Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea Transilvania Brașov PROIECT DE DIPLOMĂ

Facultatea de Construcții
GATEIU ALEXANDRU – DUMITRU

Cuprins
1. DATE GENERALE ............................................................................................................................... 3
1.1. Obiectivul documentaţiei .................................................................................................................. 3
1.2 . Denumirea lucrarii .......................................................................................................................... 3
1.3. Proiectant ........................................................................................................................................... 3
1.4. Beneficiar/Investitor.......................................................................................................................... 3
1.5. Amplasament constructie .................................................................................................................. 3
1.6. Categoria de importanta .................................................................................................................... 3
1.7. Zona seismica .................................................................................................................................... 3
2. GENERALITATI SI PREVEDERI TERNOLOGICE ...................................................................... 3
3.BAZA DE PROIECTARE ...................................................................................................................... 3
Amplasamentul ....................................................................................................................................... 3
Limitele amplasamentului implementării proiectului............................................................................... 4
Cl asa de i m port anţ ă . ....................................................................................................................... 4
Regimul de inăltime ............................................................................................................................... 4
Fundaţiile .............................................................................................................................................. 4
Structura de rezistenţă .................................................................................................................. 4
Inchiderile. ............................................................................................................................................ 5
Compartimentările ................................................................................................................................. 5
Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă ................................................................................. 6
3.1. STUDIU GEOTEHNIC ................................................................................................................... 6
3.1.1. STUDII EFECTUATE ............................................................................................................. 6
3.1.2. CONDIȚII NATURALE GENERALE ................................................................................... 7
3.1.3. STRATIFICAȚIA TERENULUI ............................................................................................ 8
3.1.4.CARACTERIZAREA GEOTEHNICĂ A TERENULUI ...................................................... 8
3.1.5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ....................................................................................... 8

MEMORIU TEHNIC 1
Universitatea Transilvania Brașov PROIECT DE DIPLOMĂ
Facultatea de Construcții
GATEIU ALEXANDRU – DUMITRU

4. ELEMENTE DE COORDONARE PENTRU PROIECTARE .......................................................... 9


5. PROTECTIA MUNCII ........................................................................................................................ 10
6. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament .......................................................................... 11
8. Măsuri de protecţie a aerului ............................................................................................................... 14
8.1. Măsuri de protecţie a aerului în perioada de execuţie. .............................................................. 14
8.2. Măsuri de protecţie a aerului în perioada de exploatare....................................................... 14
9. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor ........................................................... 14
9.1. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în perioada de execuţie a
proiectului .............................................................................................................................................. 14
9.2. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în perioada de exploatare ....... 14
10. Lucrări necesare organizării de şantier ............................................................................................ 15
11. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la
încetarea activităţii.................................................................................................................................... 15
12. URMĂRIREA COMPORTĂRII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR ..................... 16
13. PREVEDERI DIVERSE .................................................................................................................... 16

MEMORIU TEHNIC 2
Universitatea Transilvania Brașov PROIECT DE DIPLOMĂ
Facultatea de Construcții
GATEIU ALEXANDRU – DUMITRU

1. DATE GENERALE
1.1. Obiectivul documentaţiei : Obţinerea Autorizaţiei de construire
1.2 . Denumirea lucrarii : Construire spaţii pentru birouri şi spaţii necesare
depozitării şi prelucrării materialului lemnos
1.3. Proiectant : Gateiu Alexandru Dumitru
1.4. Beneficiar/Investitor : S.C. Massifpanel S.R.L
1.5. Amplasament constructie: com. Mândra, sat Ileni, jud. Braşov
1.6. Categoria de importanta : C
1.7. Zona seismica : ag=0,20g, Tc=0,7s

2. GENERALITATI SI PREVEDERI TERNOLOGICE

Prezenta documentaţie tratează lucrările de construcţie a unui corp de clădire cu regimul


de înălţime P şi parţial P+E, ce urmează a se amplasa în com. Mândra, sat Ileni, jud. Braşov, în
faza de proiectare D.T.+D.D.E.

3.BAZA DE PROIECTARE

Prezenta documentaţie tehnică s-a elaborat având la baza următoarele elemente:


 cererea expresă a beneficiarului S.C. Massifpanel S.R.L.
Criteriul hotărâtor pentru realizarea halei este satisfacerea cerinţelor clienţilor.
 proiectul de arhitectură
 studiul geotehnic al amplasamentului intocmit de S.C. Drei Konstrukt s.r.l. prin ing.
Arsu Costica.
Amplasamentul construcţiei se afla în zona seismică caracterizată prin valoarea de vârf a
acceleraţiei terenului pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR=100 ani a g=0,20g
şi perioadă de colţ Tc=0,7 sec, conform normativului de protecţie antiseismica P100-1 -2013.
Din punct de vedere al încărcărilor date de zăpadă zona de amplasare a construcţiei
este caracterizată de valoarea caracteristică a încărcării de zăpadă pe sol având intervalul mediu
de recurenţă IMR=100 ani de 2,0 KN/m2 conform CR 1-1- 3:2012 Cod de proiectare. Evaluarea
acţiunii zăpezii asupra construcţiilor.
Pe amplasamentul construcţiei valoarea presii dinamice de referinţă este 0,4 kPa
conform CR 1-1-4.2012 Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra
construcţiilor.

