-CAPITULARE * Citeste, cu atentie, textul urmator: in ravna lui de a intra in randurile muschetarilor, @Artagnan nu le i lui: de aceea se 9i simtea singur si grea muneit de ganduri (..] igi facuse el, fiinta plipand’, un dusman din cardinal, adic’ dint Noi stim insd c& eres ra prietenii cu camarazi jn privinta noroacelor, feqa cdvuia tremurau mai mari repatutulinfrunte cu rege, Om acesta Ha 8 putt stv 6 totes Kacuse, pentru o minte atat de isteatd ca a fui dArtagnan, aceasta marinimie eva un soi de tere care intrezirea un viitor mai bun, ‘Apol isi mai facuse si alt dupman, pe care-t socotea mai putin de temut decat cardinalul, dar pe care-| simtea totusi vrednic de luat in seama; acest dusman era Milady (..]s » > s 104 amurgului, ise paru cd vede stréjucing . . graze ale Incepuse sd se insereze cand, la lumina celor din ume indaratul unor ingradituri, teava unei muschete™. D’Artagnan avea ochiul ager si mintea iute: elf Cicol care 0 adusese nu se ascunsese in spatele Inge indeparteze, cand, pe celalt parte a drumului, in spate Era, evident, o ambuscada". rul arunca o privire catre prima musc cu oarecare tea 4 pe burta,|a pam data ce orificiul pustii rimase nemiscat, se arunce aT in acelagi timp sid Artagnan auzi tiuitul unui glont ce-i trecea pe deasupre capului, ca Nu avea timp de pierdut. Se ridicd dintr-un salt, dar, in acelasi moment glontul cele fiicu s& zboare pietrele chiar in locul in care fusese culcatinurmécuocipa. = - DrArtagnan nu era unul dintre acei barbati cu un curaj fara rost, care cauta 0 moarte far3 noima pentru a se spune despre ei cd nu au dat inapoi nici macar un pas. De altfel, nu era vorba de cura aici, D’Artagnan era victima unui capcane. {»Daci mai trage o datd ~7si spuse el - sunt pierdut!” Si, luandu-si imediat picioarele la spinare, incepu sé alerge in directia taberei, cu viteza oamenilor din tinutul su, renumiti pentru sprinteneala lor; dar oricat de rapid ar fi fost cursa sa, primul individ care trdsese, avand timp s3-si reincarce arma, trase al doilea foc, atat de bine fintit de data asta, c3 glontul trecu lui d'Artagnan prin pilirie $i o féicu sa zboare fa o departare de zece pasi [...] D’Artagnan isi lus paldria, examina gaura pe unde trecuse glontul siclatina din cap. Glontul nu era unu de muscheta, ci unul de archebud; precizia loviturit il facuse deja s3 banuiascd faptul cd fusese trasa cuo arma special; nu era vorba deci de o ambuscads militard, pentru cé glontul nu era de calibru obisnuit Ar fi putut si fie si vreo amintire din partea cardinalului. $8 nu uitam ca, atunci cdnd, multumits binecuvantatel raze de soare, d’Artagnan zSrise teava pustii, tocmai se minuna si el de indelungata rabdare a Eminentei Sale. D’Artagnan claitina insd din cap. Fala de aceia pe care putea si Sa folosea arareori asemenea mijloace. Ar fi putut si fie si o rSzbunare a inversunatei Milady. Era de altminteri mai firesc. pilalte muse! rSpuna doar intinzand mana, Eminent? (Alexandre Dumas, Cei trei muschetari - fragment) *ambuscads ~ actiune de lupté care se organizeazs din timp $i se executd cu scopul de a p3ndi sia ataca prin surgrindere 22 *muschetd - arm de foc folosita in Evul Mediu *archebuza - veche arma de for, asemanstoare cu pusca *muschetar militar din randurile nobilimil franceze, care isi facea serviciul in uni rogald a Franqei tatile speciale de cavalerie de la curte? Scrie, in spatiul punctat, raspunsuri la urmatoarele intrebari, pe baza fragmentulul a) Ce descopera d’Artagnan in spatele ingrdditurii? hone b) Ce constata tandrul cand isi examineaz’ palaria giuritd? c} Cu ce arma se trage inspre d’Artagnan? 