Sunteți pe pagina 1din 3

STUDENT: STATIOIU ELENA-ALEXANDRA

DREPTURI PERSOANE FIZICE

Secolul XXI, denumit și secolul vitezei a adus schimbări fundamentale în societatea noastră.
Dacă în trecut era de neconceput să existe telefoane fără fir și tot felul de dispozitive ce
funcționează datorită inteligenței artificiale și care vin în ajutorul omului modern, azi nu doar
că acest lucru este posibil, ci chiar este îmbunătățit mereu.

Evoluția tehnologiei, uimitoare de altfel, reprezintă nu doar un ajutor ci și o mare


responsabilitate pentru oameni. Aceștia trebuie să găsească soluții eficace pentru a prezerva
lucrurile de care se bucură în prezent și generațiilor viitoare. În fiecare zi, ne trezim și fie că
vrem sau nu intrăm în contact cu tehnologia.

Cu toate acestea, nu foarte mulți indivizi observă sau își pun întrebări în legătură cu datele
introduse în diverse sisteme informatice de pe calculator, telefon, tablet, etc. Răspunsul este
unul relativ simplu dar care necesită câteva nuanțări. Datele furnizate vor fi prelucrate de
către furnizor iar acesta este obligat să asigure o bună protecție a acestora. În plus există și
reglementări care garantează acest lucru. Astfel, în anul 2016 Uniunea Europeană a adoptat
Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce
priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date. În
cadrul acestui Regulament sunt prevăzute o serie de drepturi de care poate dispune orice
persoană fizică.

Dreptul la informare

Regulamentul GDPR oferă posibilitatea oricărui individ de a se informa asupra datelor sale
personale. Acesta are dreptul să solicite informații privind scopul, temeiul legal pentru care
datele sale personale sunt prelucrate, destinatarii acestor date, perioada de stocare, dacă sunt
transferate către țări terțe, precum și datele de contact ale operatorului. Operatorul este definit
de Regulamentul GDPR drept „persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenţia sau
alt organism care, singur sau împreună cu altele, stabileşte scopurile şi mijloacele de
prelucrare a datelor cu caracter personal.” Cu alte cuvinte, el stabilește destinația datelor dar
și modul de gestionare al acestora.

Dreptul de acces

Persoanele a căror date sunt procesate au dreptul de a primi o confirmare din partea
operatorilor de date cu caracter personal, un drept de acces la informațiile respective dar și
despre modul în care vor fi prelucrate. În acest sens, operatorul va furniza informații despre
scopul prelucrării, destinatarii datelor, dreptul de a depune o plângere în fața autorității
competente, transferul lor către țări terțe și garanțiile oferite pentru un transfer cât mai sigur.

În plus, persoanele vizate pot obține o copie a datelor cu caracter personal. Art. 15 al. (3) din
Regulamentul GDPR vine în completarea acestei prevederi legale dispunând că „pentru orice
alte copii solicitate de persoana vizată, operatorul poate percepe o taxă rezonabilă, bazată pe
costurile administrative.” Un exemplu destul de simplu pentru a înțelege cât mai bine
mecanismul acestui drept este conferit chiar de raporturile de muncă. Între angajator și
angajat se încheie un contract de muncă; ulterior salariatul poate cere oricând accesul la
dosarul personal. Cu toate acestea dreptul de acces conține și anumite limite.
Operatorul poate să refuze să răspundă unei cereri ce are caracter abuziv sau repetitiv. De
asemenea, poate refuza accesul la date, motivat și informând persoanele despre termenele și
posibilitatea de a contesta decizia. Așadar, fiecare dintre noi beneficiem de acest drept și
trebuie să ne asigurăm că îl exercităm fără a aduce atingere drepturilor celorlalți. Astfel, în
exemplu precedent cu raportul de muncă salariatul nu poate obține dosarul cu datele
personale ale altui angajat.

Dreptul la ştergerea datelor ( „dreptul de a fi uitat”)

Acest drept este unul fundamental deoarece dă persoanelor vizate un drept de dispoziție
asupra datelor cu caracter personal. Astfel, orice persoană poate cere ștergerea datelor pentru
următoarele motive:

 scopul pentru care au fost colectate sau procesate a fost atins;


 persoana vizată „îşi retrage consimţământul pe baza căruia are loc prelucrarea şi nu
există niciun alt temei juridic pentru prelucrarea;”
 persoana se opune prelucrării datelor ( dreptul de opoziție prevăzut de Regulamentul
GDPR în art. 21)
 datele au fost ilegal procesate;
există o obligație legală a operatorului prevăzută de dreptul Uniunii Europene sau de dreptul
intern de a șterge aceste date;
 datele cu caracter personal au fost „colectate în legătură cu oferirea de servicii ale
societăţii informaţionale menţionate la articolul 8 alineatul (1).” Articolul 8 alin. 1 se
referă la prelucrarea datelor copiilor cu vârsta de 16 ani ( prelucrare legală) și a celor
sub 16 ani ( prelucrarea este legală dacă titularul autorității părintești își dă
consimțământul, în caz contrar, este ilegală).

Dreptul la restricţionarea prelucrării

Prin intermediul acestui drept o persoană poate limita modul în care un operator îi folosește
datele cu caracter personal. Cu toate acestea, dreptul nu este unul discreționar, fiind exercitat
în anumite circumstanțe prevăzute de articolul 18 din Regulamentul GDPR:

 persoana vizată contestă exactitatea datelor personale- este o restricționare temporară


operatorul făcând toate verificările necesare
 datele au fost prelucrate ilegal, iar persoana vizată se opune ștergerii și solicită
restricția în schimb;
 operatorul nu mai are nevoie de datele personale dar persoana i le solicită pentru
exercitarea sau apărarea dreptului în instanță;

Regulamentul conține și anumite derogări de la aceste drepturi fundamentale prevăzute de


articolul 89. Derogările privesc activitățile de cercetare ştiinţifică sau istorică, prelucrarea în
scopuri de arhivare în interes public ori în scopuri statistice.
La nivel național, legiuitorul român a stabilit măsurile de punere în aplicare a RGPD prin
Legea nr 190/2018. Acesta a instituit chiar și o nouă derogare de la Regulament în legătură cu
prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării
academice, artistice sau literare ( articolul 7 din lege). În plus, pentru garantarea respectării
drepturilor fundamentale la viaţă privată și la protecţia datelor personale, a fost desemnată
drept apărător Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter
Personal.

S-ar putea să vă placă și