MEMORIU TEHNIC 3
Universitatea Transilvania Brașov PROIECT DE DIPLOMĂ
Facultatea de Construcții
GATEIU ALEXANDRU – DUMITRU

Limitele amplasamentului implementării proiectului

nord – drum acces;


sud – limita de proprietate;
est – hală;
vest– camp;

Clasa de i mportanţă a ansam blului infra şi suprast ructură conform normativului


P100-1-2013 este III şi categoria de importanţă din punct de vedere al « Regulamentului
pentru stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor » aprobat prin H.G.766-1997
este C.

Regimul de inăltime al construcţiei este dupa cum urmează :


- Hală C-22x76 - regimul de înălţime P pentru spaţiul de producţie şi P+E pentru
spaţiile de birouri;
Suprafaţa construită a halei va avea o suprafaţă de 1681.75 m2.
Hala va avea o structură metalică, articulata la bază cu deschidere de 22,00 m și 13
travei : 11 travei de 6m; o travee de 5.40m si una de 4 m

Fundaţiile sub stâlpii de rezistenţă ai cadrelor metalice sunt fundaţii izolate rigide tip
bloc de beton simplu având clasa de rezistenţă C16/20 şi cuzineţi din beton armat având
clasa de rezistenţă C20/25. Fundaţiile izolate sunt legate prin grinzi de echilibrare ce au şi
rolul de a prelua incărcările verticale provenite din greutatea închiderilor.
Prin modul cum au fost concepute, lucrările de construcţie prevăzute în
prezenta documentaţie, se încadrează, în categoria de lucrări de tehnicitate medie,
executabile cu procedee tehnice întâlnite în mod curent pe şantiere. Ordinea
tehnologică de execuţie a lucrărilor este cea firească, prin poiect neimpunându -se o
anume succesiune a lucrărilor.
Execuţia săpăturilor se va face cu respectarea măsurilor prevăzute în
Normativul C169-88 şi se va face cu personal calificat.

Structura de rezistenţă este alcătuită din cadre transversale metalice realizate din
profile din table sudate cu inima din tablă sinusoidală (profile SIN). Nodurile sunt rigide
realizate cu şuruburi grupa 8.8.
Golurile exterioare se vor executa din tâmplărie aluminiu cu geam
termopan. Pardoseala se va realiza din placă de beton armat, sclivisit,
acoperită de pardoseala de trafic intens, planşeul peste parter, în zona spaţiilor
pentru birouri este realizat din beton armat cu clasa de rezistenţă C16/20 ce se va turna
pe cofraje folosite in mod curent fiind rezemat pe grinzi principale şi secundare
(nervuri) metalice din profile SIN. Rampa de acces la etaj este metalică.

MEMORIU TEHNIC 4
Universitatea Transilvania Brașov PROIECT DE DIPLOMĂ
Facultatea de Construcții
GATEIU ALEXANDRU – DUMITRU

Inchiderile construcţiilor se vor realiza cu panouri termoizolante tristrat tip isopan ce se vor
monta vertical.
Acoperişul halei va fi prevăzut cu luminatoare din policarbonat.

Accesul în hală se va realiza prin intermediul: - uşilor glisante: 2 buc 4x4 m


-usi normale: 4 buc 1x3.5 m; 2 buc 1x2.7 m

Compartimentările interioare în zona spaţiilor de birouri se vor realiza din gips carton, iar
spaţiile de producţie, cele de depozitare şi spaţiile de birouri se vor separa prin pereţi rezistenţi la
foc, dimensionaţi conform normativelor tehnice aflate
În ceea ce priveşte modul de organizare, acesta este:
Plan parter:
• Spatiu de productie :1562,3 mp
• Vestiar: fete-7,9 mp; baieti-11 mp
• Grup sanitar: fete-8 mp; baieti- 7,4 mp
• Sala de mese: 18,3 mp
• Camera tehnica: 11,2 mp
• Hol: 15,2 mp
• Casa scari: 12,6 mp
Plan etaj:

 Birouri: 19,6 mp; 13,2 mp; 9,9 mp


 Birou IT: 7,2 mp
 Secretariat: 10,1 mp
 Grup sanitar: fete-4,4 mp; baieti-4,4 mp
 Hol: 14,6 mp
 Casa scari 7,9 mp

