REFORMA MONETARĂ DIN 15 AUGUST 1947 ÎN RAPORTUL

AMBASADEI CEHOSLOVACIEI LA BUCUREŞTI

Zbysek Sustek

Cel de-al d o i lea război m o n d i a l a avut conseci nţe extrem e de g rave

pentru sistemele moneta re a l e tutu ror ţă ri lor beligera nte şi, î n m od specia l ,
a celo r d i n E u ropa centra l - răsăritea n ă , ţă ri ocu pate d e Germ a n i a şi, u lterior,
de U n i u nea Sovietică . Spre deosebire d e Franţa sau Ita l i a , u n d e siste m u l
monetar a conti nuat s ă fu ncţioneze şi d u pă războ i , aj u n g â n d u -se l a
sta b i l izarea monetară, spre sfâ rşitul a n u l u i 1 9 50, în Europa Centra l ă şi d e Est
a ceste măsuri s-au a p l icat i mediat d u pă război : J u g oslavia - pe etape, d i n
2 0 a pri l i e până în 1 5 i u l ie 1 9 4 5 1 , Cehoslovacia - 3 1 octom brie 1 94 52, Austria
- 1 3 - 20 decembrie 1 9453, sau chiar în curs u l războ i u l u i ( Po l o n i a - treptat
d i n 28 octom brie 1 944 până în 28 febru a rie 1 94 5 , în m ajoritatea teritori u l u i ,
respectiv î n d o u ă teritori i marg i nale, p â n ă î n 1 5 i u l ie 1 94 5 ora ş u l G d a ns k4, şi
3 1 a ug u st pentru restul teritori i l o r. Reformele moneta re au un caracter strict
con fiscator, reprezentâ nd de fa pt lichidarea a proape tota lă a n u mera ru l u i
şi a eco n o m i i lor popu laţie i . Cel m a i i n d u lgent m o d al preschi m bă ri i s-a
a pl i cat în J ugoslavia, cetăţenii putâ nd presch imba 5000 d e d i na ri noi în
n u m e ra r, d eci echiva lentul a 1 00 de d o l a ri, la cursu l ofici a l . În Cehoslovacia
cetăţen ii puteau preschimba 500 d e coro a n e noi pentru 500 de coro a n e
vech i, deci echiva l entu l a 1 0 d o lari l a curs u l oficia l . Cu excepţia Austriei,
putem să genera l izăm că această sol uţie ra pidă a problemelor monetare a
fost ca racteristică pentru ţări l e care n u era u s u b ocupaţie sovietică . S p re
deosebire de ţări le satelite Germ a ni e i , U n g a ri a , B u l g a ria, Rom â n ia, ocupate
d e U n i u nea Sovietică , reformele monetare post bel ice s-au rea l izat mai tâ rz i u ,
d u pă c e reg i m u l de ocu paţie, p l ătirea despă g u birilor d e război, a u a m p l ificat
tend inţe l e i n flaţion iste existente, ca re au condus la p a u perizarea popu l aţiei .
H iperi n flaţia d i n U n g a ria a red u s va l o a rea rea l ă a monedei aflată în circ u laţie
în această ţa ră , în m o mentul i ntroducerii forintu l u i ( 1 a u g ust 1 946) , l a 1
m i l io n d e d o l a ri . Aceasta înse m n a , practic, 0 , 1 1 d o l a ri ( 1 , 5 forinţi ) pe cap d e
l ocuito r5 • Î n aceste con d iţi i presch i m b a rea b a n i l or n u îşi avea s e n s u l pentru
că val uta a fost i ntrod usă excl usiv prin em iterea ba n i lor noi . În B u l g a ri a , în
perioada 1 93 8 - 1 94 5 , circu l aţia monetară a crescut de 1 5 , 6 o ri (nu avem
d ate releva nte pentru perioada 1 i a n u a rie 1 946 -10 m a rtie 1947 ) . În aceastâ
ţa ră ra portu l de sch i m b a fost de 1 : 1 , însem nând 2000 l eva d e persoa n ă ,
ceea c e reprezintă d u pă cursul oficial a l Băncii N aţiona le a B u l g a riei, circa 7
dolari, n u m a i bancnotele d e 20, 50, 1 0 0 de l eva conti n uînd să ci rcu l e ca b a n i
măru nţi6• Î n Rom â n i a , î n aceeaşi perioad ă , circulaţia monetară a crescut
de 9 , 2 ori . În cadrul reformei monetare d i n 1 5 a u g ust 1 947 s-a a p l icat
preschimbarea diferenţiată a ba n i l o r vech i d u pă diferite criteri i . S u m e l e
presc h i m bate reprezenta u, d u pă curs u l oficial a l leu l u i sta b i l izat, echiva l e ntu l
a 0 , 5 - 1 ,67 d o l a ri d e perso a n ă 7 •
Această s u m ă a fost u n a d intre c e l e m a i m i ci d i n ţă rile menţion ate, iar

