Mihail Kogalniceanu

           
Mihail Kogalniceanu a fost unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai
generației sale  dezvotand curentul  liberalismului. A fost un liberal moderat, și-
a început cariera politică în calitate de colaborator al prințului Mihail Sturdza, în
același timp ocupând funcția de director al Teatrului Național din Iași și
publicând multe opere.Acesta a fost marcat de catre schimbările evenimentelor
istorice ca dezvoltarea României moderne ca stat național
independent,facandu-l sa elaboreze comentarii critice asupra conducerii.În 1840
a înființat revista Dacia Literară, un moment de reper în literatura română. În
primul număr al revistei, Kogălniceanu a conturat idealurile celor patruzeci și
opt de localnici. Printre acestea s-au numărat respingerea imitației autorilor
străini și a traducerilor mediocre, înființarea unei literaturi naționale, atenția
către unitatea limbii și dezvoltarea unei mentalități critice.Firea sa intuitiva și
directă a remarcat adevărata atașare și iubire față de limba de stat și de națiune
,drept exemplu proclamarea de independență a României:. „În stare de război,
cu conexiuni întrerupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem o națiune în
sine […] L-am avut vreodată pe sultan ca suveran? Străinii au spus asta, noi nu
am spus asta niciodată. Deci, domnilor deputați, nu am nici cea mai mică
îndoială sau teamă să declar în fața Reprezentanței Naționale că suntem o
națiune liberă și independentă”,
A constituit expresia cea mai înaltă a cerinţelor programatice formulate în
Principate: autonomia deplină a ţării, egalitatea în drepturi civile şi politice,
libertatea cuvântului şi a tiparului , inclusiv Unirea Moldovei cu Ţara
Românească, ''Cheia boltei fără de care s-ar prăbuşi tot edificiul
naţional'',dovada că acesta era dornic de unire.Mihail Kogălniceanu a fost unul
dinte cei mai mari oameni de cultură ai veacului al XIX-lea, contribuind cu
succes la cercetarea istoriei naţionale şi dezvoltarea literaturii româneşti. Dacia
literarara  a fost  articolul inaugural a sintetizat idealurile scriitorilor paşoptişti,
punând astfel bazele curentului paşoptist din literatură. Figura sa importanta s-a
regasit si in discursul ,,Cu prilejul alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al
Moldovei", la 5 ianuarie 1859.După 154 ani de dureri, de umiliri şi de degradare
naţională, Moldova a reintrat în vechiul ei drept, consfinţit prin capitulaţiile
sale, dreptul de a-şi alege pe capul său, pe Domn. Prin înălţarea ta pe tronul lui
Ştefan cel Mare, s-a înălţat însăşi naţionalitatea română… Alegându-te pe tine
Domn în ţara noastră, am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi
noi oameni noi.urechea ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi
la linguşire.De aici observam dorința arzătoare și dedicarea în totalitate față de
țara sa ,de noua conducere de continuitatea culturii si impactul pentru crearea
unui stat frumos si prosper .
Acesta nu a fost orbit de puterea de a decide și nu s-a limitat la imbunătățirea
propriei persoane dar la bunastarea unui întreg popor .Kogălniceanu a susținut
prin propuneri legislative eliminarea rangurilor în Moldova și Țara Românească,
precum și a zonelor aflate în Imperiul Austro-Ungar și în Imperiul Rus:
"...țara mea este orice loc de pe Pământ unde se vorbeste românește, și istoria
națională este istoria întregii Moldove și Țării Românești, și cea a fraților
din Ardeal.”
Multe dintre eforturile lui Kogălniceanu au fost axate pe rezolvarea
inegalităților țărănești . boierești și secularizarea averilor mănăstirești.El l-a
criticat pe Asachi și pentru ceea ce considera a fi o influență excesivă a poeziei
străine în opera lui.El a avut un proiect revoluționar unde facea referire explicit
la cauza comună a tuturor românilor care trăiau
   Mihail Kogalniceanu este și va ramane un patriot de seamă al poporului român
și un conducator destoinic și ostil față de nedreptate.

                                  
Băț Laurențiu