GEOMETRIE

DESCRIPTIVĂ
METODELE GEOMETRIEI DESCRIPTIVE
 SCHIMBAREA DE PLAN DE PROIECŢIE
• Această metodă permite ca elementele geometrice
să fie aduse în poziţii particulare prin modificarea
sistemului de referinţă.
• Se poate schimba fie planul vertical de proiecţie, fie
planul orizontal de proiecţie, fie, succesiv, ambele
plane de proiecţie.
• Planele de proiecţie sunt schimbate astfel încât
elementul urmărit să ocupe o poziţie particulară faţă
de planul de proiecţie modificat.
 SCHIMBAREA DE PLAN DE PROIECŢIE
Schimbarea planului vertical de proiecţie
Schimbarea planului vertical de proiecţie pentru un punct
• Rămân neschimbate: cota şi proiecţia
orizontală a punctului.
• Se modifică: axa de proiecţie (O1x1),
depărtarea şi proiecţia verticală a punctului.

EPURA
 SCHIMBAREA DE PLAN DE PROIECŢIE
Schimbarea planului vertical de proiecţie
Schimbarea planului vertical de proiecţie pentru o dreaptă:
 Se realizează schimbarea de plan pentru două puncte ale dreptei, A şi B.

EPURA

Dreapta poate fi transformată într-o frontală:

• Noua axă de proiecţie (O1x1) va fi
paralelă cu proiecţia orizontală (d) a
dreptei;
• Rămân neschimbate: cotele şi proiecţiile
orizontale ale punctelor.
 SCHIMBAREA DE PLAN DE PROIECŢIE
Schimbarea planului vertical de proiecţie
Schimbarea planului vertical de proiecţie pentru un plan

EPURA
Planul poate fi transformat într-un plan de
capăt:
• Noua axă de proiecţie (O1x1) va fi
perpendiculară pe urma orizontală (Ph) a
planului;
• Intersecţia axei (O1x1) cu urma (Ph)
determină punctul Px1;
• Schimbarea de plan a punctului M(m,m′),
luat pe urma verticală (Pv) a planului,
determină pe m1′, cel de al doilea punct
al urmei verticale (Pv1).
 SCHIMBAREA DE PLAN DE PROIECŢIE
Schimbarea planului orizontal de proiecţie
Schimbarea planului orizontal de proiecţie pentru un punct

• Rămân neschimbate: depărtarea şi proiecţia

verticală a punctului.
•Se modifică: axa de proiecţie (O1x1), cota şi
proiecţia orizontală a punctului.

EPURA
 SCHIMBAREA DE PLAN DE PROIECŢIE
Schimbarea planului orizontal de proiecţie
Schimbarea planului orizontal de proiecţie pentru o dreaptă:
 Se realizează schimbarea de plan pentru două puncte ale dreptei, A şi B.

EPURA

Dreapta poate fi transformată într-o orizontală:

• Noua axă de proiecţie (O1x1) va fi paralelă
cu proiecţia verticală (d’) a dreptei;
• Rămân neschimbate: depărtările şi
proiecţiile verticale ale punctelor.
 SCHIMBAREA DE PLAN DE PROIECŢIE
Schimbarea planului orizontal de proiecţie
Schimbarea planului orizontal de proiecţie pentru un plan

EPURA
Planul poate fi transformat într-un plan vertical:
• Noua axă de proiecţie (O1x1) va fi
perpendiculară pe urma verticală (Pv) a
planului;
• Intersecţia axei (O1x1) cu urma (Ph)
determină punctul Px1;
• Schimbarea de plan a punctului M(m,m′),
luat pe urma orizontală (Ph) a planului,
determină pe m1, cel de al doilea punct
al urmei orizontale (Ph1).
 METODA ROTAŢIEI
Prin această metodă elementele geometrice din spaţiu sunt aduse
în poziţii particulare faţă de planele de proiecţie, prin rotirea în jurul
unei axe fixe, perpendiculară pe unul din planele de proiecţie.

• În funcţie de poziţia axei de rotaţie deosebim rotaţia de

nivel şi rotaţia de front.
– La rotaţia de nivel axa de rotaţie este o dreaptă verticală
iar punctele se rotesc în jurul ei, în plane de nivel.
– La rotaţia de front axa de rotaţie este o dreaptă de capăt
iar punctele se rotesc în jurul ei, în plane de front.
– Punctele situate pe axa de rotaţie rămân pe loc, fiind propriile lor
rabătute.
 ROTAŢIA
Rotaţia de nivel
Rotaţia de nivel pentru un punct
• La rotaţia de nivel axa de rotaţie este o dreaptă de verticală iar
punctele se rotesc în plane de nivel. Proiecţiile orizontale ale punctelor
descriu arce de cerc cu centrul în proiecţia orizontală a axei de
rotaţie, iar proiecţiile lor verticale se deplasează paralel cu axa (Ox).

EPURA
 ROTAŢIA
Rotaţia de nivel
Rotaţia de nivel pentru o dreaptă
Se rotesc două puncte ale dreptei. Pentru simplificare, axa de rotaţie se ia printr-unul
din puncte B(b,b’), care rămâne fix, şi se roteşte doar celălalt punct, A(a,a’).
Dreapta este transformată într-o frontală. Punctul A este rotit asfel încât (ba1)ll(Ox).

