia spune că: “omul bun scoate
lucruri bune din visteria bună a inimii
O scriitoare creştină de succes, dacă
lui“.Vrei lucruri de calitate şi acţiuni de
ţinem seama de numărul de limbi în
succes? Integrează calitatea în car-
care au fost traduse lucrăriile Ellenei
acterul tău şi aceasta se va transpune
G. White, scria:
în ceea ce faci. Doar atunci, marile
tale realizări îţi vor aduce adevărata
“Ce este demn de făcut trebuie bine
împlinire.
făcut. Religia îi face pe toţi creşti-
nii adevăraţi să simtă nevoia unei Calea spre fericire, pacea sufletească,
cunoaşteri depline, pentru a folo- nu le poţi dobândi cu adevărat decât
si cel mai bine darurile încredinţate. dacă îţi formezi un caracter nobil, dacă
ştii să aplici principiul” dacă vrei să fii
Crescând în har şi în cunoaşterea
mare, fii cel mai mic şi slujitorul tuturor”
Domnului nostru Isus Hristos, ei vor
(Mat. 20,26.27; 23,11).
căuta în permanenţă să-şi dezvolte
capacităţile mentale pentru a putea
deveni nişte credincioşi inteligenţi”
(E.G.W., Sfaturi pentru părinţi, educa-
tori şi elevi, p. 409)
Marele sculptor, pictor şi arhitect al lumii, Michelan-
gelo Buonarroti, care a cunoscut desăvârşirea în
creaţia artistică şi care, cu o voinţă tare ca şi piet-
rele pe care le sculpta, muncea cu o putere supra-
naturală, până la istovire, lăsând opere geniale, a
declarat în preajma morţii:” Regret că nu am făcut
mai mult pentru mântuirea mea. Arta mea a fost o
lumină rătăcitoare, care a ridicat un obstacol între
mine şi Dumnezeu “.Acest geniu universal a murit
cu simţământul unei amare dezmăgiri şi cu regre-
tul de a-şi fi irosit timpul cu ceea ce era neesenţial.
Cel mai mare artist, poate chiar al tuturor timpu-
rilor, la aproape 90 de ani, a recunoscut că “arta
nu poate înlocui religia, iar frumuseţea lucrurilor
făcute nu poate înlocui binele.Talentele, fie ele şi
cele mai mari, nu pot înlocui virtuţile”.
Ludwing van Bethoven, marele maestru al simfoniei şi
al concertului pentru pian, care a dat măreţie, puncte
culminante şi desăvârşire lucrărilor sale, într-o scrisoare
testamentară adresată fraţilor săi, scria:” O , oameni!
Invăţaţi-i pe copiii voştri virtutea, pentru că doar ea, şi
nu banii, poate aduce fericire. Ei îi datorez, pe lângă arta
mea, că nu mi-am încheiat viaţa printr-o sinucidere”.Să
nu uităm că acest mare muzician a trebuit să se izoleze
de timpuriu şi să-şi ducă viaţa în singurătate, din cauza
surzeniei sale.

“La ce îi foloseşte unui om să câştige lumea, dacă îşi

pierde sufletul?” ne intreabă Biblia. La ce i-a folosit lui
Alexandu Macedon să cucerească lumea antică, din
Grecia până în India, să fie adorat ca un zeu, dacă, la 32
de ani, a murit ca un nenorocit, după ce, din cauza beţi-
ei, a răcit şi apoi a făcut malarie?! A cucerit aproape în-
treaga lume, dar nu s-a putut cuceri pe sine. A stăpânit
milioane de oameni, dar nu şi-a putut stăpâni propriile
pofte şi pasiuni. A fost victorios în atâtea campanii, dar
a pierdut cea mai importantă luptă: războiul împotriva
propriului eu.
Dale Carnegie, cunoscut drept “omul care a purtat atâţia alţi
oameni, acum vestiţi, pe drumul succesului, atât în afaceri, cât
şi în viaţa personala”, scria: “ succesul este simplu, chiar dacă nu
este uşor de obţinut. Important este ca el să-ţi îmbunătaţească
viaţa şi nu să ţi-o ruineze. Eşti liber să alegi calea către succes,
dar, nu uita, alegerile pe care le faci astăzi vor determina ceea
ce vei avea, vei fi şi vei face în zilele următoare ale vieţii tale”.
VREI SĂ DEVII ŞI TU UN
“TÂNĂR DE SUCCES”?
Aş vrea să te ajut, pe baza experienţei mele, să decizi, ţinând
seama şi de următoarele concluzii:
1. MOTIVAȚIA
Trebuie să ai o motivaţie puternică în ceea ce faci,
alta decât teama, pedeapsa sau recompensa. Nu te
angaja într-o formulă de genul ”totul sau nimic”. Dacă
alegerea ta nu funcţionează aşa cum ai prevăzut, nu
te lăsa copleşit de eşec.

