Geto-dacii v.

s persilor
Geții (în latină Getae) au fost un popor tracic, care în jurul anului 339 î.Hr. locuia pe ambele maluri
ale cursului inferior al Dunării. Istoricul antic Strabo a arătat[1] că dacii și geții „vorbesc aceeași
limbă”. Iar Trogus Pompeius afirma că geții și dacii erau identici[2]. Singura deosebire între cele două
grupuri consta în împrejurarea că geții locuiau la câmpie în timp ce dacii trăiau în zonele mai înalte,
montane.
Geții au fost menționați pentru prima dată în 468 î.Hr. de către Sofocle în tragedia Triptolemos.
[3]
 Herodot i-a introdus în istorie prin următoarea mențiune: „geții sunt cei mai bărbați și mai drepți
dintre traci”. Istoricul Tucidide spune că geții aveau aceleași arme și mergeau călăre ca și sciții. În
timpul expediției lui Darius I (522-486 î.Hr.) împotriva sciților (513 î.Hr.), geții i s-au opus, însă în cele
din urmă au fost înfrânți, împreună cu celelalte neamuri tracice din dreapta Dunării. După înlăturarea
ocupației persane (în secolul V î.Hr.), geții din dreapta Dunării plăteau tribut Regatului Odris, până
ce acesta a fost supus de Filip II, regele Macedoniei (aprox. 340 î.Hr.). Întrucât geții din dreapta
Dunării deveniseră dependenți de Macedonia, regii macedoneni au ridicat pretenții de stăpânire și
asupra geților din nordul Dunării, însă încercările lui Alexandru cel Mare (335 î.Hr. și 327 î.Hr.)
și Lisimah (310 î.Hr.) de a-i supune au eșuat.
Ulterior, geții din stânga Dunării au avut ciocniri cu bastarnii, un popor germanic care între 200 și
100 î.Hr. au ocupat poalele nord-estice ale Carpaților și malurile Nistrului. După lupte îndelungate,
bastarnii au fost învinși de daci, locuitorii regiunilor muntoase, care mai apoi rămân stăpâni și pe
câmpia răsăriteană până la Nistru.
Din secolul I î.Hr., în nordul Dunării predomină numele și neamul dac, iar numele geților se
păstrează mai ales în sudul Dunării. În Scythia Minor (Dobrogea) au mai domnit trei regi
geți: Roles, Dapyx și Zyraxes. După ce romanii au ocupat teritoriile tracice din sudul Dunării, geții
sud-dunăreni au fost consemnați în izvoarele scrise cu denumirea moesi.
În zona geților de la sud de Dunăre (moesi), s-au făcut numeroase descoperiri arheologice, care
dezvăluie nivelul deosebit de civilizatie a geților. Una dintre aceste descoperiri este despre
cunoștințele avansate ale getilor, ei efectuând plombe dentare și chiar coroane dentare artificiale,
conform profesorului arheolog Diana Gergova din Bulgaria.[4]
Dacii/geții au fost cunoscuți și prezentați de istoricii antici și ca "filozofi naturali" [1]; citat: "Dio
Chrysostom described the Dacians as natural philosophers."