1

Dementa

Generalitati
Toate persoanele incep sa uite diverse lucruri pe masura ce inainteaza in varsta. Multe
persoane in varsta au o usoara pierdere de memorie care nu le afecteaza viata de zi cu
zi. Dar o pierdere a memoriei care se inrautateste poate fi un semn de instalare a
dementei. 
Dementa este o pierdere a aptitunilor mentale care afecteaza viata cotidiana a persoanei
in cauza. Ea poate provoca probleme ale memoriei si ale gandirii si capacitatii de
abstractizare. De regula dementa se inrautateste cu timpul. Durata accentuarii
simptomelor difera de la o persoana la alta. 

Unii oameni raman mult timp intr-o periaoda stationara. Altii au un ritm rapid de pierdere
a abilitatilor. 
Probabilitatea de aparitie a dementei creste odata cu inaintarea in varsta. Acest lucru nu
inseamna ca toti oamenii fac dementa. Multe persoane varstnice nu vor face niciodata
dementa. In jurul varstei de 85 de ani, aproximativ 35 de persoane din 100 au dementa.
Aceasta inseamna ca 65 din 100 de persoane cu aceasta varsta nu au aceasta
afectiune. 
In cazul in care partenerul de viata sau cineva apropiat prezinta pierdere de memorie
care se inrautateste, se recomanda consultarea unui doctor. Poate sa nu fie nimic
ingrijorator. Daca este insa dementa, tratamentul poate fi de ajutor.

Cauze
Dupa boala Alzheimer, cea mai frecventa cauza de dementa este dementa multi-infarct.
Aceasta afectiune, care mai este denumita si dementa vasculara, se dezvolta in cazul
unui accident vascular cerebral in care se blocheaza fluxul sanguin inspre anumite zone
ale creierului. Pierderea functiilor mentale in cazul unei demente multi-infarct nu poate fi
redobandita, in schimb se poate preveni o noua afectare in viitor, prin reducerea riscului
de boli cardiovasculare. 

Alte cauze frecvente de dementa care nu poate fi recuperata sunt: 

- boala Parkinson, o tulburare a miscarii; dementa apare la pana la 30 % din persoanele
cu aceasta afectiune 
- dementa cu corpi Lewy, care consta in formarea de depozite cu proteine (corpii Lewy)
in neuroni. Aceasta afectiune are unele simptome asemanatoare celor din boala
Alzheimer sau celor din boala Parkinson, dar are si unele simptome diferite, cum ar fi
halucinatiile vizuale 
- dementa fronto-temporala, in care simptomele principale ar putea fi modificari ale
personalitatii sau ale comportamentului 
- traumatisme severe la nivelul craniului, cu pierdere a cunostintei. 

Cauze mai putin frecvente de dementa care nu poate fi recuperata cuprind: 

- boala Huntington, care este o afectiune rara, mostenita 
 2

- leucoencefalopatiile, care sunt afectiuni ale tesuturilor profunde ale substantei albe a
creierului 
- boala Binswanger, un tip de dementa vasculara care poate aparea la persoanele care
au avut o perioada indelungata o tensiune arteriala crescuta sau la persoanele cu
rigidizare severa a arterelor (ateroscleroza) 
- boala Creutzfeldt-Jakob, o afectiune rara si fatala care distruge tesuturile creierului 
- traumatisme cerebrale datorate accidentelor sau boxului 
- unele cazuri de scleroza multipla (SM) sau de scleroza laterala amiotrofica (SLA) 
- atrofia multi-sistemica, un grup de afectiuni degenerative ale creierului care afecteaza
vorbirea, miscarile si functiile autonome 
- infectii cum ar fi boala vacilor nebune sau sifilisul intr-un stadiu avansat. Antibioticele
pot trata in mod eficient sifilisul in orice stadiu, dar vatamarea cerebrala care a avut deja
loc nu mai poate fi recuperata.
Medicii specialisti pot trata anumite cauze de dementa, restabilind functia mentala.
Acestea sunt: 
- hipoactivitatea glandei tiroide (hipotiroidism) 
- deficitul de vitamina B12 sau de acid folic 
- intoxicatia cu metale grele, cum ar fi cea cu plumb 
- efecte adverse ale unor medicamente sau interactiuni medicamentoase 
- unele tumori cerebrale 
- hidrocefalia cu presiune normala, care apare atunci cand lichidul din creier se formeaza
in cantitate prea mare, creand o presiune asupra tesuturilor cerbrale 
- unele cazuri de alcoolism cronic 
- unele cazuri de encefalita, o infectie a creierului 
- infectia HIV/SIDA. 

Unele afectiuni care provoaca dementa pot fi mostenite in familie. Adeseori doctorii
suspecteaza o cauza mostenita in cazul in care apar simptome de dementa la o
persoana cu varsta mai mica de 50 de ani. 
Este important de stiut ca pierderea memoriei poate fi provocata si de alte cauze in afara
de dementa, cum ar fi depresia sau convulsiile si ca aceste afectiuni pot fi tratate. De
asemenea, prezenta de tulburari ocazionale ale memoriei (cum ar fi uitarea numelui
cuiva pentru o scurta perioada de timp) poate fi o parte normala a procesului de
imbatranire. Totusi, daca aceste pierderi de memorie sunt ingrijoratoare, sau se
agraveaza, este necesara consultarea unui medic specialist.

Simptome
Simptomele de dementa variaza in functie de cauza ei si de localizarea zonei cerebrale
afectate. Pierderea memoriei este de obicei simptomul cel mai precoce si cel mai usor
de remarcat. 

