MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
Caterdra informatică

IP Centrul de Excelență în Economie și Finanțe

Studiul individual nr.1

,,Specialitatea mea trecut, prezent și viitor.”

A elaborat: Eleva grupei IPF 2005 G

Namolovan Mihaela
A verificat: Master în informatică
Eugenia Burca

Chișinău,2021
Namolovan Mihaela IPF2005G

INTRODUCERE
Deși,în ultima vreme,condițiile economice s-au îmbunătățit,Uniunea Europeană
trebuie să facă față în continuare consecințelor crizei,printre care se numără lipsa de
investiții și inegalitățile din ce în ce mai mari.În acest context,numeroase voci din
rândul cetățenilor solicită,în întreaga Uniune,să se acorde o mai mare atenție justiției
sociale.
Fiscalitatea joacă un rol fundamental în crearea unei societăți echitabile și în
edificarea unei economii puternice.Prin intermediul ei se poate avansa spre eliminarea
inegalităților,nu numai prin sprijinirea mobilității sociale,ci și prin reducerea
inegalităților în materie de venituri de piață.De asemenea,politica fiscală poate avea o
mare influență asupra deciziilor în materie de ocupare a forței de muncă,asupra
nivelurilor investițiilor și asupra disponibilității întreprinzătorilor de a-și extinde
activitățile,toate aceste aspecte conducând la o creștere economică mai
puternică.Astfel,politicile fiscale sunt evaluate prin raportare la patru priorități:
 stimularea investițiilor;
 sprijin pentru ocuparea forței de muncă;
 reducerea inegalităților;
 asigurarea conformării fiscale.

1.PROVOCĂRILE ÎN MATERIE DE POLITICĂ FISCALĂ CU

CARE SE CONFRUNTĂ GUVERNELE DIN UE
1.1 Stimularea investițiilor
În UE,totalul impozitelor diferă considerabil de la o țară la alta.În 2017,estimările
indică faptul că ponderea impozitelor în PIB a înregistrat,la nivelul UE-28,variații ce
oscilează de la 24,1% în Irlanda la 45,6% în Danemarca.Diferențele dintre nivelurile
totale de impozitare reflectă,în realitate,diferențele legate de preferințele sociale pentru
bunuri publice.Până în prezent,nu există dovezi solide privind impactul nivelului
general de impozitare asupra creșterii economice.Cu toate acestea,este înțeles mai bine
modul în care fiecare dintre componentele regimului fiscal influențează creșterea
economică prin intermediul următoarelor canale:productivitatea totală a factorilor și
creșterea stocului de capital sau a ofertei de forță de muncă.

Figura 1: Sarcina fiscală totală în țările UE, ca procentaj din PIB, 2012 și 2018

1
Namolovan Mihaela IPF2005G

Sursa:Comisia Europeană,AMECO
1.2.Sprijin pentru crearea de locuri de muncă și pentru ocuparea forței de muncă
Fiscalitatea din domeniul muncii influențează atât decizia fiecăruia dintre noi de a se
angaja și cu ce normă(oferta de forță de muncă),cât și decizia angajatorului de a face
angajări,întrucât acestea cresc costul forței de muncă(cererea de forță de muncă).Oferta
de forță de muncă din anumite categorii ale populației(lucrători slab
calificați,tineri,persoane în vârstă și persoanele care sunt de a doua sursă de venit a
familiei)este deosebit de sensibilă la impozitele și contribuțiile la sistemul asigurărilor
sociale.
Figura de mai jos ilustrează rata de ocupare a forței de muncă din totalul populației și
a persoanelor cu un nivel scăzut de educație.Această rată poate evidenția situațiile în
care o țară se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în
general sau numai în cazul unor categorii specifice.Deși, în ultimii ani,s-au constatat
îmbunătățiri ale ratelor de ocupare a forței de muncă din statele membre ale UE,situația
variază de la o țară la alta.De asemenea,decalajul dintre rata de ocupare a forței de
muncă din rândul persoanelor cu un nivel scăzut de educație și rata totală de ocupare a
forței de muncă diferă de la o țară la alta.Slovacia prezintă cea mai mare diferență dintre
cele două rate(de 33,9 puncte procentuale),iar Portugalia,cea mai scăzută(de 5,9 puncte
procentuale).

