CONSTANTIN ZAMFIR [rae] JON ZLOTEA Egpep6 METODA ‘COBZA EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA §I ARTA mw I557303-2008 PREPATA 0 metodit de eobeit este un lueru cu totul now gi neasteptat Ia noi. Este un Iueru now intruett nu a mai apirut, pind astizi, 0 asemenea publicatie si este un lucrw neasteptat intrucit, pind de eurtnd, cei mai mulfi socoteau cobza ca un instrument ce aparfine mai mult trecutului decit presen tului, Poate ed unii vor mai fi gindind si astisi la jel, tntr-o mésurd oarecare pe bunii dreptate, deoarece cobza nu mai esteintiinta deett in formatiile lautiresti de fart, gi nici aici preades — enexcepfia. citoroa regiuni, in special Moldova de nord — in timp ce a disparut aproape cx totul din jormatiile liutresti de la orcs. Dar daca asa stan luerurile ustiai, nw ot aga au siat tn treeut. Cobza este unul dinire instru rmentele noastre cele mai vecki gi mai strins legate de muzica Liulireasci. Dupa cit se stie, primele mengiuni pentra Idutari si lautdrie dateazit din a dowa jumitate a secolului al XV I-lea gi anume din anul 1570. In acest an, Bogdan Voievod, domnul Moldovei, inti- reste Ini Dinga Vornicul staptnirea, printre altele, si asupra eltorea silage de yigani. Dintre aveste silage faceaw parte si acelea ale lui Stoica alautar, Timpa aliutar’ si Ruste aliutar. Pe Stoion gi ‘pe Timpa ti primeste Dinga Vornical in dar de la Mircea Ciobanul, domnul Tirii Rominesti, eu ocazia unei solii trimise de Alexandru Lapusneanu, domnul Moldovei, din éare a ficut parte. Cam in acelagi timp — mai. precis cu dowizeei de ani mai inainte, deci in anul 1550 — ave $i primele dovezi ale existenfei cobzei la noi. Cind spunem acest lueru, ne gindim la instramentul ‘asemiinitor cobzei ce se giseste pictat in biserica de la Vorone}*. Nu stim sigur dacd acel instrument se a fi numit sau nu cobzd, ew adtt mai mult cu elt in decursil istoriei se intimpla ea acelagi instrument sii primeased denumiri dijerite, Iaid, inst, et pe la 1662 este menfionat un Petru Cobzarul®. Agadar, din @ dove jumétate a secolulni al XV T-tea avem o daté cu denwnirea instrumentistalui si pe cea a instramentalui, De atunci, cobza se inttneste tot mai des, fie mengionata prin diferite publioapi si documente, fie pictaté prin biserici. Cu timpul folosirea ei ajunge atit de frecventé inclt incepind din a doua jumétate « secolului al XVI1F-lea gi pind tn a dowa jumitate a secolulni al XI X-lea aproape ed nu se intilneste formafie Uiutireasei mensionatd tn diferite documente, din care sit mu’ facd parte si cobsa. Find folosita timp de secole, cobza, instrument prin excelenfi de acompaniament, a ajuns sicsi aledtuiased un stil propria de azompaniere: sint ago-numitele fiiturie, formule ritmico-armonice ¥ CL. C. Bobuleseu, Liuterii nostei, Bucuresti, 1922, pag. 3940, £ Ch. C. Bobuleseu, Lauteri gi Hori, Bucuresti, 1940, pag, 9 > CLC. Bobulesen, Lautari nostri, pag. 40.Jolosite in acompaniament, pe care metoda de fof ni le presintdé pe larg. Aceste fiituri s-au impus ‘itt de mult in felul de a acompania al Uiutorilor din vechile Principate Romine, tnett aw fost preluate tnioomai si de fambal, acolo unde acesta a inlocuit cobza. Covi mai mult, aceste fiituri ‘au fost preluate pind si de acordeonistii de jard. De aici reiese clar rolul important al cobzei tn dezvoltarea muzicii noastre lautdresti. Intervengia fambalului, insé, a dus — la orage, mai deoreme, iar Ia sate cam din timpul primului résboi mondial — la inldturarea progresiod a- acestui instrument. In ceea ce priveste stilul de executie de care am vorbit s-a ajuns Ia el, desigur, in mod empirie, datorita numai nei indelungate practic. Acest Iueru este lesne de injeles dacd he gindim ci acest instrument — ca, de alifel, toate instramentele lautdresti — s-a tnvdjat totdeauna dup ureche. Din aceastd cauzi nici nu sa ajuns la 0 desvoltare mai mare @ tehnicii tui. Fiecare colaar sa mulpmit ew tnvdjarea modului de a acompania, asa tuelt rar tntilnesti ote unul care si foloseased instrumentul $i pentru melodie, asa cum far Ton Zlotea gi lon Paturicd, unii dintre cei mai buni cobzari din jara noastrd. In condigite regimului de democrafie populard, tn eadral acfiunilor de valorificare a ereqjici populare, s-a ivit necesitatea jolosiit diferitelor instrumente populare, deci gi a cobzei. Tn anul 1949 a twat fiinge Institutnl de Folelor. La scurt timp dupa tnfiingarea sa, fostul Comitet pentru Arté — asi Ministerul Cultarii—a trasat institutului ea sarcind infiinfatea wnei orehestre populare. In felul acesta a luat fiinja orchestra ¢ Barbu Lauter», azi depinzind de Filarmonica de Stat. Urmérindu-se oa aceastd orckestrd sd fie popular nu numai prin aledtuirea repertoriului ssdu, ci si prin componenfa sa instrumentali, institutwl a pornit in edutare de instrumentisti populari, tndeosebi cobcari si naisti, care si intre in aceastdé orchestrd, Resultatul a fost cd nu s-au ‘gisit decit foarte pufini instrumentist: yi, chiar, destal de inegali ca posibilitifi tehnice. Din aceasta cauzd, a trebuit ea unii tovarisi din orchestra, care in tinerefe cintaserd la cob, si apoi ax pirdsit-o, si reia acest instrament, Numai in felul avesta s-a ajuns la intirirea grupului de cobzari al orchestrei «Barbu Lawtaru », Dar aviatul eresterii. numdrului jormajilor de ariiti amatori, cresterea numitrului orchestrelor populare,a determinat Insttutal de Folelor sé infiinjeze, in anul 1950, 0 scoala de instrumente populare, Aceasti scoala care avea trei eatedre: de cobzd, de nai gi de fambal, a juncfionat pe lingd orchestra « Barbu Liutaru » timp de doi ani, dupi care a fost afiliaté Scolii elementare si medii de muziit dir Bucuresti. Punindu-se inci din anul 1950 problema alfabetisdrii musicale a membrilor orchestrei, sa pus totodata $i problema predarii instrumentelor populare dupa metode scrise. Aici institueul s-a isbit de grentii foarte serioase, intrucit nici unul dintre instructrit eare predau aceste cursuri nu cunogteaa notajia musical. Pentra acest motiv seo jizat cite unul dinire cercetttorit institutului pe Uingd fiecare catedri, eu misiunea de a wrairi si de si evolufia cursurilor si de a ajuta pe instructoritrespectivi tn organizarea materiei de predat. Pentra catedra de cobed a fost delegat profesoral C. Zamfir. Ca sé poaté: face fafa unei asemenea munci, a trebuit nu numai si urméreased zi de si evolufia eursului, ci sil faci si numeroase experimente cu diferiti alji cobsari —tn primul rind cu cei din orchestra «Barbu Liutara ¢ — precum si sd asculte numeroasele tnregistrdri cu acompaniament de cobad ce se sisesc in arkiva insiittului, La acestea trebwie adéugate experimentarile fdeute cu ocazia diferitelor deplasari pe teren. In jelul acesta s-ax. pus bazele presented metode. In linii mari, metoda urméreste pe de o parte redarea posibilitiilor tehnice ale cobsei in notajia raucicald universald, iar pe de alté parte, imbundtéfirea lor. Cunoaslerea notayiei de citre cobzari ca duce la folosirea din ce in ce mai mare a acestui instrument in formagile orchestrale populare, pentru. care compositorii an tnceput si sorie Iuerdri. Imbundtijirea tehnicii de execupie 0a ajuta la dezvoltarea acorapaniamentului armonie al cobsei, eu atlt mai mult ca cit acest instrament este singurul dintre instrumentele populare de acompaniament care foloseste acorduri. pline. 4 site sl' Aceasté: concepfie care a fost pusé In baza aledtuirié presentei metode, poate fi urmérité de-a lungul intregii lueriri, Ezercitile ritmice pe toate grupele de cane, care se gdsese la inceput, irmairese sd faci pe elev si dobindeascd deprinderen miselirilor sistematice si regulate ale mtinii drepte, attt de necesare tehnicii de acompaniere a cobsei. Mai depart, pornind de la digitafia acompaniamentelor, ‘metoda de fof dd o mare importanfé exercifitlor melodice, urmarind sé asigure elevutui o bund digitatie, pe care 0 va folosi apoi in acordurile armonice, Nw sint neglijate nici exercitiile asupra diferitelor game gi moduri, asupra modulafiilor si nici tnlinguiren armonici a acordurilor, Toate accstea cor inlesni citorului cobzar o bund stipinire a instrumentului gi-i vor deschide perspective de desvoltare Prin publicarea metodei de jaja, Institutul de Folelor umple un gol, dar mai ales ajuti la revalorificarea tnui instrument attt de bogat in resurse de acompaniament din formatiile noasire Tautd- repli cum este cobra. ou, cionawe Respoaabill etrut musict 1 Instat de Foor; INTRODUCERE' Cobza este un instrument muzical cu coarde ciupite cu un plectru de pana de gise’. Ea servogte la acompanierea ritmicd i armonica a unui alt instrument care cinta melodia. Folosita mai ales pentra a da ritmul jocurilor populare, vobza se asociazi cu vioara in taraf sau in lips ei cu orice instrument melodic. In Moldova sint foarte frecvente euplurile de vioara si cobzli. Nu se gtie precis de oind dateaz’ acost instrument gi nici sub ce denumire ciroula pe meloagu- rile noastre. In pictura de pe perefii