Alte simptome cheie ale dementei sunt: 

- dificultate in rememorarea evenimentelor recente 
- nerecunoasterea persoanelor si a locurilor familiare 
- dificultate in gasirea cuvintelor adecvate in exprimarea gandurilor sau in denumirea
obiectelor 
- dificultate in efectuarea calculelor matematice 
- probleme in planificarea si in indeplinirea sarcinilor, cum ar fi efectuarea instructiunilor
unei retete, scrierea unei scrisori sau tinerea evidentei unui carnet de cecuri 
 3

- dificultati in gandirea rapida, cum ar fi reactionarea adecvata in cazul unei situatii de

urgenta 
- dificultati in controlul dispozitiilor sau a comportamentelor proprii; depresia este
frecventa, si pot aparea agitatia si agresivitatea 
- negligarea auto-ingriirii, cum ar fi toaleta sau dusurile. 

Unele tipuri de dementa au simptome caracteristice: 

- persoanele cu dementa cu corpi Lewy au adeseori halucinatii vizuale foarte elaborate,
detaliate; ei pot cadea frecvent 
- primele simptome ale dementei fronto-temporale pot fi modificarile de personalitate sau
comportamentul neobisnuit. Persoanele cu aceasta afectiune pot sa nu mai aiba empatie
fata de altii (capacitatea de a-i intelege) sau pot spune lucruri nepoliticoase sau
rautacioase, sa aiba momente de exhibitionism sau sa faca comentarii sexuale. 
Simptomele de dementa care debuteaza brusc sugereaza o posibila dementa vasculara
sau un posibil delirium - confuzie de scurta durata, datorata unei afectiuni noi sau unei
afectiuni mai vechi care se agraveaza.

Mecanism fiziopatogenic

Rapiditatea cu care evolueaza dementa depinde de cauza ei si de localizarea zonei

cerebrale afectate. Unele tipuri de dementa progreseaza lent, in cursul mai multor ani.
Alte tipuri pot progresa mai rapid. 
In cazul in care dementa vasculara este cauzata de o serie de accidente vasculare
cerebrale de mici dimensiuni, pierderea abilitatilor mentale se poate realiza in mod
treptat. In cazul in care aceasta este provocata de un singur accident vascular cerebral,
intr-un vas de sange mare, pierderea functiilor poate avea loc brusc. 

Evolutia dementei variaza foarte mult de la o persoana la alta. Diagnosticarea si tratarea

precoce cu medicamente folosite in boala Alzheimer (inhibitori de colinesteraza, precum
donezepil-Aricept) pot duce la pastrarea functionarii mentale pentru o perioada de timp la
persoanele cu dementa vasculara sau cu dementa cu corpi Lewy. Chiar si fara aceste
medicamente, unii oameni pot sa ramana intr-o stare stabila pentru mai multe luni si
chiar ani, in timp ce altii pot avea o degradare rapida. 
Multe persoane cu dementa nu sunt constiente de degradarea lor mentala. Acestia pot
sa nege starea lor si sa ii acuze pe ceilalti pentru problemele pe care le intampina. In
schimb cei care isi pot constientiza starea pot sa se planga de pierderea abilitatilor lor si
pot deveni lipsiti de speranta si depresivi. 

In functie de tipul de dementa, comportamenul unora poate scapa uneori de sub control.
Persoana respectiva poate deveni manioasa, agitata si combativa sau acrosanta,
adeziva si comportandu-se ca un copil. El sau ea poate hoinari si se rataceste. Aceste
probleme pot face ca ingrijirea la domiciliu de catre membrii familiei sau de catre alte
persoane sa devina din ce in ce mai dificila. 
Chiar daca sunt ingrijiti cat se poate de bine, persoanele cu dementa au tendinta de a
avea o durata de viata mai scurta decat media persoanelor de aceeasi varsta. Decesul
se datoreaza de obicei infectiilor renale sau pulmonare, cauzate de sederea prelungita in
pat.

De retinut!
Multi varstnici au o usoara pierdere a aptitudinilor mentale (de obicei e afectata memoria
recenta), dar acestea nu le afecteaza functionarea lor de zi cu zi. Aceasta situatie poarta
 4

numele de afectare cognitiva usoara. Persoanele cu afectare cognitiva usoara pot fi intr-
un stadiu timpuriu de dementa sau pot ramane in acest stadiu al abilitatilor pentru o
perioada indelungata de timp.

Factori de risc
Imbatranirea este principalul factor de risc pentru toate tipurile de dementa. Unele
afectiuni care cauzeaza dementa (cum ar fi boala Alzheimer cu debut precoce si unele
tipuri de dementa frontotemporala) pot fi mostenite. 
Sansele de a se dezvolta o dementa vasculara sunt mai mari in cazul in care exista
urmatorii factori: 
- sexul masculin 
- tensiunea arteriala crescuta (hipertensiune) 
- un infarct miocardic in trecut 
- ateroscleroza, care consta in depunerea de grasimi si de calciu in peretii arterelor, care
poate provoca boala arterelor coronare 
- diabetul zaharat 
- nivelul de colesterol sanguin crescut 
- un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor (AIT) in trecut.
Alti factori care pot creste riscul de dementa cuprind: 
- tensiunea arteriala scazuta pentru o perioada indelungata de timp, la persoanele cu
varsta peste 75 ani. Cercetatorii considera ca acest risc ar putea fi rezultatul faptului ca
nu se oxigeneaza creierul. Sunt necesare mai multe studii pentru a se determina care
este valoarea optima a tensiunii arteriale pentru persoanele in varsta, acea valoare care
are un risc scazut de afectiuni cardiace dar care asigura un aport suficient de sange
pentru functionarea normala a creierului 
- nivelul crescut de homocisteina. Homocisteina este un aminoacid care in mod normal se
gaseste in cantitati mici in sange. Exista ipoteza ca nivelurile crescute de homocisteina
pot cauza formarea unor placi in peretele vaselor de sange. In timp, acest fenomen
poate duce la afectiuni severe, cum ar fi accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic
si embolismul pulmonar. De asemenea poate duce la scaderea aptitudinilor mentale.
Nivelurile de homocisteina sunt in general stabile pana in jurul varstei de 40 de ani, apoi
in mod normal incep sa creasca, in special dupa varsta de 70 ani 
- administrarea unei terapii hormonale de catre femeile cu varsta de peste 65 ani. In
trecut s-a crezut ca terapia de substitutie hormonala (TSH) - o combinatie de estrogen si
progesteron - ar putea asigura protectie impotriva dementei sau afectarii cognitive.
Totusi, Asociatia pentru Sanatate a Femeilor din SUA a adus dovezi ca, din contra,
terapia de substitutie hormonala creste de fapt riscul pentru boala Alzheimer si pentru
alte forme de dementa la femeile de 65 ani sau mai in varsta care au luat acest
tratament pe o perioada mai lunga de 4 ani. 
Doar administrarea de estrogen (terapia de substitutie cu estrogen) are efecte similare.
Nu se stie inca daca oricare din aceste tratamente ar putea fi de folos pentru reducerea
riscului de dementa tardiva atunci cand sunt folosite in jurul varstei de intrare in
menopauza. 
 5

