Sceneta,, Moş Ion Roată şi Unirea”

Personaje: povestitorul, boierul, Alexandru Ioan Cuza, Moş Ion Roată, ţăranii (patru
sau mai mulţi)
Cadrul scenei( de la stânga la dreapta personajele sunt aşezate astfel: povestitorul ,
boierul, un pic mai în spate, Cuza lângă boier, ţăranii şi Moş Ion Roată, un bolovan mare
într-o parte).

Povetitorul:

I. Într-un an, tare demult

Pe când se fierbea Unirea
Mulţi boieri s-au adunat
Şi s-au aşezat la sfat.

II. S-au gândit că ar fi bine,

Ca la Marea Adunare
Să aducă ţărani fruntaşi,
Chiar acolo, chiar la Iaşi.

III. După ce i-au îmbrăcat

Cu cojoc şi cuşme noi
Şi-au ales boieri de soi,
Să le ţină cuvântare
Despre Unirea cea Mare.
Boierul :
IV. Oameni buni! Ţărani iubiţi!
Ştiţi? De ce sunteţi aici ?
Ţăranii:
V. Păi vom ştii, dacă ne spuneţi.

Boierul:
VI: Eu oricum o să explic,
Doar să-aveţi răbdare un pic.
Ţara noastră este mare
Şi e ruptă de hotare.
VII. Moldova şi Ţara Muntenească
Grăiesc vorba românească,
Sunt două surori creştine,
Tot la fel ştiu să se închine.
1
VIII. Obiceiurile noastre
Numai Milcov le desparte,
Să-l secăm dintr-o sorbire
 Şi să facem înfrăţire.
Aţi priceput ce v-am spus?
Ţăranul ( Valerie):
IX. Noi am înţeles, boiere,
Că Unirea e avere,
Dumneavoastră ştiţi mai bine
Ce e rău şi bun în lume.
Moş Ion Roată :
X. Ion Roată mă numesc,
Mă scuzaţi, că îndrăznesc!
Ba, eu drept am să vă spun
Că nu este lucru bun,

XI. Să ne cereţi nouă sfatul,

Şi-altădată s-a-ntâmplat,
Oare cine-a ascultat?
Vorba săracă din sat.

XII. Noi ştim sapa s-o învârtim,

Secera s-o mânuim.
Iar voi cei care ştiţi carte
De dreptate aveţi parte.
Boierul:
XIII. Au trecut acele vremuri,
Ne-au venit semne din ceruri,
Dumnezeu ne-a luminat
Şi pe veci, El ne-a legat,
Trebuie să fim fraţi egali, de-o seamă,
Nu trebuie să-aveţi teamă.
Povestitorul:
XIV. Boierul le-a înşirat
Chiar poveşti de neuitat,
Pe ţărani i-a învăţat
Cum străbunii au luptat,
Mereu pentru o ţară mare,
Fără-n lume asemănare. 2

Boierul:
XV. Ei, acum aţi priceput?
Ce v-am spus de la început?

Ţăranul Ion:
XVI: Priceput, cucoane dragă!
 Să de Domnul şi să meargă.

Moş Ion Roată:

XVII. Să ne fie cu iertare!

Dară eu, tot n-am înţeles!

Boierul:

XVIII. Moş Ioane, dumneata!

Greu de cap eşti, zău aşa!
Hai să mergem în grădină!
Poate acuma, o să ţină!

XIX. Vezi în ogradă?

Bolovanul cât o roată?
Ia încearcă şi fă bine!
Să-l aduci aici, la mine !

(Moş Ion Roată încercă să ridice bolovanul , dar reuşeşte doar să-l mişte un pic.)

Moş Ion Roată:

XX. Boiere, s-avem iertare!

Dar e greutate mare,
N-am putere să-l ridic,
Doar să îl urnesc un pic.
Boierul:
XXI. Hai, încearcă! Să vedem!
Hai!Treci şi tu, Moş Vasile!
Treci şi tu, Valerie!
Hai Pandele!Hai, Ioane !
Urniţi bolovanul mare! 3

Povestitorul:
XXII. Toţi ţăranii s-au unit,
Bolovanul l-au urnit.
Lângă boier l-au adus,
Ce-ar mai fi oare de spus?
Boierul:
XXIII. Înţelegeţi cum stă treaba ?
Moş Ion s-a dus degeaba,
 Putere nu a avut
Să-l ridice n-a putut.
XXIV. Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi şi la durere,
Dar cu toţi am reuşit,
Bolovanul s-a urnit.
Unde-s doi puterea creşte
Şi duşmanul nu răzbeşte!
Moş Ion Roată:
XXV: Boiere, să mă iertaţi!
Degeaba ne explicaţi
Că eu tot n-am înţeles.
Boierul:
XXVI: Mă, Ioane, dumneata!
Ai ceva cu viaţa mea ?
Moş Ion Roată:
XXVII: Dar, boiere, să mă ierţi!
Nu trebuie să mă cerţi.
Ce ai spus, este corect,
Însă, nu prea este drept.

XXVIII. Dumneata ne-ai poruncit,

Cu noi, însă, n-ai muncit.
De la vorbă pân la faptă
Este cale îndelungată.

XXIX. Bine ar fi dacă vreodată

Aţi veni şi voi în gloată,
Şi cu toţii împreună
Poate facem treabă bună. 4

XXX. Dar cam aşa faceţi voi

La război daţi înapoi.
La pomană daţi năvală,
Treaba nu este egală.
Eu am priceput aşa:
A-ţi ara, e muncă grea.

Al.I.Cuza:
XXXI. Bine ai gândit, Ioane!
Vezi , boiere! Vezi, cucoane!
Lucruri simple nu înţelegi,
Multe ştii, dar nu le legi.
XXXII. Tu vrei să porunceşti,
Povestitorul:
XXXIV. După această adunare,
Au încins o horă mare,
Au cântat şi s-au rugat
Dumnezeu i-a ascultat.
XXXV. Dorinţa le-a împlinit
 Dar nu vrei ca să trudeşti, Şi cu drag ei au primit,
Numai când o fi înfrăţire, O frumoasă ţară mare,
Vom vorbi despre Unire. Fără-n lume asemănare.
XXXIII. E greu, luptăm de ani
Dar, nu ne lăsăm la duşmani. Cântecul,, Hora Unirii”
Suntem buni, avem un nume,
Vom răzbi cu toţi în lume.