MEMORIU TEHNIC 5
Universitatea Transilvania Brașov PROIECT DE DIPLOMĂ
Facultatea de Construcții
GATEIU ALEXANDRU – DUMITRU

Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă


Proiectul propus, va fi racordat la toate utilităţile existente în zonă, respectiv, energie electrică,
internet, apă şi gaz. Apele uzate menajere, vor fi evacuate în canalizarea existentă pe
amplasament, iar de aici acestea vor fi deversate în reţeaua de canalizare a fabrici. Agentul
termic va fi produs de o centrala termică alimentată cu lemne. Instalaţiile de încălzire vor fi
compuse din instalaţii de încălzire cu corpuri statice şi instalaţii de preparare a apei calde
menajere şi tehnologice. Distribuţia agentului termic se realizează prin ţeava de polipropilenă –
material foarte rezistent în timp. Deşeurile generate de pe amplasament, vor fi depozitate în spaţii
special amenajate (europubele, amplasate pe o platformă betonată), unde vor fi
eliminate/valorificate cu firme specializate/autorizate, în baza contractului de prestări servicii.

3.1. STUDIU GEOTEHNIC


Pe baza datelor prezentate mai sus s-a intocmit studiul geotehnic al halei.

3.1.1. STUDII EFECTUATE


În vederea întocmirii prezentului studiu geotehnic, în amplasamentul propus, a fost executat un
foraje geotehnice f 3", la adâncimea de 2 m de la cota terenului. Au fost prelevate probe
tulburate, pentru analize de laborator și au fost consultate studiile geotehnice realizate anterior în
zonă.
S-a solicitat investigarea geotehnică a amplasamentului ales şi elaborarea unui studiu geotehnic
care să vizeze următoarele aspecte:
stratigrafia terenului pe amplasament;
caracteristicile fizico – mecanice ale stratelor;
adâncimea şi sistemul de fundare existent;
capacitatea portantă a terenului la cota de fundare;
nivelul apelor subterane;
încadrarea seismică a zonei, etc.
Toate fazele de lucru ale investigaţiilor - lucrări de teren, analize de laborator, interpretarea şi
prelucrarea datelor, efectuarea calculelor de portanţă – s-au derulat în conformitate cu
prescripţiile
standardelor şi normativelor în vigoare, prin respectarea reglementării tehnice
,, Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii’’, indicativ NP 074-2007.
Explorarea în adâncime a terenului s-a făcut cu un foraj geotehnic în sistem uscat. Apa subterană
nu a fost
interceptată.
Din lucrarea de explorare s-au prelevat probe geotehnice pentru executarea analizelor şi
ȋncercărilor de laborator specifice.

MEMORIU TEHNIC 6
Universitatea Transilvania Brașov PROIECT DE DIPLOMĂ
Facultatea de Construcții
GATEIU ALEXANDRU – DUMITRU

3.1.2. CONDIȚII NATURALE GENERALE


3.1.2.1. Condiții geomorfologice
Geomorfologic, amplasamentul se incadreaza in perimetrul "Depresiunii Fagarasului",
-terenul este proprietatea S.C. Massifpanel S.R.L si se afla la o distanta de cca. 5 km de
municipiul Fagaras.
- sub aspectul calitatii mediului înconjurator, în zona nu sunt surse de poluare care sa puna
probleme majore si nici zone cu suprafete afectate de procese naturale distructive.
- Din punctul de vedere la care ne referim amplasamentul studiat se încadreaz în unitatea
morfostructural cunoscut în literatura de specialitate sub numele de Depresiunea
Fagarasului.

3.1.2.2. Condiții geologice


- Schitat la finele cretacicului prin scufundarea unei catene carpatice, Depresiunea
Fagarasului a functionat ca mediu lacustru marin pân la sfârsitul pliocenului când prin
exondare a redevenit uscat.
În perioada cât a fost sub imperiul apelor în fosa depresionara a Fagarasului au avut
loc intense acumulari de aluviuni constituite predominant din conglomerate, bolovanisuri,
pietrisuri, marne, argile, prafuri si nisipuri dispuse sub forma de straturi, lentile si orizonturi
însumând cca. 600,00 m.
- În cuaternar si post cuaternar apele de siroire, torentii si organismele fluviatile nou
formate au transportat din versantii nordici ai Mun!ilor Fagarasului importante cantitati de
deluvii (bolovanisuri, pietrisuri, prafuri, nisipuri si argile) cladind în aria depresionara
numeroase conuri de dejectie din a caror întrepatrundere a rezultat un relief tabular cu aspect
de câmpie usor înclinata de la sud catre nord si vest catre est de unde ii denumirea de
Câmpia Bârsei atribuita zonei de unii geografi.
Cercetarile geologice, geotehnice efectuate în zona au stabilit ca aici nu se gasesc goluri
carstice, hrube, zacaminte de saruri solubile, carbuni, hidrocarburi sau formatiuni litologice
cu efecte negative asupra constructiilor (mal, turba, etc.).