Consult de specialitate
Se recomanda chemarea imediata a unei ambulante (961) sau apelarea la un alt serviciu
de interventie rapida (112) in cazul in care apar brusc semne ale unui accident vascular
cerebral sau ale unui accident ischemic tranzitor (AIT). Acestea pot fi: 
- amortirea, slabiciunea sau incapacitatea de a misca fata, bratul sau piciorul, in special
pe o parte a corpului 
- tulburari de vedere la nivelul unui ochi sau al ambilor, cum ar fi neclaritate,
intunecarea/incetosarea vederii, pete, vedere dubla, pierderea vederii sau senzatia ca o
umbra s-a lasat peste ochi 
- confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti 
- tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii 
- durere de cap severa fara o cauza cunoscuta. 
Este necesara solicitarea imediata a unui doctor in cazul in care o persoana devine
brusc confuza, tulburata emotional sau nu pare sa stie cine este sau unde se afla.
Acestea sunt semne de delirium, care poate fi provocat de o reactie la un medicament
sau de o afectiune medicala mai veche care se agraveaza sau de una nou aparuta. 
Este necesara consultarea unui doctor in cazul in care partenerul de viata sau o alta
persoana apropiata are o pierdere de memorie recent instalata si ingrijoratoare care este
mai mult decat un episod ocazional de uitare. Aceasta poate fi un semn precoce de
dementa.

Expectativa vigilenta
Uitarea ocazionala sau pierderea de memorie poate fi o parte normala a procesului de
imbatranire. Insa orice pierdere de memorie recent aparuta sau care se inrautateste sau
problemele aparute in functionarea in viata cotidiana trebuiesc raportate unui doctor.
Este bine sa fie cunoscute primele semne prevestitoare ale dementei si sa se consulte
un medic specialist in cazul in care apare oricare din aceste semne la un membru din
familie. 
Aceste semne sunt: 
- accentuarea dificultatii in gasirea cuvintelor adecvate in timpul vorbirii 
- ratacirea in cautarea unor locuri familiare 
- comportamentul mai irascibil sau mai suspicios decat in mod obisnuit.

Medicii specialisti recomandati

Urmatorii medici pot evalua simptomele pierderii de memorie sau ale confuziei: 
- medicul de familie 
- medicul internist (specializat in medicina interna) 
- medicul geriatru 
- medicul neurolog 
- medicul psihiatru.

Investigatii
 6

Medicii pot pune diagnosticul de dementa si pot identifica eventual cauza ei pe baza unui
istoric medical si a unei examinari fizice, unei examinari a statusului mental si a testelor
de laborator si imagistice. 
Testele pot fi utilizate pentru a se putea determina daca acea cauza a dementei poate fi
tratata. Chiar si in cazul dementelor care nu pot fi recuperate, cunoasterea tipului de
dementa pe care o are persoana respectiva il poate ajuta pe medic sa prescrie
medicamente sau alte forme de tratament in scopul ameliorarii dispozitiei si
comportamentului persoanei in cauza, ajutandu-i astfel si pe ceilalti membri ai familiei.
Istoricul medical
In timpul efectuarii istoricului medical si a examinarii fizice, doctorul va intreba persoana
afectata si o ruda apropiata sau partenerul de viata in legatura cu afectiunile recente sau
cu alte evenimente de viata intamplate de curand, care ar putea sa duca la pierderea
memoriei sau la alte simptome cum ar fi tulburarile de comportament. 
Desi o persoana poate avea mai multe afectiuni care ar putea sa cauzeze dementa,
uneori simptomele pot face diferenta intre o forma sau alta. De exemplu, la inceputul
instalarii dementei frontotemporale persoana respectiva poate prezenta o lipsa a
constientei sociale si poate dezvolta obsesii legate de mancare; niciuna dintre aceste
manifestari nu apare precoce in alte forme de dementa.
Examinarea statusului mental
Doctorul va face examinarea statusului mental. Acest test cupride de regula diverse
intrebari si activitati, ca de exemplu: persoana trebuie sa spuna in ce zi si in ce an este,
sa repete o serie de cuvinte, sa deseneze un ceas si sa numere de la 100 inapoi din 7 in
7. 
S-au formulat si alte teste care pot ajuta in diagnosticarea dementei. Doctorii pot folosi
un astfel de test, cum ar fi Examinarea Cognitiva Addenbrooke, pentru a diderentia boala
Alzheimer de dementa frontotemporala. In boala Alzheimer orientarea, atentia si memoria
sunt mai profund afectate, in timp ce in dementa frontotemporala sunt mai afectate
abilitatile de vorbire si capacitatea de a denumi obiecte.
Testele de laborator
Numeroase afectiuni medicale pot cauza alterari ale functiilor mentale. In timpul
efectuarii unui examen fizic, doctorul va cauta semne ale altor conditii medicale si va
cere o serie de examene de laborator pentru a vedea daca acea afectiune poate fi
tratata. 
Testele de rutina sunt: 
- dozarea hormonilor tiroidieni pentru identificarea unei hipoactivitati tiroidiene 
- dozarea vitaminei B12 pentru identificarea unui deficit vitaminic 
- dozarea acidului folic pentru identificarea unui deficit al acestei vitamine, care face
parte din grupul vitaminelor B 
- hemoleucograma completa (HLG) pentru gasirea vreunei infectii 
- transaminaze, adica ALT sau AST, teste sanguine care arata functionarea ficatului 
- testele pentru sifilis 
- dozarea nivelelor sanguine ale electrolitilor si alte teste care pot furniza date despre
functia rinichilor 
- dozarea glicemiei, pentru a se stabili nivelul glucozei in sange. 