2
Namolovan Mihaela IPF2005G

Sursa:Eurostat,2017

Sarcina fiscală asupra costului forței de muncă indică diferența proporțională dintre
costurile pe care le generează un lucrător pentru angajatorul său și salariul net al
angajatului.Aceasta indică,prin urmare,atât stimulentele pentru muncă(în ceea ce
privește oferta de forță de muncă),cât și stimulentele pentru angajarea de personal(în
ceea ce privește cererea de forță de muncă).Între 2010 și 2016,sarcina fiscală asupra
costului forței de muncă pentru persoanele care câștigă 50 % din salariul mediu a
scăzut,în medie,în UE.Cu toate acestea,aceasta evoluează în direcții diferite de la o țară
la alta;a crescut în 15 țări și a scăzut în 10.Componența sarcinii fiscale asupra costului
forței de muncă este importantă pe termen scurt,deoarece diversele sale componente pot
afecta fie cererea,fie oferta de forță de muncă.Figura de mai jos prezintă diversele
elemente care alcătuiesc sarcina fiscală asupra costului forței de muncă în cazul unui
lucrător care câștigă salariul mediu:
 impozitul pe venit pentru persoanele fizice;
 contribuțiile sociale în sarcina angajatorilor;
 contribuțiile la asigurările sociale care trebuie plătite de angajați;
 alocațiile familiale5 .
1.3.Corectarea inegalităților și promovarea mobilității sociale
Figura de mai jos indică inegalitatea la nivelul veniturilor disponibile(după perceperea
impozitelor și plata prestațiilor sociale)în conformitate cu indicele Gini, alături de
procentul populației expuse riscului de sărăcie în diferite țări ale UE.
Deși UE dispune de unul dintre cele mai avansate sisteme de protecție socială,
persistă inegalități notabile.Lituania,România,Bulgaria,Letonia și Estonia au cele mai
înalte niveluri de inegalitate a veniturilor după impozitare și transferuri. Acumularea
crescândă a patrimoniului privat,care a avut loc în Europa în ultimii 40 de ani,și
creșterea inegalităților au declanșat o dezbatere publică aprinsă cu privire la echitatea
3
Namolovan Mihaela IPF2005G

regimurilor fiscale existente.Inegalitatea în materie de patrimoniu depășește inegalitatea

veniturilor.Această situație a dus la recunoașterea faptului că inegalitățile trebuie
abordate atât din perspectiva veniturilor,cât și a patrimoniului.Datele disponibile par să
indice că inegalitatea patrimoniului este o problemă deosebit de importantă în
Letonia,Germania,Austria și Irlanda.
Figura 3: Nivelul de egalitate a veniturilor (2016) și nivelul de inegalitate a patrimoniului (2014)

Surse: Calculele Comisiei Europene bazate pe Sondajul BCE privind consumul și finanțele gospodăriilor
populației, 2016 și Eurostat, 2016.
1.4.Conformarea fiscală
În general,evaziunea fiscală desemnează mecanisme ilegale prin care obligația de
plată a impozitului este ascunsă sau ignorată,și anume contribuabilul plătește impozite
mai mici decât cele pe care este obligat să le plătească din punct de vedere juridic,prin
neaducerea la cunoștința persoană să dobândească un statut superior sau inferior(pe
scara veniturilor,de exemplu)de-a lungul vieții.Mobilitatea între generații se referă la
măsura în care caracteristicile socioeconomice ale unei persoane le reflectă pe cele ale
părinților ei.Mobilitatea între generații este un indicator important al posibilităților de
care dispun persoanele fizice pentru a reuși într-o societate indiferent de mediul lor
socioeconomic.Ea este strâns legată de egalitatea de șanse.Un rol în sprijinirea
mobilității sociale revine fiscalității,de exemplu:
 ca sursă de finanțare pentru o educație de calitate.
 ca mijloc de a reduce transmiterea privilegiilor sau a dezavantajelor de la o
generație la alta.
 precum și prin redistribuirea veniturilor și, mai ales,a bogăției,încurajând un
comportament care sporește mobilitatea socială.