3.1.2.3. Condiții hidrogeologice


Apele de suprafata si cele subterane din zona, sunt drenate de raul Bistrita, identificat prin cod
cadastral II-I. 24.4. Nu s-a interceptat apa subterană la această adâncime de investigare.

3.1.2.4. Condiții climatice


Clima satului Ileni este temperat-continentală, cu veri mai umede și relativ călduroase, iar iernile
mai puțin uscate și relativ reci. Regimul temperaturii este determinat de cadrul natural în care
este amplasat satul Ileni, precum și de urbanistica sa care creează microclimatul specific Tari
Fagarasului. .Adâncimea minimă de fundare (Df min. = 1,20 m) este impusă de adâncimea
maximă de îngheţ care în zonă este de 1,00 m, conform STAS 6054 – 77;

MEMORIU TEHNIC 7
Universitatea Transilvania Brașov PROIECT DE DIPLOMĂ
Facultatea de Construcții
GATEIU ALEXANDRU – DUMITRU

3.1.2.5. Condiții tectonice


Din punct de vedere al intensităţii seismice, amplasamentul investigat se situează în macrozona
seismică de calcul “6”, caracterizată prin mişcări seismice cu intensitate redusă, cu valoarea de
vârf a acceleraţiei ag = 0,20g şi perioada de colţ Tc = 0,7 s conform normativului de protecţie
antiseismica P100-1 -2013.

3.1.3. STRATIFICAȚIA TERENULUI


Terenul din amplasamentul studiat, se prezintă plan și lipsit de eroziuni sau instabilități vizibile.
Investigaţiile de teren au evidenţiat o uniformitate litologică în zona amplasamentului,
caracterizată prin dezvoltarea areală mare a prafurilor şi nisipurilor argiloase cu un strat
acoperitor de sol vegetal.
Formaţiunile litologice prezintă următoarele caracteristici geotehnice:
Solul vegetal (0,00 – 0,30 m) este un strat acoperitor de vârstă recentă.
Argila (0,30 – 0,50 m) este un depozit de vârstă recentă;
Nisipul cu pietriş (0,50 – 2,00 m) este ultimul strat identificat

3.1.4.CARACTERIZAREA GEOTEHNICĂ A TERENULUI


Analizele de laborator efectuate asupra probelor de pământ prelevate din lucrările geotehnice
executate în amplasamentul studiat, precum și din lucrările executate anterior în zonă, au
evidențiat următoarele valori ale principalilor indici geotehnici ai pachetului loessoid:
- umiditatea naturală, w=11.50 %;
- greutatea volumică, γ=15.20 kN/m3 în stare naturală și γd= 14.80 kN/m3 în stare uscată;
- porozitatea, n=45,0 %;
- indicele porilor, e = 0.5;
- grad de umiditate: Sr = 0.30%
-Coeziune c= 0
-Indicele de consistenta Ic= 1
-Indicele de plasticitate Ip= 12%
-Greutatea medie in sapatura= 1900 kg/m3
-Gradul de indesare Id= 36-65%- indesare medie
-Categoria de teren I- pentru modul de comportare la saparea mecanizata
-Dupa rezistenta opusa la sapare- terenuri mijloci
-Presiunea conventionala de baza 𝑃𝑐𝑜𝑛𝑣 =350kPa

3.1.5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI


Terenul de fundare este nisipul cu pietriş (0,60 – 2,00 m), pentru care se indică următoarea
valoare a presiunii convenţionale de bază: 𝑃𝑐𝑜𝑛𝑣 =350 kPa =>Pietrisuri din fragmente de roci
sedimentare( conf. Tabel D.2 din NP 112:2014).

MEMORIU TEHNIC 8
Universitatea Transilvania Brașov PROIECT DE DIPLOMĂ
Facultatea de Construcții
GATEIU ALEXANDRU – DUMITRU

Morfologia terenului nu crează condiţii de declanşare a unor procese de modelare a suprafeţei


care să pericliteze siguranţa în exploatare a construcţiei.
Din punct de vedere geotehnic terenul se încadrează în categoria bune.
Reabilitarea construcţiei se poate realiza în condiţii de stabilitate asigurată şi cu posibilităţi de
exploatare normală, pentru care se impune respectarea următoarelor recomandări:
- se va respecta condiţia P ef ≤ P conv;
- se va asigura amenajarea terenului în jurul clădirii pentru a se împiedica infiltrarea apelor
meteorice la talpa fundaţiilor, cu consecinţe nefavorabile asupra caracteristicilor de rezistenţă ale
terenului de fundare;
Luând în considerare condiţiile de teren, apa subterană, categoria de importanţă a construcţiei şi
vecinătăţile, amplasamentul investigat se încadrează în categoria geotehnică cu risc geotehnic
redus.