Alte teste de laborator care pot fi facute sunt: 

- testele pentru infectia HIV/SIDA 
- viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), un test de sange care identifica prezenta
unei inflamatii in organism 
- screening toxicologic, care cuprinde teste ale mostrelor prelevate din urina, sange sau
firul de par, in scopul cautarii unor droguri care ar fi putea cauza problemelor 
 7

- anticorpii antinucleari, un test de sange folosit pentru diagnosticul bolilor autoimune 

- dozarea metalelor grele din sange, cum ar fi a plumbului. 

Testele imagistice
Multi experti recomanda ca in cazul persoanelor evaluate pentru suspiciunea de
dementa sa se faca un test imagistic cum ar fi rezonanata magnetica nucleara (RMN)
sau tomografia computerizata (CT sau TC). Aceste teste pot fi utile pentru excluderea
tumorilor cerebrale, accidentului vascular cerebral, hidrocefaliei cu presiune normala sau
a altor conditii care ar putea da simptome de dementa. 
RMN-ul poate arata zone de atrofiere in anumite parti ale creierului, modificari care apar
in unele forme de dementa. 

De asemenea, RMN - ul si CT - ul pot arata semne ale accidentelor vasculare cerebrale

in cazul dementelor vasculare. 
Alte doua teste imagistice - tomografia computerizata cu emitere de pozitroni (SPECT) si
PET - nu sunt folosite de rutina pentru diagnosticul de dementa. Totusi, acestea pot fi
utile in cazul in care simptomele sunt neclare sau stranii. Aceste teste pot fi utile in
identificarea unor forme de dementa, inclusiv dementa vasculara si dementa
frontotemporala. 

In unele cazuri, activitatea electrica a creierului poate fi masurata cu

ajutorul electroencefalogramei (EEG). Adeseori doctorii folosesc acest test pentru a
diagnostica dementa; de asemenea, EEG-ul poate fi folosit pentru a diferentia dementa
de delirium si pentru a se identifica activitatea cerebrala anormala din boala Creutzfeldt-
Jakob, o forma rara de dementa. Cel mai frecvent, EEG-ul este folosit pentru a se vedea
daca simptomele care par a fi datorate unei demente nu sunt de fapt convulsii cauzate
de epilepsie. 

In cazuri rare, se poate face o biopsie cerebrala atunci cand se suspecteaza o cauza de
dementa care poate fi tratata. 
Dupa deces, se poate efectua o autopsie pentru a se identifica cu certitudine cauza
dementei. Aceasta informatie poate fi utila pentru membrii familiei care pot fi ingrijorati in
legatura cu cauzele genetice.

Tratament

Unele cazuri de dementa sunt cauzate de afectiuni medicale care pot fi tratate,
obtinandu-se o restabilire partiala sau totala a functiei mentale. In cazul in care dementa
nu poate fi recuperata, obiectivul tratamentului este obtinerea unei cat mai bune calitati a
vietii, atat pentru persoana afectata cat si pentru persoanele de ingrijire.

Tratament initial
Atunci cand cauza dementei poate fi tratata, doctorul va prescrie anumite metode de
tratament. De exemplu, persoana respectiva ar putea: 
- sa ia vitamine in cazul unui deficit de acid folic, de vitamina B12 sau de tiamina 
- sa ia hormoni tiroidieni in caz de hipotiroidism 
- sa urmeze un tratament chirurgical pentru indepartarea unei tumori cerebrale sau
pentru reducerea presiunii intracraniene 
- oprirea sau schimbarea medicatiei care a provocat pierderea memoriei sau confuzia 
- sa ia medicamente pentru tratarea unei infectii, cum ar fi encefalita, care a provocat
 8