Thomas Edison, cel care a eşuat de

50 000 de ori în încercările sale de a produce
o baterie, scria că “nu există eşec, ci doar încă
o ocazie de a mai încerca odată”, considerând
eşecurile sale drept modalităţi în care a aflat
cum nu se poate face o baterie.

Eşecul nu este sfârşitul vieţii. Oamenii de succes nu

doar trec prin viaţă, ci se dezvoltă prin ea. Dumnezeu
nu închide niciodată o uşă, fără să deschidă o alta.
Important este ca tu să-ţi doreşti să intri pe acea uşă,
să fii gata să mergi înainte, suportând cu bucurie şi
cu speranţă orice ajustare a “planului tău”, care vine
din partea lui Dumnezeu. El ştie mai bine decât tine
care este drumul cel mai scurt spre succes.

Scot Peck scria: Doar datorită problemelor

ne maturizăm intelectual şi spiritual. Invăţăm
doar prin durerea confruntării şi a rezolvării
situaţiilor de criză”.
2. SCOPUL

Obţinerea succesului, a excelenţei în realizarea ţintei alese trebuie

privită ca sens, ca viziune, ca mod de a concepe viaţa.

Mediocritatea este un blestem pentru om ( Apocalipsa

3,15-16), care îl condamnă nu numai la salarii mici sau la
pierderea locului de muncă, ci, mult mai grav, la moarte
veşnică, fără să îşi dea seama.
Trebuie să acţionăm după modelul lui Isus, descris în
Eclesiastul 3, 14:” la tot ce face El, nu mai este nimic de
adăugat”. Pentru a obţine excelenţa în “a face”, trebuie
să realizăm, ca precondiţie, excelenţa în “ a fi“.

Biografiile unor mari pictori ca Touluse Lautrec,

Gaughain, Van Gogh sau ale unor scriitori ca Georges
Sand sau Mihai Eminescu, cântăreţi ca Michael Jackson
sau stele de cinema ca Marlin Monroe scot în evidenţă o
mare prăpastie între viaţa şi opera lor. Ei au creat opere
de mare valoare, au dobândit celebritate, au strălucit în
domeniul lor, în timp ce vieţile lor au fost un dezastru.
De ce? Pentru că au urmărit calitatea creaţiei, succesul
de scenă sau de film şi nu pe cea a caracterului şi a
comportamentului lor. Doar au făcut lucruri excelente,
nu au fost excelenţi.
În calitate de creştini, noi trebuie să fim desăvârşiţi
în toate aspectele, aşa cum este Tatal nostrum, iar
orice facem, să facem din toata inima, ca pentru
Dumnezeu, nu ca pentru oameni (Coloseni 3, 23).