4. ELEMENTE DE COORDONARE PENTRU PROIECTARE


La proiectarea construcţiei s-au avut în vedere prevederile principalelor standarde în vigoare,
dintre care amintim:
- CR 0 - 2005 — Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii.
- SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor.
Partea 1-1: Acţiuni generale, greutăţi specifice, greutăţi proprii, incărcări utile pentru
clădiri
- CR 1-1-3:2012-Cod de proiectare.Evaluarea acţiunii zăpezii asupra constructiilor.
- CR 1-1-4:2012-Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra
constructiilor.
- SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale
- NP112-2014 : Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă
- P100-1-2013 Cod de proiectare seismică. Prevederi de proiectare pentru
- C169-88 Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente.
- NE 012-1/2007-Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat -Partea1:Producerea betonului.
- NE 012-2/2010-Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat-Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
- SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale şi reguli pentru cladiri.
- SR EN 1992-1-1:2004/AC:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli generale şi reguli pentru clădiri.
- SR EN 1992-1-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli
generale - Calculul comportarii la foc.
- SR EN 1992-1-2/AC:2009 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2:
Reguli generale - Calculul comportarii la foc.
- SR EN 1993-1-1:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-1: Reguli
generale şi reguli pentru clădiri

MEMORIU TEHNIC 9
Universitatea Transilvania Brașov PROIECT DE DIPLOMĂ
Facultatea de Construcții
GATEIU ALEXANDRU – DUMITRU

- SR EN 1993-1-1:2006/AC:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-1:


Reguli generale şi reguli pentru clădiri
- SR EN 1993-1-5:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-5: Elemente
structurale din plăci plane solicitate în planul lor.
- SR EN 1993-1-8:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-8: Proiectarea
Imbinărilor
- SR EN 1993-1-8:2006/AC:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-8:
Proiectarea îmbinarilor

5. PROTECTIA MUNCII

La executarea lucrărilor se vor respecta:


 Regulamentul privind protecţia si igiena muncii in construcţii, aprobat de MLPAT
Ord.Nr. 9/N/15.03.93;
 Norme generale de protecţia muncii editate de Ministerul Muncii si Protecţiei
Sociale şi Ministerul Sănătăţii-ediţia 1996;
 Legea protecţiei muncii nr.90/1996 publicată în B.O.nr.157/23.07.1996;
 Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de cofraje, schele, indicative
IM 007-90,aprobate cu Ord.MLPAT nr.774/N din 15.10.1996;
Constructorul va respecta toate măsurile de tehnica securităţii si protecţia muncii în
conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, prevăzându-se eventual lucrări suplimentare
impuse de condiţiile locale.
In cazul în care la una din etape sau faze determinante proiectantul nu a fost chemat,
acesta îşi rezervă dreptul de a nu mai participa la fazele următoare, nemaiputând certifica
faza anterioară.
Procesele verbale vor fi însoţite de certificate de garanţie, agrement tehnic, certificate de
calitate si rezultate ale probelor de laborator(buletine de incercări beton si oţel beton) pentru
materialele puse sau ce se vor pune în operă.
Execuţia lucrărilor se va face numai după documentaţia tehnică executată în faza
D.T. + D.D.E.
Lucrările vor fi executate de un constructor competent, cu experienţa in realizarea
unor asemenea lucrări. Pe durata execuţiei lucrărilor vor fi respectate toate prevederile legale privind
protecţia muncii si PSI. Nu se admite prezenta pe şantier a persoanelor care nu au făcut instructajul
de protecţia muncii pentru categoriile de lucrări la care participa si nu au fisele de protecţia muncii
completate şi semnate legal. La executarea lucrărilor se vor respecta Normele generale de protecţia
muncii, Legea protecţiei muncii nr.90/1996. Personalul de pe şantier va purta echipamentele de
protecţie prescrise de lege. Toate echipamentele tehnice folosite vor fi certificate din punctul de
vedere al protecţiei muncii.

MEMORIU TEHNIC 10
Universitatea Transilvania Brașov PROIECT DE DIPLOMĂ
Facultatea de Construcții
GATEIU ALEXANDRU – DUMITRU

6. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament


Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe perioada de construcţie

deşeuri municipale (deşeuri menajere, deşeuri asimilabile cu cele menajere, deşeuri rezultate din
curăţarea spaţiilor verzi, sau din întreţinere ori igienizare, etc);

deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn);

deşeuri metalice;

moloz şi pământ excavat;