modificarile statusului mental 

- sa ia medicamente pentru tratarea depresiei 
- sa ia medicamente pentru tratarea unor afectiuni reversibile cauzate de SIDA. 
Dupa administrarea tratamentului pentru afectiunile reversibile, persoana in cauza
trebuie sa fie consultata in continuare de doctor pentru a se asigura ca simptomele nu au
reaparut. 
In cazul persoanelor cu dementa vasculara, doctorii pot prescrie medicamente pentru
scaderea tensiunii arteriale crescute (inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei,
cum ar fi Enalapril, Enap sau Captopril, sau un diuretic) si medicamente care scad
nivelul colesterolului (statine). Aceste medicamente nu pot recupera dementa instalata
deja, dar pot preveni aparitia unor noi accidente vasculare cerebrale in viitor si bolile de
inima care pot duce la noi vatamari ale creierului. 
Atunci cand cauza dementei nu poate fi tratata, doctorul impreuna cu persoana afectata
si cu persoanele de ingrijire vor colabora pentru a alcatui un plan pentru ca viata sa fie
mai usoara si mai confortabila. Planurile de ingrijire pot include sfaturi pentru a ajuta
persoana in cauza sa fie independenta si sa faca fata activitatilor zilnice cat mai mult
timp posibil si medicamente pentru ameliorarea dispozitiei si a problemelor
comportamentale. 
Educarea membrilor familiei si a altor persoane de ingriire este de importanta critica
pentru a putea avea grija de o persoana cu dementa. Persoanele din jur trebuie sa
incerce sa cunoasca cat mai bine aceasta afectiune si sa stie ce expectatii pot avea si
cum pot face fata problemelor cu care se pot confrunta, pe masura ce acestea apar.
Medicamentele nu pot vindeca dementa, dar ele pot ajuta la imbunatatirea functiei
mentale, dispozitiei sau comportamentului. Astfel, medicamentele pe care doctorul le
poate prescrie sunt: 
- inhibitorii de colinesteraza, precum donepezil (Aricept), galantamin (Reminyl), sau
rivastigmina (Exelon), care pot ameliora sau pot mentine functia mentala. Aceste
medicamente au fost concepute pentru tratamentul bolii Alzheimer, dar ele pot fi
incercate si in alte forme de dementa cu scopul mentinerii sau imbunatatirii functiei
mentale. Studiile recente arata ca medicamentele din aceasta clasa pot fi folosite si
pentru tratarea persoanelor cu dementa vasculara. S-a demonstrat ca atat donepezil cat
si galantamina pot imbunatati functia mentala, cu putine efecte adverse. De asemenea,
Rivastigmina poate fi utilizata la persoanele cu dementa cu corpi Lewy, dar efectele
adverse precum greturile, varsaturile si scaderea in greutate sunt frecvente. In prezent,
medicamentele existente pot incetini dar nu pot opri progresia dementei 
- memantine (Ebixa). Acest medicament, nou aparut, poate incetini evolutia in stadiile
avansate ale bolii Alzheimer. De asemenea este eficient in dementa vasculara usoara
pana la moderata. Mai multe studii sunt in prezent in desfasurare 
- antidepresive pentru tratarea depresiei. Acestea trebuie administrate cu grija intrucat pot
provoca delirium la persoanele cu dementa. Antidepresivele care au cele mei putine
efecte adverse la persoanele cu dementa sunt SSRI-urile (inhibitori selectivi ai recaptarii
serotoninei), precum fluoxetina (Prozac, de exemplu), paroxetina (Seroxat), sertralina
(Zoloft) si citalopram (Celexa) 
- medicamente tranchilizate pentru tratarea anxietatii, starii de agitatie, agresivitatii si
halucinatiilor. Aceste simptome se pot agrava pe masura ce dementa progreseaza.
Totusi, s-a afirmat ca unele din aceste medicamente - denumite antisihotice atipice, cum
ar fi Zyprexa si Rispolept - pot creste riscul de deces la persoanele cu dementa. De
aceea, inainte de inceperea tratamentului cu aceste medicamente, este indicat sa se
discute cu doctorul pentru a se stabili daca exista acest risc la persoana respectiva.

Tratament de intretinere
 9

Obiectivele tratamentului de intretinere al dementei sunt: 

- mentinerea in siguranta a persoanei afectate la domiciliu, cat mai mult timp posibil 
- asigurarea unui suport si a unei indrumari a persoanelor de ingrijire. Medicii si alte
persoane din domeniul medical trebuie sa colaboreze cu persoana respectiva si cu
membrii familiei sau cu persoanele de ingrijire pentru a se imbunatati functia mentala cat
mai mult posibil. 

Adaptarile din ambianta familiala pot ajuta la cresterea calitatii vietii si a sigurantei
persoanei cu dementa. Se pot instala balustrade la cabina de dus si se pot inlatura
carpele de pe jos pentru a creste siguranta. Calendarele si listele pot ajuta memoria; se
pot plasa hartii cu lipici sau semne cu desene pe ele in toata casa pentru a veni in
ajutorul persoanei, ca sa-si aminteasca locurile in care sunt diferitele obiecte si pentru a
o ghida inspre baie sau bucatarie. 

Persoana poate lua de asemenea si medicamente, cum ar fi: 

- inhibitori de colinesteraza, precum donepezil (Aricept), galantamina (Reminyl) sau
rivastigmine (Exelon) 
- mamantina (Ebixa) 
- antidepresive 
- medicamente pentru tratarea anxietatii, starii de agitatie, agresivitatii si halucinatiilor. 

Sunt necesare consultatii regulate la medicul curant - la fiecare 3-6 luni - pentru a se
monitoriza efectele tratamentului si nivelul de functionare a persoanei afectate. 
In cazul in care starea persoanei in cauza se agraveaza este necesar sa se ia decizii
atat timp cat el sau ea este inca capabila sa participe la luarea acestor decizii. Acestea
includ si formularea unor documente cum ar fi testamentul si imputernicirea unui avocat
pentru luarea deciziilor. Aceste documente cuprind in scris dorintele persoanei in
legatura cu ingrijirea medicala, in special vizavi de tratamentul de mentinere a vietii.
Ingrijirea unei persoane cu dementa este deosebit de stresanta
Persoanele de ingrijire sunt sfatuite sa solicite sustinerea din partea membrilor familiei
sau a prietenilor. De asemenea este indicat sa aiba grija de propria lor stare de sanatate,
luand din cand in cand cate o pauza pentru ei insisi. Se pot face sedinte de consiliere,
exista grupuri de suport si asezaminte de zi pentru ingrijirea adultilor sau asociatii care
pot veni in ajutorul persoanelor de ingrijire, pentru ca acestea sa poata trece prin
perioadele de stres si sa poata depasi episoadele de suprasolicitare psihica.

