Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
România Și Uniunea Europenă
România Și Uniunea Europenă
CURS 14.
1
Mihai Bogdan Alexandrescu Economie Europeana
prin cooptarea de noi menbri dintre tarile Europei Centrale si de Est. Pana la clarificarea
acestei chestiuni, incepand din dec. 1991, Comunitatea a incheiat o serie de acorduri bilaterale
- Acorduri Europene.
Primele state care incheie Acorduri Europene sunt Ungaria si Polonia, Romania
semnand un astfel de tratat abia in 1993.
Acordurile Europene n-au satisfacut totusi asteptarile tarilor din fostul spatiu
communist, care se simteau intr-o situatie ambigua, intre asociere si aderare, si revendicau o
recunoastere oficiala a eligibilitatii lor prin adoptarea unui calendar sia unor condirii de
aderare precise. De aceea Consiliul European de la Copenhaga (iunie 1993) recunoaste
explicit principiul extinderii UE catre statele associate din Europa Centrala si de Est si fixeaza
o serie de criterii economice si politice de aderare, cunoscute sub numele de criteriile de la
Copenhaga.Potrivit acestora, pentru a deveni membru UE , un stat candidat trebuie sa aiba:
1)institutii stabile care sa garanteze democratia, statul de drept, respectarea drepturilor
omului si protectia minoritatilor
2)o economie de piata functionala
3)capacitatea de a-si asuma obligatiile de stat membru ,inclusiv cele privind
obiectivele uniunii politice, economice si monetare ale UE
4)un stat candidat trebuie sa transpuna legislatia Uniunii in legislatia nationala(
adoptarea acquis-ului comunitar)
Relațiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeană datează din 1990, urmând
ca în 1991 să fie semnat un Acord de Comerț și Cooperare.
România a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie 1995, împreună cu
Declarația de la Snagov, un document semnat de toate cele paisprezece partide politice
importante ale României, în care acestea își exprimau sprijin deplin pentru integrarea
europeană.
La 1 august 1996 a intrat in vigoare Protocolul Aditional la Acordul european de
asociere, semnat la 30 iunie 1995, privind deschiderea programului Uniunii Europene catre
Romania.
Acordul European care a instituit o asociere intre Romania, pe de o parte, si
Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, releva „importanta
legaturilor traditionale existente intre Romania, Comunitate, statele sale membre, precum si
valorile comune pe care le impartasesc.
2
Mihai Bogdan Alexandrescu Economie Europeana
Acordul cuprinde o larga gama de prevederi de ordin economic, politic, printre care
dispozitii legate de libera circulatie a marfurilor, a produselor industriale, a produselor
agricole, piscicole, circulatia lucratorilor, dreptul de stabilire, furnizarea de servicii, plati,
capital, concurenta, armonizarea legislatiei, cooperarea economica s.a.
În iulie 1997, Comisia și-a publicat "Opinia asupra Solicitării României de a Deveni
Membră a Uniunii Europene". În anul următor, a fost întocmit un "Raport privind Progresele
României în Procesul de Aderare la Uniunea Europeană". În următorul raport, publicat în
octombrie 1999, Comisia a recomandat începerea negocierilor de aderare cu România (cu
condiția îmbunătățirii situației copiilor instituționalizați și pregătirea unei strategii economice
pe termen mediu). După decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999,
negocierile de aderare cu România au început la 15 februarie 2000.
Obiectivul României a fost de a obține statutul de membru cu drepturi depline în 2007.
La summit-ul de la Thessaloniki (Salonic) din 2004 s-a declarat că Uniunea Europeană
sprijină acest obiectiv.
În Raportul de țară din 2003, întocmit de baroana Emma Nicholson, parlamentară
europeană în grupul popularilor creștin-democrați, se menționează că "Finalizarea
negocierilor de aderare la sfârșitul lui 2004 și integrarea în 2007 sunt imposibile dacă
România nu rezolvă două probleme structurale endemice: eradicarea corupției și punerea în
aplicare a reformei". Recomandările destinate autorităților române privesc: măsurile
anticorupție, independența și funcționarea sistemului judiciar, libertatea presei, stoparea
abuzurilor politiei.
Negocierile de aderare au fost încheiate la nivel tehnic în cadrul Conferinţei de
Aderare la nivel ministerial din 14 decembrie 2004, decizie confirmată de Consiliul European
de la Bruxelles din 16-17 decembrie din acelaşi an. În acelaşi timp, Consiliul a reafirmat şi
calendarul de aderare: aprilie 2005 - semnarea Tratatului de Aderare; 1 ianuarie 2007 -
aderarea efectivă.