EPURA
 ROTAŢIA
Rotaţia de nivel
Rotaţia de nivel pentru un plan
Axa de rotaţie este concurentă cu planul în ( , ’). Planul va fi transformat într-un
plan de capăt. Se roteşte urma orizontală prin intermediul perpendicularei ( m), până
ajunge perpendiculară pe (Ox). Punctul rămâne în plan, urma verticală a planului
trecând prin ’.

EPURA
 ROTAŢIA
Rotaţia de front
Rotaţia de front pentru un punct
• La rotaţia de front axa de rotaţie este o dreaptă de capăt iar
punctele se rotesc în plane de front. Proiecţiile verticale ale punctelor descriu
arce de cerc cu centrul în proiecţia verticală a axei de rotaţie, iar proiecţiile
lor orizontale se deplasează paralel cu axa (Ox).

EPURA
 ROTAŢIA
Rotaţia de front
Rotaţia de front pentru o dreaptă
Se rotesc două puncte ale dreptei. Pentru simplificare, axa de rotaţie se ia printr-unul
din puncte B(b,b’), care rămâne fix, şi se roteşte doar celălalt punct, A(a,a’).
Dreapta este transformată într-o orizontală. Punctul A este rotit asfel încât (b’a’1)ll(Ox).

EPURA
 ROTAŢIA
Rotaţia de nivel
Rotaţia de nivel pentru un plan
Axa de rotaţie este concurentă cu planul în ( , ’). Planul va fi transformat într-un
plan vertical. Se roteşte urma verticală prin intermediul perpendicularei ( ’m’), până
ajunge perpendiculară pe (Ox). Punctul rămâne în plan, urma orizontală a planului
trecând prin .

EPURA
 METODA RABATERII
• Rabaterea reprezintă un caz particular al rotaţiei. Prin rabatere se
înţelege rotirea unui plan [P], oarecare sau proiectant, în jurul uneia din
dreptele sale, până când acesta se suprapune sau devine paralel cu
unul din planele de proiecţie.
• Spre deosebire de rotaţie, unde axele se aleg perpendiculare pe unul
din planele de proiecţie, la rabatere axele sunt conţinute în planele de
proiecţie, sau paralele cu unul din aceste plane.
• Rotaţia diferitelor puncte în timpul rabaterii se realizează în plane
perpendiculare pe axa de rabatere.
• Punctele situate pe axa de rabatere rămân nemişcate, fiind propriile
lor rabătute.
 RABATEREA
Rabaterea planelor proiectante
Rabaterea unui plan vertical pe planul orizontal de proiecţie
Axa de rabatere este urma orizontală (Ph). Punctele din plan se rotesc în jurul acestei
axe în plane perpendiculare pe ea, descriind cercuri de rază egală cu cota punctului
respectiv. Rabătutul punctului M(m,m’) este punctul Mo. Rabătuta urmei verticale a
planului este perpeniculară pe urma orizontală a acestuia.

EPURA
 RABATEREA
Rabaterea planelor proiectante
Rabaterea unui plan vertical pe planul vertical de proiecţie
Axa de rabatere este urma verticală (Pv). Punctele din plan se rotesc în jurul acestei
axe în plane perpendiculare pe ea, descriind cercuri de rază egală cu distanţa de la Px
la proiecţia orizontală a punctului respectiv. Rabătutul punctului M(m,m’) este punctul
Mo. Rabătuta urmei orizontale a planului se suprapune peste axa (Ox).

EPURA
 RABATEREA
Rabaterea planelor proiectante
Rabaterea unui plan de capăt pe planul orizontal de proiecţie
Axa de rabatere este urma orizontală (Ph). Punctele din plan se rotesc în jurul acestei
axe în plane perpendiculare pe ea, descriind cercuri de rază egală cu distanţa de la Px
la proiecţia verticală a punctului respectiv. . Rabătutul punctului M(m,m’) este punctul
Mo. Rabătuta urmei verticale a planului se suprapune peste axa (Ox).

EPURA
 RABATEREA
Rabaterea planelor proiectante
Rabaterea unui plan de capăt pe planul vertical de proiecţie
Axa de rabatere este urma verticală (Pv). Punctele din plan se rotesc în jurul acestei
axe în plane perpendiculare pe ea, descriind cercuri de rază egală cu depărtarea
punctului respectiv. Rabătutul punctului M(m,m’) este punctul Mo. Rabătuta urmei
orizontale a planului este perpeniculară pe urma verticală a acestuia.

EPURA
 RABATEREA
Revenirea din rabatere
Operaţia inversă rabaterii poartă denumirea de revenirea din rabatere sau
ridicarea rabaterii. Prin revenirea din rabatere se determină proiecţiile unor
puncte, drepte sau figuri plane, cunoscute în poziţie rabătută.
Operaţiile necesare pentru revenirea din rabatere se efectuează în ordine
inversă celor pentru rabatere, astfel încât plecând de la poziţia rabătută a
elementului geometric să se determine proiecţiile acestuia.

Se construiesc proiecţiile hexagonului regulat,

situat într-un plan de capăt, pentru care se
cunosc centrul cercului circumscris şi un vârf A.
• După ce s-a construit în rabatere hexagonul
înscris în cercul de centru o şi rază l o Aol, se
determină proiecţiile punctelor B, C, D, E, F, prin
revenire din rabatere.