Tratament in cazul agravarii bolii

Pe masura ce dementa avanseaza, apare declinul memoriei, gandirii, rationamentului si
a capacitatii de a face si de a duce la indeplinire planuri (functia executiva). In functie de
tipul de dementa, comportamentul persoanei poate scapa de sub control; persoana
respectiva poate deveni manioasa, agitata sau combativa. 

Ea poate incepe sa hoinareasca si sa se rataceasca. Aceste probleme pot face dificila

asigurarea la domiciliu a ingrijirii persoanei cu dementa, de catre membrii familiei sau de
catre altii. De aceea membrii familiei pot fi nevoiti sa opteze pentru internarea persoanei
intr-un centru specializat in tratarea dementei. Chiar si cu cel mai bun tratament,
persoanele cu dementa au tendinta de a avea o durata de viata mai scurta decat celelate
persoane de aceeasi varsta. Evolutia depinde de afectiunea care a cauzat dementa si
daca exista si alte afectiuni comorbide cum ar fi diabetul zaharat sau boli cardiace.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Pentru tratamentul la domiciliu a unei persoane cu dementa este necesara o munca de
echipa, in care sa se implice profesionisti din domeniul medical si persoanele de ingrijire,
 10

care trebuie sa creeze un mediu sigur si confortabil si sa faca astfel incat activitatile vietii
cotidiene sa fie cat mai usoare cu putinta. 

Punerea unui diagnostic de dementa poate duce la aparitia unor trairi de manie, de
teama sau de anxietate. O persoana aflata intr-un stadiu timpuriu al afectiunii ar trebui sa
caute un suport emotional din partea membrilor familiei, a prietenilor si a unei persoane
cu experienta in consilierea si tratarea oamenilor cu dementa. 

Consilierea profesionala poate ajuta persoana respectiva sa accepte diagnosticul si sa

construiasca strategii de a face fata situatiei. 
In cazul in care afectiunea este diagnosticata devreme, persoanele cu o forma usoara de
dementa pot fi implicate, alaturi de doctorul curant si de persoanele de ingrijire, la
elaborarea unor planuri de viitor si in organizarea activitatilor domestice si a celor din
viata de zi cu zi. Dementa are un ritm de progresie care difera de la o persoana la alta,
astfel ca functionarea persoanei in cauza poate fi stabila mai multe luni si chiar mai multi
ani. Persoanele cu dementa pot fi capabile sa ramana active din punct de vedere mental
si fizic o perioada de mai multi ani. 

Persoanele cu dementa si persoanele de ingrijire pot fi nevoite sa faca fata mai multor
dileme, cum ar fi: 
- daca poate continua sa conduca un automobil. Luarea dreptului de a conduce poate
scadea sentimentul de independenta si poate creste dependenta persoanei. Dar este
extrem de important ca acea persoana sa nu conduca in cazul in care acest lucru poate
ameninta siguranta proprie sau a altora. Persoanele aflate intr-un stadiu foarte timpuriu
de dementa trebuie evaluate si verificate pentru a se vedea daca pot conduce in
siguranta. Doctorul curant trebuie sa reevalueze nivelul lor de functionare la fiecare 6
luni 
- ce planuri financiare si legale vor fi necesare. Cat mai curand posibil dupa punerea
diagnosticului de dementa, persoana afectata trebuie sa intocmeasca un testament si un
document prin care imputerniceste un avocat pentru luarea deciziilor privitoare la
ingrijirile medicale. Aceste documente vor da asigurarea ca dorintele persoanei
referitoare la ingrijirile medicale, in special cele legate de tratamentul de mentinere a
vietii, vor fi indeplinite. De asemenea, membrii familiei trebuie sa se asigure ca toate
documentele necesare pentru reglemantarea afacerilor financiare si legale sunt in
ordine. Acestea pot include impozitele, politele de asigurare de sanatate si de viata,
pensia, actiunile comerciale, creditele ipotecare, conturile bancare, informatiile legate de
investitii etc.
Alte probleme ale persoanelor de ingrijire
Multe persoane cu dementa sunt ingrijite la domiciliu de partenerii de viata sau de alti
membri ai familiei si de prieteni. Ingrijirea unei persoane cu dementa poate fi epuizanta
din punct de vedere fizic si emotional, dar urmarea unor sfaturi si alte ajutoare pot sa
faca totul mai usor. 
- se recomanda sa se asigure un mediu familial sigur. Camerele trebuie sa fie ordonate,
cu cai libere. Cutitele, solutiile de curatat si alte substante periculoase trebuie tinute
incuiate sub cheie. Carpetele de pe jos trebuiesc aruncate si in locul lor trebuie puse
covoare mai mari pentru a se preveni alunecarea. Este bine sa se instaleze balustrade in
cabina de dus, chenare in jurul cazii de baie si alte dispozitive ajutatoare in camera de
baie. Este bine sa se asigure o buna luminozitate, sa se puna luminite in dormitoare, in
camerele de baie si pe holuri, care sa fie aprinse noaptea 
- se recomanda mentinerea unei bune stari de nutritie. Este indicat sa i se ofere mai des
mancare, inclusiv gustari sanatoase la ora 11 si dupa-amiaza. Daca persoana respectiva
nu poate folosi cum trebuie o lingura sau o furculita, este bine sa i se dea mancarea
 11

preparata astfel incat sa poata fi servita cu degetele. Trebuie ca felurile de mancare sa i