4
Namolovan Mihaela IPF2005G

Autorităților fiscale a unor venituri sau informații.Printre exemplele de evaziune

fiscală se numără declararea vânzărilor la un nivel inferior celui real, cu scopul de a
reduce plățile de TVA.Un alt exemplu este legat de munca nedeclarată,care are drept
consecință neplata impozitului pe venit pentru persoanele fizice și a contribuțiilor la
asigurările sociale.Există mai multe estimări cu privire la volumul impozitelor care ar
trebui să fie colectate,fără a fi percepute în cele din urmă.Cu toate acestea,deficitul de
încasare a TVA-ului este singurul prejudiciu fiscal cu privire la care există estimări
comparative bazate pe o metodologie comună care acoperă toate țările din UE.Deficitul
de încasare a TVA-ului reprezintă diferența dintre valoarea TVA-ului colectat efectiv și
valoarea estimată a TVA-ului exigibil teoretic pe baza normelor în materie de
TVA.Acesta măsoară eficacitatea măsurilor de asigurare a conformității și a respectării
legislației în materie de TVA în fiecare stat membru.Deficitul de încasare a TVA-ului
înregistrează nivelurile cele mai ridicate în România,Slovacia,Grecia și Lituania.

2.PÂRGHII DE POLITICĂ PENTRU ABORDAREA PROVOCĂRILOR

ÎN MATERIE DE MĂSURI FISCALE
Printre caracteristicile esențiale care trebuie luate în considerare la evaluarea echității
și eficienței sistemului fiscal merită menționată măsura în care acesta
 încurajează investițiile;
 sprijină crearea de locuri de muncă și ocuparea forței de muncă,  corectează
inegalitățile;
 atinge niveluri ridicate de conformitate.
2.1.Stimularea investițiilor
În ansamblu,deși uneori se fac compromisuri între obiectivul eficienței și cel al
echității,aceste două obiective nu se sunt nicidecum opuse.Nivelul scăzut al investițiilor
nu numai că are drept efect o creștere mai redusă,dar dăunează,de asemenea,creșterii
productivității și afectează negativ,pe termen mai lung,perspectivele de creare de locuri
de muncă și pe cele de creștere economică.Din acest motiv,dinamizarea investițiilor
reprezintă una dintre prioritățile politice absolute ale Comisiei.Este important să se
elaboreze un sistem fiscal care să mențină la un nivel scăzut cota efectivă marginală de
impozitare și să se evite astfel descurajarea investițiilor profitabile.Acest lucru nu
înseamnă că trebuie să fie reduse cotele de impozitare.În schimb, accelerarea
calendarelor de amortizare,contabilizarea imediată drept cheltuieli sau acordarea
posibilității de deducere a costurilor de finanțare prin capitaluri proprii reduc
impozitarea efectivă marginală, chiar dacă această diminuare este compensată de o
5
Namolovan Mihaela IPF2005G

modificare a cotelor de impozitare.Securitatea juridică și stabilitatea,previzibilitatea și

simplitatea normelor fiscale sunt importante pentru mediul de afaceri și pentru
investitori atunci când iau decizii.
2.2.Sprijin pentru crearea de locuri de muncă și pentru ocuparea forței de muncă
Reducerile impozitelor pe veniturile salariale pot fi un instrument pentru promovarea
unor niveluri mai ridicate de ocupare a forței de muncă,în special în cazul în care
costurile ridicate ale forței de muncă descurajează angajarea(caz în care problemele sunt
legate de cererea de forță de muncă)sau în cazul în care stimulentele pentru ocuparea
unui loc de muncă sunt scăzute deoarece această opțiune nu este rentabilă(caz în care
problemele sunt legate de oferta de forță de muncă).