4d) Cine ar fi putut s8 fl atrags in capcand pe d'Artagnan?in 15-30 de cuvinte, ideea c3 d’Artagnan este un Personaj inspirat din realit ustificd, ‘ate. subliniazé, in text, un grup de cuvinte care aratd cand se petrec intamplarile. precizeazé doua trdsdturi morale ale muschetarului d’Artagnan, pe care le Poti desprinde din fragmentul subliniat. Alege, din lista dat, cel putin doua sentimente Pe care crezi cd le traieste muschetarul cand are urmatorul gind: ,Dacé mai trage o data... sunt pierdut!”, Motiveazd alegerea intr-un enunt scris pe caietul tau: curagj, feamd, nesiguranta, incredere in sine, trédare, entuziasm, voiosie, deznddejde, méndrie, neliniste. Eepics, in 15-30 de cuvinte, mesajul pe care jl transmite gestul muschetarului indicat in enuntul: Dértagnan clitind insé din cap. incercuieste varianta potrivitd sau propune tu alta variant: Hotérdrea muschetarului sé alerge in directia taberei, cu viteza oamenilor din tinutul séu, renumiti pentru sprinteneala lor este dovada ca. a) ... este un om lipsit de curaj, care nu ar trebui sd fie printre muschetari. b) ... are de gand sd isi cheme camarazii din tabard pentru confruntare. ¢).... este inconjurat de mai multi adversari pe care nu ji poate invinge singur. d) ... nu poate gasi alta solutie in acel moment. e) Subliniaz’ substantivele articulate cu articol nehotarat din secventa: D'Artagnan nu era unul dintre acei barbati cu un curaj fard rost, care cauté 0 moarte fara noimé pentru a se spune despre ei cé nu au dat inapoi nici macar un pas. De altfel, nu era vorba de curaj aici, d’Artagnan era victima unei capcane. Subliniazd substantivele din enuntul urmator, apoi completeazé corespunzstor tabelul de mai jos: $8 nu uitdim cd, atunci cénd, mulfumita binecuvéntatelroze de soare, d'Artagnan zarise feava pusti, toca re minuna si el de indelungata rabdare a Eminentei Sale. Substantivul Felul Genul Numarul4nk j tiv, care exprima trasa ; Transcrie, din text, tre grupuri de cuvinte formate din substantiv si adiec P) turi ale iy) i Artagnan si 0 formula reverentioasa, Mentioneaz’ ce parte de vorbire este fiecare cuvant subliniat: * trase al doilea foc + minte atat de isteata ca a lui d’Artagnan + departare de zece pasi + cu camaraaii lui + viteza oamenilor din tinutul sdu...... Scrie, pe caietul tau, cate un enunt in care un adjectiv; respectiv un numeral cardinal s8 alba funcie sintacticd de atribut. otea2d, pe caietultiu, mesajul unui posibil afi care promovears Jansarea unei noi editii pentru copii a c&rtii Cei trei muschetari de Alexandre Dumas. Reciteste recomandarile din manualul tau, de la pagina 134, apoi scrie un text, de 80-100 de cuvinte, in care s& iti imaginezi portetul unui muschetar, camiarad al lui d’Artagnan. # Citeste, cu atentie, textul urmator: De-a lungul anilor, povestirile stravechi despre curaj si putere au coptat atentia si imaginatia oamenilor. Povestirile s-au schimbat o datd cu timpurile, insé codul eroic al unei epoci intunecate a ramos. ‘Tema eroismului este imortalzat’ In Cantecul Nibelungilor, legend’ compusa de un poet german anonim, aproximativ in anul 1205. Povestirea se refer’ la Siegfried, fiul regelui Siegmund ial reginei Sieglinda a Olandei, care reuseste c& ueid3 un dragon, Dup8 Imbaierea in singele