Encefalul funcționează ca un sistem centralizat complex la un nivel superior, ce

coordonează comportarea organismului în funcție de informațiile primite.

De fapt, nu toate informațiile de la nervii periferici ajung până la scoarța

cerebrală ci, prin împletiturile nervilor (plexuri), sunt reținute în unii centri
nervoși externi, precum măduva spinării sau bulbul rahidian. Deci, la unele
informații reacționăm inconștient, prin reflexe.

La animalele cu un sistem nervos superior, precum la om, există acest sistem nervos
autonom, care funcționează independent de sistemul nervos central (din creier).

Acest sistem nervos autonom coordonează mai rapid, ușurează activitatea creierului,
care ar fi supraîncărcat de informații, putând ajunge la blocarea activității
cerebrale (inhibiția corticală). Printre astfel de reflexe ale sistemului nervos
vegetativ se pot aminti: respirația, activitatea cardiacă, digestia, excreția,
setea și reproducerea.

Funcția creierului se realizează printr-o rețea densă de neuroni. Această

activitate a creierului se măsoară prin EEG (electro-encefalo-gramă), care
stabilește intensitatea biocurenților produși la acest nivel.

Diferențierea structurală și funcțională a celulelor nervoase cu diferite ierarhii

pe scara evoluției speciilor se manifestă prin apariția inteligenței și a
capacității de a învăța, prin proprietățile plastice neuronale.

Anatomie