Adevăratul succes atinge toate dimensiunile vieţii

oferite ca dar de Dumnezeu: să trăim în armonie cu
principiile Sale, să muncim pentru a-i ajuta pe alţii
şi să luptăm pentru a face lumea mai bună. Să nu
facem nimic doar de ochii lumii, pentru bani sau pen-
tru alte succese efemere, ci pentru a câştiga premiul
desăvârşirii (Filipeni 3, 13-14). Să ne autoevaluăm per-
manent performanţele (Galateni 6, 4), neascultând
mai mult de oameni decât de Dumnezeu (Fapte 4,
19), ci “să deosebim bine voia lui Dumnezeu, care
este plăcută şi desăvârşită”(Romani 12, 2), de cea a
“veacului acestuia “. Să ne apreciem rezultatele pen-
tru slava lui Dumnezeu (Isaia 53, 11; Proverbe 31, 31)
şi să nu acceptăm niciodată compromisul, în defa-
voarea principiilor instituite de Dumnezeu. “Se vor
găsi unii care vor spune că, pentru a avea succes
profesional trebuie să fii diplomat şi să te abaţi une-
ori de la stricta corectitudine- scrie Ellen G.White. Nu
vă lăsaţi înşelaţi; nu vă răsfăţaţi eul. Nu deschideţi
o usă prin care poate intra vrajmaşul, pentru a va
lua în stăpânire sufletul. Păstraţi-vă demnitatea în
temere de Dumnezeu. Principiul diplomaţiei duce la
complicaţii. Cel care consideră favoarea oamenilor
mai importantă decât favoarea lui Dumnezeu va
ceda ispitei de a sacrifica principiile pentru un câştig
lumesc sau pentru reputaţie”.
3. PERSEVERENȚA
Fii perseverant, dar nu fii perfecţionist şi nu căuta
perfecţiunea în ceilalţi, pentru că doar Dumnezeu
este perfect! Dacă nu vezi astfel lucrurile, îţi vei dis-
credita continuu realizările şi, orice vei face, vei con-
sidera că este o nereuşită.

4. ASUMAREA EȘECULUI
Permite-le celorlalţi să-şi asume responsabilitatea
propriilor eşecuri şi nu te lăsa atras în jocul” au-
toînvinuirii “sau al falsei vine. Invaţă să spui “nu”, în
avans, decât “îmi pare rău”, la sfârşit. Înconjoară-te
cu prieteni care te susţin în ceea ce faci şi evita-i pe
cei care te trag înapoi!

5. ALEGEREA PRIORITĂȚILOR
Simplifică-ţi viaţa, renunţând la activităţi mai puţin
necesare şi ineficiente, şi angajază-te în cele care
îţi plac, te inspiră, te relaxează şi-ţi oferă cele mai
mari satisfacţii. Dacă eşuezi iniţial, încearcă din nou,
dar cercetează cauzele şi stabileşte-ţi scopuri real-
iste, priorităţi pe segmente de timp, fără să pierzi
viziunea de ansamblu. Studiile au relevat că 80% din
timpul utilizat produce doar 20% dintre rezultate.
6. STIMA DE SINE
Intocmeşte o listă cu propriile victorii, de la cele sim-
ple, de o zi,la cele majore, nu pentru a te făli cu ele, ci
pentru a-ţi aminti că eşti o persoană de valoare.Nu
uita că eşti o capodoperă a Creaţiunii, indiferent de
felul în care arăţi sau de talentele pe care ai.

Eşti valoros şi vrednic de stimă ca oricine altcineva.

Suntem făcuţi toţi de acelaşi Creator, care ne-a înz-
estrat cu tot ce a ştiut El că ne ajută mai bine să fim
fericiţi. Ne-am născut cu dreptul egal de a fi cei mai
buni, conform propriilor standarde spirituale. “ Omul
este aşa cum gândeşte în inima lui”( Galateni 6, 7).

Trebuie să-ţi cultivi abilitatea de a te concentra asu-

pra multiplicării experienţelor valoroase din trecut şi
de a concepe un mod de viaţă, încununat de succes.
Portretul pe care ni-l facem nouă înşine are o impor-
tanţă deosebită pentru modul de a ne comporta şi de
a ne atinge idealurile.

Diferite studii indică faptul că cei care nu au un re-

spect de sine corespunzător se simt ameninţaţi, vul-
nerabili şi dependenţi în situaţii dificile, sunt inhibaţi
atunci când sunt agresaţi, uşor de convins, ceea ce îi
face să cedeze la presiunea grupului.
7. EVALUAREA POTENȚIALULUI
Compara-ţi acţiunile cu abilităţile, fii cinstit şi aminteşte-ţi că
poţi să-ţi măreşti potenţialul şi performanţele prin instruire,
cunoaştere, autodiciplină şi perseverenţă. Nu-ţi măsura suc-
cesul prin comparaţie cu alţii, ci cu ceea ce ai fi putut să faci,
dacă foloseai la maximum “ zestrea’ primită de la Dumnezeu.