Sursa:fin.ase.ro

2.3 Conformarea fiscal

Îmbunătățirea conformării fiscale,care asigură veniturile fiscale necesare finanțării
politicilor publice din domeniile educației,asistenței medicale,infrastructurilor,apărării
etc.,este esențială pentru crearea unei societăți corecte.Pentru combaterea fraudei fiscale
și a evaziunii fiscale,este important să se aplice o strategie prin canale multiple.Este
important să se atingă niveluri mai ridicate nu numai pe planul asigurării respectării
legii și al controlului,dar și pe cel al consolidării încrederii și al creării unei culturi a
respectării normelor.Este necesar ca autoritățile fiscale să revizuiască politicile și
cadrele juridice existente sau să elaboreze noi strategii, astfel încât contribuabilii să își
îndeplinească obligațiile, în mod voluntar, de preferință.Caracterul transfrontalier al
6
Namolovan Mihaela IPF2005G

abuzurilor fiscale și integrarea economiilor naționale la nivelul UE necesită o abordare

coordonată,nu numai prin inițiative la nivel european,ci și prin coordonarea politicilor
naționale.

3. ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE

3.1. Stimularea investițiilor
Stimularea investițiilor a reprezentat o prioritate importantă a reformelor fiscale
recente,în special în țările afectate de criză.De asemenea,s-au depus eforturi pentru a
simplifica mediul de afaceri în ceea ce privește fiscalitatea.Cu toate acestea,guvernele
naționale se pot implica mai mult pentru a stimula investițiile prin intermediul
politicilor fiscale.
3.2. Sprijin pentru crearea de locuri de muncă și pentru ocuparea forței de muncă
În ultimii ani,numeroase țări din UE au redus impozitarea globală a veniturilor
salariale.Câteva dintre aceste țări au redus impozitele asupra veniturilor salariale pentru
lucrătorii cu venituri salariale mici și pentru alte categorii specifice,majorând în paralel
impozitarea veniturilor salariale pentru categoriile cu venituri mai mari.Cu toate acestea,
nu se conturează nicio tendință clară în ceea ce privește modul în care au fost gestionate
aceste reduceri fiscale în ceea ce privește finanțarea.
Atunci când se identifică surse alternative de venituri,este important să se examineze
și eventualele efecte distributive regresive ale majorării impozitelor în aceste
domenii.Figura de mai jos prezintă veniturile provenite din impozitele pe
consum,exprimate ca procent din PIB,pentru fiecare țară din UE.Figura indică,de
asemenea,cotele de impozitare implicită a consumului în țările UE.Aceasta este definită
ca raportul dintre veniturile provenite din toate impozitele pe consum și cheltuiala
pentru consum final al gospodăriilor populației.

7
Namolovan Mihaela IPF2005G
Sursa:contzilla.ro

CUPRINS:
Оглавление
INTRODUCERE.....................................................................................................1
1.PROVOCĂRILE ÎN MATERIE DE POLITICĂ FISCALĂ CU CARE SE
CONFRUNTĂ GUVERNELE DIN UE................................................................1
1.1 Stimularea investițiilor.................................................................................................................1
1.2.Sprijin pentru crearea de locuri de muncă și pentru ocuparea forței de muncă........................2
1.3.Corectarea inegalităților și promovarea mobilității sociale.........................................................3
1.4.Conformarea fiscală.....................................................................................................................4
2.PÂRGHII DE POLITICĂ PENTRU ABORDAREA PROVOCĂRILOR ÎN
MATERIE DE MĂSURI FISCALE......................................................................5
2.1.Stimularea
investițiilor....................................................................................................................6
2.2.Sprijin pentru crearea de locuri de muncă și pentru ocuparea forței de muncă........................6
3. ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE..................................................................7
3.1. Stimularea investițiilor................................................................................................................7
3.2. Sprijin pentru crearea de locuri de muncă și pentru ocuparea forței de muncă.......................7

8
Namolovan Mihaela IPF2005G

Bibliografie:
 https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/file_import/european-
semester_thematic-factsheet_taxation_ro_0.pdf
 https://www.echr.coe.int/Documents/FS_Taxation_RON.pdf
 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=79111&lang=ro