http://cimec.ro -1 2http://istoriebv.ro
1
 C V M I D A VA X X X
d i n punctul d e vedere a l ţără n i m i i preschim barea a fost rea l izată în perioada
cea m a i nefavora b i l ă , adică imediat d u pă recoltă . I m presia pe care a avut- o
asu pra person a l u l u i d i p l omatic stră i n sta b i l it în Româ n i a rezultă d i n ra portu l
a m basadei Cehoslovaciei d i n Bucureşti, care se află în a rhiva M i n isteru l u i
Afacerilor Externe d e l a Pra g a , î n fon d u l a m basadei cehoslovace d i n M oscova
( sic ! ) . Acest ra port (fig . 1 ) constă în 2 p a g i n i d acti lografiate, fără a fi
datate, dar este c l a r că el provi n e de la sfâ rşitu l l u i septembrie 1947. Acest
docu ment critică toate fen omenele l egate de efectuarea reformei şi le rel evă
cu exemple concrete observate în viaţa coti d i a nă a Bucu reşti u l u i . Va loarea
informativă a acestor exemp l e este subl i n iată d e fa ptul că ele reprezintă
o p i n i a u n u i d i plomat ca re era l i psit d e grij i l e coti d i e n e . Lectu ra unor părţi
a l e raportu l u i ( propagandă a ntig uvernamenta l ă , m a i a les la adresa l u i I u l i u
M a n i u ) , este caracteristică pentru structura şi orienta rea de stâ n g a , s a u chiar
proco m u n istă, a perso n a l u l u i d i pl omatic cehoslovac.
Iată trad u cerea conţi n utu l u i acestui ra port :
Rom â n i a : Reforma moneta ră
Scop u l reformei a fost stoparea i n flaţiei ca re avea conseci nţe asu pra
circulaţiei m ă rfurilor şi asupra fi na nţelor statu l u i . G ra d u l de i nflaţie atins
putem să-I o bservăm d u pă cursul d o l a ru l u i a me rica n care se vindea pe piaţa
neagră , în l u n a m a i 1945, pentru 5450 lei . I n pri m a zi de a p l icare a Leg ii de
sta b i l izare m o n eta ră d o laru l a atins 6 m i l i o a n e de lei . Un alt scop al Leg i i de
stab i l izare m o n eta ră a fost i ntroducerea ord i n i i in siste m u l de sa l a rizare şi
erad icarea « p i eţei negre», care devenise, d e fa pt, s i n g u ra formă de comerţ
d i n Rom â n i a . La şase săptă mâ n i d u pă procla m a rea leg i i de sta bilizare
devenise cl a r că însănătoşi rea fi na nciară a ţării nu a avut succesul scontat.
In pri m u l râ n d nu s-a reuşit stabil izarea preţurilor la prod usele de strictă
necesitate al cărui nivel a fost sta b i l it de M i n isteru l I n d u striei şi Comerţul u i .
Astfel preţul u n u i o u a fost sta bilit l a 2 , 5 0 l ei/buc, d a r el a crescut la 1 0 lei
în rea litate. Carnea d e porc a crescut de la 90 d e lei/ kg la 300 lei, grăsimea
de la 1 50 la 600 lei8• Î n g enera l s-a creat i m p resia că preţuri l e produselor
agricole a u fost stab i l ite l a u n nivel inferior prod uselor industria l e . Acest
aspect a i n fl uenţat a provizionarea oraşelor, la aceasta a d ă u g â n d u -se şi
creşterea tarifelor feroviare de până la 35 de ori , şi creşterea de 20 d e
ori a preţu l u i benzi nei, ceea c e a împiedicat l i vra rea produselor agricole
în mediul u rban precu m şi l a izolarea oraşelor de sate . I m pactu l reformei
asu pra ţăra n i lor a fost unul negativ el înd reptâ n d u -se, de fa pt, i mpotriva
g uvern u l u i . Ţă răni mea a devenit reticentă la reforma monetară şi la măsurile
a p l icate de g u vern pentru i m pl e menta rea e i . De ase menea, în med i u l urba n
rezu ltatele reformei a u fost la fel de nesatisfăcătoa re . Astfe l , aprovizionarea
Bucureşti u l u i cu prod use d e strictă necesitate ( carne, ouă şi u ntdelem n ) a
fost pra ctic para l izată , creîndu -se cozi i mense şi n e m u lţu m i ri a l e populaţiei.
Guvern u l nu a reuşit să rezolve această situaţie ceea ce a dus l a accentua rea
i nfl aţiei . Consecinţa a fost creşterea nemu lţu m i ri l o r indeosebi în râ n d u l
m u ncitorim i i . Urm a rea a cestor stări de l u cru ri a fost o recrudescenţă a pieţei
negre val utare, pentru ca re a u fost prevăzute ped epse de până la 2 5 d e
a n i d e înch iso a re . Dolaru l american a atins m a i m u lt d e 7 0 0 l e i , d eşi cu rsu l
ofi cial era d e 1 50 l e i , aşa cum era prevăzut în Legea d e sta bil izare moneta ră .
Reformele monetare n u şi-au atins scopul n u n u m a i în Rom â n i a , ci şi în