1. Deşeuri municipale – deşeuri rezultate din activitatea personalului ce va lucra la
construirea obiectivului. Cantitatea maximă lunară va fi de aprox. 20 kg. Deşeurile vor fi
colectate în europubele. Conform HG nr. 856 din 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi
pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, deşeurile menajere se
încadrează în categoria 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii,
inclusiv fracţiuni colectate separat, grupa 20 03 - alte deşeuri municipale, cod 20 03 01 – deşeuri
municipale amestecate. Deşeurile vor fi preluate regulat de către firma de salubritate în baza
contractului încheiat cu societatea.
2. Deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn) vor fi colectate separat
şi depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă lunară pe perioada de
construcţie va fi de aprox. 20 kg. Deşeurile de ambalaje reciclabile vor fi colectate şi depozitate
separat în vederea reciclării/valorificării. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac
parte din categoria 15 - deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante
şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în alta parte, respectiv grupa 15 01 – ambalaje,
codurile: 15 01 01 - ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 - ambalaje de materiale plastice, 15 01
03 -ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje amestecate. Acestea vor fi predate către societăţi
autorizate specializate în baza contractelor ce se vor încheia.
3. Deşeuri metalice rezultate din activitatea de construcţie vor fi colectate separat şi
depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă estimată pe perioada construcţiei
va fi de 200 kg. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 17 -
deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate),
grupa 17 04 metale (inclusiv aliajele lor), codurile 17 04 05 - fier şi oţel; 17 04 07 - amestecuri
metalice. Deşeurile vor fi valorificate prin societăţi autorizate.
4. Pământ excavat rezultat din săpăturile pentru fundaţiile halei şi a anexei gospodăreşti.
Cantitatea estimată va fi de aprox. 50 mc, care este impropriu denumit deşeu, deoarece acesta va

MEMORIU TEHNIC 11
Universitatea Transilvania Brașov PROIECT DE DIPLOMĂ
Facultatea de Construcții
GATEIU ALEXANDRU – DUMITRU

fi utilizat ca material de umplutură pentru sistematizarea pe verticală a terenului, amenajarea


terasamentelor şi amenajarea infrastructurii. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate
fac parte din categoria 17 - deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din
amplasamente contaminate), grupa 17 05 pământ (inclusiv excavat din amplasamente
contaminate), pietre şi deşeuri de la dragare, codul 17 05 04 pământ şi pietre, altele decât cele
specificate la 17 05 03.

Pe perioada de funcţionare din activitatea desfăşurată pe amplasament rezultă


următoarele tipuri de deşeuri:
1. Deşeuri municipale amestecate provenite de la angajaţi care lucrează în unitate inclusiv
cele rezultate din activitatea de curăţenie din incintă. Cantitatea medie anuală de deşeuri din
aceste tipuri este apreciată la cca. 1 t/an. Fac parte din categoria 20 - deşeuri municipale şi
asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat, grupa 20 03 - alte
deşeuri municipale, cod 20 03 01 – deşeuri municipale amestecate. Se depozitează temporar în
europubele şi vor fi eliminate prin depozitare la depozitul final de deşeuri menajere de către o
firma specializată/autorizată în baza unui contract de prestări servicii.
2. Deşeuri lemnoase rezultate din activitatea de prelucrare a materialului lemnos.
Cantitatea de deşeuri lemnoase rezultată este colectata si distribuita centralelor pentru uscarea
lemnului si producerea agentului termic necesar fabrici, pentru fabricarea de brichete si peletii
Fac parte din categoria 03 - DESEURI DE LA PRELUCRAREA LEMNULUI SI
PRODUCEREA PLACILOR SI MOBILEI, PASTEI DE HARTIE, HARTIEI SI
CARTONULUI, grupa 03 01 05 rumegus, talas, aschii, resturi de scandura si furnir, altele decat
cele specificate la 03 01 04, grupa 03 03 01 deşeuri de lemn si de scoarta, cod 03 01 99 alte
deseuri nespecificate. Rumegusul si talajul se va colecta cu ajutorul instalatiilor de exaustare
care ajunge in incaperi acoperite de unde este luat si valorificat in fabrica, cu celelalte deseuri
lemnoase se vor alimenta centralele si o parte se vor toca pentru peleti si brichete.
3. Deşeuri metalice. Accesorii uzabile si piese stricate de la utilaje sunt estimate la cca 2
tone/an. Fac parte din categoria 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie,
instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separate,- fracţiuni colectate separat (cu excepţia 15 01), cod
20 01 40 - metale. Se vor colecta separat în containere metalice şi se vor preda la firme autorizate
specializate în vederea valorificării conform contractelor sau către procesatori autorizaţi.
5. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi electronice,
trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de
echipamente electrice şi electronice) - societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri
de echipamente electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea
DEEE se face separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat,
impermeabil, marcat corespunzător. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte
din categoria16 - deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16 02 - deşeuri de la echipamente

MEMORIU TEHNIC 12
Universitatea Transilvania Brașov PROIECT DE DIPLOMĂ
Facultatea de Construcții
GATEIU ALEXANDRU – DUMITRU

electrice şi electronice, codul 16 02 14 - echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16


02 09 la 16 02 13.

