132 Carmen COZMA fara greseala si-i prieten al aproapel valoare, nuantata in morala crestina prin instituirea ‘ubirii — cca ubire a semenuluf, inclusiv'a vrajmagului Dar, ca infelepciume practicd ~ "habitus al acti ratiune si adevar, avind ca object binele uman"™ -, ce nu este exclusiy rational, corespunzind uncia din’ diviziunile ‘pirtii rationale’ @ sufletului, celei ‘opinative’, cu funetie de a armoniza intregul sufletess, aceasta ‘Variatie a virtuti’, asupra careia am zabovit, apropie de o ali: cumpatarea { sophrosine (owppoovrn) ~ despre care Atistotel me spune c& reprezinti chiar "calitatea ce salveazd injelepeiunea™®, Cumpatarea sau tomporanja, in perspectivi aretelogic®. ‘inseamna autodisciplina, stapinirea_de sine, autocontrolul = determinante ale caracterului, de maxima important pentru ome ‘contemporan, om ‘Apreciati cu justefe din vechime, aceasti specie a angajeazA echilibrul pasiunilor. vointei si ratiunii, asigurind miisurd’ in (ot ce intr in spectrul morale plicere, fericire, utilities. datorie, iubire etc. Starca cea mai bund a fost mereu socotiti a fi acces « concilierii contrariilor, in sufletul omului (Pitagors: 'ratiune-mints- pasiune’; Platon: ‘ratiume-pasiune generoasi-poftd senzualal / "vous Sopio¢-entGoyta’), in univers, intre om si univers, data find actiumes ‘dreptei masuri' /‘uecornc’ cu puterea unui “legzmint (Pitagora, Plaiom, Aristotel). Concept-cheie in sccrato-platonism, sophrosyne este semn de “plstrare a inteligentei’, cu raportare Ia esenfial: expresie bee pentru statutul de a fi om. - in Republica, sophrosyne atrage toate celelalte: aaa cardinale ale virtupii (dreptate, curaj, infelepciune), actionind binele personal - unitate armonioasa sufleteasca -, pentru binele organizare practict a cetiti, ca “bund inelegere /../ ce se intinde pris "6! Idem, 9.327. '6 Aristoiel, op.cit, 1140b 20. "© dem, 11406 10. ' Platon, Craiyios, 41 1e.Introducere in aretelogie. Mic tratat de etict ‘ntreaga cetate si prin toate plirtile sale""* -, pentru -in cele din unm ~ ‘cosmizarea’ . asezarea ‘in ordine’ prin echilibrarea tensiunilor: ideal- il, contemplare-aciune. De la acceptiunea homerica: "bunul-simt, si aceea dati de etre ‘echilibru gi just’ misuril, cagpoouvn / sophrosyne capi, prin Platon si Aristotel, infelesul unei valori complexe, posibile desi nu uusoare pentru om. Ea vizeazA infelepciunea morald, chibcwinfa 3} prevederea'™; este conditie 2 sdnatatii, a linistei, a libertaii spiritului; o ‘anume eunoastere pe care omul are 2 0 dobindi, spre a nu cAdea in nesocotinfa de a se iluziona cu privire la ceea ce stie / a nu cadea in nebunie (aphrosyne). Sophrosyne este 0 calitate firs de care infelepeiunca, curajul gi dreptatea nu doar ii pierd continutul moral’, dar chiar "sint urite gi diunatoare", "stricitoare"”'. CAci, sophrosine este moderatia, adica o excelenta; este dreté / virturea, culme ingusta intre dow’ genuni antagoniste; "este o reglare volunteré a pulsiunilor i, este afirmarea sinatoasi a puterii noastre de a exista"””. ‘Moderatie, temperanfa, cumpétare, ‘sophrosyne' di seama de 0 demnitate a comportarit - in coordonatele: personala, sociala, cosmie- div prin cuprinderea adevarului c& "toate sint pe masura ficciruia"””, proiectie a semnificatiei desdvirgirii intra virtute. In relatie, prioriter, eu infelepeiumea, sophrosyne este virtutea-buna ‘masurd prin care omul probeaza cunoasterea necesaré a lucrurilor, spre 12 se folosi si a se bucura de ele ‘cum se cade’. Nu mai putin, spre a disceme adevérata 'plicere’, care nut aserveste, nu-l supune in jt a propriilor dorinfe, necesititi, slabiciuni, obisnuinte, ci contribuie 1a libertatea, la fericirea lui. "Cumpatarea - sul André Comte-Sponville - este aceasti moderajic prin care riminem stipinii plicerilor noastre, in loc si le devenim sclavi. Ea este bucurie liberd si cu atit mai mare cu cit se bucuri de propria ei libertate. /.../ Platon, Republica, 4322, \ c£Platon, Alcibiade. "ef Platon, Charmides. Platon, Lanes, 193d. " André Comte-Sponville, op.cit, p-S0. " Platon, Apararea lui Soc134 Carmen COZMA Pliceri cu atit mai curate cu cit sint