se dea pe rand; faptul de a alege poate provoca confuzie. In cazul in care persoana
respectiva pierde in greutate, se pot lua in considerare alimentele nutritive sub forma
lichida 
- mangementul tulburarilor de somn. Este indicat ca persoana cu dementa sa fie tinuta
treaza si activa in cursul zilei. Trebuie descurajata atipirea, cu exceptia cazului in care
acest lucru ar cauza si mai multe probleme. Poate fi de folos oferirea unui pahar de lapte
cald sau a unui ceai de plante, care sa nu contina substante excitante, seara, inainte de
a merge la culcare. O baie fierbinte cu putin inainte de ora de somn poate fi utila in
obtinerea relaxarii 
- managementul problemelor de control sfincterian (incontinenta urinara si fecala). Se
recomanda incurajarea persoanei sa mearga la toaleta la ore regulate, cum ar fi la
fiecare 2 ore. Este bine sa se marcheze clar baia si toaleta cu semne; se pot folosi
desene atunci cand persoana respectiva nu mai poate intelege cuvintele. Se pot folosi si
pampers pentru adulti sau captuseli sau lenjerie intima absorbante. In cazul in care
incontinenta este o problema nou aparuta, este bine sa se vada daca aceasta nu este
cauzata de o alta afectiune, cum ar fi infectia de tract urinar. 
Persoanele de ingrijire trebuie sa nu uite sa solicite suportul din partea altor membri ai
familiei sau a prietenilor. Apelarea la consiliere si la centrele de ingrijire temporara poate
fi de ajutor in depasirea momentelor de suprasolicitare sau a perioadelor stresante.
Serviciile de nursing (ingrijire) la domiciliu
Chiar in ciuda celui mai bun tratament, o persoana cu dementa progresiva va avea un
declin, poate pana in punctul in care persoana de ingrijire nu mai poate fi capabila din
punct de vedere fizic, emotional sau financiar sa asigure asistarea ei. Persoana cu
dementa poate incepe sa dezvolte probleme de comportament incontrolabile sau poate
prezenta alte conditii medicale sau alte nevoi terapeutice carora o persoana de ingrijire
nu le poate face fata. Sunt disponibile anumite tipuri de modalitati de ajutorare, desi
multe din persoanele cu dementa necesita o ingrijire permanenta (24 de ore din 24)
incepand de la un anumit moment. Luarea deciziei in ceea ce priveste apelarea la un
serviciu de nursing la domiciliu este adeseori foarte dificila; fiecare familie trebuie sa ia in
considerare situatia financiara, capacitatea emotionala si alte variabile.

Tratament medicamentos
Doctorii folosesc medicamente pentru tratarea dementei in urmatoarele scopuri: 
- corectarea unei conditii subiacente care cauzeaza dementa, ca de exemplu
administrarea de hormoni tiroidieni in caz de hipotiroidism, de vitamine in caz de deficit
de vitamina B12 sau antibiotice pentru infectii 
- mentinerea functiei mentale cat mai mult timp posibil in cazul in care dementa nu poate
fi recuperata 
- prevenirea agravarii dementei vasculare prin accidente vasculare cerebrale de mici
dimensiuni, la persoanele cu tensiune arteriala crescuta si nivel crescut de colesterol 
- managementul depresiei, insomniei, halucinatiilor, agitatiei si agresivitatii. 

Medicii pot prescrie urmatoarele medicamente care sa ajute la mentinerea functiei

mentale : 
- inhibitori de colinesteraza 
- memantine. 

Doctorul poate prescrie medicamente pentru tensiunea arteriala crescuta si pentru

nivelul crescut de colesterol, atunci cand aceste conditii sunt prezente, fiind factori de
risc pentru dementa vasculara. Aceste medicamente nu pot recupera dementa instalata
deja, dar ele pot preveni aparitia in viitor de noi accidente vasculare cerebrale si de boli
 12

cardiace care pot provoca o noua vatamare a creierului. 

- medicamente pentru scaderea tensiunii arteriale includ inhibitorii enzimei de conversie
ai angiotensinei sau diuretice 
- medicamente pentru scaderea colesterolului, numite statine. 
Medicamente prescrise pentru controlarea problemelor de comportament sau ale
tulburarilor de dispozitie sunt: 
- antidepresive pentru tratarea depresiei, care este frecvente in dementa 
- medicamente precum risperidona (Rispolept) sau olanzapina (Zyprexa). Acestea pot fi
utile in tratamentul anumitor simptome, precum anxietatea, starile de agitatie, tulburarilor
de somn, convingerilor false sustinute cu tarie (iluzii) si halucinatiilor. 

De retinut!

Medicamentele risperidona (Rispolept) si olanzapina (Zyprexa) sunt utilizate pentru