dragonului, el devine invulnerabil la orice rand. Siegfried mat edstigd 0 caps magic8, iar comoara cea blestematd a Nibelungilor devine si ea a lui, Dup# sosire tui in Worms, in ciuda avertismentelor parintilor, Siegfried continua s& o curteze pe printesa burgundess ‘Giemhilda, sora lui Gunther, Gernot si Giselher, Hagen, slujtorul lor devotat, cu un singur och i qvertizeaz’ impotriva lui Siegfried, ins8, in ciuda intregii opoziii, se incheie o logodns si aurul Nibelungior este promis ca zestre gi ca garantie a viitoarei casatori. jintre timp, Siegfried accept sa se deghizeze in Gunther pentru a-l ajuta pe acesta s8 castige mane Brunhildei, o printes’ islandeza sélbaticd si foarte puternicd, dar care accepta sa se cSsatoreascd dost cu cel care poate s4 0 inving’ in trei probe: aruncarea sulifel, aruncarea bolovanului si saritur. success! sa datorat capei magice a lui Siegfried, el reuseste chiar si-i fure Brunhildei inelul si centura, pe ca"! ie daruieste Kriemhildei [..1] g " Aceeasi tems este regs nt un manuscrs datand din secolul Xll, din Islanda, intr-o culegere de poe? mitologice si eroice, cunoscuta sub numele de Poetic Edda. Numele sunt putin schimbate. Siegfried dev" Sigurd si Kriemhilda devine Gudrun. (adaptare dupa Epoca eroismului, revista ,Arborele lumii’, nt 37) Formuleaz3 cate un enunt in care s8 precizeai urmat « ce tema este prezent’ in Céntecul Nibelungilor; ‘oarele aspecte din textul dat: + cine este Siegiried; «+ cum devine Siegfried invulnerabil; 1 Care este numele culegeril de poeme mitologice si eroice. i broratra 107"Subliniaza enuntul din care affi despre succesul lui Siegfried, jincercuieste varianta corecta: a) Autorul acestui text urmareste s3 impresioneze cittorul ») Autorul isi exprima parerile proprii despre eroii legendei ¢) Autorul textului oferd informatii cititorului despre Céntecul Nibelungilor. 4) Autorul textului oferd explicatii despre modul eum se sriu ctile despre ero. Citeste urmatoarea explicatie pentru termenul Nil ; ul Nibel fi-a atras atentia, lungi, apoi scrie, pe spatiul punctat, acel detaliu care oo Personaje fantastice, pitici rai din Nibelheim, un tinut subpéméntean, al intunericului. Ei ‘ fa ne a orii unei comori magice de aur, dar blestemate despre care se vorbeste des in povestile nordice si . Transcrie, din ultimul paragraf al textului: * un numeral * un substantiv propriu * un adjectiv + 0 prepozitie Noteazé, pe caietul tu, gradul de comparatie al adjectivelor din secventa o printesd islandezé sélbaticé si foarte puternicd, apoi scrie forma acestora la un grad de comparatie diferit de cel din text. Completeaz enunturile urmatoare cu forma corecté a pronumelui personal de politete: Puteti sé ne explicati cine sunt nibelungii? I-am intrebat sipe . . dar mai dorim detalit Mentioneaza ce parte de vorbire este fiecare cuvant din grupul urmator: comoara cea blestematd. Noteaz, pe monedele de aur, pentru substantivul Nibelungi, trei adjective potrivite, care nu au grade de comparatie. NN Precizeazs functia sintactic’ a pronumelui subliniat din structura el reuseste chiar sd fure Brunhild inelul si centura, apoi scrie o propozitie in care acelasi pronume s8 alba alti functie sintacticd pe care vei preciza. ; diferi iti j tu, capa magica si inelul despre care ai aflat din text 3 diferite, asa cum Iti imaginezi tu, capa magicd pce ieee e le caracterizezi cat mai atractiv. adaugi acestor imagini un enunt prin car casa a V-0