În 

agricultură , tractorul agricol , denumit și tractor agricol ,

(din latinescul trahere , a remorca) este definit ca o centrală electrică mobilă, este
un mijloc utilizat în agricultură pentru a remorca o remorcă sau a agăța
echipamente specifice pentru lucrările agricole. Aparținând familiei de mașini
agricole autopropulsate , în mecanica agricolă este considerată o mașină de
conducere , în timp ce mașinile agricole care efectuează munca tractată de tractor
(cum ar fi plugul ) sau cuplate la prinderea sa de putere (cum ar fi distribuitorul de
îngrășăminte ) se numesc mașini în functiune.
Tractorul s-a născut în 1889 în Statele Unite , deși primele modele sunt dificile și
foarte grele. Tractorul, definit ca o „centrală electrică mobilă”, a fost punctul forte
al mecanizării agricole și al agriculturii moderne. În peste 100 de ani de istorie,
tractorul agricol s-a îmbunătățit, s-a îmbunătățit și s-a finalizat. De fapt,
îmbunătățirea și descoperirea noilor tehnologii au însoțit tractorul, permițându-i să
capete o importanță tot mai mare. Cele mai recente exemple de tractoare sunt
adevărate lucrări de ingeniozitate tehnologică, care oferă orice tip de confort
operatorului care le folosește, limitând intervențiile obositoare și enervante în
fiecare aplicație. De-a lungul timpului, tractorul s-a adaptat la toate nevoile
utilizatorilor și la toate tipurile de instrumente, oferind o gamă tot mai largă de
aplicații. Introducerea de noi dispozitive și organe, cum ar fi ridicarea hidraulică,
preluarea puterii, tracțiunea dublă și așa mai departe, au lărgit orizonturile
tractorului, transformându-l în mașină agricolă prin excelență. Primele tractoare au
fost locomobilele cu aburi, după tractoarele testacalda, tractoare diesel până la
tractoare până astăzi (tractor cu roți și Caterpillar ).funcțiune .