7. Măsuri de protecţie a apelor

7.1. Măsuri de protecţie a apelor în perioada de execuţie finalizarea execuţiei terasamentelor, a


platformelor şi a fundaţiilor în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari;
realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii; se va impune
întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea
cu carburanţi etc.) numai în unităţi specializate/autorizate; pentru apele uzate care vor rezulta ca
urmare a activităţii de şantier a personalului, se va impune respectarea limitelor de încărcare cu poluanţi
a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare; concentraţiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de
NTPA – 002/2002; manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va
face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii. folosirea în timpul executării
lucrărilor de construcţie a grupurilor sanitare aflate în dotarea societăţii. organizarea de şantier va fi
dotată cu o toaleta ecologică; orice activitate sau lucrare prin care se va afecta dinamica naturală a
apelor subterane va fi realizată doar după obţinerea aprobărilor din partea organelor abilitate.

7.2. Măsuri de protecţie a apelor în perioada de exploatare adoptarea unei strategii de


exploatare adecvată, pentru a se evita pericolul de poluare accidentală ce poate să pună în pericol
starea calităţii factorului de mediu apă; utilajele de transport trebuie să fie verificate tehnic pentru a nu
prezenta defecţiuni ce pot produce scurgeri de carburanţi şi uleiuri; toţi salariaţii vor fi instruiţi cu
privire la măsurile speciale de protecţia mediului pe care trebuie să le respecte şi vor fi informaţi cu
privire la măsurile ce trebuie luate în caz de accidente ecologice; Prin măsurile pe care beneficiarul le va
lua atât în perioada organizării de şantier cât şi in faza de operare nu se vor genera efecte asupra apelor
de suprafaţă şi subterane. Calitatea apelor uzate evacuate din zonele de lucru în canalizarea existentă,
vor respecta indicatorii prevăzuţi în normativul NTPA 002/2002 „privind condiţiile de evacuare a apelor
uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare” aprobat prin H.G. nr.
188/2002, modificat şi completat de H.G. nr. 352/2005. În conformitate cu HG nr. 188/2002 modificată
şi completată prin HG 352/2005 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul
acvatic a apelor uzate, se vor respecta indicatorii prevăzuţi în Normativul NTPA 002/2002. Apele
meteorice se vor scurge liber în afara amplasamentului.

MEMORIU TEHNIC 13
Universitatea Transilvania Brașov PROIECT DE DIPLOMĂ
Facultatea de Construcții
GATEIU ALEXANDRU – DUMITRU

8. Măsuri de protecţie a aerului


8.1. Măsuri de protecţie a aerului în perioada de execuţie sursele de impurificare a
atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada de execuţie în amplasamentul
analizat sunt surse libere, deschise. ca urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de
captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat/gazelor reziduale. referitor la
emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute
la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor
înmatriculate în ţară. lucrările de organizare a şantierelor trebuie să fie corect concepute şi
executate, cu dotări moderne, care să reducă emisiile de noxe în aer, apă şi pe sol. concentrarea
lor într-un singur amplasament este benefică diminuând zonele de impact şi favorizând o
exploatare controlată şi corectă. utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în
ceea ce priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament
şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni. alimentarea cu
carburanţi a mijloacelor de transport se va face numai în staţii de alimentare carburanţi.

8.2. Măsuri de protecţie a aerului în perioada de exploatare


Măsurile de minimizare a emisiilor de poluanţi în atmosferă vor consta în: asigurarea
funcţionării centralei termice în parametri optimi; întreţinerea drumurilor de acces din interiorul
amplasamentului; Valorile concentraţiilor în emisie se vor încadra în limitele prevăzute de
Ordinul 462/93 - pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi normelor
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare
şi Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător.

9. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor


9.1. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în perioada de execuţie a
proiectului
 limitarea traseelor străbătute de către autovehiculele de transport utilaje şi
materiale de construcţie;
 folosirea utilajelor de lucru conform cu volumul şi caracteristicile activităţilor
desfăşurate;
 buna funcţionare a utilajelor folosite.

9.2. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în perioada de exploatare


 menţinerea în stare bună de funcţionare a utilajelor şi a echipamentelor folosite;
 optimizarea tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul amplasamentului analizat.