reducerea problemelor de comportament si a manifestarilor psihotice la persoanele cu
dementa. Totusi, acestea si alte medicamente asemanatoare au unele riscuri
cunoscute: 
- in aprilie 2005, Asociatia pentru Aprobarea Medicamentelor si a Alimentelor din SUA
(FDA - Food and Drug Administration) a anuntat in mod public ca poate exista un risc
crescut de deces la persoanele cu dementa care urmeaza un tratament cu antipsihotice
atipice. Antipsihoticele atipice sunt Zyprexa, Rispolept, quetiapina (Seroquel), clozapina
(Leponex), ziprasidona (Geodon, Zeldox) si aripiprazole (Abilify). FDA a cerut firmelor
producatoare a acestor medicamente sa adauge la prospecte o casuta in care sa se
atentioneze asupra cresterii riscului de deces si in care sa se mentioneze ca aceste
medicamente nu sunt aprobate pentru a fi utilizate in tratamentul dementei 
- in plus, firma producatoare a Rispoleptului a adaugat un avertisment ca ar putea exista
un risc mic de accident vascular cerebral la unii varstnici care iau acest medicament. De
aceea trebuie discutat cu doctorul curant care sunt riscurile in cazul administrarii acestor
medicamente. Au mai fost studiate unele medicamente noi, cum ar fi oxiracetam si
pentoxifilina. Acestea sunt inca in stadiu de experiment si nu au fost inca studiate cu
rigurozitate in cazul altor demente in afara de cea Alzheimer. 
Recomandarea FDA in legatura cu antidepresivele. FDA a stabilit o conduita pentru
pacienti, familii si doctori pentru a se monitoriza indeaproape adultii si copiii care
urmeaza un tratament cu antidepresive, pentru a vedea daca apar semne ale unui
comportament sinucigas. Acest lucru este deosebit de important la inceputul
tratamentului sau atunci cand dozele sunt modificate. 
De asemenea, FDA recomanda ca persoanele care iau antidepresive sa fie tinute sub
observatie pentru a se observa daca apare o crestere a anxietatii, atacuri de panica,
agitatie, iritabilitate, insomnie, impulsivitate, ostilitate sau stari maniacale. FDA nu
recomanda ca persoanele sa inceteze sa ia antidepresive, ci doar ca cei care urmeaza
acest tratament sa fie monitorizati si, in cazul in care apare o situatie ingrijoratoare, sa fie
consultat un doctor.
Tratament chirurgical 

In cazuri rare, tratamentul chirurgical poate fi folosit pentru indepartarea unei tumori
cerebrale sau pentru tratarea unei hidrocefalii cu presiune normala, ambele conditii
medicale putand cauza dementa. 
Alte cauze de dementa nu pot fi tratate pe cale chirurgicala. 

Alte tratamente
 13

Cercetatorii fac in prezent investigatii cu numeroase medicamente pentru a vedea daca

se poate preveni sau daca se poate intarzia dezvoltarea dementei. 
De exemplu, un studiu a aratat ca persoanele cu dementa vasculara carora li s-a
administrat Ginkgo Bilboa, un medicament din plante, au avut o usoara ameliorare a
abilitatilor mentale. Totusi, acest studiu a avut o rata crescuta de persoane care au
abandonat tratamentul, asa ca este nevoie de mai multe studii pentru a se vedea daca
intr-adevar ginkgo poate fi considerat un medicament eficient. 
Se fac cercetari de asemenea pentru a se vedea daca medicamentele antiinflamatoare
nonsteroidiene (AINS), medicamentele care scad nivelul colesterolului (statinele),
vitamina E si alte antioxidante pot fi utile. 

Persoanele cu dementa pot beneficia de un program de grup structurat, care ii

incurajeaza sa se concentreze asupra unei varietati de subiecte si sa gandeasca in mod
creativ, atat cat pot in limitele lor, datorate afectiunii. Acest tip de program, denumit
uneori orientare in realitate sau terapie de stimulare cognitiva, se face in unele centre
specializate in ingrijirea persoanelor cu aceasta afectiune.

Profilaxie
Dementa este dificil de prevenit deoarece cauza majoritatii afectiunilor care o provoaca
nu este cunoscuta. Totusi, se pot preveni declinurile ulterioare datorate dementei multi-
infarct prin reducerea riscului de boli cardiovasculare. 
Acest risc poate fi scazut prin: 
- tratarea sau prevenirea cresterii tensiunii arteriale 
- abandonarea sau evitarea fumatului 
- mentinerea unei greutati corporale adecvate, fapt care reduce riscul de diabet zaharat
si de tensiune arteriala crescuta, ambele fiind factori de risc pentru dementa 
- mentinerea nivelului de colesterol in limitele normale 
- efectuarea regulata de exercitii fizice. 

La persoanele care au avut deja un accident vascular cerebral, tratarea tensiunii arteriale
crescute reduce riscul de aparitie a unui alt accident vascular cerebral cu 20%.
Administrarea de aspirina pentru prevenirea formarii de cheaguri de sange scade riscul
unui nou accident vascular cerebral cu 17%. Unele persoane varstnice pot dezvolta
simptome care par a fi datorate dementei, dar care de fapt sunt rezultatul actiunii unor
medicamente care nu interactioneaza bine unele cu altele. Se poate evita aceasta
problema discutand cu doctorul si informandu-l pe acesta de toate medicamentele pe
care le ia persoana respectiva - atat cele prescrise de un alt medic cat si cele luate fara
prescriptie medicala - precum si de vitaminele, preparatele din plante si suplimentele
nutritive administrate concomitent.
Un studiu de cercetare a demonstrat ca persoanele varstnice care au participat cu
regularitate la activitatile din timpul liber care au solicitat un efort mental au redus riscul
de dementa. Cititul, jocul de sah sau de table, cantatul la un instrumet muzical si dansul,
toate pot fi utile, dar cel mai probabil poate fi benefic orice hobby care mentine creierul in
activitate. 
Unele studii sugereaza ca un consum scazut sau moderat de alcool (adica 1 pana la 6
pahare pe saptamana) poate reduce riscul de dementa la persoanele in varsta.
Deoarece consumul excesiv de alcool poate cauza dementa, acest subiect este inca
intens dezbatut de catre cercetatori. 

Un studiu mai vechi a demonstrat ca persoanele de 50 de ani sau mai in varsta care au
urmat un tratament cu statine pentru scaderea nivelului sanguin al colesterolului a scazut
 14

riscul de dezvoltare a dementei. Mai multe studii mai recente nu au sustinut aceasta
ipoteza, ca statinele ar reduce riscul de dementa. Totusi, aceste studii s-au facut pe
persoane de 65 ani sau mai in varsta. Nu sunt date care sa arate daca inceperea
administrarii de statine la o varsta mai tanara ar putea preveni aparitia dementei.