asdasdskfihashdfkjnaskdf

safd;aklsdmflkasmdf
as
df asd
f
asdf
asdf
asdflasmdifjZXc
'xv
esae ceadai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui
element chimic.[1] Orice solid, lichid, gaz și plasmă este compus din atomi neutri
sau ionizați. Atomii sunt foarte mici; dimensiuni tipice sunt în jur de 100 pm (a
zecea miliardime dintr-un metru).[2] Atomii nu au limite bine definite și există
diferite moduri de a defini dimensiunea, care dau fiecare valori diferite, dar
apropiate ca valoare.
dczcomii sunt suficient de mici încât încercarea de a le prezice comportamentul
folosind fizica clasică — de exemplu, ca și cum ar fi niște bile de biliard — dă
predicții vizibil incorecte din cauza efectelor cuantice. Prin dezvoltarea fizicii,
modelele atomice au încorporat principii cuantice pentru a explica și prezice mai
bine acest comportament.
aa
Fiecaare atom este format dixc
Electronii unui zxm sunt atrași de protonii dia nucleul atomic de această forță
electromagnetică. Protonii și neutronii din nucleu sunt atrași unul de celălalt
printr-o altă forță, forța nucleară, care de obicei este mai puternică decât forța
electromagnetică de respingere ce acționează între protonii încărcați pozitiv. În
anumite circumstanțe, forța electromagnetică de respingere poate deveni mai
puternică decât forța nucleară, și nucleonii pot fi astfel scoși din nucleu, lăsând
în urmă un element diferit: dezintegrarea nucleară rezultă în transmutație
nucleară.

Numărul de protoni din nucleu definește elementul chimic căruia îi aparține

atomula: de exeamplu, toți atomii de cupru conțin 29 de protoni. Numărul de
neutroni definește izotopul eleme