8. PERFECȚIONAREA
Nu te izola! Caută oameni care te pot ajuta şi renunţă la mân-
dria de a nu le cere ajutorul sau de a nu accepta “criticile” lor
bine intenţionate! Dan Rather, comentator la CBS News, scria:
Succesul începe cu un professor care crede în tine, te trage
după el, te împinge şi te conduce la următorul nivel, înţepân-
du-te uneori cu un băţ ascuţit , numit “ adevăr”.

9. ADAPTABILITATEA
Nu-ţi pierde credinţa şi umorul! Denis Waitley, în cartea
“Seminţele generozităţii”, scrie: ”Credinţa şi umorul sunt cele
două pietre de temelie care au făcut ca anumiţi oameni să
se numere printre cele mai mari personalităţi ale lumii. Să ne
adaptăm la urcuşurile şi la coborâşurile vieţii, păstrându-ne
simţul umorului, distrându-ne, atunci când eşuăm, ca nişte
copii care-şi văd în oglindă mutrişoarele mâzgălite de cari-
oca. ”Dacă putem vedea eşecul ca pe o trambulină spre un
nou succes, atunci putem privi şi ziua de mâine ca pe o nouă
provocare, o nouă surpriză, o nouă bucurie.
10. IUBIREA DE OAMENI
Mută-ţi atenţia de la tine spre cei din jurul tău, pentru care
eşti răspunzător în faţa lui Dumnezeu. Nu te uita mereu la
eşecul tău, ci doreşte binele altora, luptă pentru el şi con-
tribuie la succesul lor. Iubirea faţă de oameni, manifestată
prin “ a contribui, a oferi, a ajuta, a fi loială”, motivează în-
tregul potenţial al tău pentru un succes deplin.

Unul dintre cei mai mari oameni de afaceri ai Americii, Charles

Schwab, a fost desemnat la 38 de ani, în 1921, cu un salariu
de 3000$ pe zi, ca prim preşedinte al Companiei Americane a
Oţelului, nu pentru că era expert în fabricarea oţelului, ci pentru
“încurajarea şi cooperarea cu cei din jur”.Vorbind despre reţe-
ta succesului său, el spunea: ”Cred că puterea mea de a trezi
entuziasmul celor cu care lucrez este cel mai preţios capital al
meu şi sunt convins că unicul mijloc de a descoperi ce este mai
bun în oameni constă în capacitatea de a-i aprecia şi de a-i
încuraja”.

George Washington, primul preşedinte al Americii, menţiona:

“Succesul tău în viaţă depinde de câteva lucruri esenţiale: să
fii blând cu tinerii, milos cu vârstnicii, înţelegător cu cei ce se
străduiesc, tolerant cu cei slabi, dar şi cu cei puternici,pentru că,
într-un anumit moment al vieţii tale, poţi fi şi tu în oricare dintre
aceste ipostaze”.
 Andrew Carnagie, cel care a contribuit la succesul atâtor oameni
care au devenit milionari, spunea că ”nimeni nu se poate îmbogăţi
cu adevărat, fără a-i îmbogăţi pe alţii. A lucra cu oamenii seamănă
foarte mult cu a căuta aur. Trebuie să scoţi multe tone de steril pentru
a găsi o uncie de aur”.

Albert Schweitzer, laureat al Premiului Nobel pentru pace, în 1952,

putea să rămână un faimos muzician, dar dragostea pentru Hristos
l-a motivat să se dedice slujirii ca medic, timp de peste 50 de ani, unor
semeni deznădăjduiţi dintr-o leprozerie gaboneză, întemeiată chiar
de el. În felul acesta, s-a simţit împlinit şi fericit.

“Creştinul aspiră la cele mai înalte însuşiri pentru a putea face bine altora -
scrie Ellen White -. Ştiinţa, armonios împletită cu un caracter asemenea lui
Hristos, îl face pe om o lumină în lume.” “Dumnezeu îi primeşte pe tineri cu
talentul şi cu bogăţia afecţiunii lor, dacă ei I se consacră. Ei pot atinge astfel
cel mai înalt punct al măreţiei intelectuale şi pot duce mai departe lucrarea
pe care Hristos a venit din cer să o împlinească.” (E.G.White – Sfaturi pentru
părinţi, educatori, şi elevi, ed. Viaţă şi sănătate, p.409 şi 417 ).