MEMORIU TEHNIC 14
Universitatea Transilvania Brașov PROIECT DE DIPLOMĂ
Facultatea de Construcții
GATEIU ALEXANDRU – DUMITRU

10. Lucrări necesare organizării de şantier


Lucrările necesare organizării de şantier se vor desfăşura pe o perioadă de maxim 6 luni
şi vor implica un număr restrâns de operatori specializaţi în realizarea acestui tip de organizare
de şantier.
Lucrările specifice organizării de şantier vor cuprinde:

 construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită


satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul
execuţiei.
 toate materialele, instalaţiile şi dispozitivele, sistemele de control necesare
execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.
În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:

 stabilirea baracamentelor – folosirea spatiilor existente pe amplasament;


 modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;
 modul de depozitare al materialelor folosite;
 numărul de utilaje de construcţie necesar;
 instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

11. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente


şi/sau la încetarea activităţii
La finalizarea lucrărilor prevăzute prin proiect, perimetrul implicat va fi supus unui
proces de reabilitare ce va viza ameliorarea zonelor afectate. Pentru diminuarea impactului
asupra factorului de mediu sol se vor lua următoarele masuri:

 se vor realiza lucrări de renaturare şi reabilitare a zonelor afectate în urma


eroziunilor datorate efectelor pluvial şi eolian;
 realizarea lucrărilor de amenajare (acoperire groapă) in funcţie de caracteristicile
zonei astfel încât sa fie limitat impactul negativ al acestora.
De asemeni pentru limitarea impactului se vor avea în vedere următoarele măsuri:

 organizare de şantier va fi de dimensiuni reduse;


 folosirea de utilaje şi echipamente de gabarit cât mai mic acolo unde se impune,
verificate tehnic, de generaţie recenta, dotate cu sisteme catalitice de reducere a
poluanţilor din gazele de combustie;
 utilizare de trasee optime pe drumurile de acces existente;

MEMORIU TEHNIC 15
Universitatea Transilvania Brașov PROIECT DE DIPLOMĂ
Facultatea de Construcții
GATEIU ALEXANDRU – DUMITRU

12. URMĂRIREA COMPORTĂRII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Urmărirea comportării în exploatare a construcţiei se va face prin urmărire curentă,


conform HG 766-1997, Anexa 4.
Urmărirea curenta este o activitate sistematica de observare a stării tehnice a construcţiilor, care, corelată
cu activitatea de întreţinere, are scopul de a menţine aptitudinea la exploatare a acestora.
Urmărirea curentă se efectuează, pe toata durata de existenţă, asupra tuturor construcţiilor, conform
legii.
Urmărirea curentă se realizează prin examinare vizuală directă şi cu mijloace
simple de măsurare, în conformitate cu prevederile din cartea tehnică şi din
reglementările tehnice specifice, pe categorii de lucrări si de construcţii.
Activităţile de urmărire curentă se efectuează de către personal propriu sau prin
contract cu persoane fizice având pregătire tehnică în construcţii, cel puţin de nivel mediu.
La constatarea, în cursul activitătilor de urmărire curentă, a unor situaţii care
depăşesc limitele stabilite sau se consideră ca pot afecta exploatarea în condiţii de
siguranţă a construcţiei, proprietarul este obligat sa solicite expertizarea tehnică.
Proprietarii au următoarele obligaţii şi răspunderi:
 Răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a
constructiilor, sub toate formele; asigură, după caz, personalui necesar; comandă
expertizarea construcţiilor în cazurile prevăzute la art. 10, comandă proiectul de
urmărire specială şi comunică instituirea urmăririi speciale la Inspecţia de stat în
construcţii, lucrări publice, urbanism si amenajarea teritoriului;
 Stipulează în contracte, indatoririle ce decurg cu privire la urmărirea comportării
în exploatare a acestora, la înstrăinarea sau la închirierea construcţiei; Executanţii au obligaţia
să efectueze urmărirea curentă a construcţiei executate.

13. PREVEDERI DIVERSE

Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor pe şantier cade în sarcina


executantului care va lua măsuri de amenajare a spaţiilor de depozitare a materialelor precum
şi paza acestora în cadrul organizării de şantier pe care acesta o va realiza.
Măsurarea lucrărilor executate va fi făcută de către executant şi de
reprezentantul investitorului prin dirigintele (inspectorul) de şantier autorizat sau printr-
un serviciu de consultanţă.
Executantul va asigura prelevarea de probe de materiale şi semifabricate care
vor fi supuse analizelor şi încercărilor în laboratoare autorizate.

MEMORIU TEHNIC 16
Universitatea Transilvania Brașov PROIECT DE DIPLOMĂ
Facultatea de Construcții
GATEIU ALEXANDRU – DUMITRU

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile Caietului de Sarcini


întocmit pentru linia de racord, iar verificarea calităţii lucrărilor se va face conform
Normativului C56-85 şi programului de control anexat.
Beneficiarul va institui urmărirea comportării în timp a construcţiei (urmărirea
curentă) în conformitate cu prevederile Normativului P130/1999 şi a instructiunilor pentru
urmărirea curentă anexate în proiect.
Pentru fiecare fază determinantă proiectantul va fi inştiinţat în scris sau telefonic cu
minimum 3(trei) zile înainte.

MEMORIU TEHNIC 17