mai fibere. Mai pline de bueurie, clei sint mai bine stipinite. Cu atit mai senine, cu cit sint mai putin Cumpetarea e 0 inalta confirmare a intelesului virnii ea medie intre extreme, acord cu rajiunea, conformare la natura, la legen ei suveran&: armonia. Conceptul nostru este simbolic pentru constiinia dinamicii vietii: tensiune a contrariilor, dar care se si echilibreazi: manifestate a rayiunii de a fi, normalitate, constructie, trainicie, ordine, existent in(tru) Fire; activare a sensului pocitiv, ascendent, in faply & cea ce trebuie si acopere umamul. Este ceea ce, dincolo de meandre frecitoare in vreme, in fondul launtric, defineste si cultura etic® romdneasca: increderea_ in rinduiala, —masura, cumintenie, “cosmicismal” ce réizbate din ansamblul feptuirilor creatorului anonim, ‘ntr-o bogati sapientialitate folcloric, dar si din lucriri ale unor importanti earturari, precum Lucian Blaga, Mircea Eliade, Vladimir ‘Streinu, Mihai Ratea, Ovidiu Papadima, Constantin Noica. Sophrosyne / cumpitarea vorbeste mult despre cugetul etic, despre inteligenti (teoretic’ si practic’ educati), despre rezonabilitatea cu functie de a preveni, dea limita propagarea raul, de a indrepia si/sau a optimiza stari de tucruri ce par a scapa de sub controlal omului, de @ modera excesul de individualism si de particularizare, de a institui actiunea rational marcati de seop nobil. Cu deosebire, in Iumea de azi, sensul initial al categoriel ‘cumpiiaril ~ un sens intelectual si moral / "sinatate 2 spiritului” ~ se cere a fi reactualizat. Cel care arc sophrosjne, are judecat& limpede $3 simt al masurii; demonstreazi decent, calm, seriozitate; infelege Valoarea echilibrului si ordinii; dispune de capacitatea de a (se) conduce, apt find a disceme - atit pentru sine, cit si pentru semeni - fntre ‘bine’ gi ‘rdw. A fi 'sophrén’ presupune a dovedi stipinire rationals 2 afectelor, control, precautie, prodenfi, a face totul in rinduialé, is liniste, cu un soi de smerenie, chiar, Veloare intelectual-morald, sophrosyne inseamna canoastere de sine, cunoastere a cunoasterii gi a necunoasterii, cu orientare spre ‘nsugirea, spre stvirsinea a ceea "ce e sinitos si drept", "frumos dar si ™ André Comte-Sponville, op.cit, p46,crate se va fi pronuntat constant pentru cumpatare femperanga: prin aceasta, omul ajunge la multumirea, la bucuria data de cele necesare gi firesti, nemaiconsumindu-se penteu a afla ‘placer’ / ‘nevoi’ artificiale, find folos, ba chiar disteugitoare. © detagare benefica se cucereste prin eumpanare, prin "faptul de a nu te Kisa aprig stimnit de dorinte, si de a te purta faja de ele cu nepasare, fara sa-ti pierzi capul” - ne spune Socrate!”, aceasta, oda ompatibilitate intre’virtutea cumpatari’ si dorinta exagerat& pentru Tucruri, respectiv cidere tipinirea’ lucrurilor (cum, de pilda, in prezent se intimpla in cazul arghirofiliei on al setei de popularitate). Aplecindu-ne asupra textului Republici, aftém c&"e cu neputing’ ca dragostea de bogitie, prefuirea banilor si se impace cu dobindirea cumpatirii"'” pult, “oamen chibauiti - se precizeard in Gorgias - sint mai fericiti decit cei fara masura"”*; cei dintii trudese inu-o lucrare statornicd gi bine annonizati, in liniste 31 cumpitare; pe cind ceilali sint chinuigi de nestépinire in a achizitiona continu - in planul existentei exterioate, instrdinate de sine -, incit nu mai au rgazul pentru ceea ce € cel mai important: ingrijirea sufletului: si, desi ‘cistiga’ la vedere, picrd mai mult, sint nefericit In aoe: Aristotel, care nu e7iti a ne spune cf fericirea "rerida in rigar"™” a - de fiecare rivnita - necesita alm, independenta in raport cu. servitutile cotidiene - inclusiv in infGtisarca atractivd a jocului, distractici, divertismentului, a ‘placerilor’ facile si trecdtoare. Desigur, fericirva presupune a face uz gi de acestea dar nu abuz! - ceea ce ar fi doar o risipire 2 omului, consum de energie in van, daca nu chiar in efecte malefice; in ulm instani&, 0 falsa fericive. °° Praton, Charmides, 16 © Platon, Phaidon, 68e. Platon, Republica, 533d ® Platon, Gurgias, 493d. ° Aristotel,op.cil., 177 5