La 1 ianuarie 2017 se împlinesc zece ani de când România face parte din Uniunea
Europeană (UE).
Comisia Europeană a confirmat, la 26 septembrie 2006, prin Raportul de monitorizare
prezentat la Strasbourg de comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, intrarea
României, alături de Bulgaria, în UE, la 1 ianuarie 2007.
3
Mihai Bogdan Alexandrescu Economie Europeana
4
Mihai Bogdan Alexandrescu Economie Europeana
5
Mihai Bogdan Alexandrescu Economie Europeana
"Politica în domeniul concurenţei" (cap. 6) şi "Justiţie şi afaceri interne" (cap. 24), cu prilejul
conferinţei de aderare România-UE.
La 14 decembrie 2004, Comisia Europeană confirmă, în cadrul celei de-a XII-a şi
ultime Conferinţe Interguvernamentale de Aderare a României la UE, desfăşurată la
Bruxelles, închiderea provizorie a tuturor celor 31 de capitole de negociere, urmând ca decizia
politică de închidere a negocierilor să fie pronunţată la Consiliul European în cadrul reuniunii
de iarnă.
Reprezentanţii Comisiei Europene au subliniat că România va trebui să îşi respecte în
totalitate angajamentele asumate în vederea închiderii negocierilor şi să facă din reforma
administraţiei publice, a sistemului judiciar şi din lupta împotriva corupţiei, priorităţi absolute
pentru perioada următoare.
Parlamentul European a votat, la 16 decembrie 2004, raportul referitor la
progresele României pe calea aderării la Uniunea Europeană, recomandând semnarea
Tratatului de aderare în primăvara anului 2005 şi aderarea efectivă, împreună cu Bulgaria, la 1
ianuarie 2007.
În cadrul reuniunii de iarnă a Consiliului European, desfăşurat la 17-18
decembrie 2004, liderii Uniunii Europene au aprobat ca Tratatul de aderare a României şi
Bulgariei la UE să fie semnat în aprilie 2005, iar aderarea ca state cu drepturi depline a celor
două ţări să aibă loc în 2007, în cazul în care îşi vor continua reformele şi îşi vor îndeplini
angajamentele asumate.
La 13 aprilie 2005, la Strasbourg, Parlamentul European a acordat, cu 497 de voturi
favorabile, 93 împotrivă şi 71 de abţineri, avizul conform pentru semnarea Tratatului de
aderare al României la Uniunea Europeană.
La 13 octombrie 2005, cu aproape două săptămâni înaintea prezentării în Parlamentul
European a raportului tehnic de monitorizare a progreselor înregistrate de România pe calea
aderării, comisarul european Olli Rehn a efectuat o vizită de documentare la Bucureşti, pentru
a discuta cu autorităţile române şi pentru a lua un ultim puls asupra transpunerii în practică a
măsurilor ce se impun pentru a respecta calendarul aderării României, la 1 ianuarie 2007.
La 25 octombrie 2005, la Strasbourg, în plenul Parlamentului European, comisarul
european pentru extindere, Olli Rehn, a prezentat, structurat în cadrul celor două rapoarte,
poziţiile Comisiei Europene privind nivelul atins de Bulgaria şi de România pe calea aderării.
La 26 septembrie 2006, la Strasbourg, Comisia Europeană a prezentat raportul
comprehensiv de monitorizare a României şi Bulgariei, în care s-a făcut precizarea, pentru
prima dată, că cele două state candidate sunt pregătite să adere la 1 ianuarie 2007.
6
Mihai Bogdan Alexandrescu Economie Europeana
Bugetul P.A.C. alocat perioadei 2014-2020 se ridică la 373 de miliarde de euro pentru
cele 28 de state membre, iar România are alocate fonduri de 17,5 miliarde de euro, în creştere
faţă de exerciţiul bugetar anterior 2007-2013 (13,8 miliarde euro). Aceste fonduri
suplimentate vor putea fi pe deplin valorificate dacă fermierii români vor fructifica, în special
prin sistemul plăţilor directe, oportunităţile oferite de fiecare dintre cele trei direcţii de
dezvoltare expuse anterior. De menţionat faptul că, deşi pe total fondurile au crescut pentru
România, pentru Pilonul II – Dezvoltare Rurală acestea au scăzut cu 13,5%.