bisericilor noastre din secolul al XVI-lea se poate vedea o ‘cobza ou gitul mult mai Jung. Arabii si tureii au un instrument asemindtor, numit alud sau numai aud, mai mare decit cobza care a pittrunsla popoarele europene sub numele de Inth, de unde deriva probabil si cuvintul nostru Kuta, Instrumentul este construit dintr-o singurd piesé de Jemn asemani- toare unei jumitafi de para, al citei vief se subiaza tn forma de git. Musulmenii j-au dat numele de cobus, Avest nume fl intlinim in exonicile vechi si tn textul unor balade populare ca Miu. De aci probabil si numele de cobza ce se intrebuinjeazi astizi alituri de numele cobuz, denumind. acelagi instrument cu git scurt, spre deosebire de liutd, care indict un instrament eu git mai subjire gi mai hung, ea balalaiea ruseasci. Fiind un instrument cu sonoritate particular’, cobza are o importan{a deosebita in ansam- blurile de instrumente populare, care urmarese redarea specificului popular in cinteo. In istoria sa, eobza a avut o perioada de deeidere care s-a observat in fara noastré mai ales in perioada dintro cole dowt rizhoaie mondiale ‘Astlel pind prin 1914 se fabricau 2000 de cobze pe an in Rominia, Intre cele doud razboaie mondiale, comenzile s-au impufinat intr-ailt, incit prin 1938 nu se mai fabricau deeit vreo 20 de cobae’ ‘Asttizi acest instrument popular tinde si-si recapete importanga. Inceputul’a fost facut de Ansamblu] Armatei prin introducevea in orchestra a patra tipuri de cobza: sopran, alto, tenor si bas, tncercindu-se alextuirea unei familii de cobze asemandtoare cvartetului de coarde. Dar rezultatele agteptate nu au putut fi atinse, deoarece nu s-a finut seam’ de menirea principali, pe care o are cobs: acompaniamentul ritmic gi armor Unii eobzari au ajuns Je o tehnici superioara putind cinta si melodii, dar acestea mu sint redate mai bine decit Ia mandolin eu toata tehnioa pe ear o posed instrumentistal, de Unele date istoriogratice despre cobed an fost Iuata din Iuerarea tov, Tiberiu Alexandru: Jnstrumentele rmusieale ale poporalni romin + Avilag-uera ao poate spune gi despre nai si jamhal, Maestrul Fanicd Luca a avut 0 perionda de vwo cinci- sprezece ani eind a trebuit ai-gi plrdseaso4 nainl inlocuindus ou vocea gi cu ghitera. Tambalagit eran obligati ‘ cunoascl pianul spre a putea elnta in jazeurile dela orage, sau si plece la sate pentra asi egtiga existenja, aaceea instrumentul nu trebuie forfat, dindu-i alti intrebuinfare deelt aceea pentru care a fost, creat. Metoda de fa(é, bazindu-se pe principiul de mai sus, este scrisi in spiritul notafiei muzicale simple, ugor de citit, notafie pe care am adaptat-o cobzel in scopul de a putea fi folosita in ansam- bluri populare, executind dupa note si muzicd preluerata de compozitori, Planul Iucréii este urmatoral: 3 Partea inti, eapitolul inti cuprinde descrievea si pozitia cobzei precum gi teva sfatuti pentru Intrefinerea instrumentului. Capitolnl al doilea cuprinde principiile generale de musics. artea a doua trateard tehniea elementari a cobzei. Partea a treia trateazd tehnica avansat& a cobzel. Insusirea tehnioii cobzei inoope eu exerci ritmice pe coarde libere, pentru deprinderea rmigarilor miinii drepte, trece apoi le digitafie printro serie de exercitii melodice progresive, {n care deprinderea migedrilor mtinii stingi se impleteste ou migetrile mtinii drepte. Odata sti- pinita digitafia, so continu eu formule melodico-armonice si ou aconduri pentru pregitirea si dex Yoltarea auzului, Planul de predare tine seama de greutatea materialului care trebuie insugit treptat, de la ugor la. greu.a PARTEA INTHT NOTIUNI GENERALE PENTRU CUNOASTEREA $I STUDIEREA COBZEI cCAPrTOLUL 1 CUNOASTEREA COBZEL DRSCRIBREA COBZEI Cobza este un instrument aseminitor eu mandolina, pujin mai mare. Ea se compune din ‘rei parti: corp, git gi cap. Corpal cobzei este aloituit dintr-o cutie de rezonan{i de forma unei jumitati de pari, construita din gapte fefe (doage), uncle din lemn de paltin, altele din lem de nuc, lipite intre ele, [i raport cu dimensiunea, cobzele se pot impar{i In doua categorii: 1) cu gapte doage, construite ‘aga cum am aritat mai sus, numite emagdalene », si 2) eu cinei doage, construite numai din lemn do paltin, mumite «burdufe »,Cutia de rezonanfi are o parte neteds numiti «tabli de armonie » sau «fafa cutiei », care este flicuta dintr-o singuré selndurd de lemn de molift, perforati la mijloe in forma de rozeta sate {in form® patrata. In partea stings, spre git, are o deschidere in forma triunghiulara pentru a cdpata rezonan{a mai mare. In mijlocul fefei se giseste o fisie de piele dreptunghiulara care o apiri de degradarea pe care o provoaci migearea mfinit cu plectrul de pana, producind zgivieturi in Jemn. Astizi pielea este inlocuits eu furnir, deoarece este mai reristent si plistreazé mai bine rezonanfa eobzei deelt pielea care Inchide pufin tonal. Furnirul nu inchide tonul cobzei. ‘La partea inferioard a fefei se giseste o bueijics do lemn. pe caro sint fixate coardele, numita cordar. Intre cordar gi ebiitaies sau batal» —locul unde mina dreapti ou pana ciupeste coardele — se poate pune 0 alté bucdfic’ de lemn, paralela ou cordarul (un fel de oflug ca la vioard), care deplasindu-se mai aproape sau mai departe de cordar, servegte la transpunerca, avordajului cobzei mai sus sau mai jos eu doud, trei sau patra tonuri, Corpul cobzei se continu’ eu gitul, foarté sourt si gros, construit de obicei din lemn de fag. Gitul se continut Ja rindul siu cu capul rasfrint spre spate. Pe cap sint montate euiele care intind coardele. Gitul cobzei formeaz ou capul um unghi drept sau obtuz deschis spre spatele instramentulu. Numérul coardelor cobzei variagé astaei ca si fn teout. Astfel, uncle cobze au’5 coarde, altele 8 sau 9, iar altele 10 sau chiar 12, ‘In mod obignuit, eobza are nou’ coarde, grupate doua cite doud, ultima grupi (sol) are trei, agezate de-a lungul gitului gi fefe, fixate pe cordar gi intinse pe cuiele de lemn de abanos de la capul cobrei. Pornind de la stinga la dreapta sau de sus in jos, dupa pozitia pe care 0 ia cobza pentru cintat, aceste coarde sint agezate astfel: 1, Re dublat eu octava 1 Re dublat tn unison TL Le dublat eu octava IV, Sol dublat tn unison gi ootavs In ce priveste dimensiunea si constructia coardelor deosehim: coardele subjiri, fcute din ofel ‘im ar fi de exemplu coarda mi de la vioard. Acestea sint la (IT) si sol (IV). Urmeazi coardele ‘ijloace facate din ofel dublu de gros fafi de cele subtir. Acestea sint re (I si III). Apoi coar- dele numite burdoi, care sint ficute din intestine, cum ar fi de exemplu re de le vioari. Aces sint la (IT) gi sol (IV), ootava celor subtiri, In sfirsit urmeaz coarda cea mai groasa re (1), facut din matase invelité cu sirmé, putind fi inlocuit& cu ofel invelit cu strm& (ca gi coardele pentru ghitard).. Agadar Grupa I de coarde este formata de jos n sus, din: n2, eoarda groas eu re mijloe. 10rp oa tar ceri tat Grupa {1 este format din la burdoi si I subtire. Grupa III este formata din re mijloace. Grupa IV este format din sol burdai gi sol su Prin ciupirea coardelor eu un plectru de pani de gisca cobza poate da acorduri sau suncte izolate, precum da ghitara sau mandolina. Tehnica milinii drepte se apropie de aceea a mandolinei. Fiind un instrament de acompaniament, cobza marcheazi ritmul gi inteegeste armonia. Acom- paniamentul ritmic gine de indeminarea minii drepte.a instrumentistului, de migcarile ordonate, de flexibilitatea ei gi de felul cum fine pana, Felul cum face migetrle mini trebuie s& duca Ia © activitate din ce in ce mai indehungeta si cu o obosealt elt mai miei. Acompaniamentul armonie {ine de indeminarea miinii stingi si in special de migearea degetelor pe coarde, Sourta- rea gi lungirea coardelor ou ajutoral degetelor pentru a emite sunete precise se face printr-un contre] riguros al urechei, de aceca unui instrumentist eobzar i se cere o bun& ureche riusicali, ‘si sim} armonic, ca si poata oricind si-gi controleze tonuri iccentele vitmice pe care trebuie sk le coordoneze cu melodia ce 0 acompaniaz’. CTPRVA SPATURT PENTRU [NTREYINEREA INSTRUMENTULUT Ca orice instrument murical, cobza are nevoie de o cutie care si o fereasod de lovire si de praf, Instromentul si nu fie trintt, ei agezat ugor in cutie, cu oea mai mare grija, evitind edderea poate provoca spargerea instrumentului sau dezlipirea Ini. In lipsa unei euti, se poate intre- insé si de lovire. buinfa o imbricéminte de pinz sau mugama, care fereste instrumentnl de praf, nu Tnstramentul si fie tinut la temperatura obig- muita, Caldura mare dilati cobza gio descleie, frigul o contracta si fi rupe coardele de simi, iar pe cele de intestine le inmoaie. Si fie feriti de. praf si de umiditate care-i inchide tonul gi-i provoact stricieiuni. Sa se steargi regulat cobza en o cirpa de praf. Gind seoatem si punem la loo eobea din cutie si o apuedin intotdeauna de git, mifloe sigur de a nu o seipa jos. Daeé instrumentul s-a stricat si fie reparat de specialist, cei allfel risckm sk nu-l mai putem Intrebuinta, oi sil inlocuim en altul, cea ce cost ‘mai mult. Se recomanda ca studiul cobzei si tneeap& la virsta de doisprezece-treisprezece ani pe instrument, de marime ohignuitd. Lao virstd mai frageds, trebuie si inceapi pe un instrument mai mic. POZETIA COBZRE IN TIMPUL CINTATULUL Stind in picioare, cobua se fine orizontal cu mina sting pe gitul ei, iar dreapta rezemata bine eu antebrajul de marginea corpului cobeei, ling cordar, care o jine in poaitie orizontala printr-o uoard apasare a cotului, mina cu pana migeindu-se numai de la tncheietur’ (fig. 4). Poritia obignuita a cobzei o avem sezind, ceea ce este mult mai comod. Cobza se fine rezemata cu corpul pe picioral drept, culeati cu fafa ei in pozitio oblied, eu gitul putin mai sus de corp, mina stings cuprinzindu-] pufin adus& spro a fine degetul os! mare sub att (fig. 6). Astfel degetele u50 pot migea perpendicular pe coarde on Ia vioard. Degetul eel mare nu poate avea o unica poritie ca la vioard, din eauza gitului gros sl cobze, el isi schimba pozitin in aga fel ca colelalta dogete s& se poati intinde indeajuns pe coarde, Antebraful drept sti sprijinit pe manginea fofei cobzei ing’ condar, iar mina dreapti se miged foarte flexibil numai din incheietura, Pana de glscd se agazi intro degetul ardtitor gi degetul mare, in aga fel ea degetul inolar gi cel mio si fie libere (tig, 6). caprronut PRINCIPI GENERALE DE MUZICA NOTIUNI PRELIMINARE Muzica este arta prin are se risfringe realitatea cu ajutorul sunetelor muzicale. Sunet, este tot co auzim. Cind sunetul este neplicut se numeste zgomot, iar eind este placut se numeste sunet musical. Muzica se ocupé prin urmare eu sunetele muzicale. Zgomotel sint emise (s00a8e) 4e orice corp si nu le putem preciza insusirle, pe cind sunetele muzicale sint:emise de instrumente musicale si de voci omenesti gi au patra insusiri: indljimea (sunet subfire sau gros, acut sau grav), Durata, adios Iungimea sunetului Intensitatea, adica taria sunetului. Timbrnl, adioi deosebirea sunetului diferitelor instoumente sau al diferitelor vooi omenesti. Cind ascultim radioul putem deosebi timbrul pianului de al viorii sau voce unui bérbat do a unei femei. Sunetele muricale se soriu ou ajutorul unor semne numite note. Forme notelor este aceea unui oval gol sau umplut. R{ndltimea, Pentru fixarea inalfimii sunetelor ne folosim de: Portatio, un grup de cinci linii orizontale, paralele si egal departate intro ele, avind intre linii patru spatii. Liniile gi spafille se numara de jos in sus: SS Cheie, semnul muzical pus la inceputul portativului, care ne arati la ee grad de inalfime se executa notele. Pentru notele la indlfimea voeii de copil, femeie sau a viorii, a flautului ete., se intrebuinjeaza cheia de sol numité gi cheia violinié £ iar la inalfimea vooii de barbat sau a contrabasului se intrebuinfeard cheia de fa numita si cheia basului: SE \ Denumirea notelor, Sint sapte note cu numiri deosebite. In urcare se citese: do, re, ini, fa, so, la, si iar in coborire se citese invers: si, la, sol, fa, mi, re, do. Dacé le agerém pe portativ, folosindu-ne de linii si de spatii ca de nigte trepte de searé in suite gi coborire, ave urmatorul sir de note: y sae = a al S ao re mi fa sola si la sol fa mi re ao SSS ee 5 aa eo re m a sof to si lo sol fam re do Numirea notelor dupa literele alfabetului, intrebuinjata de gormani, engleri, maghiari gi alfi, a pitruns si la muzicanfii nostri populari, Ea este urmatoarea: E=mi sol Has F=fa A=la Linii suplimentare, sint liniuje scurte paralele, egal departate intre ele ca gi liniile portati- vvului, care se pun deasupra sau dedesubtnl Iui pentru a serie notele care nu incap pe portativ: SSS Liniile suplimentare se numara de la portativ in sus sau do la portativ in jos. este sirul de sapte, notele se repeti in nceeagi ordine ureind sau coborind: 9 oe - 9 9 2.9 2 = —— os oo a ore mi fs sol lo sf do Peer epak oT sol fe mi re ao PPP GF Censau in cheia de faz aS 2 2 a os ete. re om fe ol a 0G Be a ee ee eR Am ureat gi coborit ca treptale unei sedi, de aceea agezarea notelor in aceasta ordine se numeste seard, masicalé. . In scara muzicali putem deosebi trei pArfi numite regisire: Registrul grav sau profund, are sunete groase. Registrul de mijloe sau mediu, are sunetele mijlooii, potrivite. Registrul inalt sau acut, are sunete subjiri Portatio general. Instrumentele muzicale ca pianul, harpa, orga, {ambalul mare gi acordeonul au o sear muzical& foarte intinsa, Serierea notelor pe un singur portativ pentru aceste instru- ‘mente ar avea nevoie de prea multe linii suplimentare, ceea ce ar ingreuna mult citirea. Pentra aceasta intrebuinfaim dows portative unite intro ele printr-o baré dreapta gi un semn numit colada, Portativul de sus intrebuinjeaza cheia do sol, iar cel do jos cheia de fa. Acosta esto portativnl general. El reduce simfitor linile suplimentare in serierea notelor: ——— ae a= =o do re mi fe sol be si BE qa oe — sue = ST fw vol le oi do re mi fool bh oes? eo 2 ef ———— aE 00 re mi fe sol la 9 oo re mi te sol BE De multe ori in serievea muzieii instrumentale cu posibilitifi mari sonore, cum este de pildi pianul sau vioara, avem nevoie de note foarte inalte care se seriu pe multe lini supli- mentare, Cu elt linile suplimentare se gisesc in numir mai mare, eu atit ingreuiaz’i mai mult citirea notelor. Pentru a simplifica scrierea gi citirea notelor si a nu se folosi prea multe lini suplimentare, intrebuin}m cifra 8 si 0 linie punctata deasupra pasajului muzical respectiv, care ne arati cl el se einli la un diapazon mai inalt, Semnal acesta se numoste octara alta (octava inalta): 8v0., £ 4Le fel se procedeaza si cu liniile suplimentare de dedesubtul portativalui, semaul respestiv numindu-se ovfava bassa (ovtava de jos): Folosind portativul general in scrierea sunetelor de care dispune seara muzicala a cobzei (intinderea ei) o parte din portativul de jos ramine neintrebuinfat fp ————— = = = o e a Bs de aceea pentru simplificarea scrieri ne folosim de un singur portativ on cheia sol, adjugindu:i dedesubt- patra lini suplimentare Saale saceae eae =—— = a ———_ === SS z= Ss Notele de sus: re, mi, fa cuprinse in ecolada de deasupra portativului atunci cind se executat Ja cobzi pe grupa a treia de coarde nu se aud, iar pentra executarea Jor in posifii se proferi: grupa a doua sau a patra de coarde care emit mai lesne aceste sunete. Durata. Pentru fixaren duratei sunetdlor ne folosim de: Valori de note $i pauze corespunzitoare: ‘9 = Nota intreng’ sau unimea aura dy old Intreagi seu de unime ‘ i = Pauza do troizecidoime d= Doinea m= Paum de deine eae 2 = Pauza do pitrime Optimea ye Pau de optine Srosnn 4 = Pauen do seiqresime = : ' }- Saizocipatrimea aura de sainecipatrime Fiecaie nota sau pauzii se tmparte exact cu doi, aga inoit pornind de la durata eea mai lung avem urmitoarea impartealé 15Din tabloul de mai sus se poate desprinde atit valoarea notélor, unele-in raport ou celelalte, cit gi felul cum pot fi scrise notele: — cu codifa in sus pind la primele tre linii ale portativului, sau cu codia in jos po restul portativului; ~ notele mai mici decit pitrimea se uneso intre ele cite dona, patru sau efte opt, in seriore folosind bare in loo de stegulefe, mai ales in muzica instrumentolé. Legato de pretangire, format dintr-un are earo prelungoste durata notei eu valoarea urm&toare duck amindoui si gisese la aceeasi iniljime: —_—- —— iar dublal punot Punetul, pus dupi o nota ti prelungeste durata cu jumétate din valoarca ei ii prelungeste durata cu trei sferturi dod dd Punctul agezat deasupra sau dedesubtul notei fi scurteazi durata on jumatate din valoarea vi, Iuind denumirea do staccato: J Coroana format dinte-un punct st un are mic deasupra sau dedesubtui notei, o prelungeste dupa voinja executantului: = Intensitatea, Pentru fixarea intensitafii sunetelor ne folosim do urmétorii termeni din limba italiana, redugi la inifialele lor gi de urmatoarele semne Nuange: pp = pianissimo, adic& foarte slab; ! p= piano, adica slab mf = mezzo jorte, adick pe jumatate tare; f = forte, adic& tare; ff = fortissimo, adic& foarte tare. Cregterea gi descresterea intensitafii sunetelor se aruti ca semnul =< crescendo (crescind), si cu semnul == decrescenco (desores- ind) ce se pune de obicei deasupra notelor respective. Cind pasajul muzical care trebuie executat din ce in ce mai tare sau din ce in ce mai slab este mai lung, atunei in loo do somn se serie cuvintul intreg sau prescurtat urmat de punete: crese... san, deerese ... Accentrle sau literele sf = sforzando sau. f2 = forzando, puse deasupra sau dedesubtul notel arata ci sunetul se atacd tare, apoi puterea Ini este imediat sedauta, f araté cd sunetul se executd cu o intensitate egalA pe toata durata Iui sau prescurtarea mart, = martelatio, arati c& sunetul se apasi ca si cum ar fi b&tut cu un ciocan. Pentru fixarea iufelii cu care se cintd piesa muzicala se intrebuinjeasi: termeni de migcare (vempo) din limba italiana, eare se pun de obieei la ineeputul melodiei deasupra portativului Pentru cele trei feluri de migeéri se Intrebuinfeaza mai des urmatorii termeni : [ tarso = larg, foarte rar penbly migetri rare Adagio = rar | andante mergind incet | Andantino = Incetinel, mergind mai migcat pentru migeini potrivite | Moderato moderat, potrivit U Attezretio ropejor Allegro vioi, repede . | Five, vivaee = vin, repode pentru iigedri repesi j Ba wana saad Prostissimo foarte repede 16‘gribi saw intirzia, ceca oe se indica ou In decursul execufiei muzicale migcarea se poate isi de obicei deasupra pasajului muzical ajutorul urmatorilor termeni si a prescurtarilor lor, sori respectiv: ritard, = ritardando, adici intiaiind rit, = rifenu, adicd refinut ral rallentando, adic& révind, inoetinind accel, = areeerando, adic& aocelerind, gribind tempo = rovonind 1a migearea obignuita, in timp cad libitum = dupa plécere De multe ori pe ling termenii de mijeare se intrebuinfeaza gi anumite atribute ale acestora, previzinducle felul. Acegtia sint termeni de expresie, Tali unii termeni de exprosie mai des intrebuintafi: Agitato = agita, nelinigtit Dolee = dulee, duios Amabile = amabil Giocoso jueind Animato =animat, insuflofit, Giusto just “Appassionato = cu patima, ow pasiune Maestoso mare, Con brio =u stralucire Mareiale in forma de mars Con fuoeo = eu for Rubato = liber Con moto — = migoal Rustico rustio, de jaro Con dolore = eu durere Sostennto = sustinut Furioso Tranguillo = Tinigtit ELEMENTE METRO-RITMICE IPM St MASUIRA | In alternarea sunetelor unele cu altele, se Yine seama de unele sunete care ies in evident fata de altele, deci care sint accentuate, in comparatie cu celelalte neaecentuate. ‘Accentul in. muzica se bazeari pe trei factor Indljimea sunetalui (um sunet mai inalt in raport cu altele primesle un accent). Durata sunetului (un sunet mai lung in raport cu altele primegte un accent) Tntensitatea sunetului (wn sunet mai tare in raport eu altele ¢ mai accent Adeline). Tnlanjuirea sunetelo# unei melodii finind seama de aceente, ne da ritmo Ritmul poate fi exevutat la tobi, bitut din palme, ciocinit cu un ereion pe mash ete. Dack acoentele urmeard la intervale regulate de timp, atunci ritmul este regulat periodic. El se imdsoari cu migoarea regulata gi egal a piciorului sau mini, prin ridicare i coborire, Migearea rmiinii fie de sus in jos, fie de jos in sus, constituie o bdtaie sau un timp. Accentele pot urma intro ele din doi in doi, din trei in trei, din patra in patru timpi etc., formind grupe epale de valori de-note accentuate si neaccentuate, caro x numese mdsuri, Masurile se despart Intre cle prin bare verticale, numite bare de mésurd, FY Madd GML UND LAL Wadd 1d Jalal In sorierea muricala folosim urmitoarele semne: Bara finald, 0 bara dubli, prima linie subfire si a dona mai groasi et sfirgitul melo jal prin u care se inseamnit aBure dublé, dows bare de misuri subjiri core se intrebuinfeaza la sohimbarile de masuri (vezi exernplul de la pag. 17), dar mai ales Ja schimbarea armurii unui ointeo. (vezi formarea gamelor) ete Semanal repettie’ este format din doud puncie puse la stinga barei finale in spatiile doi gi trei ale portativului gi arata e& melodia se repeta de la Inceput. Punctele semnului de repetitie puse Ja stinga gi la dreapta barei finale araté 08 se nepeti mai intii melodia de la stinga, apoi cea do.ta dreapta (vezi exemplul de la pag. 19), Prima volta si seconda volta sint tot semne de repetifie formate dinte-o acolada pus deasupra Portativului, sub care so gaseste cifra romani I — prima volta — si care are intotdeauna pe portativ gi semnul zepetiiei. La repetifie se sare prima volta gi se cinta notale aflate sub acolada ‘cu cifra romana IT — seconda volta (vezi exemplul de la pag. 19) Da capo al fixe, prescurtat, D. C. al Fine aratd cd melodia se reia de la inceput pina la locul indicat. prin Fine (stixgt) (vezi exemplul de la pag. 19). MASURL CU TOUT BINART Am vazut mai inainte cd notele in mod obisnuit se impart cu doi. Cind una din aceste note, de exemplu patrimea, dureazi un timp, acest timp se zice ci este binar, decarece se poate im- pérji in dowd optim Cele mai obignuite masuri eu timpi binari sint urmétoarele: Miisura dowi-a-patea, are doi timpi gi fiecare timp valoreszi o patrime. Ba se inseamni cu fractia 4, cifrade sus, 2, num@ratorul, ardtind numirul timpilor din care ¢ compus’ misura, iar cifra do jos, 4, numitorul, indicind valoarea — de pitrime —a unui timp al mésurii, Masura se bate cu mina astfel | | primul timp (in jos), fiind intotdeauna’ accentuat. Fractia 3 se pune la inceputul portativului imediat dupa cheie, Moderato. 1 ‘Misura trei-a-patra, are 3 timpi, valorind ficcare cite o pitrime. Ea se inseamni ou fraotia {. Numavitorul 3 arati numarul timpilor, iar numitorul 4 indies valoarea de patrime a fieearui timp, Masura se bate cu mina astfel: IN timpul 1 doilea la dreapta gi al treilea in sus, fiind neaccentuafi. Allegro. 1 iii — in jos — fiind intotdeauna accentuat iar 423 Misura patruva-patra are 4 timpi, fiecare velorind etle © pitrime gi se inseamné eu fraofia 4 sau eu literea C. Masura se bate cu mina astfel timpul 7 — in jos —fiind accentuat, 18aati timpul 2—la stinga — neaccentuat, limpul 3 —Je dreapta pe jumatate acventuat gi timpul 4 tn sus — neaccentuat, Andantino. —r of SS Dac timpul valoreazt o optime, atunci misura poate fi 3, $i $, care se exeouta Ia fel ca cele de mai sus, diferenta fiind numai de seriere. Daca timpul valoreazi o doime atunci misura poate fi} care se puate insemna si cu (Altabreve), 3 si MASURL CU TMDL TRRNART Cind timpul unei masuri valoreazi 3 optimi sau o patrime cu punct, atunci timpul se zice cd este temnar, fiindoa se poate imparti exact ou 3. ‘Masura gase-a-opta are sase timpi, fiecare valorind clte o optime, sau are doi timpi ternari (cite o pitrime cu punet). Se inseamna en fractia §. Cind se executi rar, misura se hate cu mina in doi timpi descompugi accentuind timpul J gi 4: |** iar eind se executa repede se bate ca masura de doi timpi a Moderato. fine DGaline Misura noud-a-opta are nouii timpi, fiecare valorind cite 0 optime, sau are trei timpi ternari de ofte 0 pltrime ou punct. Se insearnnii ou fractia g. Msura se bate in trei timpi deseompusi, ao ‘accentuind timpii 1, 4 51 7: _ 3 sau se bate simpln in trei timpi cind se exeeutai repede. rool few Andante. <7 > ‘Misura douisprezece-a-opta are doisprezece timpi, fiecare valorind elte 0 optime sau are pate timpi temari de cite.o patrime cu punct. Se inseamna eu fractia 12. Ba se bate in patra timpi wrt descompugi, accentuind timpii 2, 4, 7 si 10 a Tine Bt - 19sau se bate numai in patru timpi cind se executa repade. Andantino, ANACRUZA SAU MASURA INCOMPLETA Nu totdeauna einteou! incepe cu timpul intii al masurii; de multe ori ineope ca un timp sau © parte de timp slab, progitind astfel accentul timpului intli din mésura urmatoare, In acest ‘cax pregitirea aecentului muzical se numegte anacrusd sau auftact. Misura de la inceput format numai din anecruzi se numeste mésurd incompletd si se completeari eu valorile misurii de la sfirgit, Pentru a forma impround o misurd intreagi : é SINCOPA $1 cONTRATHUREE, Acestea sint ritmuri speciale care se baxeaaii pe deplasarea sau inlocuirea accentului muzical de pe un timp sau o parte de timp pe altul, Putem deosebi: ‘Sincopa pe timpi intregi consta in deplasarea accentului muzical de pe timpul tare al masurit pe timpul slab anterior. Deplasarea accontului muzical so face eu ajutorul semnului legato de pre- Jungire sau prin contopire de valori: In exemplul al doilea accentul muzical de pe Limpul 3 se deplaseazi po timpul 2, prin conto- pirea celor doud pétrimi intr.o doime. Contratimpul pe timpi intregi consta in inlocuirea timmpului tare eu o.pauai: Sincopa pe parti de timp so bazeagi pe acoente secundare rezultate din diviziunea timpilor. Astle] daed patrimea se imparte in doud optimi, de obicei prima optime va fi mai accentuata dectt a doua. Cind un astfel de aovent se deplaseaza po partea slaba a timpului anterior, ne da sincopa pe parti de timp : Contratinypul pe parti de timp consta in inlocuirea par{ii aoventuate de timp eu pauzele res peetive: 20Cind contratimpul ¢ urmat gi de o sineopi, ea in masura a doua, poarti numele de contratimp sincopat. DIVIZIUNE NEREGUIATR DE IME tn mod exceptions, timpol binar poate fi Impaniit cu 9, precum timpul temar poate fi a al impitit co 2 sau ex 4. Inasemence cara aver excepionirtmioe, Ble se po casies dupa 2 nrajvieani enceptionale Dinar sau temar, purlind eifre respectiva qi un legato deammpre sau dedesubtul grupului de note. ‘Ervepfuni rimice pe timpi bina: Trio le Uul este civiiunea temaré a anni timp Dinar. Primi nets in grupe do tre este toldeauna mai aceantuats. El ge inseamn& cu eifra 3 gion un legato deasupra sau dedesubtul notelor respective: TW Si Cyintoletul este diviziunea neregulati « timpului binar inoeuind patrn note cu inci Tt we Sextoletul este divisunes nereguaté care inloouiegte patra note eu fase, bezindu-se t peo suecesiune de tei accente din dows in dou note, astfel: Dublul triolet se objine tot prin inlocuiren a patru mote cu gase, bazindu-se ins Pe © suocesiune de doud acsente din trei se sorie in mod obignnit ea un trioletdublu, spre a se deosehi de sextolt Septoletnl reaulta din inlocuirea a patru note cu gapte: a d Excopjiuni ritmice pe timpi ternari: Duoletu) este diviziunes binar& & unui timp ternar. El so fnseamni cu cifra 2 gi un legato, inlocuind trei note ou doud : Py Gyartoletul se obfine prin inlocuvea a tei note eu patru, El provine din dublares valrilor duoletulu, adiea fmparfien duoletului eu doi: aCvintoletul inlocuieste trei note cu cinei si se inseamn’ in acelagi fel eu cvintoletul timpilor binari: Soptoletul inlocuieste gase note cu gapte. Ca si evintoletul el este comun timpilor binari i ternari MASURI MINTE §1 MASURI AUTBRNATIVE, In afara masurilor arétate mai sus mai exista i asa-numitele combinalii de niésuri care se Dazeaza pe o altermare mai mult saw mai pujin regulala intre ele, Astfel avem: Masuri mixte, in care altemeazi regulat masura de doi timpi eu 2a de tei timpi sau cea de trei cu cea de patru timpi, In mod obignuit exists urmitoarele misuri mixte: wopta § care consti din alternarea regulaté a misurilor 3 eu $ sau invers Misura cine 3 cu 2. Bateroa masurii nu comporté o alta schijare @ migcirilor mlinii dectt. cea cunoscuti din masura eu doi si eu trei timpi, de acea uneori pentru ugurinfa executénii se intrebuinjeasd bara punclati in interiorul masurii desparyind masura 3 de $ ‘Masura gapte-a-opta { care consti din altemarea regulati a masurilor $ eu § sau invers $ eu 3. Misura se bate prin alterare ea gi 8 + Notarea jocului Znvrlita din “Andeal se face ints-o misuré putin obigauité: 19 sau 19 compusi din trei masuri simple: prima de patra timpi, iar a doua gi a treia de citeftrei timpi, ete ote Misurile alternative, spre deosebire de cele mixte alterneari nevegulat. Din accasta cauai fractia misurii va indica schimbarea respectiva de masura.ELEMENTE MELODICO-ARMONICE Dupé cum sitmul se baveazi pe tnlinjuitea valorilor de note gi se manifest prin actente, tot aga melodia, sprifinindu-se pe ritm, se alestuieste dup& Inaljimen sunetolor euocesive (aurite tinul dupé alia) iar armonia reiese din inslgimea sunetelorsimoltane (auzite mai multe deedaté). Sunetele auzite simultan primese denumirea de acord. Acordurile se inlinfuiese ire ele in armonie. Nu se poate studia armonia fara cunoagterea elementelor de hari ale melodie PLEMENTE MELODICE Gama este formats dintr-un gir de gapte sunete aléturate suitoare sau coboritoere, eomplo- tate ou al optulea, care repeta pe eel dint la o alti indltime. Ea primeste mumele de In nota ou care Incepe. Astfel avem game Tui do, guma Ini re ete, Gamele fac parte din seara muzicali, deci fieoave not a gamei reprezint& o treapts din scari. Gama are prin urmare gepte trepte care se nur mara de jos In sus: £ —s == == a = = = e rag iy vem Ton si semiion, Tntre unele trepte ale game exist o distant mai mare care ge numests 1 var ine cltele una mai mica (pe jumatate elt tonul care se-numese seniton. Distant ntre notele tnifa gi a-do fnsemnate printro aeoloda in portativol de mai sus este de un semiton Gama are prin urmare cinet tonuri si dowi, semitonw Tnfarvale, Distan(a sau deosebirea de inélfime dintre douit note se numegte interval. Bl poarté rnamole dupi numiral teptelor pe care le confine in sear fe tn suire, fe n eahorie si se iron ‘eu tonul gi semitonul, Astiel Prisma sav Unisonul este intervalul care repet aceeagi treapti (do—do, sau ren cto), El nu are nici un ton gi nici un semiton, Sunetul al doilea find identio ox primul, intervalal se mumegte perfect. Secusda este interval format din dowi troptealiturate (do—te, mi—fa ete. Cind ave tan tom sccunda esto mare (do--re) iat cind aro un semiton secunda este mcd (mi—fa). Cind are tin ton fi jumatate se numegte secunda marité ({a—sol #, vezi exemplul de mai jps) Teta este intervalul de la 0 nota oarecare la a treia (do—mi, re—fa). Cind are dow tonuri tera © mare (do—mi), iar eind are un ton gi un semiton teria e mist (re—fa) Cvarta este interval de In o nati Ia a patra Mivimes ei obignuiti este de doui onin gi un semiton, In acest caz ovarta este pperfecté (do—fa). Cind are trei tonuri, evarta este méritd. In acest caz se mai numeste iriton ({a—si). Crinta este intervalul de la o nots la a cincea. Mirimen ei obignuité este de trel tonutt sium somiton, In acest coz vinta este perfeti(do-sl), Cin are dows tonur dou’ semitonuri, vinta este mizgorata (si—fa) Sex te este intervalul do la o nota la a gasea (do—la, mi—do). Cind are patra tonur! # an semiton, sexta e mare (do—Ia) iar cind are toi tonur gidous semitomur sexta e mid (mi—do). Septima este intervalol de la 0 nota la a gaptea (doi, redo}. Clnd are ech tonuri iun semiton,septima e mare (do—s) iar cind are patra tonnri gi dous semitonurk septa ¢ nici (redo). Oetave este intervalul de la o not lea opla (do—do). Marimen ei obignuiti este de cine tonuri gi doua semitonuri. In acest oaz octave este perfect Unison Seeundé Torts Quarta = S ae = ; Bane mare mud mire. “more ied pertects itd BQuint Octavé wich pertecté = ae = perfects — imicgoraté mare mite mere Senne de alterafie sint semnele puse inaintea notelor cu seopul de a le wrea.sau cobori ow un semiton sau en un ton: Diezul — 4 ured cu un semiton. Bemolul } eoboaré cu un semiton. Becarul readuce nota urcati san caborita la iniltimea ei anterioari prin anulares diezului saw bemolului, Mai rar se intrebuinfeaza gi : Dublul dier care ure cu un ton, Dublal bemol bh care coboaré cu un ton, Anularea dublului diex sau a dublohui bemol s¢ face printr-un singur becar; iar anularea ‘unui singur diez sau bemol din accidentul dublu se faee prin inloeuirea lui cu un diez sau bemol wv Somaul do alterafie are influenfa asupra notei ineintea c&reia e pus numai intro singuré ‘misurd, Dacd nota respectiv se repota in accoagi mAsuri nu mai are nevoie de un nou semn dealte- Dack aceasta not revine in alt misuri, semnul de alterafie din masura precedent nu mai are influent asupra ei, Semnul de alteratie se anuleazd prin becar in cadrul aceleiagi masuri in care este si sernul de alterafie Am vizut c& gama lui do are doud somitonuri formate pe trepte aliturate: mista si sido. ‘Acestea se numese semitonuri diatonice, iar gama care are cinci tonuri gi doud semitonuri diatonice, se numegte gama diatonic. Impartind intervalul de un ton tn dou semitonuri cu ajutorul unui semn de alterafie, cbjinem doud feluri de semitonuri: unul format pe aceeagi treapti (ex. do—do #), care se numeste semiton eromatic si altul format pe dou’ trepte aliturate (do #—re), care dup& cum gtim este serie ton diatonic. La Andul ei gama diatonied poate fi imparlita in dowisprezece semitonuri dintre care cinei eromatice gi gapte diatonice, In acest caz ea devine gamui cromaticd : Semiteh datonic Semuten dlistonie Qe SBiaiton evamatic Semiton eromatio DESPRE MODURI $1 TONALITAT! Mod major si mod minor, Game relative, Tonurile gi semitonurile nu sint agezate la intim- + plare in gama diatonied, ei intt-o anumité ordine, intr-un anumit fel, pe care il numim mod. Daca modul se bazeani pe intervalul de ter} mare sau major cum i se mai spune, format din treapta T 4x treapta @ [1]-a a gamei, atunei se numeste mod major, iar decd se bazeara pe 0 ter{a mica saw minora, intre aceleagi trepte, se numeste mod minor (ex. do major si I minor) : Tria mice oe eee : "Self orem slag Seas Do se La ior ata Pe lingé intervalul de tert, modul major se mai caracterizeazi prin sexta gi septima majora, iar modul minor prin sexta gi septima minora. Cele dowa game (do major gi Ia minor) luate ca exemplu se inrudeso intre ele deoarece au aceleagi sunete constitutive, cu deosebire eX la minor incepe cu o terfi mici mai jos decit, do major. Asemenea game se numese game relative sau paralele, ‘Minor natural, armonie gi melodie. Modul minor care consti, dupa cum am vazut mai sus, din intorvalele caracteristice: terfa, sexta si septima minor, toate sunetele lui fiind eomune ou ale modului major relativ sau tnrudit, se numeste minor natural. Dacd minorului natural fi ridieém treapta a VIl-a cu un semiton, apropiind-o de treapta a VIIa ca in modul major, atunci minorul natural se transforma in minor armonie Seplimd mare. eo 8 emit Fexta mica La minor armonie Intervalul caracteristic acestui mod este secunda mairité (mai mare cu un semiton decit seounda mare) format intre treapta a Vi-a gi a VIT-a, Dac& minorului armonie fi ridicdm la. rindw-i gi treapta a VI-a cu un semiton, modul minor se apropie si mai mult: de modul major si poarta numele de minor melodic: a= — : ste oi La minor maladie Cele dous trepte, a Vi-a gia Vil-a ureate eu cite un semiton, sint. caracteristice acestui mod si se intllnese adeseori In melodiile noastre populare de joc. Gama minora melodica in coborire devine naturals, Moduri popullare diatonice. Asezarea tonurilor si semitonurilor fntr-o gam, agadar modul, poate avea gi alte infitigiri dectt cele ardtate, Astfel: —{meeput pe nota re in gama diatonic se prezinta ca modul minor natural eu treapta a VE-8 ridieata eu un semiton (sexta mare): mare Sex I a * *.t,2- Modul de re sau minorul ox sexti_ mare 25.= fnceput pe nota mi se prezintd ea modul minor natural cu treapta @ [I-a eoboriti ou ‘un semiton: é | shewted eat It @ © trtinuta@ Modul de mi sau minoral eu secunda miss —inceput pe nota fa se prezinti ca modul major cu treapta a [V-8 ureaté eu un semiton, (Intervalul de cvarta dintre treapta I gia IV-a se transforma din perfect in evarté marita) Coartd mérida. Freetrcaznartsa ‘Modul de fe. sau majorul ca evant marité —‘inoepot ye nota sol ne di modu! major ou treapta a Vil-a coboritk eu un semiton Septima_micd It @ Fr aiuww Modul de sol sau majorul ou septima mick Pe toate acestea Impreun’ cu modul minor natural cunoscut mai dinainte le numim moduri populare, fiinded se Intllnese des in etntecele noastre populare. Moduri populare eromatiee. Cromatieul oriental. Cind am studiat gama eromaties am vazut ck ea se bazeaza pe cinci semitonuri cromatice si gapte semitonuri diatonice, care se obtin prin folosirea somnelor de alterafie. Cuvintul eromatic inseamn& colorat. Gamei cromatice i s-ar putea spune prin urmare, gama colorata. Pentru ca o gama si fie colorata in intregime, «8 devind cromatics propriu-zisi, ea are nevoie de cinci semne de alterafie. Un mod poate fi colorat ins numai cu un singur semn de alterajie sau cu cel mult dows, ca si-si schimbe infapisarea. Modul care are una sau doud secunde mérite obfinute prin alterare se numegte mod cromatic. Gema ‘minor armonicd este propriu-zis un mod cromatio, singurul mod cromatic intrebuinjet in teoria muricii clasice. Colelalte moduri cromatice, derivate din modurile populare diatonice se’ numese cromatice orientale, fiinded se intiInese mai des in elntecele popoarelor orientale, Cole mai obignuite moduri eromatice in eintecul nostru popular sint urmitoarele: modul de re cromatic, cu treapta a IV-a ureata cu un somiton gi cu secunds mérita Intre treapta a Illa gia IV-a: See mantt = es 7 o — a [ok £.Y Y DT Ww wmoi ‘modul de mi cromatic, cu treapta a I1L-a ureat& cu un smiton i cu secumdi mérita intre treapta a H-a gi a TT-a: See. marite ay r of & © ttwwo modi de mi dublu cromatic, pe care-1 numim astfel pentru al deosebi de modul de mi cro matic, care are treapta a IIl-a si a VIL-a ureate ou cite un semiton, formind doua secunde mi tuna intre treapta a [la gia IIl-a gi alta intro treapta Vi-a si a VII-a Seo. minita Sec. mérite +. 3-8 3. £& BE ‘Acest mod este caracteristi colei mai rispindite doine din fara noastri, Doina Olt Moduri perfecte, Tropte principale. Arpegiu, Tonalitate, Dintre toate modurile amintite, ‘modul major si modul minor armonic sint ezle mai des intrebuinfate in muzicé. Treptele lor au rolul do a echilibra sonoritatea, de aceea le putem numi moduri perfecte. Constructia lor se hazeazi pe trai tropte cu rolul cel mai important In rieninerea echilibrului sonor: treapta I, @ IV-a gi a ‘V-a, Treapta I are rolul de a da sia menfine tonul, de unde numele ei de toniod. Treapta a V-a are rotul de dominant, fiind determinaté de treapta | cu care se giseste in cea mai strinsi logiturd si avind rolul ool mai important dup& tonics. Treapta a TV-a are rol de subdominant fiind cea mai important treapti dup& tonic& gi dominant Putem considera dominanta si subdominanta ca pazitoare ale tonicii. In ordinoa importantei ‘aceste trei trepte sint: onica, dominanta $i subdominanta, Ele se mumese irepte tonale. data stabilita tonica cu ajutorul treptelor principale sau tonale, urmeaza si fie stabilit si modul {major sau minor) care stim ci depinde de intervalul de terta, format de treapta inti gi de treapta fa treia denumita treapti modala. Acesta se obfine ugor prin intonarea treptolor I, @ Ila gia ‘V-a la care se poate adéuga apoi gi treapta a VITI-a, Intonarea acestor trepte ia numele de arpegit. Modul fixat astfel pe o tonicé are nevoie in special de urmatoarele trepte: I, a III-a, a IV-a, @ V-a, care represinta baza construcfiei unei melodii, Ansamblul sunetelor unei melodii care se bazeard ype treptele principale tonale si modale ia numele de tovalitate. Se poate spune deci despre 0 melodie-cd ¢ in tonalitatea Iui do major sau in tonalitatea Iui la minor, a Ini sol major sau lui mi minor ete. FORMAREA GAMELOR MAJORE $I MINORE CU DIBZI $1 BEMOLI Gama majora poate fi mutata (transpus’i) de pe tonica do pe o altd tonicd. Mutaréa (transpo- itia) se poate face cu ajutorul semnelor de alteratie, intr-o anumita ordine si dup o anumiti regull care nécesita creslerea treptatd a semnelor de alterafie. Astfel, pomind de ln do major din cevintd in evinta in suire vor gisi gamole majore cu diez, ar tot din evint& in evinta in eoborire, gamele majore cu bemoli. Semnele de alterafio, diezi sau bemoli, crese treptat, Sa Iuim ca exemplu modu major cu semitonurile intre treptele a I1I-a —a IV-a gia Vie —a Vill-a, cum am viut Ja gama do major, gi siel incopem pe nota sol, adiod la un interval de o cvint’ mai sus fafa de do, respectind succesiunea intervalelor dintre trepte in ondinea: ton, ton, semiton, ton, ton, ‘ton, semitonObservim cit pentru a s¢ putea pistra semitonul intre treapta a VIl-a gia VIll-a trebuie si Inteebuinfim diegul ca semn de alterafic pentru nota fa, cici altel, fara fa #, gama aceasta ar reprezenta modul de sol, cunoseut de noi, care nu este identic eu do, Nota fa diez face parte intogranti: din constructia gamei sol major si este deci old constitutivd, ceea ce inseamna ci © intinim mereu in aceasta stare ori de cite ori se aude nota fa. Ca si facem economié la seris, fa 4 se pune o singura data 1a incoputal portativului, imediat dupa eheie, pe linia a cincea, Astiel seris se numegte armurd. Coborind ou 0 ovinta de la nota do dim de nota fa. Pe aceasta moti vom forma acum gama fa major a Aci pentru a se pastra semitonul dintre treptele a Ill-a gia IV-a @ nevoie de si ca semn de alteratie, cdci altfel am avea de-a face cu modul popular de fa care de asemeni este diferit de do major. Si } este nota constitutiva in gama fa major, de aceea se tntrebuinteai de asemeni ca armura pus pe linia a treia a portativului, imediat dupa cheie : = Dam mai jos tabloul gamelor majore ou diezi gi ew bemoli impreund cu relativele lor minore. De remarcat ci relativele minore au aceeagi armuri ea gi gamele majore respective cu care se tnru: dese. Arcurile din partea de sus a portativelor indicd arpegiul, iar diezul sau becarul in paranters rat gama minora armonica. Game eu diezi Majore Relative minare == == # =e pits = ——— a we Mi minor ee ss he SS ne a : fe aie 8. FOS mir : = aS = Tae aie gs =e == Mi major Ge ciee minan 28pe et = ae: = 2S 7 See G 'Y major Sol oiez minor pitas Le =o § Zi GEES pst 48 aiez myor ‘Re diez minor 2o orex major La diez minor Game eu bemoli Majore Relative minore =o eS Se eee : Sof minor coe Bs = jo = = ts M/ bemo! major Do minor ae ZEEE: la bemel major Fa minor =o Re bemol major ‘ ‘Si bemal minor 5S pe amo Se oe Sof bemol major Mi bemol minor = o £ . 9 eee s & ov 4 = ov é je & 6m = ie reed & a 6 = Zz acco ss —= % 0 beme! maior 2 bemol minor Din tabloul de mai sus constatim ci avem gape game majore gi tot atiten game relative rminore eu diezi, preeum si gapte game majore si tot atitea game relative minore, cu hemoli 29GAME OMONDIE §1 GAME ENARMONICE Cind o gama major’ si alta minor’ aw aceeagi tonicd ele se numese omonime (ex. do major sido minor; la major gi la minor ete.). Sunetele care se aud la fel dar sint scrise deosebit se numese sunete enarmonice (ex. fa % si sol h; si # sido). La fel se intimpla si ou gamele. In tabloul de mai sus sint.enarmonice urmitoarele game: Do # major cu Re } major si La # minor cu Si minor; Fa #f major ou Sol } major si Re # minor cu Mif minor; $i major cu Do } major gi Sol # minor eu La } minor. In tabloul gamolor prezeniate mai sus dacé adéugém gi gama do major, noméral gamelor se ridied 1a eincisprezece. Din cauza enarmoniei numérul lor se reduce de fapt la doudsprezéce. Agadar avem douasprezece tonalitifi deosebite in sistemul muzical. Acest sistem muzical care se bazeazd pe enarmonia sunetelor se numeste sistem temperat. Modulate se numeste scbimharea tonalitafii in cursul melodiei. Ba este treedioare (pasagerd) cind revine la tonalitatea de la inceput (inifiali) gi este definitied cind nu mai revine la tonelitatea precedent. Modulajia se poate face intr-una din tonalitafile veoine (dominanta, subdominanta cu rela- tivele lor, relativa sau omonima) sau intra din tonalitafile mai indepGrtate. (A se vedea melo- dille cu coompaniament de le sfigit, nr. 469 gi 170). BLEMENTE ARMONICE Arpegi si acord. Am vizut ci pentru fixarea tonalitapii avem novoio de o scurta formula do intonafie bazati pe succesiunea treptelor I—a IIl-a —a V-a, care poate fi completata gi cu ‘troapta a VIlI-e, numita arpegiu. Cind acesto tropte se aud simultan, arpegiul se transformé 1n acord. Notele arpogiului s9 seriu una dupa alta, iar notele acordului se seriu una sub alta: . Anaegiz cord Arzegia doara ve Centon) a Acord consonant si acord disonant, Se numeste consonant aenrdal care sun satisfécdtor plicut, sunetele din care ¢ format: el sund bine impreuna, dauimpresie de stabilitate oa acordul din exemplul de mai sus, format din synetele arpeginlui. Cind sunotele acordului nu snd bine impreuni, nu ne satisfac, acordul este disonant. Dupa acordal disonant este necesar s& urmeze un acord care si ne satisfacd, eu alte cuvinte acordul disonant cere sa fie dezlegat intr-un acord consonant >, ac. a. 2, eae aisonent consonant gisonant consonant olsonant consonant cord: perfeet major, acord perfect minor si acord micgorat. Acordul consonant este format in mod obignuit din suprapunerea a dou’ terfe gio ovartd. Socotind intervalele de la nota inferioara & acordului care se numeste fundamentalé, constructia acordului consonant se bazeard pe terja majord sau minord gi pe cinta: perfec, dupa care poate urma sau nu octava. Datorita ovintei perfecte, acordul se numoste perfect, iar datorita terfei el capata denumirea de major sau minor, mai bine zis acordul este perfect major sau perfect minor. 30 Ce —— eeCind evinta care intra in componenta acordului este micgorata (oa de ex. in acordul format, pe treapta a ViI-a a gamei majore sau pe treapta a II-a a gamei minore), acordul se numegto riegorat: Perfect ma — Perfect min. Perfect min. Perfect maj. Perfect maj, Perfect min. Miegaret* ’ Starea directa si rasturnarea acordurilor. Cind acordul are nota fundamentala in bas, el se giseste tn. stare directd, Toate acordurile din exemplul de mai sus sint {in stare directa. Cind terfa acordului este in bas, acordul este in rdsturnarea intl, iar cind are evinta in bas, acordul @ in rdsturnaren a dowa : Stare directs Résturnareg I Risturoares I Acordul de septimé de dominanté este format, pe treapta a In stare directa el are trei terfe suprapuse, dintre care prima este tert mare iar a doua gi a treia sint terfe mici. Soeotind intervalele in raport cu fundamentala, constructia acordului este bazatii pe intervalul de tert majora, ovint& perfect si septima mica : Store airecté Intervalul do soptima gi ayezarea Ini pe dominanta tonalitatii di numele acordului, Acordul de soptima de dominant este un acord disonant. Dezlegarea lui in stare direct se face de obicei pe tonicd fn felul urmitor: Fundamentala se duce la tonied (sol + do). Terla se duce Ia tonicé (si-+ do), 7 \ Cvinta se duce la tonica (re do). ee Septima se duce la terja tonicii (fa + mi sau mi 5). in exemplul de mai sus avem acordul de septima de dominant a lui do in stare directa, care se dezleaga in acordul Iui do major (poate fi dezlegat si in do minor). Acordul tonicii obtinut ' prin derlegarea obignuita a septimei de dominanta in stare direct nu e complet, li lipseste ovinta, de aceea septima de dominanta se intrebuinfearé mai des intr-una din cele trei ristumai: ! — = : : 5. Rit Rist IERIE SYaroctecté fist Risk sh IT Risturnarea acondlui de septima [isturaren acordalui de splint 4 de dominant Ii do mejor do dominenté a Iu la minor 31in rasturnarea intii, cu tera in bas, septima de dominant se dezleaga in trison. In rastur- narea a doua, cu cvinta in has, soptima de dominanta se dezieaga in acordul complet al tonici, iar in résturnarea a treia, cu septima in bas, acordul de septima de dominanta se dezleagain ristur- narea intii a acondului de tonied. Septima de dominanta este acordul cel mai apropiat de tonied, de aceea a gi fost numit de cAtre muzieanjii nostri popular, «sof ». Astfel ei zie: sot do G, sot de A, infelegind’ prin aceasta dominanta lui sol, dominanta Tui la Dam mai jos acordul de septima de doroinanta al lui sol gi al lui fa cu dealegarile sale: Ris I Rash I ist 3 Stare oirecté s fot ; Store directs ale Rist Rist IE Acordul de septimd miesoraid este format din suprapunerea a trei terle mici. In raport cu fun damentala, construcfia lui se bazeazi pe terfa minor’, evinta micyorati (mai mick decil evinta perfecti cu un semiton) si septima miesorat& (mai mica deett septima mied cu un semiton), Numele aordului vine de Ja intervalul de septima miegorata format de treapta I cu treapta a VIL-a a acor dului in stare directa, Ca gi acordul de septims de dominant’, acordul de septiona miegorata are tei risturnari Slave directs Bist f Aish. Rist. I De obioei dezlegarea acordului de septimi mniegorati se face astfel: fundamentala ured un semi- ton, terla coboard un ton, evinta coboar’i un semiton sau un ton si septima coboard un semiton. Acelagi acord de septima micgorata poate fi dezleyat in toate vele 12 tonalitafi, de aceea al este Intrebuinjat in special ca mijloe de modulajie. Sa lum ea exemplu septima micyorat eu funda- mentale si in stare directa pe care o vom devlaga in toate tonalitatile t Do 2 Do} 3. la 4 fo _=* Deslegarea de Ta nr, 4 este oca obignuita pe care am ardtat-o mai inainte, Dezlegarea de la nr. 2 se face prin urearea notei fundamentale cu un ton, coborirea terjai cu un semiton iar evinta si septima se dezleagi prin enarmonie (la —sol # si fa—mi 4) care sund la. fel (in realitate 32‘Timin pe loc ca note comune ambelor acorduri). Dezlogarea de la nr. 3 se face ox ova de lane. 9, cu cvinta dezlegata obignuit i soptima ureind un somiton, Dezlegarea nr. 4 are evinta not ‘comuna gi septima ured un semiton. Derlegarea de la nr. 5, fundamentala coboara un semiton cro- matic iar terja urea un semiton. Dezlegarea nr. 6, fundamentala e not& comuni, terfa ured cu un ton, iar septima se dezloagi enarmonic. Dezlegarea nr. 7 are septima not comuni. Dezlegarea nr. §, fundamentala coboard un semiton cromatic, terja si evinta note comune, septima ture un ton. Dezlegarea nr. 9, fundamentala coboar& un ton, terfa nota cormund, cvinta si septima ured cite un semiton, Dozlegarea nr. 10, fundamentala si terfa sint note comune iar evinta ured unton, Dezlegarea nr. 14, fundamentala not comund, terfa gi cvinta urcd cite un semiton eromatic ian soptima coboari un'ton prin dezlogaree exceptional de terfa micgoraté, de la Ia b 1a fa # Dezlogarea nr. 12, fundamentala si terja coboara un semiton, ovinta ured un somiton cro- ‘matic iar septima coboaré un ton prin dezlegarea excepfionali, ea si in cazul dezleginii de lame. 41 Procedind tn felul aeesta, 0 singuri seplimi micsorati rezolvé problema modulefilor in toate tonalitafile, Daca insi nu ne depirtim de dezlogarva obignuit&, pe care am vazut-o la pag. 32, atunei trei acorduri de septima micgorati, fiecare cu cite patru enarmonice vor rezolva problema modulatiei cu acest proceden in toate tonalititile, a) S& incepem ou septima micgorati a lui si care se dezleaga in do. 1. Ea este enarmonicul Iui re prin inlocuirea notei si la 0 octavé mai sus cu do b pentru 4 pastra forma acordului ou trei terfe suprapuse care se dezleagi in mi 5. 2, enarmonicul soptimei micgorate a Jui fa prin inlocuirea lui re cu mip la octava supe- rioar& care se dezleaga in sol ) (fa #). 3. enarmonicul septimei micgorate & lui la } prin inlocuirea notei fa cu sol bb la octava superioard, acond caro se dezleagi tn si hb, enarmonic cu la: a Dy o, —~ ‘Avordal de septimi micgoraté a Tui si in cole patru aspeete ale sale objinnte prin enarmonie, 2) Sa Ind acum vinta lui si, pe fa 4. Septima miogorata. a lui fa # se dezleagit obignuit fn eo] major sau sol minor. Ea este enarmonicul septimei miogorate a lui: ; 4. la, ptin inlocuirea notei fa # cu sol le octava superioaré, care: se derleagi In si major sau minor, ‘2. do, prin inlocuirea Tui la cu si bh la octava superioard,’ e# se dezloagi: in re } major si minor. 