1 22
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 Z. Sustek · Reforma monetară din 15 august 1 94 7

cel elal te ţări din estul E u ropei .

A doua serie de reforme monetare d i n a ceste ţă ri contrastează cu
succes u l u n i cei reforme monetare postbelice d i n a m bele părţi a l e Germ aniei,
d a r şi cu cea făcută în U n i u nea Sovietică în decembrie 1 94 7.

SUMMARY

The Second World Wa r had serious consequeences over the m o n eta ry

systems i n a l i the cou ntries which p a rticipate d at the Wa r, especi a l l y i n
J u goslavia, Czechoslovakia, Pol a n d , H u n garia, Bulgaria a n d Rom a n ia . The
Monetary Reform from 1 947 altered the Rom a n i a n economy because the
statal a uthorities did n 't m a ke the curren cy reform i n cu rrent ma rket prices
of food prod ucts a n d , a l so, to keep the level of reg u l a r s a l a ry, in this way, the
" black m a rket " was in fu l l flo u rish .

Note
1 . Ugricic, M . , 2000, Novac u Jugoslaviji za vreme drugog svetskog rata.
Jugoslovenski pregled, Beogra d , p . 39 1
2 . H o rvath, 5 . , 1984, Penaznictvo n a 5/ovensku 1 945/1 950. Alfa , Bratislava,
p . 208
3. Pressb u rger, 5 ., 1966, Oesterreichische Notenbank 1 81 6- 1 966.
Oesterrei chische N ationa lbank, Wie n , p . 5 56
4 . Bartoszewski, W., 1950, Narodowy bank Polski ( raport dactilografiat, Arh iva
Băncii Naţionale a Poloniei) Va rsovia, p. 2 3
5 . Radoczy, Gy., 1984, A legujabkori magyar penzek (1 892-1 981 ) . Corvina
Kiado, Buda pest, p . 2 1 6
6 . Ya novski, H ., Va ndalova, G . , D i m itrov, V. , Dimova, L., Avram ov, R . , R&Petrov,
B . , 1999, 1 2 0 Years - Bulgarian National Bank 1 879-1 999. Bulgari a n National
Bank, Sofi a , p . 254
7 . Ki ritescu, C. C., 1997, Sistemul bănesc a/ leului şi precursorii fui. Voi . I I şi III,
E d itura encicloped ică, Bucureşti, p . 399, 591
8 . Rumunsko. Menova reforma . Ra port u l dactilografiat a l a m basadei cehosl ovace
la Bucu reşti despre efectele econom ice ale reformei moneta re d i n 15 a ug ust
1 94 7 . Arhiva M i n isteru l u i Afaceri lor Exte rne al Republicii Cehe, p . 2

1 23
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro