% 770 1.

600
4371 „Finanțarea de la buget” 500
„Contribuțiile angajatorilor pentru
asigurări de șomaj"
4372 100
„Contribuțiile asiguraților pentru
asigurări de șomaj”
401 1.000
„Furnizori”

4) plata sumei de 500 lei din. contul de finanțare bugetară pentru care, fa
momentul efectuării, nu se pot lua măsuri de înregistrare definitivă într-un cont
necesitând clarificări suplimentare, precum și recuperarea acesteia ca fiind cuve­
nită entității publice:
473 770 500 500
„Decontări din operațiuni în curs „Finanțarea de la buget”
de clarificare”
770 473 500 500
„Finanțarea de la buget” „Decontări din operațiuni în
curs de clarificare”

5) încasarea sumei de 1.000 lei în contul de finanțare bugetară, care ne­

cesită clarificări suplimentare, precum și restituirea de către instituția publică a
sumei necuvenite:
770 = 473 1.000 1.000
.Finanțarea de la buget” „Decontări din operațiuni în
curs de clarificare”
473 = 770 1.000 1.000
.Decontări din operațiuni în .Finanțarea de ta buget”
curs de clarificare”
r

GRILE PROPUSE SPRE REZOLVARE

5 ț
j
1.
/ i .
1. Elementele din care este format statul sunt:
a) teri toriul și populația;
b) populația și puterea publică sau put ;rea de stat;
teritoriul, populația și puterea publi :ă sau puterea de stat.

5-v<;
2. în orice societate organizată în stat există trei funcții:
1
a) de edictare de reguli juridice sau funcția judecătorească;
b) de executare a regulilor juridice sau funcția legislativă;
•«■‘J c) de soluționare a litigiilor care apar în societate sau funcția executivă.

3. Funcțiile fundamentale ale statului pot fi exercitate numai separat,

întrucât principiul separației puterilor: ; • .
V
a) presupune subordonarea unei puteri față de alta;
,b) nu presupune echilibrul puterilor; ;
(țp presupune colaborarea puterilor, contracararea unei puteri prin alta,
dar nu subordonare.

4. Personalul din serviciile Camerei jDeputaților este condus de secre­

tarul general al Camerei caret |
a) este ordonator secundar de credite și emite decizii în vederea îndepli­
nirii atribuțiilor sale; ‘
^5J)este ordonator principal de credite; întocmește proiectul de buget al
Camerei Depuțaților și emite decizii în vederea îndeplinirii atribuțiilor sale;
c) întocmește proiectul de buget al Camerei Depuțaților și emite hotă­
râri în vederea Îndeplinirii atribuțiilor sale. ‘
i •
5. Activitatea serviciilor Senatului este condusă de către secretarul ge­
neral care: V-;
^este ordonator principal de credite și întocmește proiectul de buget al
Senatului; - ' i • . .•
b) aprobă, cu consultarea Guvernului; proiectul de buget al Senatului și
ț -vî
137
 !
îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în proiectul bugetului de stat; W
. c) aprobă organizarea, pe lângă această autoritate publică, a unor activi- w-
tați finanțate integral din venituri proprii.

6. Resursele financiare ale Camerei Deputaților și Senatului sunt pre,

văzute: ■ '
a) în bugetele aprobate de acestea, care sunt înaintate Guvernului pen- Sî
■ . . ---------i_.___x_.ir_! ---------- S
tru a fi incluse în proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat; 0
b) numai în bugetul Camerei Deputaților, care este înaintat Guvernului
pentru a fi inclus în proiectul bugetului de stat;
c) în bugetele întocmite de Camera Deputaților și de Senat, care sunta-
probate de către biroul permanent gl fiecărei Camere.
' ' I
1
7. Biroul permanent al Caiperei Deputaților și cel al Senatului aprobă:
organizarea pe lângă acește autorități publice a unor activități finanța- ;-w
te integral din venituri proprii; | '
© tarifele și cotele de adaos comercial aferente acestora; M
utilizarea încasărilor atât pentru acoperirea unor cheltuieli curente și
de capital aferente activităților respective, cât și pentru alte destinații.
■ i
8. Camera Deputaților și Șenatul se întrunesc în ședință comună pentru
adoptarea: : ,
a) legilor bugetare anuale |i a bugetelor locale;
b) legilor de rectificare și bugetului Capitalei;
legilor bugetare anuale, legilor de rectificare, legilor privind contul ge­
neral anual de execuție și pentru îndeplinirea altor atribuții.

9. în cadrul legilor bugetare anuale se includ:

a) legea bugetului de stat, legea bugetului asigurărilor sociale de stat și
legea fondurilor speciale; ■
t
b) legile de rectificare care modifică legile bugetare anuale în cursul exer­ ‘î->:

/
cițiului bugetar; .-.i

ir @ legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

1 10. Legea de rectificare este acea lege care modifică:

a) la sfârșitul exercițiului bugetar, legea bugetului de stat sau legea bu­
getului asigurărilor sociale de stat, după caz;
în cursul exercițiului bugetar, legea bugetară anuală;
• c) la finele exercițiului bugetar, doar legea bugetului de stat.
I
11. Rezultatulfiecărui exercițiu bugetar se aprobă:
13 8
i
|||, a) numai prin legea privind contul general anual de execuție a bugetu-
jjuidc stat;
W b) prin legea de rectificare a bugetului de stat și legea de rectificare a
Mugetului asigurărilor sociale de stat;
A ț^prin legea privind contul general anpal de execuție a bugetului de stat
legea privind contul general de execuție a bugetului asigurărilor sociale de
■ ijsțat,
I&
^7prin legile privind contul general anual de execuție.

t
w
12. Parlamentul României poate adopta:
Qtpiegi constituționale, legi organice și legi ordinare;
(^hotărâri și moțiuni;
w c) doar legi de revizuire a constituției.

13. Activitatea puterii executive este înjaptuită de organe specializate

țfcare alcătuiesc:
. a) doar organele administrației publice centrale;
. jX gorganele administrației publice;
, c) numai organele ale căror atribuții se exercită în limitele unității admi-
jnistrativ-teritoriale în care funcționează;
.A ' @ organele centrale și organele locale ale administrației publice.

14. Autoritățile care realizează administrația publică sunt:

a) Președintele României, Guvernul și unele ministere;
b) Guvernul, organele de specialitate ale administrației publice centrale
subordonate doar ministerelor;
c) autoritățile administrative autonome centrale și prefecturile;
^Președintele României, Guvernul, ministerele, organele de specialita­
te ale administrației publice centrale subordonate Guvernului sau ministerelor,
autoritățile administrative autonome centrale, serviciile publice descentralizate
ale ministerelor și ale unora dintre celelalte organe de specialitate ale adminis­
trației publice centrale, autoritățile administrative autonome locale și alte enti­
tăți publice.
•v

15. Personalul Administrației Prezidențiale este alcătuit din persoane:

j-. (a} detașate, la cererea Președintelui României, din ministere și din alte
autorități publice;
(1$ încadrate direct pe funcțiile sau posturile pe care urmează să le înde­
plinească;
■I (^încadrate numai pe baza încrederii acordate de Președintele României
!§lpu condiția semnării unui angajament de loialitate stabilit prin Regulamentul
de organizare și funcționare a Administrației Prezidențiale, aprobat de Preșe-
139
 w
dintele României. “fferu al uGuvernului.
organul care elaborează proiectul bugetului anual pentru aparatțil de lu-
ap-
16. Sunt adevărate informațiile:
<$• finanțarea cheltuielilor dc funcționare a Administrației Prezidențiale fi ’jș 21. Ministerele sunt organe de speciâlitate ale administrației publice
se asigură de la bugetul de stat și din venituri proprii; țcerttrale care:
b) indemnizația și celelalte drepturi ale Președintelui României, pvecum 1 ff) exercită, în conformitate cu legea, administrația publică în domeniile
și salariile și alte venituri cuvenite personalului Administrației Prezidențiale nu'® $je activitate de care răspund;
se stabilesc prin lege;
g), retragerea încrederii acordate personalului de către Președintele CC
î
& (IgPsunt constituite dintr-o sumă de servicii publice administrative create
(pentru a satisface categoriile de interese generale ale societății, care fac parte
României are ca efect revocarea încadrării, precum și încetarea detașării, elibe- & i- $ațin ramura sau domeniul de activitate al ministerului;
rarea sau destituirea din funcție ori desfacerea contractului de muncă, după caz. Ji c) realizează activități economice sau. efectuează activități politico-ad-
Ițninistrative, iar conducătorii ministerelor auicalitatea de ordonatori principali
17. Guvernul este autoritatea publică a puterii statului care: credite ai bugetului asigurărilor sociale de -stat.
aprobă proiectul bugetului propriu și îl include în bugetul de stat; 1 ’ ' I . ’
5
1$ elaborează proiectele legilor bugetare anuale, legilor de rectificare și ' 22. în legătură cu celelalte organe de specialitate ale administrației
a contului general anual de execuție și le transmite spre adoptare Parlamentului; țpublice centrale, sunt adevărate afirmațiile:
$ utilizează fondul de rezervă bugetară și fondul de intervenție aflat la fț; ^*sunt organizate. în anumite domenii și ramuri de activitate pentru a
dispoziția sa, pe bază de hotărâri. (căror conducere nu este necesară organizareajunui minister;
$. b) funcționează numai în subordinea 'ministerelor și execută legile din
18. Miniștrii își manifestă calitatea de membri ai Guvernului niimai a- J {domeniile lor de activitate;
tund când: % (ffj se înființează prin hotărâri ale Guvernului sau prin ordine ale'miniș-
iau parte la ședințele (întrunirile) acestuia și la adoptarea hotărârilor r .trilor, după caz.
sau ordonanțelor; . _ jț
b) conduc un serviciu public administrativ, care este un minister; A & •23.■ Unele dintre organele de specialitate ale administrației publice cen-
c) transmit proiectul de lege către una din Camere. g irale se numesc:
....... ! '*•
a) agenții, autorități, comisii, direcții și servicii;
19. Guvernul României adoptă unele dintre următoarele acte normati­ > $
j

t ^institute, oficii sap secretariate; ;

c) universități, academii sau poartă alte denumiri.
ve:
hotărâri pentru organizarea executării legilor;
ordonanțe în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în 24. Cât -privește
- organele
— de specialitate
- . ale administrației
._ f publice . cen-
condițiile prevăzute de aceasta, în domenii care nu fac obiectul legilor organice;- fale subordonate Guvernului sau ministerelor, sunt adevărate afirmațiile:
l
f .' a) aceste entități publice ----------------
au structuriJ------------- .. . ..
organizatorice . î .... nu­
.. stabilite
proprii
c) decizii, în condițiile prevăzute de lege.
mai prin hotărâri ale Guvernului; ;
K conducătorii lor, indiferent de denumire (președinte, director etc;), e-
20. Secretariatul General al Guvernului este: f
a) o structură în aparatul de lucru al Guvernului, fără personalitate juri­ \ ■ffiit “’V.
ordine și instrucțiuni în vederea realizării atribuții lor acestora;
dică, ce asigură reprezentarea Guvernului în fața instanțelor judecătorești; c) înființarea acestora se face prin legi ordinare.
b) reprezentat, în relațiile cu ministerele și cu celelalte organe de speci­
alitate ale administrației publice centrale, cu autoritățile administrației pubIiceS| ......
... Organele de specialitate ale administrației publice centrale se pot
locale, cu alte autorități și instituții publice, precum și cu persoanele- fizice șifcj' ^Saniza nu nt,mai l“n sub°''dinea Guvernului sau a ministerelor, ci și ca autari-
juridice, de către secretarul general al Guvernului care are calitatea de ordona^ Ip/î administrative autonome centrale care'
StT a) pot fi încadrate în categoria organelor legislative sau în aceea a orga- *
tor secundar de credite;
140
! 141
;Z-

nelor judecătorești, după caz; I '?
£g)>se află în raporturi de colaborare cu Guvernul;
c) sunt necesare doar pen(/u garantarea libertăților politice și pentru bu-
na funcționare a autoritățilo r statale;
d) pot fi interpretat&xa puteri distincte, în afara celor trei puteri clasice.
26. Controlul asupra tnocftilui de formare, de administrare și de între- °
buințare.a resurselor financiare țtle statului și ale sectorului public se exercită '
de către: ■J .. j
a) Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ și de către Curtea de Con­
turi; A ’țnerciale care nu fac parte din categoria celor de utilitate publică;
b) Curtea Constituțională și de Consiliul Concurenței;
c) Serviciul Românde Informații și de Curtea de Conturi.
; i
27. Academia Romqnă, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Consi­
liul Concurenței, Consiliul Legislativ, Societatea Română de Televiziune, So­
cietatea Română de Radiodifuziune ele. se caracterizează prin:
sunt organe administrative întrucât esențial la aceste autorități este
faptul că întreaga lor activjtate sp desfășoară pe baza legii și în vederea execu­
tării ei; i-
b) conducătorii acestor autorități au calitatea de ordonatori secundari de
credite ai bugetului de stat; ' j
c) cheltuielile necesare funcționării acestor entități publice nu sunt pre­
văzute în bugetul de stat.
28. Autoritățile administrative autonome centrale sunt organizate ca și
alte organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu deosebirea că:
a) funcționează independent (autonom) și au organe administrative ierar­
hic superioare; i 32. Unitățile patrimoniale de natura instituțiilor publice de interes nați­
@ au o structură organizatorică proprie și atribuții de specialitate, care
le fac sa se deosebească de celelalte organe de specialitate ale administrației pu­
blice centrale;
(c) au organe proprii de conducere, stabilite prin actul de înființare;
u) trebuie să respecte hotărârile Guvernului, deoarece acesta exercită con­
ducerea generală a administrației publice, și nu sunt supuse controlului parla­
mentar.
29. Cele mai multe ministere și unele dintre celelalte organe de speci­
alitate ale administrației publice centrale își organizează în unitățile adminis-
trativ-teritoriale, în conformitate cu prevederile legale, s'ervicii publice descen­
tralizate care:
142
<.■
1 ■' : ’
au i'olul de a asigura realizarea puterii executive în unitățile adminis-
i fj-ativ-ffiritoriale: ț
; f b) se numesc direcții, inspectorate, autorități sau poartă alte denumiri;
’ c) își desfășoară activitatea numai în cadrul ministerelor/celorlalte or­
gane de specialitate ale administrației publice centrale.
30. îndeplinesc activități ale administrației publice centrale, ce au, în
principal, caracter de prestație, și alte entități, precum:
,.v a) instituțiile publice subordonate ministerelor sau autorităților admi­
nistrative autonome centrale, companiile/societățile naționale și societățile co-
y (^regiile autonome de interes național, companiile/societățile naționale
sî societățile comerciale la care statul deține capitalul majoritar și care sunt or­
ganizate în vederea satisfacerii intereselor gețierale ale cetățenilor;
' c) companiile naționale, societățile naționale și alte întreprinderi de stat
drgapizate pentru a exploata bogățiile subsolului cu mijloacele comerciale pe
care le-ar utiliza orice agent economic particular.
31. Instituțiile publice de interes național se caracterizează prin:
a) îndeplinesc activități ale administrației publice centrale ce au, în prin­
cipal, caracter economic;
Aff funcționează în cele mai diverse domenii de activitate, în conformi­
tate și în condițiile stabilite prin lege, realizând fiecare prestațiile specifice do­
meniului său de activitate;
^piu încasează venituri de la beneficiarii prestațiilor de interes național
cu caracter social-cultural ori de altă natură, sau percep tarife modice ori își a-
coperă integral cheltuielile din venituri proprii.
onal sunt cunoscute sub titulatura de:
academii, agenții, universități sau institute;
(fi^Pcentre, biblioteci, muzee, teatre, opere sau filarmonici;
’• ■ c) oficii, autorități, direcții, federații, inspectorate, laboratoare sau poar­
ta alte denumiri.
, 33. Referitor la instituțiile publice de interes național, sunt adevărate in­
formațiile:
a) se înființează numai prin lege sau potrivit legii de către Parlament;
țb) sunt încadrate cu personal de specialitate;
. ©ynumai unele dintre instituțiile publice de interes național emit acte ad­
ministrative.
143

34. Sumele care se cheltuiesc în fiecare an de la bugetul de 'stat, bu­
getul asigurărilor sociale de stat și din bugetele fondurilor speciale pentru
desfășurarea activității instituțiilor publice de interes național apar sub for­
ma:
$ salariilor plătite funcționarilor publici, persoanelor angajate cu con-
n-act de muncă și altor categorii de personal;
b) cheltuielilor cu cumpărarea doar a materialelor și a serviciilor cu ca­
racter funcțional;
^costurilor de capital.
35. Mijloacele necesare funcționării instituțiilor publice de interes na­
țional sunt asigurate:
a) numai de la bugetul de stat;
b) integral din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat sau
din alte bugete;
<j2j) de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fon-
durilor speciale, venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat.
36. Prestațiile de interes național de natură economică sunt efectuate
de către agenții economici organizați ca:
a) regii autonome și societăți comerciale cu răspundere limitată;
b) companii/societăți naționale pentru a exploata bunurile care fac parte | ș
din domeniul public al statului cu mijloacele comerciale pe care le-ar putea u-
tiliza* orice agent economic particular; JI
regii autonome, companii/societăți naționale și societăți comerciale j
de interes public. -i;
37. Regiile autonome, companiile/societățile naționale și societățile co- ,«
merciale de interes public se caracterizează prin:
a) își acoperă, o bună parte a necesităților de mijloace bănești pe seama < \.
veniturilor proprii;
b) unele dintre acestea obțin chiar și profit, fiind obligate să verse la |
buget impozit pe profit și o parte din profitul net;
c) altele nu-și pot acoperi integral cheltuielile din venituri proprii, pri-
mind, în completare, subvenții de la bugetele fondurilor speciale.
38. Agenții economici de utilitate publică desfășoară activități menite fe ;
să satisfacă interesele generale ale membrilor societății care, deocamdată, nu % •
se pot realiza de particulari, cum arfi: a
j 43. Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție se caracte­
ă) circulația pietonilor și deplasarea populației cu autovehiculul pe 'l
autostrăzile internaționale;
transportarea persoanelor șî a bunurilor pe calea ferată; ’
H4
•i
transmiterea scrisorilor, realizarea’comunicațiilor etc. ■
39. Comunele, orașele și județele simt persoane juridice de drept pu-
!' blic care se caracterizează prin: |
sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia lo-
' cală și in care se organizează și funcționează autorități ale administrației publi-
• ce locale; I
J b) nil au organe proprii de conducere și nici patrimoniu distinct;
j resursele proprii ale comunelor, orașelor și județelor sunt gestionate
Ș de autoritățile administrației publice locale, potrivit atribuțiilor ce le revin.
j
' 40. Autonomia locală se exercită pe baza și în limitele prevăzute de le-
jge și privește: . ț
j a) organizarea, sub aspect administrativ, a teritoriului în sate, comune,
i ț*orașe și județe;
;
j
organizarea, funcționarea, competîențele și atribuțiile autorităților ad-
ți!
»ministrației publice locale; | j \
/$) gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului
" sau județului, după caz.
...... : r.
^1 41. Autoritățile administrației publice locale sunt:
a) prefecturile, consiliile locale și consiliile județene;
b) primăriile, prefecturile și consiliile județene;
Jcj consiliile locale, primarii, consiliile județene și președinții consiliilor
județene;
Jp autonome, în sensul că în relațiile dintre autoritățile publice locale și
4 consiliul județean, pe de o parte, precum și între consiliul local și primar, pe de
altă parte, nu există raporturi de subordonare.
42. în vederea asigurării autonomiei locale, autoritățile administrației
’jj publice locale au mai multe drepturi, cum ai fi:
0 să instituie și să perceapă impozite și taxe locale;
J
b) să elaboreze și să aprobe bugeteleide venituri și cheltuieli ale satelor,
comunelor, orașelor și județelor, în condițiile legii;
J
sa administreze sau, după caz, să dispună de resursele financiare, pre-
cum și de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, orașelor și'
Județelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.
I
rizează prin:. I ‘
a) nu este independent față de fiBăstâ afinitate judecătorească; V x
i
1 / 145
 procurorul general al acestui parchet și adjuncții săi sunt numiți în
funcțmde Președintele României, .Ia propunerea Consiliului Superior al Ma­
gistraturii; I X
c) direct sau prin procuroții-inspectori, procurorul general al acestui
parchet efectuează controlul asupra.: tuturor instanțelor judecătorești;
urmărirea și trimiterea îrț judecată penală a deputaților și senatorilor
se poate face numai de către Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și
Justiție, iar competența de judecată aparține acestei instanțe judecătorești.
44. Din autoritatea judecătorească face parte și Consiliul Superior al
Magistraturii care este: i !
rfth garantul independenței justiției;
/$) alcătuit din 19 membri; 1
c) autoritatea creată în vederea exercitării mai multor atribuții [propune
Președintelui României numirea îpifuncție a judecătorilor și a procurorilor,
inclusiv a celor stagiari, în condițiile legii; îndeplinește rolul de instanță de ju­
decată, prin secțiile sale (una pentru';judecători și alta pentru procurori), în do­
meniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, potrivit proce­
durii stabilite prin legea sa organică; înfăptuiește și alte atribuții stabilite prin
legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției],
45. Documentul în care se înscriu veniturile și cheltuielile probabile
ale statului sau ale unei unități administraliv-teritoriale pe o perioadă determi­
nată de timp, de obicei un an, poartă denumirea de:
a) bilanț; i
___ _ b) buget de venituri și cheltuieli sau bilanț, după caz;
c) buget sau balanță de verificare.
i
46. Exercițiul financiar poate fi:
anul bugetar, pentru instituțiile publice;
(b) diferit de anul calendaristic, pentru unele persoane juridice;
c) numai anul bugetar-, indiferent de natura entității pentru care se apro­
bă bugetul, ;
, ■ 41. Sistemul hugetarcil României cuprinde:
a) bugetul de stat și bugetele regiilor autonome care îndeplinesc activi- W \
tăți ale administrației publice; , W
__ b) bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele menționate la lit. a);
c) bugetele locale, bugetele fondurilor speciale și bugetele stipulate la
Ut. a) și
lit. a) bj. '
și b). J IR
I ■
43. Bugetul de stat reprezintă un document previzional deoarece citau- <3 J?32-
146
ifică nivelul:
f a) cheltuielilor efectuate;
b) veniturilor mobilizate la dispoziția statului;
$
c) elementelor menționate la lit. a) și b).
F
I-
. 49. Referitor la bugetul de stat, sunt adevărate informațiile: *
-I
| a) cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziția sa doar pentru
funcționarea autorităților publice; ••
•| ^__b) este adoptat anual de către Guvern’
$ c) distinct de acesta se elaborează și se aprobă, prin lege separată, bu­
dgetele fondurilor speciale.
ti 50. Legile bugetare anuale sunt:
a) legea bugetului de stat și cea a bugetelor locale;
fi b) legea bugetului asigurărilor sociale de stat și cea a fondurilor speci-
ale;
s
în număr de două.
51. în legile bugetare anuale se înscriu:
a) veniturile estimate și cele realizate ale anului bugetar;
- b) regimul și destinația cheltuielilor bugetare estimate și efectuate;
c) elementele stipulate la lit, a) și b).
52. Fondurile speciale se caracterizează prin faptul că:
(3/reprezintă venituri publice care se constituie prin legi speciale;
b) nu au bugete proprii;
c) se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat.
53. Prifbugetele instituțiilor publice de interes național sunt prevăzute
în fiecare an:
a) veniturile și cheltuielile efectuate;
V' b) numai cheltuielile estimate și efectuate;
c) veniturile și cheltuielile efectuate sau, după caz, numai cheltuielile,
ta funcție de sistemul lor de finanțare..
54. Ca anexe la bugetele -ordonatorilor
--------------- principali de credite, se aprobă
bugetele instituțiilor publice finanțate parțial:
j a) numai din bugetul de stat;
b) doar din bugetul asigurărilor sociale de stat și din bugetele locale;
W ■ c) din bugetul asigurărilor pentru șomaj sau din bugetele speciale, după
147
 ii
55. Bugetul instituției publice finanțate integral din venituri proprii se W
aprobă:
a) prin hotărâre a Guvernului; ’S
b) de organul de conducere al entității publice, fără acordul ordonatom- Ș
lui de credite ierarhic superior;
c) de organele abilitate în acest scop prin legi speciale. $

56. Veniturile și cheltuielile unităților adminisirativ-teritoriale sunt pre-

văzute și aprobate în fiecare an prin documentul care poartă denumirea de:
â) buget local consolidat;
----- b) buget de venituri și cheltuieli;
c) buget local sau buget centralizat local, după caz.

57. Proiectele bugetelor sectoarelor Municipiului București se aprobă

de către:
a) Consiliul General al Municipiului București;
consiliul local;
c) autoritatea menționata la lit. a) sau b), după caz.

58. Bugetul fondurilor împrumuturilor externe și interne, pentru care

rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor și a altor costuri se a-
sigură din bugetele locale, se aprobă:
a) doar de consiliile locale;
__ b) numai de consiliile județene;
c) de Consiliul General al Municipiului București, în situația sectoare­
lor acestui municipiu.

59. Referitor la bugetele de venituri și cheltuieli pentru activitățile fi­

nanțate integral din venituri proprii, sunt adevărate afirmațiile:
a) se aprobă de către bugetele locale;
b) se aprobă de către conducerea instituției, fără avizul conform al or­
donatorului principal de credite;
t$țhe întocmesc și se aprobă odată cu bugetul instituției publice de care
aparțin.

60. în situația nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele activitățile

finanțate integral din venituri proprii, cheltuielile vorfi efectuate în limita:
a) sumelor programate;
b) veniturilor previzionate;
(^Veniturilor realizate.

61. Clasificația bugetară se utilizează numai în faza de:

148
 a) elaborare a bugetului;
b) aprobare a bugetului;
c) execuție a bugetului. i
.1

62. Reprezintă cheltuieli bugetare? sumele aprobate în bugetele locale

ale: ... .
a) satelor și comunelor;
orașelor, municipiilor și, după caz a sectoarelor Municipiului București;
c) județelor și primăriilor,

63. Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetul de stat sau

prin alte bugete, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuea­
ză plăți, se numesc: ■' I
a) credite bugetare disponibile; I
b) angajamente bugetare; i

c) credite bugetare angajate. |

64. Creditele bugetare se caracterizează prin faptul că:

a) sunt rambursabile;
b) reprezintă limite maxime care pot fi depășite;
C) suntpurtătoare de dobânzi.

65. Dreptul de a angaja și de a utiliza credite bugetare este acordat prin

lege: ■
numai ordonatorilor de credite; i
Kpdcar conducătorilor instituțiilor publice;
c) celor menționați la lit. a) sau la 1 it. b), după caz.
. • r: ■
66. Ordonatorii de credite se grupează în funcție de:
cS) bugetul de la care sunt finanțate instituțiile pe care le conduc;
(b) drepturile și obligațiile ce le revin în procesul execuției bugetare;
0 două criterii. |

67. Ordonatorii principali de credițe ai bugetului de stat simt:

a) miniștrii și președintele Camerei Deputaților;
b) înlocuitorii de drept ai miniștrilor;
c) conducătorii altor autorități publice și președintele Senatului: ,

68. Conducătorii instituțiilor publice din subordinea ordonatorilor prin­

cipali de credite sunt: j
a) numai ordonatori secundari de credit?;
1.40

b) doar ordonatori terțiari de credite;
c) ordonatori de gradul urna sau de gradul doi, după caz.
« s i f a) numai de ordonatorii principali de credite;
69. în cazurile prevăzute de legi speciale, ordonatorii principali de cre­
dite sunt: - ■ țj
a) persoanele desemnate prin aceste legi sau ordonatorii de gradul doi;
'— b) secretarii generali ai Cahterei Deputaților și Senatului, precum și con-
ducătorii instituțiilor pubiicp; ■ 75. Nu sunt în concordantă cu realitatea afirmațiile:
c) înlocuitorii de drțipt ai secretarilor generali menționați la lit. b).
Ordonatorii principaltde credite Repartizează creditele bugetare a-
probate prin bugetul de stat pentr.u:
a) bugetul propriu șj pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferi­
oare -finanțate din bugetele țocale;
'—’ < b) bugetele instituțiilor publice ai căror conducători au calitatea de ordo­ ii ■
natori de gradul unu și pentru bugetul propriu;.
c) bugetele ordonatorilor ^secundari sau terțiari de credite ai bugetelor
locale și pentru bugetul propriu. :
* ■ ’ ’
; t- 71. Legat de conducătorii instituțiilor publice din subordinea ordonato­
rilor principali de credite, sunt adevărate informațiile care se referă la faptul
că aceștia sunt: ' . 1
a) ordonatori secundari do credite sau ordonatori de gradul unu;
'~7 b) ordonatori terțiari de credite sau ordonatori de gradul doi;
c) ordonatori de gradul unu sau de gradul doi, după caz.
i _
72. Ordonatorii secundari de credite se caracterizeazăprm:
a) au competența de a repartiza creditele bugetare aprobate doar pentru i . cipali de credite ai bugetelor locale poartă denumirea de:
bugetul propriu;
b) aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele instituțiilor publice su­
bordonate;
Q) nu au legătură directă cu bugetul de stat.
I
73. Trăsăturile ordonatorilor terțiari de credite sunt:
a) utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai de către
ordonatorii nrînrînaG rlp
frvriî principali de credite; iI
nu pot delega altor persoane dreptul de utilizare a creditelor bugeta-
re;
c) folosesc creditele bugetare ce le-au fost repartizate de către ordona­
torii principali de credite sau secundari, după caz, atât pentru realizarea sarci­
nilor instituțiilor publice pe care le conduc, cât și pentru alte entități publice.
150 j 151
i
74. Modul de realizare a veniturilor se urmărește:
b) doar de ordonatorii secundari deț credite;
& de ordonatorii menționați-la lit.’a) și b), precum și de către ordona­
torii terțiari de credite.
ordonatorii principali de credite jiu răspund de organizarea și ținerea
la zi a evidenței patrimoniului; .?
fiecare comună, sat sau oraș întocmește buget propriu;
. între bugetele consiliilor locale și bugetele consiliilor județene exista
relații de subordonare.
ii
‘
• X
76. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt:
;■
* a) președinții consiliilor județene și ai consiliilor locale;
b) primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București;
c) primarul general al municipiului București și primarii principalelor
unități administrativ-teritoriale.
77. înlocuitorii de drept ai ordonatorilor principali de credite finanțați
i. . din bugetele locale sunt:
a) viceprimarii și președinții consiliilor județene;
î b) primarii unităților administrativ-teritoriale și vicepreședinții;
ț c) persoanele menționate la fit. a) și b).
i
78. Conducătorii instituțiilor publice din subordinea ordonatorilor prin­
a) ordonatori secundari sau ordonatori de gradul unu;
i
V- • ■ V
•7
?
-— b) ordonatori terțiari sau ordonatori de gradul doi;
c) ordonatori secundari, terțiari sau de gradul unu.
79. De elaborarea proiectului de buget propriu răspund:
@) ordonatorii de credite ai bugetelor locale;
|r ■ (Js) ordonatorii principali, secundari și terțiari ai bugetelor locale;
Wsat &■< c) președinții consiliilor județene, primarii și viceprimarii.
80. Execuția bugetară se caracterizează prin faptul că:
a) este o activitate care privește doar încasarea veniturilor bugetare;
cbj în organizarea acesteia un rol important îl are repartizarea pe triines-
e a veniturilor și a cheltuielilor publice;
 b) doar ordonatori terțiari de credite;
c) ordonatori de gradul unu sau de gradul doi, după caz.
69. în cazurile prevăzute de legi speciale, ordonatorii principali de cre­
dite sunt:
a) persoanele desemnate prin aceste legi sau ordonatorii de gradul doi-,
---- b) secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, precum și con­
ducătorii instituțiilor publice;
c) înlocuitorii de drept ai secretarilor generali menționați la lit. b).
70. Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare a-
probate prin bugetul de stat pentru:
a) bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferi­
oare finanțate din bugetele locale;
— b) bugetele instituțiilor publice ai căror conducători au calitatea de ordo-.
natori de gradul unu și pentru bugetul propriu;
c) bugetele ordonatorilor secundari sau terțiari de credite ai bugetelor
locale și pentru bugetul propriu.
71. Legat de conducătorii instituțiilor publice din subordinea ordonato­
rilor principali de credite, sunt adevărate informațiile care se referă la faptul
că aceștia simt:
a) ordonatori secundari de credite sau ordonatori de gradul unu;
—’ b) ordonatori terțiari de credite sau ordonatori de gradul doi;
c) ordonatori de gradul unu sau de gradul doi, după caz.
72. Ordonatorii secundari de credite se caracterizează prin:
a) au competența de a repartiza creditele bugetare aprobate doar pentru
bugetul propriu;
b) aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele instituțiilor publice su­
bordonate;
Q) nu au legătură directă cu bugetul de stat.
73. Trăsăturile ordonatorilor terțiari de credite sunt:
a) utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai de către
ordonatorii principali de credite;
© nu pot delega altor persoane dreptul de utilizare a creditelor bugeta-â
re;
torii principali de credite sau secundari, după caz, atât pentru realizarea sarci-W
c) folosesc creditele bugetare ce le-au fost repartizate de către ordona- gg * ’•
nilor instituțiilor publice pe care le conduc, cât și pentru alte entități publice. -S y
150
Ș
! 74. Modul de realizare a veniturilor se
se urmărește:
urmărește:
î
a) numai de ordonatorii principali de; credite;
b) doar de ordonatorii secundari de credite;
de ordonatorii menționați la lit. a) și b), precum și de către ordona-
torn terțiari de credite.
s- 75. Nu sunt în concordanță cu realitatea afirmațiile:
v ordonatorii principali de credite h j răspund de organizarea și ținerea
Xla zi a evidenței patrimoniului;
f. 0) fiecare comună, sat sau oraș întocmește buget propriu;
!’■ între bugetele consiliilor locale și bugetele consiliilor județene exista
Relații de subordonare.
% I • ■
S .1 ■
£ 76. Ordonatorii principali de credite\ai bugetelor local* sunt:
î a) președinții consiliilor județene și ai consiliilor locale;
? b) primarii și viceprimârii sectoarelor municipiului București;
4? , c) primarul general al municipiului București și primarii principalelor
unități adminîstrativ-teritoriale. |
1 ■■
77. înlocuitorii de drept ai ordonatorilor principali de credite finanțați
din bugetele locale sunt:
a) viceprimârii șî președinții consiliilor județene;
b) primarii unităților administrativ-teritoriale și vicepreședinții;
c) persoanele menționate la lit. a) și b).
t ■ ■ ’
ț;
78. Conducătorii instituțiilor publice din subordinea ordonatorilor prin-
cipali de credite ai bugetelor locale poartă denumirea de:
,1-ș
a) ordonatori secundari sau ordonatori de gradul unu;
b) ordonatori terțiari sau ordonatori de gradul doi;
-’5Î ■
c) ordonatori secundari, terțiari sau de gradul unu.
&■ i
79. De elaborarea proiectului de buget propriu răspund:
«ț;
. @) ordonatorii de credite ai bugetelor locale;
ordonatorii principali, secundari și terțiari ai bugetelor locale;
c) președinții consiliilor județene, princiarii și viceprimârii.
w
w 80. Execuția bugetară se caracterizează prin faptul că:
I
a) este o activitate care privește doar încasarea veniturilor bugetare;
în organizarea acesteia un rol imporianț îl are repartizarea pe trimes-
țtre a veniturilor și a cheltuielilor publice;
 l
se încheie la 31 'decembrie a fiecărui an. ‘S| Hg a) se aprobă de către Parlament;
i ace5^ ordonatori de credite întocmesc, în acest sens, o cerere de des-
81. Veniturile și cheltuielile aprobate prin buget se repartizează pe | .& ’Wdere a creditelor bugetare;
mestre în funcție de: ■[ £ ®
«gr c) documentul stipulat la lit. b) se întocmește pentru fiecare titlu de
,—. a) data încasării veniturilor și de data efectuării cheltuielilor; . I■■ Cheltuieli aprobat în bugetul respectiv.
b) termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care seS
realizează cheltuielile; 3 gft 87. Concomitent cu cererea de deschidere a creditelor bugetare, ordo­
c) elementele menționat^ la lit. a) și b). j| natorii principali de credite ai bugetiilui de stat întocmesc și dispoziții buge-
iiarepsntru repartizarea creditelor:
82. Operațiunea prin cpre se diminuează creditul bugetar de la o suh-S W ■' a) numai pentru cheltuieli proprii; '
diviziune a clasificației bugetare care prezintă disponibilități și se majoreazQ}$[ b) doar pentru cheltuielile ordonatorilor secundari;
corespunzător creditul lao altă subdiviziune la care fondurile sunt insuficient' M c) atât pentru cheltuieli proprii, cât și pentru unele cheltuieli ale ordo­
te poartă denumirea de: ț :i natorilor subordonați.
__ a) alocație bugetara; !■ i■

b) repartizare de credite bugetare; 4' 88. Aprobarea comunicată ordonatorilor principali de credite finanțați
c) transfer de credite bugetare. f la bugetul de stat, în limita căreia se pot folosi creditele bugetare pentru
realizarea acțiunilor prevăzute în bugetele proprii și în bugetele instituțiilor
83. Legat de virările de credite bugetare, sunt adevărate afirmațiile: * care le conduc, poartă denumirea de:
aj nu sunt interzise yirățile de credite bugetare de la capitolele care au i*' a) cerere de deschidere a creditelor bugetare;
fost majorate din fondul de rezervă bugetară; 1 ;tP
(g)» deschidere de credite bugetare;
b) pot fi majoratej prin yirări de credite bugetare, cheltuielile de perso- i c) dispoziție bugetară de repartizare a creditelor bugetare.
nai; 5 • j
(g) virările de credite bugetare de la un capitol de cheltuieli la alt capitol • 89. Nu concordă cu realitatea informațiile:
al clasificației bugetare se aprobă de către consiliul local, județean și Consiliul a) creditele bugetare stabilite prin bugetul de stat etc. pot fi folosite, la
General al Municipiului Bucureș ti, după caz. cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea și reparti­
I zarea creditelor bugetare de către Ministerul Finanțelor Publice;
84. Suma prevăzută și destinată realizării unui scop poartă denumirea *— b) creditele bugetare deschise pe subdiviziunile clasificației bugetare
de: 1 reprezintă sumele maxime în limita cărora ordonatorii de credite pot'angaja și
___ a) credit bugetar; I
£ efectua cheltuieli;
b) virare de credite bugetare;
c) deschiderea creditelor bugetare prin trezorerii declanșează practic
c) angajament bugetar. 1
procesul de folosire a acestora pentru realizarea activităților aprobate.
85. Din resursele mobilizate la dispoziția bugetului de stat și a altor
90. Operațiunea prin care ordonatorii principali de credite reparti­
bugete se fac alocări:
_ . . a) către instituții publice și societăți comerciale; zează creditele bugetare deschise pe unitățile ierarhic inferioare poartă denu­
b) pentru regii autonome și pentru entitățile menționate la lit. a)-; mirea de:
c) către populație, instituții publice, societăți/companii naționale și soci­ a) deschidere de credite bugetare;
etăți cu capital privat. | b) alocație bugetară;
l •■r
■
c) repartizări de credite bugetare sau transfer de credite bugetare.
I
86. Deschiderea de credite bugetare pentru cheltuielile proprii ale or­
donatorilor principali de credite finanțați din bugetul de stat se caracterizează 91. Transferul de credite bugetare are loc în situația trecerii de insti­
prin: I
tuții, acțiuni sau sarcini:

152 153
i
 1

a) numai de Ia un ordonator principal de credite Ia altul; 97, Concordă cu realitatea informațiile:

b) doar în cadrul aceluiași ordonator de credite; a) ordonatorii principali de credite ați obligația de a analiza lunar ne-
c) în finanțarea numai a autorităților administrației publice locale. jcesitatea menținerii unor credite bugetare pentru care sarcinile au fost desfiin-
State sau anulate; ’ . . Y
92. Utilizarea creditului bugetar se sistează în urma operațiunii care fi b) Ministerul Finanțelor Publice are dreptul să anuleze creditele buge-
este cunoscută sub denumirea de: f tare numai la cererea ordonatorilor principali de credite;
a) reconstituirea creditelor bugetare; Cg) creditele bugetare anulate sau reduce Ia ordonatorii principali de cre-
ițșțț blocarea creditelor bugetare; 1
î^tiite, finanțați din bugetul de stat, majorează fondul de rezervă bugetară la dis-
c) retragerea creditelor bugetare.
a
^poziția Guvernului.
apoziția
'4.
' ■ . - I
93. O parte din creditele bugetare aprobate ordonatorilor principali de >- 98. Cu creditele bugetare anulate sehnajorează fondul de rezervă bu­
credite se poate bloca doar pentru: getară la dispoziția:
a) menținerea echilibrului bugetar aprobat; fi
î■ a) Ministerului Finanțelor Publice;
___ b) cheltuirea cu eficiență a fondurilor publice; *~* b) primarilor și președinților consiliilor județene;
c) neîncheierea contractelor cu antreprenorii. ț? c) autorității menționate Ia lit. a) și a Consiliului local sau județean, du­
pă caz. i ‘
94. Creditele bugetare blocate pot fi angajate și utilizate de către ordo­
natorii principali de credite ai bugetului de stat numai după deblocarea aces­ 99. Regulile pe care le parcurge o cheltuialăpublică sunt:
tora înfuncție de: a) angajarea cheltuielii și evidența angajamentelor bugetare;
a) diminuarea costurilor publice; b) lichidarea cheltuielii și raportarea angajamentelor legale;*
’ b) încheierea contractelor cu furnizorii de bunuri sau de servicii pentru c) ordonanțarea cheltuielii și plata acesteia numai prin unitățile de tre­
activitatea anului bugetar respectiv; ’i
zorerie. *
c) realizarea veniturilor bugetului de stat și de asigurarea finanțării in­
terne a deficitului bugetar. 100. Formele în care poate sa apară angajarea cheltuielilor sunt dife-
rite, cum ar fi:
95. Nu concordă cu realitatea informațiile: a) contractul de cumpărare a unor materiale și factura;
țgj» sumele prevăzute de la buget necheltuite într-un trimestru, dar care -—- b) dispoziția legală de a se încasa o indemnizație;
c) acceptarea unei oferte de livrare alunot produse necesare instituției
sunt necesare pentru îndeplinirea acțiunii în trimestrul următor poartă denumi­ Y
publice și contractul de angajare a unor reparații la clădirile terților.
rea de credite bugetare reconstituite;
b) reconstituirea creditelor bugetare poate avea loc ntunai în timpul a- ■Y;

101. Angajarea cheltuielilor se produce datorită unor decizii luate:

celuiași exercițiu bugetar;
de autoritățile legislative; i
c) operațiunea menționată la lit. b) se aprobă de către Ministerul Finan­
b) numai de autoritățile stipulate la lit. a);
țelor Publice sau de către consiliile locale ori județene, după caz.
Cffi în mod deliberat de un organ al administrației
4
de stat.

96. Retragerea de credite bugetare este o acțiune care se caracteri­

102. Etapa cea mai importantă fn efectuarea unei cheltuieli este:
zează prin: a) lichidarea cheltuielii; 1.
a) poate fi ntunai parțială; b) ordonanțarea cheltuielii; I

^pare loc doar în cazuri temeinic justificate; c) plata cheltuielii. .1

i
c) privește creditele bugetare deschise și neutilizate numai din conturile
proprii ale ordonatorilor principali de credite. 103. Q cheltuială este lichidă atunci chndse constată că aceasta ețște:

154
 3u
; 75
a) eficientă; • I. . a) existența unei creanțe a instituției publice față de un terț;
b) realitatea sumei nedatorate furnizorului de bunuri;
b) reală, certă și neexigibilă;; țM
c) angajată în tot cursyl exercițiului bugetar. / ® u, existența unei
c) obligații
—------ certe față
e-r------------ - de furnizor și
------------- . a unei sume datorate,
’lriln 1 rt
•‘W^xigibilă. la o anumită dată.
104. Lichidarea cheltuielilor este o fază în procesul execuției
110. Plata cheltuielilor
1AV' X -
este o- operațiune
-j- t
care se caracterizează prin di-
care: w
ă) se verifică existența creditelor bugetare; elemente, precum: . ,
b) se determină sau se controlează realitatea sumei ce urmsază’a se în-W» $ reprezintă o fază a execuției bugetare prin care entitatea publica este

casa; c) se examinează elențentelș menționate la lit. a) și b).

s
liberată de obligațiile sale față de terții creditori; _ .
b) se efectuează numai prin unitățile de trezorerie și contabilitate publi-
i.Sâ'la care instituțiile publice își au conturile deschise; .... ,
105. Salariile și indemnizațiile se lichidează în baza: ‘fi. ,'ÎȘ • se face în limita creditelor bugetare și potrivit destinațiilor aprobate
a) statelor de plată colective, inclusiv când este necesară lichidarea in- Sw'Wcondițiile dispozițiilor legale.
dividuală; : ! ®
b) listelor de avans chenzinal; "’pj 111. Sumele calculate de organele financiare ca fiind datorate uniiibii-
c) statelor de funcții. ■' i î ^et se numesc:
! i. a) venituri bugetare;
106. Documentele care atestă că bunurile au fost livrate simt: i- b) încasări cu debite;
a) factura și, după caz, procpsul-verbal de recepție; J
f c) venituri bugetare fără debite.
—•n b) nota de recepție și constatare de diferențe, în situația activelor fixe;
c) factura fiscală, factura sau alte formulare ori documente aprobate po­
-■•i
? 112. Impozitele, contribuțiile, taxele etc. care se încasează făi ă să fie
trivit legii. i ^evidențiate în prealabil de către organele financiare în registrele fiscale poar-
' I ’ lă denumirea de:
107. Persoana împuternicit^, din fiecare compartiment funcțional să e- a) venituri bugetare cu debite;
fectueze lichidarea cheltuielilor, verifică personal documentele justificative și con­ b) încasări cu debite;
firmă, pe propria răspundere, că această verificare a fost realizată prin apli­ c) venituri bugetare.
carea: }
a) ștampilei și prin mențiunea „bun de plată”; 113. Ceea ce a rămas de încasat la finele exercițiului bugetar de la con­
“ b) semnăturii și prin specificarea datei și a locului primirii bunurilor;
tribuabilii cu debite reprezintă:
c) ștampilei și a semnăturii, precum și prin evidențierea că serviciul a
a) majorari de întârziere;
fost efectuat în mod necorespunzător de către furnizor. 1 b) sume încasate în minus;
c) rămășițe de încasat sau încasări nete.
108. Documentele care atestă parcurgerea fazei de lichidare a cheltu-
.rielilor se caracterizează prin: 114. Rămășițele de încasat din veniturile exercițiului bugetar închis se
a) se înaintează la compartimentul personal;
determină ca diferență între debitele stabilite și:
@)stau la baza înregistrării în contabilitatea instituției publice a serviciu­
lui efectuat de terții creditori și a obligației de plată față de aceștia; a) încasările fără debite;
c) nu stau la baza evidențierii în contabilitate a obligației de plată a en- b) veniturile bugetare cu debite;
. tității publice față de persoanele menționate la lit. b). c) încasările nete.
115. Pentru nerespectarea termenului de plată a stimelor datorate bu­
109. Ordonanțarea cheltuielilor este faza în procesul execuției bugeta­
re în care se confirmă: getelor, se calculează și se încasează:
157
156
 ... I
I
I

а) amen2Î; 121. Situațiile financiare trimestriale și anuale pe care le întocmesc ins-

majorări de întârziere; | if P^hUce se compun din:
б) elementele menționate la lit. a) și b). ri'Sfe. aț bilanț, contul
a) bilanț, contul de
de profit
profit și pietdere și anexe;
/ț 1 b) bilanț, anexe și contul de rezultat patrimonial;
116. Sumele virate în plus de către diferiți contribuabili în contul îinpa. 81' ffi contul de execuție bugetară, bilanț și anexe.
zilelor, taxelor etc. reprezintă: '
a) sume încasate eronat; 122. Execuția bugetului de venituri și cheltuieli al instituției publice re-
-— b) sume achitate în plus sau sume încasate eronat, după caz; 5 d°cumentul care poartă denumirea de: I
c) încasări nete. a) bilanț;
S’riW gb) cont de execuție bugetară;
117. Dintre afirmațiile următoare, sunt adevărate cele care se referă la: .»a c)situație financiară.
a) încasarea veniturilor bugetare și plata cheltuielilor bugetare poartă de- w® ■ ; ■ - i
numirea de plăți nete de casă; p® 123. Contul de execuție bugetară cuprinde, \referitor la venituri, mai mul-
^unitatea de casa este un principiu care stă la baza execuției de casă a WB1W informații, ____ :
. fi precum: .. I
bugetului; ^8bf bugetare inițiale și încasări neiealizate;
a) prevederi Pili
c) efectuarea de plăți direct din veniturile bugetare încasate nu este in- Wi W b) drepturi constatate și prevederi bugetare- anulate;
terzisă. -Wh c) încasări realizate și plăți efectuate. i
i .Jiife- ' I ' ’
118. Trezoreria statului este o instituție financiară care se caracteri­ șt 124. Informațiile pe care le cuprinde contul de execuție bugetară, pri-
zează astfel: •1? țiind cheltuielile, se referă la:
a) prin această entitate nu se realizează execuția de casă a bugetelor a- a) credite bugetare inițiale și drepturi constatate;
doptate prin legi bugetare anuale; b) angajamente bugetare, plăți efectuate și drepturi* constatate de încă- •
—. b) cuprinde doar o trezorerie centrală organizată în cadrul Ministerului sat,
Finanțelor Publice; c) cheltuieli efective, plăți efectuate și încasări realizate.
ț ' ■
c) dispune de tui buget propriu care se întocmește anual de către Gu­
vern. 125. Contabilitatea publică oferă datele necesare doar pentru întocmi-
rea:
119. Serviciul de trezorerie asigură: a) contului general anual de execuție a bugetului de stat;
a) deschiderea, pe seama ordonatorilor de credite, de conturi distincte b) conturilor anuale de execuție ale bugete or locale;
numai pentru creditele deschise și repartizate; c) contului de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat.
r . •
—« b) încasarea veniturilor bugetare în conturi de venituri deschise pe bu­ '. ■ I
gete și nu pe subdiviziunile clasificației bugetare; 126. Guvernul este obligat de lege să prezinte Parlamentului:
c) realizarea altor operațiuni financiare doar în contul autorităților ad­ a) doar contul general anual de execuție a bugetului de stat; 5
ministrației publice centrale. b) numai contul anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de Stat;
conturile de execuție menționate la lit. a ) și b).
120. Prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului nu se evidențiază:
.__ , a) veniturile bugetare încasate pe structura clasificației bugetare; 127. Contul general anual de execuție a\bugetului de stat se aprobă
b) operațiunile de încasări și plăți privind datoria publică intenta și prin lege odaia cu adoptarea bugetului de stat pentru:
externă rezultată din împrumuturi contractate sau garantate; a) anul în curs; t
c) păstrarea disponibilităților reprezentând fonduri externe nerambur­ anul următor celui în curs; '
sabile primite de la organisme internaționale. c) anul care se încheie.
158
 128. Nu sunt în concordanță cu realitatea informațiile: d-
zțg) contul anual de execuțip a bugetului evidențiază doar situația de e
(chilibru bugetar; ; (
fe) creșterea excedentului bugetar favorizează recurgerea la împrumu. W
turi;
c) excedentele anuale reieșite din execuția bugetelor instituțiilor public Ifi
ce finanțate integral din venituri poprii se reportează în anul următor. f®
• ! f îtS
129. Excedentul Cinual al iiugetului local, rezultat la încheierea exerci- J
țiului bugetar, după efectuarea regularizărilor în limita sumelor defalcate din S
unele venituri ale bugetului de sfat prevăzute de lege, precum și a transfem.
rilor consolidabile din bugetul de',stat sau din alte bugete, se utilizează, în or- 13
dine, pentru: ■ . |
a) constituirea fondului dțș rulment și pentru rambursarea eventualelor r
împrumuturi restante și a altor costuri aferente acestora; 1
rambursarea eventualelor împrumuturi restante și a altor costuri afe­
rente acestora, precum și pentru constituirea fondului de rulment;
;.c) alte destinații decât cele menționate la lit. a) și b), ..

130. Referitor la excedentele rezultate din execuția bugetelor instituți- '

Hor publice de interes loca [finanțate integral din venituri proprii, sunt adevă- a
rate informațiile: ■ | ■_ |
a) se reportează în anuliuțmător cu aceeași destinație sau se preiau ca
venit la bugetul de stat, potrivit hotărârii consiliului local;
b) se regularizează la sfârșitul anului cu bugetele locale din care sunt j
finanțate, în limita sumelor primite de la acestea; j
(£) rămân la dispoziția acestora, urmând să fie folosite în anul următor
cu aceeași destinație. I

131. Efectele încheierii exercițiului bugetar sunt diferite au privire:

a) numai la venituri, și laoheltuieli;
■>, b) doar la creditele neutilizate și la disponibilitățile din unele fonduri;
c) la furnizori, la excedentele rezultate din execuția unor bugete și Ia
alți indicatori nemenționați la lit. a) și b).
I
132. Dintre afirmațiile următoare, sunt adevărate cele cu privire la:
a) orice venit neîncasat până la 31 decembrie nu se mai încasează;
încetarea de fapt a utilizării creditelor bugetare deschise semnifică
închiderea creditelor bugetare; j
c) orice cheltuială angajată, lichidată și ordonanțată, în cadrul prevede­
rilor bugetare, și neplătită până la 31 decembrie, nu se mai achită.
160
 133. închiderea creditelor bugetare are loc:
a) la 31 decembrie a fiecărui an, numai .dacă acestea au fost consumate;
b) în cursul anului pe baza dispozițiilor Guvernului;
c) la sfârșitul anului, doar dacă acestea nu au fost consumate.

134. Legat de fondurile externe nerambursabile, sunt adevărate infor-

^hqțiile:
Gă^se cheltuiesc numai în. limita disponibilităților existente în acest cont
|iîîn scopul în care au fost acordate;
« b) se încasează într-un cont distinct în afara bugetului asigurărilor soci-
Iede stat sau a bugetelor locale, după caz;
/^disponibilitățile din aceste fonduri rămase la finele exercițiului buge-
îșrse reportează în anul următor cu aceeași destinație.
./ii-

»' 135. Se regularizează la sfârșitul anului, cu bugetul de stat, exceden­

tele rezultate din execuția:
j^jțunor bugete echilibrate prin subvenții de la bugetul de stat;
< • b) bugetului asigurărilor pentru șomaj și a bugetelor locale;
c) bugetelor fondurilor speciale, bugetului asigurărilor sociale de stat și
a bugetelor locale.

136. încheierea exercițiului bugetar nu afectează drepturile furnizori­

lor care:
a) au livrat doar medicamente;
"""“b) au executat lucrări numai instituțiilor publice care se autofmanțează;
c) au prestat servicii doar instituțiilor publice finanțate integral din ve­
nituri proprii.

137. Pentru sumele neachitate în cursul anului curent de către entita­

tea publică, societatea comercială care a livrat acesteia produse finite dobân­
dește:
țîfpun drept asupra unității cumpărătoare;
^o creanță care va putea fi încasată în cadrul termenului de prescripție
stabilit de lege;
c) o obligație care se va plăti din sumele prevăzute în cheltuielile buge­
tului anului următor.

138. Clasificația indicatorilor privindfinanțele publice se caracterizea­

ză prin faptul că:
tcaj precizează denumirea fiecărui venit bugetar, destinația și natura cheltu­
ielilor bugetare;

161
 ț

1 Kgf. ■ J
I
b) nu este stabilita distinct pentru venituri bugetare și nici pentru chelh' i indirectă sau repercusiune, în situația în care suportatorii elementului
ieli bugetare; ®Scamcter fiscal, cuprins în factură, nil sunt plutitorii acestuia, ci cumpărătorii
i i‘'îwcai
c) se adaptează și se completează de către Parlament în funcție de ®|ffiiurilor
1 vândute, beneficiarii lucrărilor executate și ai serviciilor prestate de
riția și modificarea legislației; . w '
d) constituie temei legal pentru încasarea de venituri și pentru efectn'^E d) directă, în cazul în care suportatorul real al impozitelor, taxelor etc.
area de cheltuieli, ^coincide cu subiectul plătitor.

139. Dintre afirmațiile următoare, sunt adevărate cele care se referă fa..î9k
® -!,Sk „143,. finând seama de incidența pe care
_________________
o au impozitele,______
taxele și con-
a) veniturile bugetare sunt grupate, din punct de vedere al sursei, asupra contribuabililor, veniturile fiscale sunt structurate în:
părți, capitole și titluri; al imnozite directe si
a) impozite curente:
și venituri curente;
0 printr-un grup de patru cifre este evidențiat fiecare capitol, iar sub-W1 w b) impozite indirecte și venituri din capital;
capitolele sunt codificate în cadrul capitolului prin șase cifre; > ăl** (§) impozite directe și impozite indirecte.
c) partea de venituri cuprinde unul sau mai multe capitole care, la rân­ I ȘT
dul lor, se subdivid, de regulă, în titluri potrivit felului venitului bugetar. t
144. Cât privește impozitele directe, sunt adevărate informațiile:
a) acestea reprezintă sumele ce se percep indirect de la persoanele fi-
140. în legătură cu veniturile bugetare curente, sunt adevărate infor- ti '■dce sau juridice care, potrivit intenției legiuitorului, trebuie să suporte, la anu-
mafiile' î țnite termene, sarcina fiscală stabilită pe baza datelor de care dispun organele
se instituite și se mobilizează la buget în mod obișnuit, constituind o i -fiscale privind persoana, averea, posesiunea sau venitul fiecărui contribuabil și
sursă permanentă de venituri; |* a cotelor fixate prin lege; j
b) se încasează cu regularitate numai la bugetele aprobate prin lege; 1 ele sunt instituite pentru impozitele dare au ca obiect acțiuni perso­
fe) sunt formate din venituri fiscale, contribuții de asigurări și venituri ne- i nale ale cetățenilor, salarii și alte drepturi salariate, dividende, profituri ale per­
fiscalei I soanelor fizice și juridice etc.;
/^asemenea impozite se încasează direct de la contribuabili la anumite
141. Veniturile fiscale se caracterizează prin faptul că: termene dinainte stabilite;
a) sunt legate de calitatea statului de proprietar și organizator al activi­ d) acestea mai sunt denumite și impozite fără debit, întrucât sunt înscri­
tății în întreprinderile și domeniile sale; se, după calculul lor oficial, în evidența organelor fiscale ca fiind datorate bu­
b) se concretizează în impozite, taxe, contribuții și în alte venituri per­ getului de stat, bugetelor locale sau altor bugete,
cepute la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stal și *
la bugetele unor fonduri; 145. Din categoria impozitelor directe fac parte:
veniturile de felul acesta reprezintă prelevări legale din veniturile re­ s—-----a) impozitul pe profit, impozitul pe clădiri de la persoane fizice, taxa pe
alizate de populație și de agenții economici, precum și din averea persoanelor .? teren, impozitul pe venituri din salarii și taxa pelvaloarea adăugată;
fizice sau juridice la dispoziția statului și a unităților administrativ-teritoriale, i| b) impozitul pe dividende de la societățile comerciale, contribuțiile pen­
după caz, pentru realizarea funcțiilor statului și ale administrației publice loca­ tru asigurări sociale datorate de angajatori și accizele;
le. c) contribuții ale angajatorilor și ale persoanelor juridice asimilate anga­
jatorului la bugetul asigurărilor pentru șomaj, contribuții de la persoan.e juridi-
142. Impozitele, taxele, contribuțiile și alte venituri percepute la buget | ce sau fizice care angajează personal salariat la bugetul bugetul fondului
fondului național
național unic
unic
au asupra contribuabililor incidență: | de asigurări sociale de sănătate și impozitul pe spectacole.
a) indirectă, în cazul în care suportatorul real al impozitelor, taxelor,
contribuțiilor etc. este considerat a fi însuși subiectul plătitor, 146. Impozitele indirecte se caracterizedzaprin faptul că'
/bj) directă, când plătitorul impozitelor, taxelor etc. este în același timp Q se stabilesc direct și nominativ asupra1 contribuabililor;
....... ......................................................... ..............
suportatorul acestora; ) se așează asupra vânzării bunurilor (în special a celor de consum) sau
162
 asupra prestării unor servicii (transport, spectacole, activitate hotelieră etc.)- tfi
c) presupun nominalizarea și înscrierea suportatorilor de impozite în tc £#
gistrele de evidență întocmite dg către organul de stat cu atribuții în stabilire-®
și încasarea impozitelor, tăxeloiș etc., precum și în urmărirea recuperării cel0r3
€ X,-‘S •cHSub autoritatea consiliilor județene și, respectiv, a consiliilor locale.
■ neachitate integral la termenele prevăzute de reglementările în vigoare;
șj impozite fără debit.
\ se mai numesc si
147. Din categoria impozitelor indirecte fac parte:
B
, a) taxa pe valoarea adăugată, accize și impozitul pe terenul agricol; S b) Administrația Prezidențială și instituțiile publice subordonate aceste-
b) impozitul pe venituri |in dobânzi, impozitul pe spectacole și taxe ju. J
diciare de timbru; • k
taxe vamale de la persoane juridice, impozitul pe spectacole, accize,
.taxa pe valoarea adăugată etc.
148. Dintre afirmațiile următoare, sunt adevărate cele care se referă la:
fW) impozitele direcțe și indirecte conduc la diminuarea veniturilor, dar
în mod diferit; j 1
b) în timp ce impozitele țndirecte duc la reducerea veniturilor nominale
ale populației, impozitele direct^ nu afectează astfel de venituri, ci pe cele re­
ale ale acesteia; ’ /
(?) includerea unui impozit indirect în prețul unei mărfi are drept coase-
cință majorarea valorii acesteia, fapt care determină procurarea mărfii într-o
cantitate mai mică de către consumator.
. . i «v . și cu privire la alte aspecte, exclusiv cele stipulate la lit. a) și b).
149. Suni considerate venituri nefiscale acele venituri care:
a) se instituie de către stat în virtutea suveranității sale financiare, în
calitate de subiect de drept public;
revin statului și unităților administrativ-teritoriale în calitatea acesto­
ra de proprietar de capitaluri avansate pentru constituirea patrimoniului unități­
lor economice și instituțiilor publice care realizează acele activități ale admi­
nistrației publice (centrale și locale) ce au, în principal, caracter de prestație;
c) simt cunoscute sub denumirea de diverse venituri, ce se mobilizează
• numai la bugetul de stat; i 1
‘/@ sunt prevăzute în bugetele instituțiilor publice și activităților finanța­
te integral sau parțial din venituri proprii.
150. Veniturile nefiscale de la regiile autonome care funcționează sub
autoritatea ministerelor se mobilizează la:
a) bugetul de stat și la bugetele locale;
b) bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și la bugetele fon­
durilor speciale; ' fti))este organizată în cadrul Ministerului Finanțelor Publice și al unități­
/cj| bugetul de stat
164
yft» 151. In cadrul veniturilor nefiscale care revin bugetelor locale se cu-
fppnd vărsămintele din profitul net al regiilor autonome care funcționează:
■ a) numai sub autoritatea consiliilor județene;
b) sub autoritatea ministerelor și a consiliilor locale;
w
X1C.
{. 152. Au obligația să organizeze contabilitatea proprie:
a) Parlamentul și instituțiile publice din subordinea acestuia;
c) Camera Deputaților, Senatul și alte instituții publice autonome.
153. Utilizatorii externi ai informațiilor oferite de contabilitatea publi-
‘că simt numeroși, precum:
£g) Guvernul, Parlamentul și alți utilizatori;
^^organismele financiare internaționale, creditorii și clienții;
c) alte entități decât cele menționate la lit. a) și b).
154. Contabilitatea instituțiilor publice asigură informații ordonatori­
lor de credite cu privire:
a) doar la execuția bugetelor de venituri și cheltuieli;
r
.— b) numai la rezultatul execuției bugetare;
c) la patrimoniul aflat în administrare, rezultatul patrimonial (economic)
155. Elementele pe care le cuprinde contabilitatea publică sunt:
a) contabilitatea veniturilor publice, care reflectă încasarea veniturilor
și plata cheltuielilor publice aferente exercițiului bugetar;
contabilitatea trezoreriei statului;
c) contabilitatea cheltuielilor publice, care evidențiază plata cheltuieli­
-ț
-i lor publice aferente exercițiului bugetar și încasarea veniturilor curente.
156. Contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturi­
lor și obligațiilor reflectă:
a) numai evoluția situației financiare a instituției publice;
b) doar evoluția situației patrimoniale a entității;
/^excedentul sau deficitul patrimonial.
157. Referitor la contabilitatea trezoreriei statului, sunt adevărate in­
formațiile:
lor sale subordonate;
■J
165
 fi i
Hm i
b) cuprinde operațiunile privind execuția de casă doar a bugetului ' a) de aceeași natură și din perioade diferite;
stat și a bugetelor locale; b) din aceeași perioadă și de natură diferită;
ține gestiunea datoriei publice interne și externe, c) privind același loc de activitate, în; vederea reducerii numărului de
egistfări în conturi nebilanțiere. j
158. Instituțiile publice organizează fi conduc contabilitatea:
a) numai în compartimente distincte, conduse de către directorul 164. înregistrările îh contabilitatea unei instituții publice se fac pe baza:
nomic, contabilul-șef sau de o altă persoană împuternicită să îndeplinească aceasS unor documente care sunt conlune tuturor ramurilor de activitate;
tă funcție; . facturilor, bonurilor de consum, registrelor contabile, chitanțelor etc.;
— b) pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul contabilității 1 documentelor specifice entităților publice.
încheiate doar cu persoane fizice membre ale CECCAR; ’ *3
c) în. compartimente distincte sau în condițiile menționate la lit. b), 165. Prin „cererea de deschidere a creditelor bugetare" se solicită ere-
pă caz. pentru necesarul de cheltuieli bferente:
a) anului bugetar; |
159. Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementări.^^, ML b) unei luni; i

lor contabile revine: c) unui trimestru și în limita prevederilor semestriale.

a) numai directorului economic; -'® .■'fi i

—- b) doar contabilului șef; 166. Ordonatorii principali de credite prezintă Ministerului Finanțelor
c) persoanelor menționate la lit. a) și b), precum și ordonatorului de cre­ publice dispoziții bugetare pentru repartizarea creditelor bzigetare:
dite. fi a) doar pentru cheltuieli proprii; !

161. înregistrarea în contabilitate a operațiunilor economico-financi-

are se face pe baza:
a) documentelor justificative și a registrelor de contabilitate;
b) notelor de contabilitate și a formularelor cu regim de tipărire;
documentelor primare, documentelor cumulative sau a notelor de con­
tabilitate, după caz.

162. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în con­

tabilitate angajează răspunderea:
a) directorului economic și, uneori, a contabilului șef;
tl

i'
1
|

fiteazd’

; numai pe
167. Contul în afara bilanțului 01 „ (Credite deschise și repartizate pe
seama ordonatorilor de credite finanțați din bugetul de stat" se caracterizează
prin aceea că:
a) se deschide în evidența analitică
........ .. a Trezoreriei
.. pe instituții publice și
t — b) numai pentru cheltuielile ordonatorilor de credite secundari din su­
* J

este folosit pentru a scoate în evidență limita maximă până la care bordine;
pot fi admise plăți de către entitățile publice;
c) aspectele menționate la lit. a) și b) nu sunt adevărate.

168. Plățile dispuse de ordonatorii de credite ai bugetelor locale se efec-

(fer prin trezoreria statului;

!

4b) numai după deschiderea creditelor bugetare din bugetele respective;

c) subcapitole
la cererea primarilor
_ c) pent
tori îndeplines

și a președinților consiliilor județene Care sunt or-

de cheltuieli;

'
b) doar a persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat;
c) numai a celor care le-au înregistrat în contabilitate.
| donatori secundari de credite.
'i
I ' .......
4
.1 169. Ordonatorul principal de credite, al bugetului local stabilește lu­
163. în documentele cumulative se înscriu mai multe documente justifi­ ș nar cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu avăndit-se în ve­
cative ce se referă la operațiuni: dere; I
3
166
 ____
I 1
a) doar prevederile de cheltuieli aprobate prin bugetul local; ®
f 1

b) registrul-jumal și registrul inventar reprezintă singurele registre de con-

b) necesarul de cheltuieli, veniturile proprii și împrumuturile pe care Ibîlitate obligatorii;
mează să le contracteze stîțtul; i c) modelele registrelor contabile se emit de către Guvern.
c) elementele menționat^ la lit. b), transferurile și sumele defalcate diW
v unele venituri ale bugetului de sțat pentru echilibrare. țijU 175. Registrele de contabilitate pot fi prezentate:

--- ■ ; ............. -
170. Formularul „ comunicarea de deschidere a creditelor" se caracte$S
vizează prin: ț
w a) numai sub fonnă de registru;
b) doar sub fonnă de foi volante;
și sub alte forme decât cele menționate la lit. a) și b).
0 se întocmește pentru .fiecare capitol de cheltuieli aprobat în bugetul I w-‘
iocal; T ; l 3® 176. Registrul-jumal, registrul inventar și alte registre contabile se păs-
b) se prezintă trezorerieiila care este arondată unitatea administrativ-te-llB W •eciză în arhiva instituției publice timp de: r*
ritorială până la data de 25 a lrfiiii curente pentru credite aferente lunii unnăSSfl W -ffj 50 de ani;
toare; ZV ? î WS 10 ani;
|cj) se înregistrează,, după verificare și aprobare, la contabilitatea ti'ezore-î®. fi ani.
rîei în contul 02 „Credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor fi-W
nanțați din bugetele locale*’. ’ W 177. In caz de desființare a instituției publice, se predau la arhivele sta­
rtului sau la arhivele militare, după caz, mai multe documente, precum:
171. Documentul jdispo^iție bugetară ” se caracterizează prin: f a) registrul-jumal, registrul inventar și, când este cazul, cartea-mare;
0) ordonatorul principaljde credite al bugetului local repartizează, din S. —- b) bilanțul contabil și unele dintre registrele menționate la lit. a);
creditele bugetare deschise, creditele bugetare pe seama instituțiilor. subordo- J! c) principalele registre de contabilitate obligatorii, bilanțul contabil și
nate cu ajutorul acestui doppmețtt; -J unele documente justificative.
se întocmește pș capitole de cheltuieli, cu defalcarea pe categorii de 3
cheltuieli; ’ 178. Registrul-jumal se caracterizează prin mai multe elemente, cum
xdfjse prezintă trezoreriei odată cu „comunicarea de deschidere a ere' arfi:
ditelor. :1 a) nu este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică
a modificării elementelor de activ și de pasiv ale instituției publice;
172. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în con­ ----- b) se întocmește zilnic sau lunar, după caz, de fiecare entitate publică,
tabilitateafinanciară se pot păstra în arhiva instituției publice timp de: în două exemplare;
ZaylOani; i c) la sfârșitul lunii se totalizează sumele înscrise în acest document
• AJy 50 de ani; I contabil și se verifică dacă corespund cu totalul rulajului debitor și creditor din
Zcj 5 ani. balanța de verificare întocmită pe baza conturilor analitice.

173. Situațiile financiare anuale se caracterizează prin: f.

/a^se păstrează în arhiva instituției publice timp de 50 de ani;
b) termenul pentru întocmirea acestora pentru instituțiile publice este
90 zile de la încheierea exercițiului financiar;
depunerea acestora la 'unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor
Publice se face în termen de 120, de zile de la încheierea exercițiului financiar.
174. Legat de registrele contabile, sunt adevărate informațiile:
a) prin intermediul unora dintre acestea se pot păstra informațiile refe­
.t
ritoare Ia contabilitatea curentă aj instituției publice; .5
179. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu care se
întocmește:
Q la înființarea instituției publice și în alte situații prevăzute de lege;
Ș b) numai în cazul fuziunii, divizării, comasării sau încetării activității
entității publice;
cj£pși de către unitățile subordonate instituției publice care conduc con­
tabilitatea până la balanța de verificare.
ISO. Cartea mare este un document contabil obligatoriu care se carac­
terizează prin faptul că:
ij

168 j 169
I ■I
 a) numai cronologic;

182. Evidența sistematică a operațiunilor economico-financiare se ca-

racterizează prin:
a) nu are la bază înregistrările în ordine cronologică efectuate în regis- ®
îrul-jumal; • .3
b) realizarea acesteia presupune folosirea cărfii-mari, care se prezintă $
sub formă de fișe deschise pentru fiecare cont analitic utilizat de entitatea pu-
blică; :i
c) nu se utilizează pentru întocmirea lunară a balanței de verificare.

183. Prin planul de conturi pentru instituțiile publice se stabilesc:

a) numai conturile sintetice de gradul I;
b) conținutul economic al fiecărui cont;
c) doar conturile sintetice de gradul 11 și cele analitice.

184. Planul de conturi folosit de instituțiile publice se caracterizează

prin:
cuprinde conturi bugetare și conturi generale;
b) conturile din planul de conturi reprezintă temei legal pentru înregis-
trarea unor operațiuni în contabilitate;
c) atât clasele de conturi, cât și grupele de conturi, care sunt simboli­
zate, au funcție contabilă.

185. Cheltuielile curente și de capital ale instituțiilor publice sefinan-

a) integral numai de la bugetul de stat;

— b) doar de la bugetele locale;
c) atât din bugetul de stat, cât și din bugetele locale, indiferent de subor­
donare, numai în cazurile în care, prin legea bugetară anuală, nu se stabilesc ț
categoriile de cheltuieli care se finanțează prin fiecare buget.
170
 ■I

I
186. Sumele aprobate prin bugetul de stat sau prin bugetele locale, m
Afnu'ta cărora se pot efectua cheltuieli, poartă denumirea de:
credite bugetare;
b) angajamente bugetare; I
c) plăți de casă. I
I. ■
ft
187. Dintre afirmațiile următoare, sunladevărate cele care se referă la:
a) creditele bugetare se aprobă pe destinații, iar în cadrul fiecărui capi-
ar pe unele categorii de cheltuieli;
angajarea cheltuielilor din buget se poate face numai în limita credi-
ițelor bugetare anuale aprobate;
c) creditele aprobate pentru cheltuieli e unui exercițiu bugetar pot fi fo­
losite și pentru finanțarea cheltuielilor altui exercițiu bugetar.
. • - t
A 1
188. Creditele bugetare aprobate Uniți ordonator principal de credite,
fprin legea bugetară anuală, potfi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor:
f a) altui ordonator principal de credite;
4- b) ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale;
c) ordonatorilor secundari sau terțiari |de credite ai bugetului de stat/bu-
getelor locale. I.

189. în legătură cu ordonatorii de credit, sunt adevărate informațiile:

a) nu toți conducătorii instituțiilor publice poartă această denumire;
' b) toți sunt ordonatori principali sau terțiari de credite;
c) ordonatorii menționați la lit. b) repartizează creditele bugetare apro­
bate prin buget pe unitățile ierarhic inferioare.

190. Ordonatorii de credite sunt îndreptățiți să:

a) repartizeze creditele bugetare aprqbate, numai prin bugetul de stat,
pe unitățile ierarhic inferioare; j
aprobe efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea dis­
pozițiilor legale; !
c) utilizeze creditele bugetare ce le-au fost repartizate nu numai pentru
nevoile unităților pe care le conduc. ’ ■. j.

191. Finanțarea cheltuielilor curenta și de capital ale instituțiilor pu­

blice comportă mai multe etape, precum: |
a) deschiderea creditelor bugetare pe seama ordonatorilor principali/se-
j! cundari/tertiari și repartizarea de către aceștia a creditelor bugetare aprobate pe
| unitățile din subordine; Ș
> b) evidențierea creditelor bugetare apțobate;
171
 i WS
* (fy efectuarea plăților de casă din mijloacele bugetare de către ordona- i|. " a) reprezintă o atribuire efectivă de mijloace bănești;
torii decredite. i
! 'C® {b^este numai o operație preliminară;
! iHg ||. c) urmează să se concretizeze în finanțări (plăți de casă) numai atunci
=492. Contabilitatea are sarcina să evidențieze: ||când ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăți, din contul de finanțare
a) numai creditele bugetare aprobate la începutul exercițiului bugetar; ^bugetară, doar pentru activele fixe achiziționate.
b) doar"eventualele modificări intervenite în cursul anului în volumul cre­ •'(■H
■;Zi>

ditelor bugetare aprobate la începutul exercițiului bugetar; H 'egi 198. Debitul contului 8061 „ Credite deschise de repartizat" înregistrea-
c) clementele prezentate la’Iit. a) sau b), după caz. creditele:
1
H a) deschise pentru a fi repartizate doar ordonatorilor secundari de către
193. Evidența creditelor bugetare aprobate ordonatorilor de credite ie Wffl ■^ordonatorul principal cu scopul de a fi distribuite ordonatorilor terțiari;
realizează cu ajutorul conturilor: \
a) 8060 „Credite bugetare aprobate” și 8067 „Angajamente legale”;
r—. b) 8060 „Credite bugetare’aprobate”, 8061 „Credite deschise de repar­
u
■ir:

J&A
W
M retrase de . ..............................................................................................................
• către ordonatorii secundari de la ordonatorii............
D deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor de credite subordonați;
d) retrase numai de la ordonatorii terțiari de către ordonatorii principali.
•
terțiari;

tizat” și 8066 „Angajamente bugetare”;

c) menționate la lit. a) și b). r , , „r țț 199. în creditul contului 8061 „Credite deschise de repartizat" se evi­
■VcG-i - Gxchbk • dențiază creditele:
194. Contul 8060 „Credite, bugetare aprobate” ține evidența creditelor v a) retrase de la ordonatorii secundari de către Ministerul Finanțelor Pu-
bugetare aprobate ordonatorilor: j -Șâblice;
a) principali de credite ai bugetului de stat pentru efectuarea cheltuieli­ £ b) repartizate dpăr ordonatorilor terțiari de către ordonatorii principali;
lor aprobate prin bugetele locale; ! c) retrase de la ordonatorul secundar de către ordonatorul principal sau
b) finanțați din bugetul de stat, bugetele locale etc. pentru a fi repartiza­ . de Ministerul Finanțelor Publice, după caz.
te ordonatorilor subordonați; |
c) secundari și terțiari finanțați doar din bugetul de stat. 200. Creditele deschise de la buget pentru cheltuielile prevăzute în bu­
getele proprii ale instituțiilor publice se evidențiază cu aj'utorul contului 8062
195. Ordonatorilor principali de credite finanțați din buget li se des­ „ Credite deschise pentru cheltuieli proprii" de către ordonatorii:
chid credite pentru:' ' principali de credite ai bugetului de stat și ai altor bugete;
a) cheltuieli proprii și cu scopul de a fi repartizate instituțiilor superi­ o) finanțați numai din bugetele locale;
oare; i ricj principali de credite, precum și de ordonatorii de credite subordo­
a fi repartizate instituțiilor subordonate și pentru cheltuieli proprii; nați.
c) cheltuieli proprii ale instituțiilor subordonate.
201. în debitul contului 8062 „ Credite deschise pentru cheltuieli pro­
196. Din creditele deschise de repartizat, ordonatorii principali de cre­ prii" se evidențiază creditele deschise de către Ministerul Finanțelor Publice
dite repartizează credite: pentru cheltuielile proprii ale ordonatorilor principali de credite pe baza:
(a) ordonatorilor secundari pentru cheltuieli proprii și cu scopuL de a fi a) dispoziției bugetare;
repartizate instituțiilor subordonate; @ cererii de deschidere de credite;
(£) ordonatorilor terțiari numai pentru cheltuieli proprii; c) documentelor menționate la lit. a) și b).
c) ordonatorilor menționați la lit. a) și b) doar pentru cheltuieli proprii.
I- 202. Debitul contului 8062 „ Credite deschise pentru cheltuieli proprii"
197. Deschiderea de credite pentru cheltuielile proprii ale ordonato­ evidențiază:
rului de credite și cu scopul de a fi repartizate instituțiilor subordonate se carac­ creditele deschise ordonatorilor principali pentru cheltuieli proprii de
terizează prin faptul ca: către Ministerul Finanțelor Publice;
172 173
 1
b) creditele primite prin repartizare, pentru cheltuieli proprii, de către I
ordonatorii secundari și terțiari, de la ordonatorul superior, pe baza cererii de 1
deschidere de credite; (
c) creditele retrase în cursul anului pe baza dispoziției bugetare sau ere- 1
ditele bugetare anulate la începutul anului.

203. în creditul contului 8062 „Credite deschise pentru cheltuieli pro­

prii” se reflectă: 'VjOjMS •
a) creditele retrase în cursul anului și cele deschise pentru cheltuieli pro­
prii;
b) creditele primite prin repartizare de la ordonatorul superior și cele
anulate Ia finele anului;
c) numai creditele bugetare anulate Ia sfârșitul anului.

204. Creditele retrase în cursul anului pe baza dispoziției bugetare se

contabilizează:
a) nujnai de ordonatorii principali de credite;
^de toți ordonatorii de credite;
c) dorir de ordonatorii subordonați;
(Tpjde ordonatorii principali, secundari și terțiari de credite.

205. Creditele bugetare anulate la finele anului se contabilizează:

de toți ordonatorii de credite;
b) npmai de ordonatorii finanțați din bugetele locale;
£pde ordonatorii principali, secundari și terțiari de credite;
'/d))de ordonatorii finanțați din bugetul de stat și din alte bugete.

206. în creditul contului 8062 „Credite deschise pentru cheltuieli pro­

prii ” se evidențiază creditele bugetare:
a) retrase în cursul anului de Ia ordonatorii principali de către Ministe­
rul Finanțelor Publice, precum și cele anulate la sfârșitul anului dțțaF)ordona-
torilor terțiari;
(@) anulate, la sfârșitul anului, ordonatorilor principali, secundari și ter­
țiari denredite;
c) retrase în timpul anului pe baza cererii de deschidere de credite și ce­
le anulate la finele anului pe baza dispoziției bugetare.

207. Sumele alocate unor programe, proiecte și altele asemenea, care

se desfășoară pe o perioadă mai mare de 1 an, poartă denumirea de:
a) credite de angajament;
b) credite bugetare;
174
 c) credite destinate unor acțiuni muîtianuale sau credite bugetare apt o-
i^bate, dup^ caz.

208. Suma maximă a cheltuielilor ce

S a) credit bugetar;
b) credit bugetar aprobat; ■
porfi angajate, în timpul exercițiu-
..ui bugetar, în limitele aprobate, poartă den wnirea de: ’i

s
c) credit de angajament sau credit bugetar, după caz.
w i

ă 209. Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă mai mul­
de angajamente, precum: (\kk G. |
și) angajament legal și cel privind acțiunile muîtianuale; <■
b) angajament bugetar și cel privind cheltuielile de investiții;
Iw c) angajamentele menționate Ialit. a) și b).
o I

210. Angajamentul legal se caracterizează prin mai multe elemente, pre-

S) se prezintă sub formă scrisă; :

1 2 d) nu trebuie să fie semnat de ordonatorul de credite;
?
c) poate lua forma unui contract de achiziție publică, dar pli a unui act
de control;
(g) trebuie să se prezinte sub formă jscrisă și poate lua forma unei co­
menzi etc. |-
■’ 1

211. Proiectele angajamentelor legale se caracterizează prin:

ă) reprezintă decizii de principiu luate de ordonatorii de credite care
implică o creanță fața de terțe persoane;
b) pot fi aprobate de către ordonatorul de credite dacă an primit în
prealabil viza de control financiar preventiv
~~~c) se prezintă pentru viza de control'financiar preventiv împreună cu o
propunere de angajare a unei cheltuieli și cui un angajament global.

212. Disponibilul de credite bugetare ce mai poate fi angajat se calcu­

lează ca diferență între:
a) creditele bugetare aprobate și disponibilul de credite rămas de anga-
jat;
^EJcreditele bugetare aprobate și credjitele bugetare angajate;
c) creditele bugetare aprobate și creditele deschise de repartizat.
■
■ 213. Calcularea disponibilului de credite bugetare rămas de angajat pre­
supune cunoașterea unor elemente, precum:

a) creditele bugetare aprobate și suma angajată;
b) creditele bugetare aprobate și disponibilul de credite ce mai poate g
angajat;
^creditele bugetare aprobat^, creditele bugetare angajate și suma anga­
jată.
214. După semnarea angajamentului legal de către ordonatorul de cre­
dite, acesta se transmite compartimentului de contabilitate pentru înregistrare
în evidența cheltuielilor angajate cirajutorul contului:
a) 8067 ,.Angajamente legale" sau 8066 „Angajamente bugetare”, după
caz; • -ț
b) 8066 „Angajamente bugetare”;
c) 8060 „Credite bugetare aprobate” și/sau 8066 „Angajamente buge­
tare”. • 1
i
215. Angajamentul bugetar se caracterizează prin:
a) reprezintă orice act prin care o autoritate competentă afectează fon­
duri publice unei anumite destinații în limita creditelor bugetare aprobate sau
angajate, după caz;
^precede angajamentul legal;
cj valoarea angajamentului bpgetar nu poate depăși pe cea a angajamen­
tului legal. < 7 221- Diferența între creditele bugetare aprobate pentru efectuarea
- cheltuielilor prevăzute în buget și angajamentele bugetare reprezintă:
216. Referitor la angajamentele bugetare, acestea pot fi:
a) angajamente bugetare individuale și angajamente legale;
b) nușdai angajamente globale;
c) angajamente individuale, angajamente globale sau angajamente Ipga-
le, după caz.
217. Proiectul de angajament legal se poate aviza dacă:
a fost prezentat în conformitate cu normele metodologice în vigoare;
□) există credite bugetare suficiente la subdiviziunea corespunzătoare
din bugetul aprobat; I c) disponibilului de credite bugetare după efectuarea plății;
(ci se încadrează în limitele angajamentului bugetar, stabilite potrivit le­
gii- I 223. Disponibilul de credite după efectuarea unei plăți se determină în
218. în legătură cu creditele, bugetare angajate, sunt adevărate infor­
mațiile: j b) creditele bugetare aprobate și creditele bugetare angajate;
a) sunt evidențiate cu ajutorul contului 8060 „Credite bugetare aproba-:
te” sau 8066 „Angajamente bugetare” după caz;
b) creditele bugetare angajate jși neutilizate până la finele exercițiului bu­
getar se vor folosi în anul următor; i
176 i
Fî
S c) salariile personalului cuprins în statele de funcții anexate bugetului
■fnprobat și up^le obligații aferente acestora se consideră angajamente bugetare
■ Me la data de 1 ianuarie a fiecărui an cu întreaga suma a creditelor bugetare apro-
■|bate.
*' 219. Documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziție
^conducătorului compartimentului financiar contabil să„ întocmească instrumen­
tele de plată a cheltuielilor poartă denumirea de:
î
a) dispoziție bugetară;
P. b) ordin de plată;
Jr
c) ordonanțare de plată sau ordin de plată, după caz.
220. Cât privește angajamentele bugetare, sunt adevărate informațiile:
: a) scopul organizării evidenței acestora nu diferă de cel ai organizării
-contabilității angajamentelor legale;
(^evidența angajamentelor bugetare urmărește furnizarea de informații
. cu privire la creditele bugetare consumate prin angajare și prin comparație să
se determine creditele bugetare disponibile care pot fi angajate în viitor;
0 creditele bugetare ce mai pot fi angajate se determină ca diferență
între creditele bugetare aprobate și angajamentele bugetare.
a) disponibilul de credite rămas de angajat;
.© disponibilul de credite ce mai poate fi angajat;
creditele bugetare disponibile care pot fi angajate în viitor.
222. Compararea datelor din conturile 8060 „ Credite bugetare apro­
bate " și 8066 „Angajamente bugetare ” se face pentru determinarea:
creditelor bugetare disponibile care pot fi angajate; îfi
b) sumelor rezervate în vederea efectuării unor cheltuieli bugetare, în
limita creditelor bugetare aprobate;
Qjp disponibilului de credite ce mai poate fi angajat.
funcție de:
a) creditele bugetare aprobate și suma de plată;
^disponibilul de credite înaintea efectuării plății și suma de plată.
224. Datele pentru înregistrarea, la finele anului, în creditul contului
8067 „Angajamente legale”, a totalului plăților efectuate în cursul anului în
177
 âoM’din contul 560 „Disponibil al instituției publice finanțate înte- 1
grai din venituri proprii”; r j

225. Procedura de înregistrare în contabilitate a cheltuielilor bugetare

trebuie să dea posibilitatea asigurării, pentru fiecare subdiviziune a bugetului
aprobat în exercițiul bugetar curent, de informații cu privire la:
a) creditele bugetare aprobate și creditele bugetare deschise de renani-.

bugetare disponibile, angajamentele legale, plățile efectuate

în baza angajamentelor legale Ia un moment dat, soldul angajamentelor legale
care mai trebuie plătite la finele anului și datele necesare întocmirii „situației
privind execuția cheltuielilor bugetare angajate la finele trimestrului”;
c) unele elemente menționate la lit. b);
toate elementele semnalate la lit. b).

226. Valorile la care se referă angajamentele bugetare și angajamen­

tele legale se caracterizează prin:
yăpiu constituie elemente patrimoniale;
Vb) se evidențiază în contabilitate cu ajutorul conturilor'bi"iînțîere;
c) constituie elemente patrimoniale și se evidențiază în contabilitate în
conturi în afara bilanțului, cyjx țțjbjjiî-

227. Referitor la conturile 8060 „ Credite bugetare aprobate " și 8066 „An­
gajamente bugetare ", sunt adevărate afirmațiile:
a) soldurile acestora la finele exercițiului bugetar se redeschid în anul
următor; .
b) la începutul fiecărui exercițiu bugetar se preiau soldurile celor două
conturi de la finele exercițiului bugetar anterior în debitul contului 8067 „An­
gajamente legale”; JSQA tâfdjuQ
c) soldurile celor două conturi la finele anului evidențiază totalul plăți­
lor efectuate în contul creditelor bugetare aprobate sau angajamentele rămase
neachitate, după caz.

228. Informațiile furnizate de conturile 8060 „Credite bugetare apro­

bate “ și 8066 „Angajamente bugetare “ oferă posibilitatea cunoașterii:
a) sumelor rezervate în vederea efectuării unor cheltuieli bugetare, în
limita creditelor bugetare aprobate;
178
 ,@)creditelor bugetare disponibile care pot fi angajate în viitor;
zȘȘjHisponibilului de credite ce mai paiate fi angajat;
« /dj creditelor bugetare disponibile și <disponibilului de credite rămas de
sngajat- * ■

B - ;. ..
trimestrului
.
229. în „ situația privind execuția cheltuielilor bugetare angajate lafi-
cupi
frimestrului "“ se regăsesc elemente cu ivire la:
privire
w» a) creditele bugetare aprobate, angajamentele bugetare, creditele buge-
O^re disponibile care pot fi angajate în viitor si sumele rezervate în vederea e-
'^ctuării unor cheltuieli bugetare;£Ț-®^h ,
b) angajamentele legale existente la începutul anului și cele curente, su-
Una angajată șî disponibilul de credite ce maî poate fi angajat;
^plățile aferente angajamentelor legale, angajamentele legale de plătit
,|și'uneleelemente din categoria celor menționate la lit. a) și b).
M '■ ■ f,.

y- 230. Reprezintă plăți de casă operațiunile care aii în vedere diferite as-
îpecte, cum ar-fi: / 1

f a) virările de sume din cont dpar în [favoarea a genților ecQnomici care

•*aut livrat diverse bunuri; i ■
b) valoarea ratelor scadente achitatei pentru ratabtusarea împrumuturi- ’ ,
" lor interne și externe contractate/garantate ,de către autoritățile administrației '
publice locale, precum^i-sumi avausuri-restituit-erin-ar
nul curent pentru active fixe corporale și necorporale;! a
c) sumele aflate în casieria instituției publice, și depuse în contul de fi­
nanțare bugetara. i

231. în categoria plăților de casă se închid:

a) sumele plătite furnizorilor de active fixe și valoarea garanțiilor resti­
tuite de furnizorii de utilități din cele acordate în anul curent de către instituția
publică; 1 . '
b) avansurile acordate nwrfai furnizorilor pentru prestări de servicii sau
executări de lucrări; !
țȘj sumele plătite prin virament salariaților/pensionarilor/șomerilor;
^sumele virate la bancă din contul! de finanțare bugetară pentru des­
chiderea de acreditive. i

232. Sumele reprezentând recuperări din finanțarea bugetară pe amil

curent vizează diverse operațiuni, cum arfi:
a) achiziționarea timbrelor fiscale și poștale, bonurilor valorice pentru
ă)
carburanți auto, precum și consumarea acest ora>> Q cf-
b) achiziționarea biletelor de tratament și odihnă, precum și virarea su­
melor în contai de finanțare bugetară reprezentând acreditive reduse sau revo-
cate; .-feV f_
•• sumele aflate în casieria entității publice și depuse apei în contul deB1 ' ■ 239. Restituirea suinelor în contul de finanțare bugetară are mai multe
' finanțare bugetară. I ^ânsecințe, precum: .
fW reîntregește soldul plăților de casă și reconstituie creditele bugetare,
233. Virarea de sume, altor. unități patrimoniale pentru executarea unor creșterea disponibilităților de credite bugetare;
operații de mandat reprezintp: j W b) diminuează soldul plăților de casă, fără a reconstitui creditele buge-
plăți de casă; Stare;
o) recuperări din finanțaren'bugetară pe anul curent; c) micșorează soldul plăților de casă și reconstituie creditele bugetare.
c) reîntregiri de mijloace bygetare.
230. Determinarea disponibilului de credite bugetare presupune cunoaș-
țfii-ga mai multor elemente, cum arfi:
234. Recuperările de, symf.din finanțarea bugetară pe mulcurent au C0 creditele descinse și cele retrase în timpul anului, precum și plățile/
în vedere mai multe operațiuni, precum: Oe casă efectuate din contul de finanțare bugetară;
O valoarea garanțiilor restituite de furnizorii de utilități din cele acor- IW (&■ unele elemente menționate la. lit. a) și plățile nete de casă efectuate
date acestora în anul curent c|e cătrj? entitatea publică; anul curent; U 4>4 Q f
b) sumele încasate în cpntiâ de finanțare bugetară care necesită clarifi- Mtl *- i ‘ elementele specificate la lit. a) minus sumele restituite în cont.
căii suplimentare și ridicării^ de numerar din acest cont în scopul efectuării de
plăți prin casieria instituției publice;
9 wC * r
241. Soldul contului 8060 „Credite bugetare aprobate" la finele trimes-
vn» sumele necuvenitelncasiițe de către entitatea publică. Wh-ului/anului și plățile nete de casă permit cunoașterea unor indicatori, cum ar
■ffi: '
235. Reîntregirea mijloacelor bugetare este determinată de operațiuni­ Șa ■ (șj disponibilul de credite bugetare;
I o - r ,.
le cunoscute sub denumirea de; i
îiip b) creditele bugetare reconstituite;
a] plăți de casă; t £ c) plățile efectuate din mijloacele bugetare.
V* — -recuperări de- sume- din finanțarea
!
anului curent;
c) plăți nete de casă. 242. Referitor la contul 770 „Finanțarea de la buget", sunt adevărate
\o serie de afirmații, precum:
a) în creditul acestui cont se înregistrează sumele plătite, precum și va-
236. Sub denumirea de plăți] nete de casă sunt cunoscute:
■ loarea garanțiilor restituite de furnizorii de utilități din cele acordate în anul
• a) plățile efectuate din mijloacele bugetare;
curent de către entitatea publică;
'vuaucWib) reîntregirile de sume în contul de finanțare bugetară; % sumele recuperate din finanțarea anului curent reprezentând recons­
' (q) elementele menționate laLit. a), mai puțin cele specificate la lit. b).
tituirea creditelor bugetare se evidențiază în debitul acestui cont;
t @ soldul creditor al contului, înaintea operațiunii de închidere, reprezin­
237. Plățile efectuate din mijloacele bugetare, mai puțin reîntregirile tă totalul plăților efectuate; „ „
de sume din contul de finanțarefugetară, sunt cunoscute sub denumirea de: d) contul prezintă sold la sfârșitul perioadei. Qujl
a) plăți de casă; j
b) plăți' nete de casă sau plăți de casă, după caz; 243. Virarea sumei de 10.000 lei din contul de finanțare de la buget în
cj recuperări de sume. alt cont de trezorerie, în vederea participării instituției publice la licitație pen­
tru obținerea de valută, se înregistrează:
238. Plățile nete de casă evidențiază: a)
'raNvoIumul exact al finanțării bugetare de eare a beneficiat instituția pu­ 5121 - 770 10.000
blică pentru realizarea acțiunilor programate; J
bj creditele bugetare disponibile pentru realizarea cheltuielilor prevăzu­ / b) \[iVi£VneA<£f -btWc
te în buget; I
«• 581 = 770 10.000
c) recuperările de sume din finanțarea anului curent. 5124 =• 581 10.000
I
-«

ISO .
"• '* I
 251. Plata din contul de fincințare bugetară a bonurilor valorice pe)J[j.
■cărbiiraiut auto (5.000 lei) și-a altoț valori (1.000 lei) se înregistrează:

% 770
5324
5328
b)
7o = 581 ■
5324
* 5328
581 = 770
c)
581 = 770
* 5311 = 581 -
% = 5311
5324
5328

252. Nu este în concordanță 'cu explicația dată articolul contabil:

a) depunerea numerarului, qjonform registrului de casă, la trezoreria sta­
tului: '
581 = 5311 5.Q00
plata din contul de fipanța^e bugetară a bonurilor valorice pentru car-
buranțiauto:
5328 = 770 5.000
c.
( cuvirarea suinei de 5.000 lei unei alte unități pentru serviciile care ur-
f. mează\_fi efectuate instituției publice finanțate de la buget:
• f
581 = 770 5.(100
k- ~ •I
I
253. Sumele depuse drept garanție, în numerar (1.000 lei) sau virate
, (9.000 lei), altor unități patrimoniale pentru serviciile care urmează a fi efec­
tuate instituției publicefinanțate integral de la buget se contabilizează:
a)
461 % lo.doo
770 . 9.qoo
5311 l.CJOO
b) 1
5311 581 l.cjoo

184
II
. jf 581 =
2678 =
770
770
1.000
9.000
c)
W 2678 = % 10.000
St! 5311 1.000
î4
770 9.000
isSs * fel -
AH
W 254. Este în concordanță cu explicația dată articolul contabil:
a) plăți din contul de finanțare bugetară pentru care, în momentul efec-
Mării, nu se pot lua măsuri de înregistrare definitivă intr-un cont necesitând cla­
rificări suplimentare (6.000 lei):
ț 4^1 = 770 6.000 T '
(0 restituirea sumei înregistrate ca necuvenită de către instituția publică
(b)
^finanțată de la buget (6.000 lei):
473 = 770 6.000
(^încasarea sumei de 6.000 lei în contul de finanțare bugetară care ne-
($1
' ieșită clarificări suplimentare:
^4/70 « 473 6.000

e
255. Plățile din contul de finanțare bugetară (5.000 lei) pentru care, în
momentul efectuării, nu se pot lua măsuri de înregistrare definitivă într-un cont,
necesitând clarificări suplimentare, se înregistrează:
a)
770 « 473 5.000
b)
461 = 770 5.000

473 = 770 5.000

256. Prin articolul contabil următor se evidențiază: ni

473 = 770 5.000 && VQ >9^
0 restituirea sumei înregistrate ca necuvenită instituției publice;
d) suma încasată în contul de finanțare bugetară care necesită clarificări
suplimentare;
£M>lăți din contul de finanțare bugetară pentru care, în momentul efec­
tuării, nu se pot lua măsuri de înregistrare definitivă într-un cont, necesitând cla­
>>
rificări suplimentare.

257. Nu este în concordanță cu explicația dată articolul contabil:

 © 581 770 10.000

244. Prin articolul contabil care urmează se evidențiază:

581 = 770 10.000 x
U) numerar ridicat, conform regisStfJui de casă, de la trezoreria statului-
J> (Fb suma virată din contul de finanțare bugetară în alt cont de trezorerie-
gfy numerar ridicat, conform extrasului_de cont, de la trezoreria statului
sau virat în alte conturi de trezorerie. "

245. Numerarul ridicat, potrivit registrului de casă, de la trezoreria sta-

5311 = 581 4.000

-581“'- 770 4.000

581 = 770 4.000

5311 = 581 4.000
c)
581 = 770 4.000

246. Nu este în concordanță cu explicația dată articolul contabil:

a) virarea sumei din contul de finanțare bugetară în alt cont de trezore­
rie:
581 = 770 5.000
f bi/numertu ridicaț,.conform registrului de casă, de la trezoreria statului: •
\_ 58? = 770 5.000 \

sumă ridicată, conform extrasului de cont, din contul de finanțare bu­

getară::
5311 = 581 5.000

247. Suma virată din contul de finanțare bugetară în alt cont de trezo-
rerie se con tabilizează:
a)
770 = 581 5.000
581 = 5121 5.000
b)
512 = 770 5.000
182
1 581 = 770 5,000
«n
248. Numerarul ridicat, potrivit extrasului de cont, de la trezoreria sta­
‘X?lului,
4*4,.
sau cel virat din contul de finanțare bugetară în alte conturi de trezore-
Mrje se înregistrează:
f a)
5121 = 581 10.000
581 = 770 10.000
i5: ț
<•«' _ b)
î ,!r
770 = 581 10.000
ÎJJ.’ 581 = 5124 10.000

■J:
10.000- .

249. în concordanță cu explicația dată pste articolul contabil:

f.. a) numerar ridicat, conform extrasulubqe*cont, de la trezoreria statului:
5311 - 581 2.000 '■ i
z/b) sumă virată din contul de finanțare bugetară în alt cont de trezorerie:
581 = 770 2.000 |
c) numerar ridicat, potrivit extrasului de cont, de la trezoreria statului
sau virat din contul de finanțare bugetară în alte conturi de trezorerie: . 5
581' = 770 2.000
■ •_ »
770 = 581 2.000 •t
7jV
250. Depunerea^umerarului, potrivit registrului de casă, la trezoreria
statului stât la bănci se evidențiază:

581 = 5311 5.000

% = 581 5.000
512 2.000
770 3.000 i
I
581 = 5311 5.000 <y~ -
o)
% = 5311 5.000
512 2.000
770 3.000
183
 a) restituirea sumei înregistrate ca necuvenită de către instituția publică a) fondurile și provizioanele; i
finanțată de Ia buget:
473 = 770 4.000
'K9
S' b) rezervele din reevaluare și datoriile-cu-scadența mai■înmredeuînm^
c) rezultatul patrimonial,
, fondurile, rezervele din
n»are de nîrăn;
reevaîuja
'ahteire și pațjîxao-
Miul net. l
b) încasarea sumei de 4.000 lei în contul de finanțare bugetară care ne.
cesită clarificări suplimentare: f '
Totalitatea surselor de firidrițâre stabile aflate la dispoziția insti-
770 = 473 4.000 $
^ttțiilor publice} după deducerea tuturor datoriilor, sunt cunoscute sub denumi-
filați din contul de finanțare bugetară pentru care, în momentul efet-
tuâriij nu se pot lua măsuri de înregistrare definitivă într-un cont, necesitând cla- S| fictive nete;,
rifîcări suplimentare: p S
461 = 770 4.000, || B b) capital permanent;
^capitaluri proprii; i
I gljactive nete sau patrimoniu net. !
258. Efectuarea serviciilor publice de către diverse unități patrimoni- AS
ale este condiționată de prezența: . IS
a) celor doi factori (agenți) fundamentali (munca și capitalul); .filtrau!^ '.||
> 264. Capitalurile proprii ale unei instituții publice se mai numesc și:
a) capital permanent; i
b) doar a capitalului; (gpactive nete sau patrimoniu net; j .
('gj’n.aturii și a factorilor menționați la lit. a). " c) capital permanent sau active nete? după caz. , vi

259. Dintre afirmațiile următoare, sunt adevărate cele care consideră ca­ Ș
265. în categoriafondurilor jpfei'instituțli publice se includ:
pitalul:-^ • l:
â) fondurile cu destinație spodială, mai pdfiii fondul de rulment;
4po condiție esențială pentru constituirea și funcționarea instituției pu­ © fondurile bunurilor care alcătuiesc domeniul public și privat al stătu-
blice; lui și al unităților administrativ-teritoriale;
3 c) fondurile menționate la lit. a) și bj,
b) o componentă a pasivului patrimonial ce arată proveniența unor ele­
mente care rămân în unitate până la un an; ( i i5’’ t . . . ’ i.
(gjun element care este cunoscut și sub denumirea de capital perma­ 266. Constituția României precizează că: •
©proprietatea este publică sau privată; j i < a
nent. s •

4 b) proprietatea publică aparține nijî^fstatulin;

nmnrietataa privată,
proprietatea nrivatS cât și ceai
cât si cea; publică [indiferent, rlXtitnIar6qtat^-(
nnblicn Findiferent de titular"(stat^
260. Capitalul permanent aflat ța dispoziția instituțiilor publice mai es­
te cunoscut și sub denumirea de: unitate admimstrativ-teritorială sau persoane fizice)] sunt garantate și ocrotite
>a) capital propriu; în mod egal de lege. j .. .
(j®jf6nduri; . 1 :.‘
“Wcapital sau fonduri. ‘1,
267. Domeniul public este alcătuit din bunurile care, prin natura lor
sau potrivit legii, sunt de uz sau de interes piiblic și sunt dobândite:
261. Elementele care compun capitalul permanent sunt: 1 a) n^rfiai de stat; ,
I a) capitalurile proprii și datoriile cu scadența mai mică de un an; i, < b) dd^rjde unitățile administrativ-teritoriale;
b) datoriile cu scadența mai mare de un an, capitalurile proprii și , m- stat sau de unitățile administrativ-teritoriale prin modalitățile prevă-
rile pentru deprecierea activelor; |
'l'T/; ’î 1 L ,?utede legea^uală^-bugetiUui-de-stat. .
c) capitalurile proprii, datoriile cu scadența mai mare de un an și
rile pentru pierderea de valoare a activelor financiare. 268. Exmurile din domeniul public se c, pnn faptul că:
i • a) pot fi înstrăinate; ptu. po/
262. Capitalurile proprii iile unei instituții publice cuprind: ;; 4 b) fi dațe în administrare;
Si
186
 c) asupra lor se pot constitui garanții reale. 274. Drumurile comunale, județene și străzile fac parte din domeniul du-
o/; . . '
269. Darea în administrare a bunurilor din domeniul public se reali.• W* a) comunelor, județelor și al orașelor care nu au statut de unitate arimi-
*
zeaza: i justrativrieritorială;
a) numai prin hotărâre a Guyernului; fO ®)c°munelors județelor, orașelor și al municipiilor;
.
(6) prin hotărâre a Guvernului sau a consiliului județean, respectiv a Con- ’W & /*) comunelor, județelor și al statului.
siliului General al Municipiului București sau a consiliului local;
’ț' 27&, Bunurile care alcătuiesc domeniul privat se caracterizează prin:
c) prin lege, < i
află nțpdai în proprietatea statului;
ă rfy nu fac parte din domeniul public af unităților admjmsfrativ-teritori-
270. închirierea bunurilor proprietate publică a stalului sau a unități­
lor administrativ-teritoriale se aprobă: sS asupra acestora au drept de proprietate privată statul și unitățile admi-
a) prin lege; ' j îjgiistrativ-tentoriale.
b) nun^ai prin hotărâre a Guvernului;
(jȘ^prin hotărâre a Guvernului, a consiliului județean, Consiliului Gene­
276. Dreptul de proprietate publică se dobândește:
ral al Municipiului București sau a consiliului local, după caz. a) numai pe cale naturală;
ț ' • i î'vj
0} prin achiziții publice efectuate în condițiile legii și prin alte moduri
271. Sumele încasate din închirierea sau din concesionarea prin licita- ’H prevăzute de lege;
ție publică a bunurilor proprjețatefiublică se fac venit: prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unită-
^)la bugetul de stat și la bugetul instituției publice finanțate integral de ți• țților administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora, pentru cauză de u-
la bugetele locale; . ... >4 !1tilitate publică.
b) nydpai la bugetul de stat; J
c) ilpirt' la bugetele locale. . i 277. Proprietatea publică încetează dacă bunul:
■J
a) a pierit sau a fostvimdut;
272. Dintre afirmațiile urijiătoare, sunt adevărate cele care se referă $ b) a fost trecut dpar în abmeniul privat al statului;
la: '■ I "'.M pierit sau a fost trecut în domeniul privat.
a) statul și unitățile administrativ-teritoriale exercită posesia șiyuneojl,
dișpozitja asupra bunurilor carp alcătuiesc domeniul public; J 278. Funcțiunea contului 103 „Fondul bunurilor care alcătuiesc dome­
fbj) concesionarea sau închirierea bunuriloț proprietate publică se face niul public al unităților administrativ-teritoriale " este similară cu cea a contu­
prin licitație publică; j . <1 lui 101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului", cu men­
c) contractul de închiriere a bunurilor proprietate publică trebuie să cu- yș țiunea că:
prindă clauzele prevăzute de lege, mai puțin cele de natură să asigure exploa- j a) se creditează prin debitul ccgtuhri^l 5n„AIte active ale statului”;
tarea bunului închiriat, potrivit specificului acestuia. * -4 ®nu se debitează prin creMulcontuluimenționat la lit. a);
'-/^)nu se creditează prin debitul contului 215 „Alte active ale statului”.
273. Domeniul public al statului este alcătuit din: |
/ J^Bogățiile de orice natură a^le subsolului, în stare de zăcământ, tcrenu- £
279, Articolele contabile următoare refiectă:t
iile și mădirile în care își desfășoară activitatea Parlamentul, Guvernul, ministe- & 20.000 "'fol
211 = 101
rele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, prefer-
v r-, turile, consiliile județene etc.; 1 6821 = 404 20.000Q
')§feșPațlul aerian, mii&șeîe declarate de interes public național sau
autostrăzile etc.; j
î-
. ____ ____ r_____ r...... .. _
a) terenuri intrate în domeniul public al statului prin acte de donație sau
Regate acceptate de Guvern (18.000 lei) sau constatate plus la inventar (2.000
X^^țatuile și monumentele declarate sJj^nUTle interes .public național etc.
tun-ioi d-<^p
188 \ L89
n </o©o
* t
 I
whi I.
i

g|active de natura celor menționate la lit. a) și b) intrate în domeniul

b) amenajări la terenuri intrate în domeniul public al statului prin achi-
ziționare de la terți (18.000 lei) sau realizate din producție proprie (2.000 Iei); rr5jTatlllili prin
mstatului nrl-M’TÎtîrwiai-*» sau pe alte -Lsel
nfm achiziționare căi.
active corporale de natura celor menționate la lit. a) și b) intrate în 3^- I <?
domeural public al statului pe cale naturală. 283. Următorul articol contabil evidențiază:
~ i«OdL ^£><£>0/0
s?
102 <0
ii 20.700
280. Terenurile intrate în domeniul public al statului din patrimoniul 20.000
unei societăți comerciale, la care sfatul este acționar, pentru stima de 100.000
ziuW
500
------—-■ .
uv
lei se înregistrează:

211 = 101
•
100.000
[® ț, ^^construcții
—
= |®ui și nunu
. i ci
200
care nu se amortizează ieșite din domeniul privat ăl sta-
amuri confiscate care se valorifică în re gim de consignație; -a
(^1 /CO.Ooz^ 1
't-axu. b) active de natura celor menționate la lit. a) scăzute din evidență;" '
211 = 101 100.000
t construcții amortizate parțial ieșite din domeniul privat al statului și
fglOhuri confiscate care se scad din evidență sap care se valorifică în regim de
6821 = 404 100.000 gphsignație. .
c)
^3/’ 'ui și
construcțiilor din domeniul privai al statului și trecerea
trecerea /
211 = 101 100.000 M
flcestora în domeniul public al statului se înregistrează:
281. Scoaterea din domeniul public al statului a unui mijloc de
102 = 212 20.000
port în valoare de 8.000 lei se evidențiază:
a) 212 = 103 20.000
J •/ 1 102 = 2133 8.000
b) % = 212 20.000
% = 2133 8.000 2812 18.000
101 6.000 102 2.000
2813 2.000 212 = 101 20.000
<=) -»
% = 2133 8.000 102 = 212 20.000
101 6.000
212 = 101 20.000
6821 2.000
. .. I
exPlifafia dată articohil/articolele
282. Prin articolul contabil următor se reflectă: contabile:
% = 102 40.000 | C , care nu se supun
a) construcții t amortizări
______ ___în domeniul public al
intrate
214 30.000 S Wnr tnHTiriimn'VMfrAT*»
or administrativ-teritoriale . J_ ~ /nn
prin achiziționare Artrx 1_*\
(20?000 kî) Zm-in acte de
347 ____
10.000 g| fonație (8.000 lei): " ' -
4)2. - r-oo-o
.ii^gjxaparatură birotică intrată în domeniul privat al statului prin cumpă-V|| 212 = 103 4 l -- op
28,000
rare (303)00 lei) și bunuri confiscate intrate în proprietatea privată a statului-W
(10.000 lei);_______________________________ _ _ M 6821 *= 404 2(^000 : (OS
b) mobilier care face parte din domeniul (țj6bljc al statului cohstatațjf ® mijloace de transport trecute din patrimoniul unei societăți comer-
plus la inventariere (30.000 lei) și bunuri confiscatesjEtrate în proprietatea 15 ?“e UT*atea administrativ-teritorială es^e acționar, în domeniul public
vată a statului (10.000 lei);
vată a statului (10.000 lei); - \ oij / ' rf| «acesteiapentru suma de 80.000 lei:

190 & 9SiW. î ■

i.
!Q1
 213 = 103 80.000 - 7(0/
6821 = 404 ; 80:000 4

/aparatură birotică (3Q.00p lei) scoasă din domeniul public al statului-

\ 101 = 214 3Q.000 ' |l
■i ii
, 286. Construcțiile intrate Ifi domeniul public al unităților administra--^
, tiv-teritoriale prin cumpărare (50.000 lei) și prin legate (10.000 lei) se îm-egis. ti
trează:
I
,F
a) i
t % = 103 60.000
212 5(1.000
6821 ltjooo

212 = 103 ’ 6Q.D00

:ț 6821 = 404 6Q.000
■ c).
• 212 = 103 6q.ooo
- 6821 = 404 10.000

287. Aparatele de măsurare (10.000 lei) intrate în domeniul privat al

unităților administraiiv-teritoriale prin cumpărare și bunurile confiscate (2.000
lei) ințr.ate în proprietatea privată q acestora se contabilizează:
a)
% = 104 12.000 o? 1
213 10.000
349 2.000
6821 - 404 2.000 S7? °L ^Qolj
b) i
213 = 104 10^000
6821 = 404 10,000
347 = 104 2.000
1
% = 104 12J000
< 213 10.000
349 2,000
1
192
|||
% - 104 12.000 I

213 10.000 i

349 2.000
B 6821 = 401 10.000
i”

288. Nn sunt/este în concordanță cu explicația dată articolele contabi-

wg/ariicoZn/ contabil:
z^nobUier (20.000 lei) intrat în domeniul ptAl>lic al unităților adminis-
twativ-lentoriale prin acte de donație: /7
P 214 - 103 20.000 L <
-........ ■
f 20.000 /
6821 = 404
(61! aparate de control și reglare, care fac parte din domeniul public al
yBtalulitu; constatate plus la inventar (1.000 lei) sau realizate din producție pro-
,|prie (4.000 lei):
213 - % 5.000
101 1.000
722 4.000
& c) active corporale care nu se amortizează (100.000 lei) scoase din do­
«. meniul public al unităților administrativ-teritoriale:
.n
&
103 -211(212,213) 100.000
£

289. Bunurile de natura activelor corporale care nu se amortizează pot

intra în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale pe mai multe căi,
precum: /
_a) gumai prin achiziționare;
‘țfldj prin cumpărare, constatate plus la inventar ori prin acte de donație sau
legat/'acceptate de Guydm;
c) dpdr cu plată și cu acordul adunării generale a acționarilor societății
comerciale la care unitatea administrativ-teritorială este acționar.

290. Articolul contabil următor reflectă:

A/ olț -21
✓
104 = % 11.000
213 10.000
349 600
359 400
a) mijloacele de transport care nu se amortizează ieșite din domeniul
privat al unităților administrativ-teritoriale, precum și bunurile confiscate care
se valorifî^înreaunde consignație; m4 m
I

I
 e
ți

^instalațiile tehnice scoase din domeniul privat al Unei comune, pre.

cum șimunurile confiscate scoase din evidență (600 Iei) sau lăsate în consicna-
ție la terți (400 lei);
c) activele corporale menționate la lit. a) și b) pierite (10.000 ]eî)
scoase din evidență (400 lei) sau lăsate în custodie (600 lei). 4

291. Referitor la ieșirea unei clădiri din domeniul public al statului

(100.000 lei) și trecerea acesteia în proprietatea publică a unei comune, sunt
adevărate următoarele informații:
a) trecerea se face, la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului lo­
cal respectiv;
^^operațiunea are loc, la cererea consiliului județean sau a consiliului
local, după caz, prin hotărâre a Guvernului;
^^Înregistrarea în contabilitate a trecerii activului respectiv dintr-un do­
meniu in altul are la bază următorul articol contabil:
101 = 212 100.000
212 = 103 100.000

292. Ieșirea unei clădiri (50.000 lei) dintr-un domeniu și trecerea a-

cesteia în alt domeniu se face prin hotărâre a Guvernului și se înregistrează;

io 2. -
102 212 50.000
Ag] -
212 101 50.000
b)
104 s= 212 50.000
212 CSI
103 50.000

101 5= 212 50.000

212 103 50.000
d)
103 212 50.000
212 101 50.000

293. încetarea dreptului de proprietate publică pentru mijloacele de

transport care au pierit (10. 000 lei) se contabilizează: t ,'rX

X W1 - 213) 10.000
101

194 t n V
 % = 213 10.000
101
103
6.000
4.000 &
101 = 213 6.000
103 = 213 4.000
213 = % 10.000
102 6.000
104 4.000

294. Articolul contabil următor evidențiază:

% = 213 40.000
101 30.000
103 10.000
a) scoaterea mijloacelor de transport din domeniul public și trecerea
'"acestora în. domeniul•_ ................................................. ■.
privat al statului;

H #..........
%
j/rajloace de transport din domeniul public care au pierit;. w -p "«w,
c) active de natura celor menționate la lit. a) care au fost trecute în dome-
aiul privat. r
ț
7
295. Sunt în concordanță cu explicația dată articolele contabile:
a) mijloace de transport scoase din domeniul public și trecute în dome­
niul privat a! statului: I
% = 213 30.000
101 20.000
103 10.000
.213 = 104 30.000
•I
^jjnîjloâce de transport din domeniul public care au pierit:
101 = 213 5 20.000 1 ’

103 = 2133 10.000 |

^încetarea dreptului de proprietate publică pentru utilajele care aupie-”
■ rit (10.000 lei) și evidențierea celor care au fist trecute în domeniul privat
• “(20.000 lei): ‘ c_“
J4- '
%
I
101 6.000
103 4.000
 213 = % ' valoarea rezultată în urma reevaluării acestor bunuri și ajustările pen-
102 lOKȘlfoj depreciere cumulate;
104 valoarea rezultată în urma reevaluării activelor fixe corporale și va-
boarea de înregistrare în contabilitate a acestora la data intrării în patrimoniul insti-
d) mijloace de transport mtțate în domeniul privat al statului și al unități, ;‘a|
I tițutiei publice.
n’nTKtrntiv-fpi'if'oria)/?'
lor administrativ-teritoriale: Ș.w :iss. '
% = 213 Yl 300. Momentul intrării activelor fixe corporale în patrimoniul instituți-,
JOi'LoZ ‘ < fttipublice se consideră data înscrisă în:
103 fQtj ••$1 ;g‘ a) documentele de achiziție, pentru activele fixe corporaleproi irqcurate cu. \
wi Sîith1 oneros sau pentru cele primite prin aete de donație;Cu9iA‘QG.(bt e/€ <2h «wxash'e;
1
-^documentele întocniiterie Lerie către entitatea publică,
publi< " pentru activele fixe
296. Obiectivul operațiunii de reevaluare a activelor fixe corporale es- • ^orp orale construite de aceasta; (T&povH
( <?/€ șsîQolLLe
ysîO®tU.e-vte).
Corporale
le aducerea acestora la: | ■S fe c1.) documentele transmise de'donator, pentru activele fixe corporale pri-
a) costul istoric sau la valoarea contabilă;
^valoarea de intrare actualizată în corelare cu valoarea de piață a aces­ țmite cu titlu gratuit sau pentru cele realizate din producție proprie.
Ș? - w .. ..
tora; \ . ■■ !
301. In situația în care rezultatul reevaluării este o creștere a valorii con­
costul curent sau la valoarea de intrare actualizată; tabile nete, atunci aceasta se tratează:
’ d) costul standard sati la prgțul de înregistrare. tY ca o creștere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor pro­
li
; 1
# prii, dacă nu a existat o descreștere anterioară recunoscută ca o cheltuială a-
297. Referitor la reevaluarea activelor fixe corporale, sunt adevărate in­ ;?ferentâ acelui activ;
formațiile: ' | i I
j. b) ca un vemt care să dej^șdjfsca^B^dtuiala cu descreșterea recunoscută
^realizarea reevaluării acestor active presupune ca instituțiile publice -_t£ ■ anterior la acel activ; ■ '
să procedeze la efectuarea inventarierii lor în conformitate cu prevederile lega­ c) ca o chehuială sau un venit, după caz.
le; /u$Wv du -tu-viaf
b) activele fixe corporale supuse reevaluării sunt prezentate în bilanț Ia & 302. Phisiil sau minusul rezultat din reevaluarea activelor fixe corpo­
costul lor istoric;, IQ VGm rale se reflectă:
nsȚreevaluarea acestora se face, cu excepțiile prevăzute de reglementări­ a) în debitul contuluOi 105 „Rezerve din reevaluare”, în. situația în care
le legaîefla valoarea justă de la data bilanțului. rezultatul reevaluării este o creștere de valoare;
I b) în creditul contului menționat la lit. a), în cazul în care rezultatul re­
293. Nu concordă cu realitatea informațiile care se referă la faptul că:
evaluării este o descreștere de valoare;
a) elementele dintr-o grupă de active fixe corporale se reevaluează si­
multan; I jgpîn debitul sau în creditul contului stipulat la lit. a), după caz.
rin))dacă un activ fix corporal este reevaluat, toate celelalte active din gru­
pa din dare face parCe-^i trebuie reevaluate; ? •<? c-ScPircĂ ăUiff £> 303. Legat de rezervele din reevaluare, sunt adevărate informațiile:
. c) când un activ dintr-o grupă de active reS&fetfe^^ate fi reevaluat y<^))diminuarea acestora poate fi efectuată numai în limita soldului credi­
din cauză că nu există o piață activă pentru acel activ, atunci activul trebuie pre­ tor existent; ^fune^naFl 05 „Rezerve
zentat în bilanț la cost, mai puțin amortizarea cumulată și ajustările pentru de­ b) evidența lor se ține cu ajutorul contului bi:
preciere cumulate. ■ din reevaluare”;
ț2P acest cont se detaliază pe conturi sintetice de gradul II. / LIT
299. Pentru determinarea diferenței din reevaluarea activelorfixe cor­ c
porale, se au în vedere: 304. Soldul diferenței dintre valoarea rezultată în urina reevaluării a-
a) valoarea reevaluată a activelor fixe corporale și amortizarea cumula­ menajărilor la terenuri (20.000 lei) ji valoarea înregistrată în contabilitate a
tă; unor astfel de active (18.000 lei) se înregistrează:
196 197
'ț
 •w
feM* oU* WMvalltft'L’-? t’W.o,
P ' azrmyyjO^a^C&T. o/<? ofe/lOMi/ ■S
£
2111 = 1051 20.000

2111 = 1051 2.000

2111 = 1051 18.000

^£305. Cheltuielile instituțiilor publice au în vedere: <.

- a) doar cheltuielile efectuate de aceste entități care au fost plătite;
b) numai cheltuielile efectuate care nu au fost plătite;
c) cheltuielile menționate Ia lit. a) și b), precum și cheltuielile calculate ■
care implică o plată a acestora.

306. Cheltuielile calculate se referă la:

a) amortizările și cheltuielile efectuate de instituție care implică o plată
a,lor;
b) provizioanele și cheltuielile efectuate de entitățile publice care nu au
fost plătite;
c) amortizările, provizioanele și ajustările de valoare care implică o pla­
tă a acestora.

307. Veniturile instituțiilor publice se referă la cele:

^realizate, indiferent dacă au fost încasate sau nu;
d) calculate, cum ar fi veniturile din reluarea provizioanelor care impli­
că o încasare a acestora;
.^realizate și calculate.

308. Cât privește rezultatul patrimonial, sunt adevărate mai multe afir­
mații, precum:
aț obținerea acestuia este efectul închiderii cheltuielilor ef^atuate de ins­
tituțiile publice și a cheltuielilor calculate de acestea;^) dlWvCc)
z/6Y)el este un rezultat economic care exprimă performanța financiară a
instituției publice;
■'^^pare sub forma profitului sau a deficitului;
l/QQjsoldul contului de rezultat patrimonial de la sfârșitul anului se trans
feră, la începutul exercițiului financiar, asupra rezultatului reportat.

309. Pentru determinarea rezultatului patrimonial se face diferența în

tre:

198
SWa-
w

.... ' ■ ... .■ f...'

a) veniturile obținute, indiferent dacă ah fost încasate sau nu, și cheitu-

i||ielile efectuate de entitățile publice, indiferent dacă au fost plătite sau nu;
SȘ—— b) veniturile calculate, care nu implica o încasare a lor, și cheltuielile
^calculate, care nu presupun o plată a acestora; j
c) veniturile și cheltuielile perioadei de gestiune, mai puțin elementele
menționate Ia Iit. b).

310. Evidența rezultatuluipatrimonial se ține cu ajutorul contului 121

»t
Rezultatul patrimonial" care se caracterizează prin:
7^1.
a) este un cont bifuncțional, iar în debitul lui șe înregistrează și cheltu-
F »ielile calculate, cum ar fi cele cu consumurile de materiale; ■.
b) în creditul acestuia se reflectă și veniturile calculate de entitatea pu-
tț- blică, cum ar fi cele care implică o încasare a lor;
i c) nu. este necesară
........................... ..........organizarea contabilității
e_____________________ __ _______ pa-
analitice a rezultatului
t_______________
i trimonial, întrucât acesta nu se determină pe fiecare sursă de finanțare în parte.
.. i _ i;

311. Contabilizarea veniturilor realizate de instituțiile publice în cursul

«..perioadei de gestiune are la baza:
^declarațiile fiscale sau deciziile emise de organul fiscal;
b)documentele care atestă crearea dreptului de creanță, și nu cele men­
ționate la lit.â); j
(gThvizele de expediție, facturile și alte documente legal întocmite;
a) documentele înregistrate de entitățile ^publice în momentul încasării e-
fective a veniturilor, în situația în care există obligația întocmirii de documente
anterioare încasării pentru evidențierea creanței.

312. creditul contului 121 „Rezultatulpatrimonial” se înregistrez

z3: • •• ■.
I
i-

a) la sfârșitul perioadei, soldurile creditoare ale conturilor din clasa 7

IT
CONTUR} DE VENITURI ȘI FINANȚĂRI",^ vederea închiderii acestora și
pentru stabilirea excedentului patrimonial;
deficitul patrimonial înregistrat în exercițiul financiar curent, transfe­
rat asupra rezultatului reportat la începutul exercițiul financiar următor;
c) atât soldurile creditoare ale conturilor menționate la lit. a), cât și sol­
dul debitor al contului 709 „ Variația stocurilor ”, în vederea închiderii acesto­
ra și pentru stabilirea rezultatului patrimonial.

313, în legătură cu rezultatul patrimonial, sunt adevărate informațiile:

a) soldul creditor al contului 121 „Rezultatul patrimonial” exprimă ex-
cedentul patrimonial. realizat, dacă veniturile obținute, indiferent dacă au fost
încasate sau nu, depășesc cheltuielile calculate; A
ț O'-UJ| e^x(L
- f _fi\
/ I
 •w
b) soldul debitor al contului 121 „Rezultatul patrimonial” evidențiază de_
ficitul patrimonial înregistrat, când cheltuielile efectuate de instituția publică, jn.
^-diferentdacă au fost plătite sau nu,1 depășesc veniturile calculate;
[cpsoldul contului 121 „Reziliatul patrimonial” se înscrie în activul sau
pasivul bilanțului, după caz. 1 ; l
\ : • i ;
314. Rezultatul patrimonial ql unei instituții publice poate fi:
a) numai deficit și se evidențiază cu ajutorul contului 121 „Rezultatul pa.
trimonial”; ■ iȘ
______ b) excedent și se înregistrează cu ajutorul contului 117 „Rezultatul re­
portat”; i •:
c) excedent sau deficit și se contabilizează prin folosirea contului 117
„Rezultatul reportat”.

315, Deficitul patrimonial înregistrat de instituția publică se evidenți-

ară; 11 ,S-
■
a) 1 *
121 = 6xx : 2.Q00
15
— b) l"

7xx = 121 2.Q00

c) 1

117 = ,121 2.900

316. La sfârșitul perioadei de gestiune se stabilește rezultatul patrimo­

nial care apare:
ca efect al închiderii conturilor de cheltuieli și a celor ds venituri a-
parținând aceleiași perioade de gestiune;
(<£) sub forma excedentului, ■ dacă veniturile perioadei de gestiune sunt
mai mari decât cheltuielile aceleiași perioade;
/Sj) sub forma deficitului, când cheltuielile perioadei depășesc veniturile
aceleiași perioade;
ca o componentă a capitalurilor proprii.

317. înregistrarea contabilă următoare semnifică:

121 = 117 12.500
excedentul realizat la închiderea exercițiului curent care este amânat
la repartizare; j
b) sumele care au fost repartizate din excedentul exercițiului financiar
pe diferite destinații; [
200 !
W'
:W. c) deficitul realizat în exercițiul anterior care este lăsat în așteptare pen-
’iiKvd'

W1 a fi acoperit intr-o perioadă ulterioară.

w 318. Articolul contabil următor reflectă:

t1
117 = 121 10.000
0) deficitul patrimonial realizat în exercițiul curent care este transferat
:fasupra rezultatului reportat la începutul exercițiului următor;
deficitul patrimonial înregistrat de instituția publică în exercițiul prece­
dent care nu a fost repartizat;
jș ‘ c) excedentul patrimonial realizat în exercițiul curent transferat asupra
.^rezultatului reportat la începutul exercițiului următor.

;S
*r 319. Achiziționarea de timbre poștale (500 lei) și plata acestora din con­
jwZ definar tre bugetară se evidențiază:
; a)
5321 = 401 500
401 = 770.20.01.07 500
b)
500
500
c)
5325 = 401 500
401 = 770.20.01.08 500

320. Cumpărarea de materiale pentru curățenie (1.000 lei) și consu-

marea acestora se înregistrează:
a)
3028 = 401 1.000
6028.20.01.01 = 3028 1.000
b)
309 = 401 1.000
629.20.01.02 = 309 1.000

3028 = 401 1.000

6028.20.01.02 = 3028 1.000
201
 H
321. Achitarea furnizorului de bonuri valorice pentru carburanți aw
(500 lei) se contabilizează: •' %■
J| 542 = 5311 2.ÎDOO
ridicare de numerar din contul de finanțare bugetară, conform registru-
a) '|lui de casă, și avansuri de trezorerie acordate, pentru transport și cazare, perso-
401 = 770.20.01.30 500 pnalului instituției pentru efectuarea unei deplasări;
b) W b) numerar intrat în casierie din conti.il de la bancă, conform registrului
404 = 770.20.01.05 500 tJț'lde casă, ridicarea sumei de 2.000 lei din cont, potrivit extrasului de cont, și a-
'U-.
^fS^vansuri de trezorerie acordate, pentru diurnă, personalului instituției publice pen-
c) ^<^;îtru efectuarea unei deplasări;
401 = 770.20.01.05 500 c) sumă ridicată dintr-un cont de trezorerie și folosită pentru acordarea
(404) avans personalului instituției publice.
«li ■ ’ :l
322. Plata obligațiilor către terți privind reparațiile curente se înregis- rP; 325. Este/sunt în concordanță cu explicația dată articolul contabii/arti-
trează: w| 'Xicolele contabile: )
a) a) salariile de bază cuvenite personalului:
611.20.02 401 1.000 641.10.01 - 421 50.000
b) contribuția instituției publice la asigurările sociale de stat:
401 = 770.20.02 1.000
11$ 5451.10.03 = 4311 9.750
404 =» 770.20.02 1.000 x (0)
10
f urnă (2tf
restituirea.la
lei) de către
casierie
salariatul
a avansului)
care s-a
de trezorerie neutilizat pentru di-
deplasat în interesul serviciului, depune-
:«■
ț rea acestuia la bancă de către casier și intrarea sumei de 20 lei în contul de fi­
401 (404) = 770.20.02 1.000 5
nanțare bugetară:
P
5311 = 542
323. Cumpărarea zmei clădiri care se amortizează și plata furnizorului
de active fixe se evidențiază: Jj 581 - 5311 •>
770.10.01.13 = 581
1
✓
212 = 101 50.000
V
6821 = 404 50.000 326. Avansul de trezorerie acordat salariatului „X” pentru diurnă (500
50.000 lei), justificarea acestuia pe baza decontului de deplasare depus de salariat "
404 = 770.71.01.01
(400 lei), restituirea la casierie a avansului heutilizat (100 lei) și depunerea a-
b) • cestuia la bancă de către casier se înregistrează:
212 = 401 50.000
a)
401 = 770.71.01.01 50.000 J
581
c) 542.
212 = 404 50.000
542
404 = 770.71.01.02 50.000
5311
324. Articolele contabile următoare evidențiază: b)
5311 - 581 2.000 542 581

581 = 770.20.06.01 2.000 514.20.06.01 = 542

202 ■ 9A1
 5311 '= 5421 100
581 100

i
542 = 5vi 500
% = 542 500
646.10.01.13 400
5311 i 100
|
'. 581 - 5311 100

327. Contribuția instituției publice la bugetul asigurărilor pentru șomaj

și virarea acesteia se contabilizează:
a) i
6452.10.03 ■ - !1 4371 1,000
4371 770.10.03 1.000
A 1
6452.10.03.0^ = 1 4371 1.000
4371 • = 770.10.03.02 1.000
i
c)
6452.10.03.02 = . 4372 1.000
4372' 770.10.03.02 1.000

328. Nu este în concordanță cu explicația dată articolul contabil:

a) salarii neridicate la termen (360 lei):
421 « 426 360I.
b) achitarea salariilor neridicate la termen prin casieria instituției (300
lei):
426 = 5311 300
ycKlrepturi de personal neridicate prescrise datorate bugetului (60 lei):
426 = 4482 60
'î . ■ I
I

329. Contabilizarea rezultatului reportat se realizează cu ajutorul con­

tului 117 „Rezultatul reportat" care;
este un cont bifuncțional; i
b) înregistrează în debit deficitul patrimonial realizat în exercițiul buge­
tar curent; i
204
 are sold debitor sau creditor, după caz.

330. In concordanță cu explicația dată este articolul contabil:

;• excedentul patrimonial realizat în. exercițiul curent transferat asupra
| Rezultatului reportat la începutul exercițiului următor:
Țf.'- 121 = 117 44.900
® ... . - • ■
b) închiderea conturilor de cheltuieli la sfârșitul anului „N” (94.907 lei),
| ||de către instituția publicti „A.” finanțată integral de la bugetul de stat, și a celor
£ rW [e venituri și finanțări (139.807 lei):
121.02 = 6xx 94.907
fi 1
fI# 7xx = 121.01 139.807
■ -l -
O) deficitul patrimonial înregistrat în exercițiul curent transferat asupra re-
gȘailtatului reportat la începutul exercițiului următor.'
; 3? 117 = 121 20.000

331, Prin articolul contabil următor se evidențiază:

% = 121 32.000
70-75 29.000
. 76 1.000
77 500
78 1.200
79 300
a) preluarea în contul de rezultat patrimonial a veniturilor perioadei în
sumă de 32.000 lei;
b) încorporarea în rezultatul patrimonial a veniturilor înregistrate în cursul
perioadei (32.000 lei);
c) preluarea în contul 121 „Rezultatul patrimonial” a rulajelor creditoa-
i re ale conturilor care evidențiază veniturile perioadei (32.000 lei);
i (tâ includerea conturilor din clasa 7 „CONTURI DE VENITURI ȘI FI­
NANȚĂRI” (32.000 lei);
e) preluarea soldului inițial al conturilor de venituri în creditul contului
121 „Rezultatul patrimonial” (32.000 lei).

332. Nit sunt în concordanță cu explicația dată articolele contabile:

a) excedentul realizat în exercițiul precedent care a fost repartizat pe di­
ferite destinații:
~ 121 = 117 12.000
ș ((b)deficitul patrimonial înregistrat în exercițiul financiar curent de către
•?
o instituție publică finanțată integral de la buget transferat asupra rezultatului pa­
trimonial la începutul exercițiului următor:
205
 a) instituțiile publice care _produc și
fe'lii. . ...
121.01 = 117.01 12.000 ’U vând produse finite sau cele care
____ - _• J _ r ' - ... I . .
^Achiziționează și desfac mărfuri cu perioadă de garanție constituie provizioane
r/cj) excedentul realizat în exercițiul precedent care nu este repartizat:
i^î't/pentru garanții acordate clienților;
117 = 121 12.000 i. b) Asemenea provizioane surit denuiri te și provizioane pentru garanții
%țe bună execuție; '
333. în legătură cu provizioanele, sunt adevărate afirmațiile: 2 /©J mărimea provizioanelor menționate la lit. a) rezultă din clauzele pre-
a) acestea reprezintă o datorie cu exigibilitate certă; ^văzute în contractele încheiate cu clienții și poate depăși limita cheltuielilor ne-
b) ele pot depăși din punct de vedere valoric suma care este necesară pen­ efechiării reparațiilor în perioada de gatanție.

si
tru stingerea obligației curente la data bilanțului; .•'fW ‘îi'S.
c) acestea vor fi recunoscute numai în momentul în care sunt îndepli- 339. Prin articolul contabil următor se evidențiază:
'”s » 6812 = 1511 8.800 i
nite cumulativ condițiile prevăzute de reglementările în vigoare. r
2 a) constituirea unui provizion. pentru suma de 8.800 Iei care reprezintă
334. Instituțiile publice pot constitui provizioane pentru: > cheltuielile necesare efectuării reparațiilor în perioada de garanție;
a) litigii, amenzi și penalități, despăgubiri, daune și alte datorii certe;
,b) formarea unui provizion pentru garanții acordate clienților;
/^cheltuieli legate de activitatea de service în perioada de garanție și pen­
li c) constituirea și suplimentarea unui provizion pentru litigii în curs de
tru alta cheltuieli privind garanția acordată clienților; ^judecare și pentru care există o anumită probabilitate de a le câștiga.
c) deprecierea stocurilor.
|L
| 340. Suma cuvenită colaboratorului extern, stabilită printp-o hotărâre ju-
335. La constituirea provizioanelor se au în vedere mai multe cerințe, ‘4 'decătorească, de 8.000 lei, și reținerile din această sumă în favoarea diferite-
precum:
I lor bugete (2.356 lei) se contabilizează:
(ăîfvaloarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună ș
estimareIa data bilanțului a costurilor necesare stingerii obligației curente;
! ~ 622 = 401 8.000
b) acestea nu trebuie revizuite la data fiecărui bilanț;
c) ele pot fi utilizate nu numai pentru scopul pentru care a fost inițial re­ ■i 401 = % 2.356 ț
cunoscut. 4312 760 I
4313 520 i
336. Contul 151 „Provizioane” se caracterizează prin faptul că: 444 1.076 1
a) ține evidența doar a altor provizioane; 3 M i
ti •
b) nu se dezvoltă în conturi sintetice de gradul 71;
4 621 ~ 421 8.000
c) are drept scop corectarea valorii activelor.
j 421 = % 2.356
337. Referitor la provizioanele pentru litigii, sunt adevărate mai multe a- 4312 520. I
firmații, precum: 4313 760
a) se constituie pentru litigii în curs de judecare și pentru care există o 444 1.076
anumită probabilitate de a le câștiga; î c>
/b) valoarea provizionului de constituit se obține prin estimarea sumei ca­ j 521 = 401 8.000
re face obicctul litigiului, cheltuielilor de judecată și a altor cheltuieli ce privesc
cauza aflată în litigiu; 401 = % 2.356
^ trebuie revizuite la data fiecărui bilanț. 4311 520 *
■3 4313 760
338. Nu suni în concordanță cu realitatea informațiile: 444 1.076
.I
-I
206 1
 • ■;
341. Din suma cuvenită unui colaborator extern, instituția publică re/j. •><

ne diverse sume infavoarea:

a) bugetului de stat sau a bugetelor locale, după caz;
ff bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetului asigurărilor pșn.
tru șomaj; ' \j
yc) bugetelor menționate la liLa) și b).
j i /• !
342. Plata onorariului cuvepit avocatului (400 lei) și anulari'eaprovizj.
ortului pentru litigii (9.200 lei) se înregistrează:
a)'
622 = 401 400
401 = 5311 4(10
1511 = 7812 9.2 ț)0

5311 = 581 V400

|
622 = 5311 ; 4bo
v- 1511 = 7812 9460
'' c) .1 (
5311 « 581 400 1
581 = 770 400
622 = 5311 400
* 1 ■
1511 = 7812 9.200
st
ș

' I ;■

343. Instituția publică „A ", plătitoare de TVA, care a cumpărat în anul

„N”materii prime în valoare de 95.200 lei, inclusiv TVA [80.000 lei + (80.000
lei x 19%) - 95.200 lei] și care se află în litigiu în exercițiul financiar „N" cu
un agent economic pentru suma neachitată în urma acestei tranzacții [15.000
lei + (15.000 lei x 19%) — 17.850 lei], constituie la 31.12. „N" improvizam in
sumă de: '
a) 17.850 lei;
{li) 15.000 lei;
: c) 15.200 lei.

344. Constituirea unui provizion pentru garanții de bună execuție

(10.000 lei) și anularea acestuia se contabilizează:
’ a)
6812 = 151 ' 10.0Q0
‘203
șW 1

151 » 7812 10.000

b)
.S
■c'
6812 = 1511 10.000
1511 = 7812 10.000
c)
6812 = 1518 10.000
■?

1518 =* 7812 10.000

345. Sunt în concordanță cu prevederile legale informațiile:

a) sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an sunt cu­
noscute sub denumirea de datorii pe termen scurt sau datorii necurente;
furnizorii de active fixe peste un an și creditorii peste un an fac parte
din categoria datoriilor clasificate ca datorii pe termen lung;
c) datoriile necurente, mai puțin cele pe termen lung, se prezintă în bi­
lanț distinct de datoriile curente.

346. Valoarea imobiliară negociabilă care oferă deținătorului calita­

tea de creditor al entității publice emitente poartă denumirea de:
a) acțiune;
mXitlu de stat emis pe piața internă sau externă;
c) obligațiune sau acțiune, după caz.

347. Obligatorul se caracterizează prin faptul că:

a) poate influența gestionarea entității emitente de obligațiuni;
- ----- b) are dreptul la dividend;
c) nu cunoaște mărimea dobânzii pe care o va obține în momentul achizi­
ționării obligațiunilor.

348. Instituția publică deținătoare de acțiuni se caracterizează prin a-

ceea că:
a) nu poate influența gestionarea societății comerciale emitente de acți­
uni;
calitatea de coproprietar al societății comerciale emitente de acți-
uni;
c) cunoaște mărimea dividendului pe care îl va obține încă din momen­
tul achiziționării acțiunilor.

349. Obligațiunile pot fi:

a) numai nominative;
209
 b) doar la purtător;
^) nominative sau la purtător.

350. Legat de afirma}iile următoare, sunt adevărate informațiile:

a) obligațiunile pot fi emise la un curs egal cu valoarea nominală (sub
pari);
zb) valoarea de emisiune a unei obligațiuni poate fi egală sau mai mică
moarea nominală; a —
c) valoarea de rambursare a unei obligațiuni poate fi egală cu valoarea
nominală a unei obligațiuni sau mai mică decât aceasta.

351, din emisiuni de obligațiuni se poate

face la o sumă:
Regală cu valoarea nominală a obligațiunii (al pari);
b) mai mică decât valoarea nominală a obligațiunii (sub pari);
/«superioară valorii nominale a obligațiunii (supra pari).

352. Valoarea de emisiune a unei obligațiuni poate să fie:

Zj) egală cu valoarea nominală și cu valoarea de rambursare ale unei o-
bligații
b) mai mică decât valoarea nominală și egală cu valoarea de rambur­
sare ale unei obligațiuni;
c) mai mare decât valoarea de rambursare și mai mică decât valoarea
nominală ale unei obligațiuni.

353. Rambursarea obligațiunilor se poate face:

ff fie integral la scadența prevăzută de lege;
bbfie eșalonat prin răscumpărarea în fiecare an a unui număr de obliga-

c) fie la alte date decât cele menționate Ia lit. a) și b).

354. Atunci când suma de rambursat pentru datorii din emisiunea de o-

bligațiuni este mai mare decât suma primită, diferența se înregistrează:
a) în contul de activ 169 „Prime privind rambursarea obligațiunilor” și
nu trebuie prezentată distinct în notele explicative;
icu ajutorul contului menționat la lit. a) și trebuie amortizată în mod
rezonabil, cel mai târziu până în momentul rambursării datoriei;
(cj) în contul menționat la lit. a) și se prezintă în bilanț ca o corecție a
împrumutului din emisiunea de obligațiuni.

355. Unitățile administrativ-teritoriale țin evidența împrumuturilor din

emisiunea de obligațiuni cu ajutorul contului 16] „împrumuturi din emisiunea
de obligațiuni" care:
210
 ■y
I

|j|l i. i
a) nu se detaliază pe conturi sintetice Ide gradul II;
f'fe b) evidențiază, în credit, asemenea împrumuturi care trebuie rambursă-
||je numai integral la scadența prevăzută;
5 c)poate avea sold creditor sau debitor, după cum rambursarea obligâți-
Sunilor se face la scadența prevăzută sau eșalonat prin răscumpărarea în fiecare

i6
B an a unui număr de obligațiuni.
A . ’.

356. In concordanță cu explicația dată, este articolul contabil:

BIgațiuni:
/Oprime de rambursare aferente împrumuturilor din emisiunea de obli-

3». 169 = 161 1.000

împrumuturi obținute la valoarea de rambursare a obligațiunilor emi-
<se: i

1
I 461 = 161 30.000
c) diferențe favorabile de curs valutar rezultate, la sfârșitul perioadei,
din reevaluarea împrumuturilor din emisiune^ de obligațiuni în valută: >
665 = 161 500 i
(1.

357. Nu este în concordanță cu explicația dată articolul contabil:

a) valoarea obligațiunilor emise și răscumpărate anulate:
161 = 505 20.000
b) diferențele favorabile de curs valutar rezultate din reevaluarea împru­
muturilor din emisiunea de obligațiuni în-valută la sfârșitul perioadei:
161 = 765 600
c) subscrierea publicului la cumpărarea de obligațiuni la un curs mai 9
mic decât valoarea nominală:
% = 161 11.000
$
461 10.000
1.000 ■ e
169

358. Subscrierea publicului la cumpărarea de obligațiuni la un curs mai

■ mic (10.000 lei) decât valoarea nominală (11.000 lei) și încasarea prețului de
vânzare al obligațiunilor subscrise se contabilizează:
a)
% = 161 11.000
461 10.000
169 1.000
5314 = 461 10.000
 b)
461 « 161 10.000
5311 = 461 10,000
i
c)
461 = % 11.000
161 10*000
765 1,000
5311 = 461 ll'poo
■•I
359. Amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor (500 lei), răs­
cumpărarea acestor titluri în valoare de 11.000 lei și anularea lor se înregis­
trează: ’I
a) i
6868 = 169 500
5311 = 581 11,000
505 = 5311 11,000
= 11’600
161 505
•’l
b)
686 = 169 500
1
505 5311 11.000 7
161 = 505 11.000
C> 11
6868 = 169 500
5311 = 581 11.000
581 = 770 11.000
505 = 5311 n.ooo
161 = 505 11.000

360. Nu sunt adevărate informațiile care se referă la:

a) totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale statului, la un mo­
ment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Gu­
vern, în numele României, de pe piețele financiare, reprezintă datorie publică gu­
vernamentală; I
datoria publică guvernamentală este, în mare parte, rezultatul defici­
tului bugetului asigurărilor sociale de stat;
212
 pe termen lung datoria publică guvernamentală tinde să se mărească
^atunci când excedentele bugetare sunt dese și suficient de mari pentru a depăși
S|deficitele;
d) dacă la datoria publică guvernamentală se adaugă daLoria publică lo-
cală, atunci se obține datoria publică.

361. Datoria publică prezintă o importanță deosebită pentru înțelege-