3, mi fy prin tnlocuiren lui do cu re by lt ovtava suporioani, ce se dezleagé in fa } major sau minor, enarmonic cu mi, a bb ) Septima mivgorats Iui fa # in ele patru aspecte ale sale. ¢) S& luam mai departe cvinta Ini ja #, pe do B. Septima micgorata a Ini do # se dezleagi obignuit fn re major sau minor. Ea este enarmonicul septimei miogorate a lui: ‘4. mi, prin infocuirea Tui do 4 cu re b la octava superioar’, dezlegindu-se in acord de fa, 4, aol, prin inlocuirea lui mi ou fa > la octava superioark delegindu-se in cord de la b3. sib; prin inlocuinea notei sol cu la hb la ootava superioard dezlégindu-se. in scord de do }, enarmonie ou si, a) by a > Acordul de septimé miogoraté 6 lui do # In eote patrn aspecte ale sale Dezlegirile acordurilor de septimi micgorata sint foarte variate daci jinem seama gi de nisturnarile lor, Nu este cazul si ne ocupam de ele aci. f ‘Acesta este materialul teoretic strict necesar instrumentistului cobzar care-i serveste la insu- girea in condifii suficiente a tehnicii instrumentului, cintind dupi note, PRESCURTARI IN NOTAJIA MUZICALA In muzica instrumentala se intrebuinjeazé anumite prescurtari de note gi pause pe care le artim mai jos: Preseurtiiri de note: gel S-Ni: EQ: A i. ATID: bea. Preseurtiti de formule melodice. Aceeasi formulé melodied se poate repeta de dowd, trei sau mai multe ori, Ea se poate prescurta punindu-se o liniufé oblie’ scurti dupa ea, dacd are valori de optime, sau doud daci valorle sint de saisprezecime, care arata efi formula se repet. Exemplu: Simile.... este un termen italian care rata cA se cints mereu in acelagi fel, fie e& e vorba de formule melodice, fie ck e vorba de staccato, ete. Acest termen se traduce cu « asemenea » si se pune in josul pasajului respectiv. La fel se intrebuingeaza si termenul sempre... care inseammi mereu acelagi.... (Vezi pag. 93). de midisuri. Present © masura repetati se inseamni astfel : Dowd masuri repetate se insoamni ast!) Prescurtiri de pauze de masuri Intregi. Panza de masura intreagd, indiferant de felul masurii & {ote,) se Inseamni cu pauza co corespunde unei note intregi. Ex. 4Pauza de dou’ masuri se inseamni ostfel : Pauza de patra masuri se inseamné astfel : Pauza de gase misuri se inseamna aja : Pauza de opt masuri se inseamnd age fn practica muticii de azi, aceste pauze nu se mai intrebuinfeaz, comporitorii preferind s& tragi o linie oblicd deasupra carci si se sorie eifra respectiva (2, 3, 4, 5 ...) indicind numirul misurilor eit dureazi pauza ORNAMENTE, Pentru infrumusefarea melodiei se intrebuinjea7a unele semne numite ornamente sau inflorituri Apogiatura este 0 nota miei taiaté ce se serie inaintea notei de care este legata. Ea se exccutt foarte repede Inind putin din valoarea notei respective. Exempla: ie Sesorie Se erec. Se serie Se executé Acoasta este apogiatura simpl Exist si apogiaturd dubls, tripla si evadrupla Sesorie Se executi Se serie Se erecuts Se sori Seevecul ‘Mordental este un semn in forma de M (ce se serie deasupra unei note. Mordentul poate {i suporior sau inferior. Spre a se deosebi unul de celilalt, semnul mordentului inferior este thiat a mijloc de o liniutf verticalé sau putin oblica. Executarea mordentilor, inferior gi superior, este andtatd in exemplui ce urmeazi Se.serie Se,enccuté. Se sone Se erecuté Grapetal esta un sem in formé de S culeat (—) ee se pune deasupra notel sam Intre dou note El este de asemeni superior si inferior. Diferenta in seris se araté prin inversaroa sermnului. Fetul cum se exeoutl grupetul In diferte situatii se arata. mai jos: Sesenie Se ecrd Se sore Secxecuté Se serve Se executdSemnul pus deasupra notei arata c& grupul mic de note care formeaza grupetul se executi Iuind din valoarea notel respective care se aude distinct in urma grupetului; semnul pus intre doug note permite primei note si so auda tnaintea grupetului. Grupetul dintre dou note ia din valoarea calei dintti, Trilul este un somn format.din primele dows litere ale acestui cuvint urmat in unele canwi gi de o linie serpuita tre~s, care pus deasupra notei arati alternarea foarte repede notei serise ou treapta ei imediat superioard. Pus doasupra noi note de durat micd se Inseamni snumai ow tr tr branann Se sone Se exccut Se serie Se executé La instrumentele eu coarde ciupite, din grupul caruia face parte gi cobza, dintre ornamente nu se pot execute decit apogiaturile, eelelalte au fost artitate pentru completarea cunogtinfelor generale muzicale.| | | PARTEA A DOUA TEHNICA ELEMENTARA caprrount 1 ‘TEHNICA MUNI DREPTE Mina dreapti tine tntre dogetul mare si degetul arktitor ajutat de cel milocia pleetral de pani de gisck cu care ciupeste coardele instrumentului. De migedrile acostei mini depinde ritmul eu care acompaniem sau executim o melodie, Migedrile mtinii trebuie s& fie ficute cu economie cit mat rare gi cu efort clt mai mic, de aceea ciupirea coardelor cu pana de glsck nu se va face numai fintr-o singura direcfie, de pildA de sus in jos, ci in ambele directii: de sus in jos gi de jos in sus. Pentru deprinderea acestor migcéri ne folosim mai intii de exercifii ritmice pe coarde. libere, # In notajia exerciilor ritmiee pornim de la principiul notafiei musieii culte, care consider valoarea de pitrime ca unitate de timp mai des intrebuinjata, adiek pornim de 1a mésurilo i 3 4 4 In tehnica cobzei, unitatea de timp, rspectiv valoaren de pitrime, este reprezentat prin migearea minii drepto o singuri data gi intr-o singur& directie (de sus in jos, ort de jos In sus). Unitatea de timp @ misurii reprozinti totodati valoarea cea mai mare care se poate executa la cobra dintr-o singuri migeare a mtinii intr-o singuri direofie. Dack sintom in masura 7 pitrimea este nota cea mai lung ce poate fi scoasi printr-o singuré migeare. Dac sintem insi in misura 3 atunei optimea este nota cea mai lungi ee poste fi emisi dintro singurd trésitura a miini, iar dack sintem in mésura j doimen este nota cea mai lungi, Notele mai mari deett tea de timp (in misura $ de exemplu: patrimoa cu punct, doimea si nota ‘ntreagi) se exeouta prin tremollo (tremurind), adici printr-o serie de migodti repezi ale mlinii in ambele direojii. Tromoll6 se noteazi eu dou liniufe scurte paralele si oblice deasupra sau dedesubtul notei intregi, sau intretdind codifa notei cum am viaut Ia « prescurtéri de note». x Pentru inceput ne vom folosi si noi de acest semn; mai tirziu, dup& ce instrumentistul se ve obignui eu tebnica elementari, il vom périsi intructt valorile mai mari nu pot fi executate altfel la cobzi deeit numai prin tremollo, semnul devonind astfel de prisos. Valorile mai mici deett uni iatea de timp vor fi executate prin trisitura mini in ambele direofii cu o repericiune mai mare sau ‘mai mieé, dup valoarea notelor: notele cu valoare mai mare au o trisituré mai putin repede dectt notele cu valoare mai micd. ~é. In exercifille ritmice care urmeaz, notele dublate 1a octava sau 1a unison rata acordajul gropului de coarde respeotiv, sigeata de deasupra notei arata direcfia. penei (In jos sau tn sus), cifrele arabe 1, 2 eto, arata timpii mésurii(timpul 4, timpul 2 ete.) iar cifele romane arati grupul de coarde in ordinea descrisi la tnceput. Sigeata obliek in sus sau in jos arati migearea mlinit 0in gol (fara ciupirea coardelor), necesar uneori pentru a péstra simetria migedrilor in acompania- mentele mai Iungi ori mai complicate. EXERCIJI RITMICE PE COARDE LIBERE ‘ a Optimea urmata de pauz’ se objine printr-o trésiturd de pand urmati imediat de astuparea coardelor cu mina sting’. Rezonanfa coardelor ¢ lisati si se audi mai mult pe valoares de pitrime decit pe cea de optime. oe dott La f mitt wit t % 38Pauza de gaisprenecime se obfine oa si pauza de optime prin astuparea coardelor cu mina stingd, cu deosebirea of repericiunea cu care se astupit coardele pentru gaisprezecime este mai mare deott. pentru optime. rr) deopieae bobt that . 3 an fee Prop trg Chieti t 16. 1. 18. 3927.42 Praititit pe PH 4t {cut a wH4 se aes Fo td t tet vd yw Cow vt | AleAPITOLUTL 1 ‘TRHNICA MHINIT STINGI DIGITATIA La cobaii ca sila vioard, intrebuinfim patru degete: degetul 1 {aratator), degetul 2 (mijlociu), egetul 3 (inelar), degetul 4 (cel mic). Unii cobzari folosese eiteodata gi degetul mare, ca la ghitard, dar aceasta oste numai o exceptie, intructt este greu de intrebuinfat degetul mare pe un git gros ea al oobzei, Agozaroa dogetelor pe coarde se face perpendicular, ca Ja vioari, cu deosebirea cH la cobai intrebuintind grapuri de corde, degetele trebuie si se fixeze bine pe ele, ca si cuprinds ‘grupol Intreg. Odati fixate pe coarde degetele nu se rdioé deett la nevoie. Controlul punerii corecte 1 degetelor pe coande se face eu ajutorul urechii musicale. Degetale nu se lunecd pe card in timpul exocutiei muzicale, ci rimin bine fixate pe cit, posibil perpendicular pe ele. Schifa digitatiei pe eare o dim mai jos ne poate orienta asupra distanfei dintre degete, puse pe grupurile de coarde pentru a obfine diferite sunete: % Semnelo de eare ne folosim pentru inceput pind la dobindirea deprinderii digitayiel sint uurmatoarele: Cifra arab pusi deasupra notei ne arati degetul pe care fl intrebuinjim: 0 = coardaliberds 41 = degetul aritator; 2.= degetul mijlociu; Citra romani pusi d&:supra portativului la inceputul pasajului respetiv ne arats grupa de coarde pe care cintim. Aceste cifte sint apot oliminate, devenind de prisos pe misuri.ce instru- rmontistal igi insugeste tehnica cobzei, Mai menfinem un timp cifra III pentra a nu confunda notele bfinute pe aceasts grup de coarde ou notele grupei I. Eliminim do asemeni notafia dubla (in unison gi octave) deoarece odati stabilita imaginea sonord reald in soris prin oxereifile anterioare, notafia dubla incared serierea in mod inutil. \y 2Exereitii en degetal 1 Peed Teese asp EEE Hagen OT 2 46. BEseroipii ew degetul 4Brrercifii pentrn deslegarea degetelor Lo {3B. Exereifii eu intervale Secundaa Cointa Septima Seata ii ili |“Octave | Toate intervalele Hxereifii melodice pe diferite grupe de courde Toate grupele de coarde