7
Mihai Bogdan Alexandrescu Economie Europeana
Negocierile de aderare
România a deschis Capitolul 9 - Politica în domeniul transporturilor în cadrul
Conferinţei de aderare România – UE din iunie 2001 şi l-a închis provizoriu în timpul
Conferinţei de aderare din decembrie 2003. Pentru stabilirea angajamentelor pe care România
şi le-a asumat s-au avut în vedere următoarele documente ale Uniunii Europene:
Tratatul de la Roma (Tratatul instituind Comunitatea Europeană), în art. 78-84, aşa
cum este modificat prin dispoziţiile Tratatului de la Amsterdam, şi implicit a obiectivelor
stabilite în titlurile:
III - “Libera circulaţie a persoanelor, a serviciilor şi a capitalului”
V- “Transport”
VI - “Reguli comune privind concurenţa, taxarea şi armonizarea legislaţiilor”
XV - “Reţele trans-europene” XVI - “Industrie”
XVII -“Coeziune economică şi socială” XIX - “Mediu”
Carta Albă privind ”Dezvoltarea politicii comune de transport” (1992), în cadrul
căreia au fost fixate următoarele obiective comune:
eliminarea ultimelor disfuncţii în ceea ce priveşte reţeaua internă de
transporturi a Comunităţii Europene;
9
Mihai Bogdan Alexandrescu Economie Europeana
10
Mihai Bogdan Alexandrescu Economie Europeana
11
Mihai Bogdan Alexandrescu Economie Europeana
Scurt istoric
La inceputul anilor 80, a demarat, la nivel european, o discutie in legatura cu
importanta termenului libertate de miscare
In anul 1984, fostul cancelar german Helmut Kohl s-a intalnit cu presedintele de
atunci al Frantei, François Mitterand, la trecerea frontierei « Goldene Brenn » din apropiere
de Saarbrücken. Aici au luat decizia de a elimina controalele la frontiera dintre Germania si
Franta. Nici unul din ei nu banuise atunci ce insemnatate vizionara va avea pe viitor acest gest
pentru o Europa fara granite interne si fara controale la frontiera dintre state.
Viziunea lor a condus intr-o prima faza la un acord intre Germania, Franta, Tarile de
Jos, Belgia si Luxemburg, incheiat in 1985 pe nava "Astrid" pe raul Mosel, in dreptul micii
localitati de frontiera Schengen din Luxemburg.
A urmat semnarea Conventiei de Implementare a Acordului Schengen, in data de 19
iunie 1990. In momentul intrarii in vigoare, in anul 1995, aceasta a eliminat controalele la
frontierele interne ale statelor semnatare si a creat o singura frontiera externa unde controalele
se desfasoara conform unui set de reguli clare.
Spatiul Schengen reprezinta o zona de libertate de miscare unde controalele la
frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate si a fost creata o singura
frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare.
12
Mihai Bogdan Alexandrescu Economie Europeana
aceasta asociere ia forma unui Comitet mixt in afara cadrului UE, format din reprezentanti ai
Islandei, Norvegiei, Consiliului UE si Comisiei Europene.
13
Mihai Bogdan Alexandrescu Economie Europeana
Ce este MCV-ul?
Atunci când au aderat la UE, la 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria mai aveau încă
probleme legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupție și, în cazul Bulgariei, de
criminalitatea organizată. De aceea, Comisia a instituit mecanismul de cooperare și de
verificare (MCV), o măsură tranzitorie prin care să poate ajuta cele două țări să remedieze
aceste probleme.
14
Mihai Bogdan Alexandrescu Economie Europeana
Asigurarea unei vecinătăţi stabile, sigure şi prospere este prioritară pentru România.
Procesul de extindere este un proiect istoric de succes al UE, care a adus stabilitate,
democraţie şi prosperitate pe continentul european. România rămâne o susţinătoare activă a
acestuia, ca proiect care a contribuit decisiv la durabilitatea construcției europene, urmărind
prioritar promovarea acestei politici pentru asigurarea continuităţii procesului de extindere.
România susţine consolidarea relaţiilor Uniunii cu partenerii strategici şi globali.
În calitate de ţară co-iniţiatoare a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD),
dezideratul României este concretizarea acestei iniţiative macro-regionale în proiecte de
succes.
În contextul negocierilor prilejuite de revizuirea la mijlocul etapei a Cadrului
Financiar Multianual 2014-2020, obiectivul României este de menţinere a principiilor şi
anvelopelor financiare deja agreate, în special în ceea ce priveşte cele două politici
tradiționale de interes prioritar – politica de coeziune şi politica agricolă. De asemenea, în
perspectiva negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual post-2020, România va
continua să promoveze rolul major al Politicii de Coeziune și al Politicii Agricole Comune și
menținerea unei finanțări adecvate în cadrul acestora, în vederea susținerii corespunzătoare a
obiectivului de asigurare a convergenței la nivelul UE.
15
Mihai Bogdan Alexandrescu Economie Europeana
16