nimile peștilor sunt bicamerale: un atriu și un ventricul.

La pești, sistemul este

format dintr-un singur circuit. Sângele trece prin branhii, apoi în organism, iar
apoi ajunge la inimă. Inima este unicul mușchi care se contractă ritmic, pe tot
parcursul vieții.

Amfibienii și reptilele (exceptând crocodilii) au inimă tricamerală, în care

sângele oxigenat de la plămâni și cel neoxigenat din organism intră prin atrii
separate, și este trimis prin valva spirală către vasul de sânge corespunzător -
aorta pentru cel oxigenat și artera pulmonară pentru cel neoxigenat. Valva spirală
este esențială pentru a reduce gradul de amestecare a celor două tipuri de sânge,
permițând astfel animalului o rată metabolică mai înaltă, o activitate mai intensă
decât altfel.

Crocodilii, păsările și mamiferele dețin inimi cu patru camere complet separate.

Există astfel două „pompe”, una pentru atrii și una pentru ventricule. Se consideră
că inima tetracamerală a păsărilor a evoluat independent de cea a mamiferelor.