Mark Twain ne îndeamnă să stăm departe de cei care ne dimin-

uează ambiţiile, întrucât doar “oamenii mici “sunt capabili de acest
lucru. Adevăraţii “oameni mari”, scrie el, te fac să te simţi ca şi cum ai
fi devenit deja “mare”.
11. DUMNEZEU
Nu în ultimul rând, trebuie să facem totul din dra-
goste pentru Hristos, pentru îndeplinirea misiunii în-
credinţate de El. Atunci, indiferent de domeniul în care
activăm, lucrarea noastră va fi desăvârşită. Aşa cum
apostolii, prin puterea Duhului Sfânt, au făcut o lucra-
re ce a zguduit lumea, vestind evanghelia pe intreg
globul într-o singură generaţie, aşa şi noi putem să
realizăm lucruri desăvârşite, nu prin tăria noastră, ci
prin ceea ce Dumnezeu va pune în noi.

In cartea “Hristos lumina lumii”, E.G.White scrie: “ Succesul, în lucrarea pentru Hris-
tos nu depinde atât de mult de volumul ei sau de talent, cât de simplitatea unei
credinţe pline de zel, care se bizuie cu totul pe puterea lui Dumnezeu”(E. G. White,

Hristos Lumina Lumii, ed. Viaţă şi sănătate, Buc.,2002, p.341-342).

Ai descoperit vreo reţetă, universal valabilă, a succe-

sului, în cele scrise mai sus? Cred că nu, dar, ai înţeles
că poţi intra şi tu în galeria oamenilor menţionaţi in
enciclopedii sau cărţi ale recordurilor, daca vei avea
ţinte înalte, priorităţi, efort constant şi bine dozat,
speranţă, disciplină, dedicare, viziune pe termen lung,
stimă de sine, dragoste pentru semeni şi încredere
în Dumnezeu, care îţi oferă toate condiţiile necesare
pentru a fi desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice
lucrare bună.
BIBLIOGRAFIE
1. E.G.White, Sfaturi pentru părinţi, educatori şi elevi, Editura “Viaţă şi Sănătate”,
Bucureşti, 1997;
2. E.G.White, Principiile fundamentale ale educaţiei creştine, Editura “Viaţă şi
Sănătate”, Bucureşti, 1997;
3. E.G.White, Minte, Caracter, Personalitate, Editura Viaţă şi Sănătate, Bucureşti,
2000;
4. Ben Carsen, Imaginea de ansamblu, Editura Viaţă şi Sănătate, Bucureşti, 2002;
5. Ben Carsen şi Cecil Murphey, Gândeşte cutezător, Editura Viaţă şi Sănătate,
Bucureşti, 1999;
6. Ellise Sommer, Eroii Tenacităţii, Editura Prisma, Târgu Mureş, 2000;
7. Gary B.Swanson (editor), Cheia succesului, Studii Biblice pentru adolescenţi,
trim.I 2003, Editura Viaţă şi Sănătate, Bucureşti, 2003;
8. Bob Gass, Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi, Meditaţii zilnice, iunie, iulie,
august, Fundaţia SEER, Jibou, , 2003;
9. Oswald J.Smith, Omul de care se foloseşte Dumnezeu, Editura Stephanus, 1999;
10. Sam Deep şi Lyle Sussman, Secretul oricărui succes: să acţionăm inteligent,
Editura Polimark, Bucureşti, 1996;
11. Denis Waitley, Seminţele generozităţii, Zece secrete pentru obţinerea
succesului în viaţă, Editura Business Tech International , Bucureşti, 1999;
12. Dale Carnagie, Secretele succesului: cum să vă faceţi prieteni şi să deveniţi
influenţi, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2002;
13. Zig Ziglar şi Jim Savage, Motivaţia, o cale spre performanţe deosebite: cum
să obţii tu şi ceilalţi rezultate excelente, Editura Business Tech International,
Bucureşti, 1998;
14. Jim Rohn, Şapte strategii pentru obţinerea bogăţiei şi a fericirii, Editura
Business Tech International, Bucureşti, 2000.
GRAFICA:
FlorentinaBratu

SURSE IMAGINI:
elements.envato.com
123.rf.com
unsplash.com
wikipidia.com
freepik.com