Q) situației financiare a unei țări și a gradului său de neîndatorare;

^creditului de care țara se bucură și a situației financiare a acesteia;
c) relației existente între balanța de verificare și balanța de plăți exter-

362. Sunt în concordanță cu realitatea informațiile:

datoria publică guvernamentală este internă și externă;
b) totalitatea obligațiilor financiare ale statului, la un moment dat, pro-
£ venind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, pe termen me-
jțdiu și lung, de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România este cu-
noscută sub denumirea de datorie publică guvernamentală internă;
fS) sumele utilizate temporar din disponibilitățile contului curent gene­
ral al trezoreriei statului pentru finanțarea temporară a deficitelor bugetare fac
parte din datoria publică guvernamentală internă.

363. împrumutul de stat de pe piața internă se caracterizează prin anu­

mite trăsături, precum:
a) clauzele contractului se discută și se stabilesc de comun acord între
împrumutător și stat (împrumutat);
b) împrumutătorul nu poate să refuze subscrierea la împrumut;
/^împrumutul nu se acordă cu titlu gratuit, ci contra plății unei dobânzi.

364. Garanțiile de stat pot fi:

a) emise de către Ministerul Finanțelor Publice pentru împrumuturile con­
tractate doar de pe piața externă;
^5j) acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a
se face'exclusiv din surse proprii, respectiv din bugetele locale, în cazul autori­
tăților administrației publice locale;
c) emise și de către autoritățile legislative.

365. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ:

â) titluri de stat emise pe piața internă sau externă;
^Țjmprumuturi de stat de la bănci și de la unele guverne și agenții gu­
vernamentale străine;
213
 împrumuturi temporare din disponibilitățile contului curent general «I
gft 370. Nu sunt în concordanță cu explicația dată articolele contabile:
al trezoreriei statului. 1 SI
a) avansuri în lei acordate furnizorilor ae active fixe corporale și necor-
r orale din împrumuturi interne contractate de Stat: . ’
366. Contul general de execuție a datoriei publice a statului se întocines S| 11 % = 164 50.000 . i
te anual de către: *'
■ 232 ' 40.000 7 i
a) Parlament;
® n 234 10.000 j
b) Guvern;
(^Ministerul Finanțelor Publice, Pi ^cumpărarea unui (90.000 lei) de către un
/Bwcumpărarea unui utilaj (90.000 lei) de către
utilaj un minister și decontarea
minister și decontarea
plânsurilor acordate (40.000 lei) Ia primirea activului respectiv:
367. Ministerul Finanțelor Publice întocmește anual contul general de • ■Ws 213 - 404 90.000 | -Qol? <î| : coo
execuție a datoriei publice a statului care cuprinde:
a) numai conturile de execuție a datoriei publice interne și a datoriei I 404 = 232 40.000
Lj O clSuo

(0 intrarea sumei de 8.000 lei îh contiil special de disponibil al minîs-

publice externe directe a statului;
_------ b) situația garanțiilor guvernamentale acordate doar pentru credite in- Werului,'reprezentând valoarea împrumuturilor interne contractate de stat, și pla-
teme primite de către alte persoane juridice; |ta furnizorului de materiale achiziționate din cbntul de disponibil: ■
1-
gfc !
c) alte elemente decât cele menționate la lit. a) și b). 8.000 ;
X

368. Ministerele și alte autorități publice țin evidența împrumuturilor in­ •

terne și externe contractate de stat pe termen mediu și lung cu ajutorul cornu­
14 8.000
8.000
lui 164 „împrumuturi interne și externe contractate de stat" care se caracteri­ ă 1 371. Diferențele
T
zează prin aceea că:
_ a) este un cont de pasiv, iar înregistrarea operațiunilor în acest cont se
! (500 lei) rezultate
- . . .
de curs valutar nefavorabile .
(1.000 . sati .favorabile
lei),
în urma reevaluării, la sfârșitul perioadei, a soldului contu-
face numai în lei; ;• i Ini de împrumuturi interne și externe contractate de stat se contabilizează:
b) nn se detaliază pe conturi sintetice de gradul II; a)
c) în debitul contului se reflectă tragerile din împrumuturile interne și
665 = 164 500
externe contractate de stat.
i 164 = 765 .1.000
369. Avansurile acordate furnizorilor de active fixe (40.000 lei) și ce- b)
lor de active circulante (10.000 lei) din împrumuturi interne contractate de stat
664 = .164 1.000
se evidențiază:
a) 164 = 764 500
% = 164 50.000
234 40.000 665 = 164 1.000
409 10.000
164 = 765 500
b)
% = 162 50.000
372. Plata furnizorului (10.000 lei) din împrumuturi externe contrac­
232 4O.0OO
tate de stat și diferențele de curs valutar favorabile rezultate (1.000 lei) se în­
409 10.000 registrează:
C)
a)
% = 164 50.000 401 = % 10.000
232 10.000 513 9.000
409 40.000 765 1.000
214
 401 % 1ÎL000
164 9.000
765 1.000
c) i
l
% 164 11:000
401
665

3*^3. Rambursarea de împrumuturi în valută contractate de stat (6.000

lei) cu diferențe favorabile de curs valutar (1,000 lei) se evidențiază:

opy ...
164 = % .
. i 1.
5124
6,000
51000
765 ijpoo
b) •i
% = 5124 5,000
164 6;000
665 1?000
c)
164 = % 6.000
512 5*000
765 1,000
-if
^374. Este în concordanță cu explicația dată articolul contabil:
Hi)piferențe de curs valutar favorabile rezultate din reevaluarea, la sfâr­
șitul perioadei, a împrumuturilor interne și externe în valută contractate de stat
(1.000 lei):
164 = 765 1.000
b) ranibursarea împrumuturilor interne și externe în valută contractate
de stat (11.000 lei), din disponibilitățile existente la bănci, eu diferențe nefavora­
bile de curs valutar (500 lei): I
% = 512 11,500
164 11.Q00
•ii
666 ^00
c) plata furnizorului din contul de împrumuturi interne și externe contrac­
tate de stat mai puțin avansul acordat (19.000 lei - 5.000 lei = 14.000 Ici);
409 = 164 5.000
i
216
 302 - 401 19.000
401 = 409 5.000
401 = 164 14.000
’W
375. Nu sunt în concordanță cu realitatea informațiile;
>«
f) Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne și externe
Waimai prin intermediul ministerelor;
■W Tb\ garanțiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror
.bursare se prevede a se face exclusiv din credite bancare;
■t' c) pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de
' "jcâtre stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituțiile cre-
feitoare se constituie fondul de risc.
-
376. Evidența împrumuturilor interne și externe garantate de stat pe
d^ternțen mediu și lung se ține de către ministere cu ajutorul contului 165 „lm-
împrumuturi interne și externe garantate de stat" care:
a) este de Tsnrnl și îrtforvî
pasiv cî înregistrează doar îmnmm
împrumuturile în valută garantate
te
— stat; ...
—b) evidențiază în credit valoarea tragerilor din împrumuturile respective
•țframbursate;
1;
c) reflectă în debit împrumuturile menționate care nu sunt rambursate.

377. Avansurile în lei, acordate furnizorilor de active fixe necorporale

(1.000 lei) și celor de active circulante (40.000 lei), din împrumuturi interne și ex­
terne garantate de stat se evidențiază:
a)
% = 165 41.000
232 1.000
409 40.000
b)
% = 164 41.000
234 1.000
409 40.000
c)
% = 165 41.000
234 40.000
409 1.000

378. Diferențele de curs valutar nefavorabile (3.000 lei) și favorabile

(1.000 lei) rezultate, la sfârșitul perioadei, din reevaluarea împrumuturilor in­
terne și externe în valută garantate de stat se înregistrează:
217
 a)
665 = 164 3.000
164 = 765 1.000

665 as 165 1.000

165 765 3.000
c)
664 = 165 3.000
165 764 1.000

379. Totalitatea obligațiilor interne și externe ale autorităților adminis­

trației publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contracta­
te direct sau garantate de acestea pe piețele financiare reprezintă:
a) datorie publică locală internă;
rm)datorie publică locală;
c) datorie publică locală externă.

380. Datoria publică locală cuprinde:

a) datoria publică guvernamentală internă și datoria publică locală exter­
nă;
b) datoria publică guvernamentală externă și datoria publică locală in­
ternă;
c) împrumuturile de stat și elementele prezentate la lit. a) și b).

381. Legat de împrumuturile contractate sau garantate de autoritățile

administrației publice locale, sunt adevărate informațiile:
\aj ratele aferente împrumuturilor contractate se prevăd în bugetul local;
b) asemenea împrumuturi nu fac parte din datoria publică a României,
dar reprezintă obligații ale Guvernului;
QyȚhrambursarea împrumuturilor contractate se face din veniturile proprii
ale unității administrativ-teritoriale.

382. Plata serviciului datoriei publice aferentă împrumuturilor contrac­

tate sau garantate de autoritățile administrației publice locale se efectuează:
a) din bugetele locale și din alte bugete;
b) doar din împrumuturi pentru refînanțarea datoriei publice locale;
Ce) exclusiv din bugetele locale și prin împrumutai pentru refînanțarea
datoriei publice locale.

218
 I

w . I
gW. 383. Autoritățile administrației publide locale pot contracta sau garan-
Bw/fl fniprumuri/ri interne și/satt externe pe ternien scurt, mediu șl lung numai cu
■plflvfeirf.'
a) Ministerului Finanțelor Publice; I

b) Guvernului;
c) Comisiei de Autorizare a împrumuturilor Locale sau a Ministerului
?|®?iiianțelor Publice, după caz.
8 i

384. în registrul de evidență a datorit i publice locale al autorității ad-

linistrației publice locale se înscrie valoarec, totală:
IX r ■ ■ ■ ■ ■
_ a) a datoriei care trebuie rambursată de către autoritatea administrației
n fofiblice locale;•J
b) a garanțiilor emise de autoritatea administrației publice locale;
w c) a datoriei contractate de autoritatea administrației publice centrale.
ste
■S1 ' 385. Fondul de risc se constituie pentru acoperirea riscurilor financiare
fcore decurg:
li
șw 1 a) numai din garantarea dc către tinitălțile adniinistrativ-teritoriale a îm-
------------- ®------------------------ - ------ir------- ——”— -
3 Împrumuturilor contractate de persoanele juridicie de la instituțiile creditoare;
y| b) doar din îrnnrnTnntnrile
hl împrumuturile contractate direct de unitățile ndrniniotr
administrativ­
ii teritoriale și subîmprumutate beneficiarilor finali;
â< - j c) din alte elemente decât cele menționate la lit.a) și b).
s ’
M f
3| 38€.. Instrumentele datoriei publice locale sunt:
f|j) titlurile de valoare;
(b) împrumuturile de la societățile bancare sau de la alte instituții de cre-
.. -
elementele menționate la lit.a) și b)i
4 V

387. Referitor la titlurile de valoare, sunt adevărate informațiile:

•' a) acestea nu reprezintă instrumente ale datoriei publice locale;
igt •’
b) emiterea și lansarea lor se fac numpi de către autoritățile administra-
" locale;
ției publice 1 .
'* rdy piui intermediul unor
prin unciiucujiu unui agenții ori al altor instituții specializate se pot
| emite și lanea rî+lurî
ci lansa dea XfoIrțnrA.
titluri H valoare.
*
. . ' i . ' '
388. Contul 162 „împrumuturi intern'e și externe contractate de autor î-
« *
tățile administrației publice locale” se caracterizează prin faptul că:
? a) înregistrarea operațiunilor în acest cont se face doar în lei;
b) tragerile din asemenea împrumuturi se evidențiază în debitul contu-
•. iui; I
219
 ^împrumuturile de acest geiț rambursate potrivit scadențelor din acor­ | 392. Intrarea sumei de 6.000 lei în contul special de disponibil al ins-
durile de'împrumut se reflectă în debjtul acestui cont. § titufifipublice, reprezentând împrumuturi interne contractate de autoritățile admi­
tă yistrâțieipublice locale, se evidențiază:
389. Plățile în lei, din îiiiprumyturi interne și externe contractate de auto,
ritățile administrației publice Ipcalețpentru achitarea furnizorilor de active fi. 516 = 164 6.000
xe (42.000 lei) și a celor de active circulante (8.000 lei) se contabilizează: b)
a)
513 = 162 6.000
% ' = 165 c)
401
514 - 165 6.000
404 ‘
393. Diferențele de curs valutar nefavorabile (1.000 lei) și cele favora-
%
i- bile (2.000 lei) rezultate din reevaluarea, la sfârșitul perioadei, a disponibilită-
162 50.000
401 s.opo (Hor din împrumuturi interne și externe, contractate de autoritățile administra­
404 42.000 |ți ției pyblice locale se contabilizează: s
r Â. ' a)
c)
665 - 516 2.000
% 164 50.000
401 8.000 516 = 765 1.000
404 42.000 b)
665 =» 513 1.000
390. Decontarea avansițrilor țicordate furnizorilor (35.000 lei) dupăre- 513 - 765 2.000
ceptionarea unui utilaj (50.000 lei) si contabilizează:
c)
a) : 1
665 = 516 1.000
404 = 409 35.000
b) 516 - 765 2.000
401 = 232 35.000
1 394. Rambursarea sumei de 3.000 lei din contul de finanțare bugetară
c) l.
reprezentând împrumuturi interne și externe contractate de autoritățile admi­
404 = 232 50.000 nistrației publice locale se înregistrează:
a)
391. Achitarea sumei de 3.000 lei, din împrumuturi interne și externe 162 = 770 3.000
contractate de autoritățile administrației publice locale, sub formă de avans, b)
furnizorilor în vederea achiziționării de materiale, se înregistrează: 516 = 7702 3.000
a) c)
404 = 162 3.000
6
164 = 7701 3.000
b)
<1
409 = 164 3.0Q0 395. Serv idile publice de subordonare locală utilizează contul 163 „îm­
prumuturi interne și externe garantate de autoritățile administrației publice lo­
409 = 162 3.000 cale " pentru evidența:

221
 a) împrumuturilor interne și externe garantate/contractate de autoritățile li
administrației publice locale; <
___ b) datoriei publice locale;
c) elementelor prezentate la lita) și b).

396. Tragerile din împrumutări interne și externe garantate de autori,

tățile administrației publice locale se evidențiază în debitul contului:
a) 163 „împrumuturi interne și externe garantate de autoritățile adminis­
trației publice locale";
b) 516 „Disponibil din împrumuturi interne și externe contractate de au­
toritățile administrației publice locale”;
c) 517 „ Disponibil din împrumuturi interne și externe garantate de au-
toritățile administrației publice locale”.

397. Avansurile acordate furnizorilor din împrumuturi interne și exter­

ne garantate de autoritățile administrației publice locale se contabilizează:
a)
232(234,409) = 162 10.000
b)
232 (234,419) = 164 10.000

232(234,409) - 163 10.000

398. Stima de 2.000 lei achitată, din contul de împrumuturi interne și

externe garantate de autoritățile administrației publice locale, sub formă de a-
vans, furnizorilor de active fixe se contabilizează:
a)
401 - 163 2.000
b)
232 (234, 409) = 163 2.000

0 232(234) - 163 2.000

399. Diferențele de curs valutar nefavorabile (2.000 lei) și cele favora­

bile (3.000 lei) aferente disponibilităților din împrumuturi interne și externe
contractate de către serviciile publice locale și garantate de autoritățile admi­
nistrației publice locale, reevaluate la sfârșitul perioadei, se înregistrează:
a)
665 = 163 2.000

222
 163 ‘ 765 3.000
b)
665 = 517 3.000
517 = 765 2.000
c)

[sg!
665 => 164 2.000
164 ='• 765 3.000

400, Unitățile adininistrativ-teritoriale fin evidența împrumuturilor in-

Sțerne și externe contractate de acestea și garantate de stat pe termen mediu și
Ț3ung cit ajutorul contului:
1
f
$165 „împrumuturi interne și externe garantate de stat*
^împrumuturi
t>) 162 „împrumuturi
- ii
interne și externe contractate de autoritățile admi-
fjnistrației publice locale”;
ț 1 163 „împrumuturi
c) - interne și externe garantate de autoritățile adminis-
jjtrației publice locale”.

401. Sunt ui explica dală articolele contabile:

în concordanță cu explicația
E
^bonstrucții (60.000 lei) achiziționate în regim de leasing financiar:
i: 212 = 167 60.000 f
t
I, b) alte împrumuturi (4.000 lei) încasate în contul de disponibil al insti-
ț tubei publice finanțate integral din venituri proprii: •.
561 = 167 4.000 j ■ ■
^diferențe de curs valutar nefavorabile (1.000 lei) rezultate, Ia sfârșitul
perioadei, din reevaluarea altor împrumuturi în valută:
665 = 167 1.000 '

402. Prin articolul contabil următor se evidențiază:

167 - 404 12.000 ț
a) obligația de plată a ratelor de leasing financiar (12.000 lei) stabilită
. pe baza facturilor ce urmează a se emite de ilocator;
b) rate de leasing financiar (12.000 lei) stabilite pe baza facturilor emi-
■se de locatar ce urmează a se achita; I
? ' c) dreptul locatarului de a încasa rata de leasing financiar (12.000 lei)
la scadență. j ' •

403. Purtătoare de dobânzi sunt datoriile care privesc:

223
 •șy

a) emisiunea de obligațiuni și obligațiile instituției publice față de sumă jjtd

țeastă bUHlU pe UULU
data cit: 20.01..M
de 2U.U1 Totodată,
JVT1 ”.. 1
„N+l unitatea achiziționează UI
ULuUuLUf LlflllLlLCU în IU-
lu-
zorii de active fixe; t ’ 'W următoare, de la un furnizor extern, materii prime în valoare de 2.000 S, la
b) împrumuturile interne și externe contractate și garantata numai de sSțttrsql de 2,4 lei/S, pe care urmează să le plătească la începutul anului urmă-
cf-nf’ '
Sfor. Cursul de schimb valabil pentru 31.12.],N” fiind de 2,45 lei/$, la finele
alte împrumuturi și datorii asimilate, precum și împrumuturile inter- w |exercițiului financiar „N” se întocmesc articolele contabile:
ne și externe contractate și garantat^ doar de autoritățile administrației publice ’W
locale. '
• I
I - te
i
’4'

1
Ia)
4111 ~ 665 150
404. Contul 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimila- 165 = 401 100
te ” se caracterizează prin: '• I ;
b)
a) ține evidența dobânzilor datorate de instituția publică pentru împtu- î
mucurile contractate de la băncile ccțmcrciale; J 665 = 4111 150
b) este un cont de pasiv care înregistrează în credit valoarea dobânzilor *
datorate de entitatea publică pentru împrumuturile menționate la Iii. a); H o)
401 = 765 100

c) soldul său creditor reprezintă dobânzile datorate și plătite, ■' -A .

4111 « 765 100
405. Următorul articol contabil evidențiază:
666 % 20.000
IS 665 = 401 150
d)
1681 10.000
1682
1685
2.5,00 re
fi| C;
jj A
4111 =
665 -
765
401
150
100
4.500 a
1687 3.0,00 6812 - 1518 50
1 '?•
a) plăți de dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate; e)
b) dobânzi datorate pentru toate împrumuturile și datoriile asimilate; i î
i» 4111 = 665 150
c) valoarea dobânzilor datorate și facturate potrivit prevederilor legale.
I 665 = 401 100
406. Nu concordă cu explicația dată articolele contabile:
/^achitarea dobânzilor (10.000 lei) și diferențe de curs valutar favora­
408. Unitatea patrimonială „X" întocmește, pe data de 05.11. „N", o
bile constatate în momentul plății (200 lei):
factură în valoare de 1.000 S, la cursul de schimb de 2,4 lei/S, urmând să în­
168 = % 10.200 caseze această sumă pe data de 20.01.„N+l". Instituția publică achiziționea­
512 10.000 ză, totodată, în luna următoare, de la un furnizor extern mărfuri în valoare de
764 200 2.000 S, la cursul de 2,3 lei/S, pe care urmează să le plătească la începutul a-
Q6))dobânzi datorate și facturate. (1.000 lei), potrivit prevederilor contrac­ nului următor. Cursul de schimb valabil pentru 31.12.„N” fiind de 2,35 lei/S,
tuale, în' cazul leasingului financiar: | la finele acestui an se întocmesc următoarele articolele contabile:
ș
167 = 404 1.000 ț a)
c) diferențe de curs valutar nefavorabile rezultate, la sfârșitul perioadei, 4111 = 765 100
din reevaluarea datoriilor în valută reprezentând dobânzi:
665 = 168 500 1
•’l
665 = 401 160
b)
5124 = 4111 100
407. Entitatea publică „X" vinde pe data de 01.11. „N" produse finite
în valoare de 1.000 $, la cursul de schimb de 2,3 lei/$, urinând să încaseze a- 665 = 401 160
'I
224 225
 c)
665 = 4111 100
401 = 765 150
6812 = 1518 60

5124 = 4111 100

401 = 5124 160

409. în cadrul activelor instituțiilor publice se cuprind:

a) activele fixe, activele circulante și activele fixe corporale;
b) activele fixe și activele circulante materiale;
c) activele fixe corporale și stocurile.

410. Contabilitatea activelor fixe se ține pe mai multe categorii, pre- 4

cum: â
a) active fixe necorporale, active fixe corporale și active materiale;
b) avansuri pentru active fixe și active financiare pe termen scurt;
c) active fixe până la un an și active fixe peste un an.

411. Activul necorporal este deținut de instituția publică:

a) pentru furnizarea de servicii publice și nepublice;
b) numai pentru a fi închiriat terților;
c) în scopuri administrative sau pentru furnizarea unor bunuri.

412. Bunurile de natura activelor fixe necorporale se înregistrează in

momentul:
a) transferului dreptului de proprietate, dacă sunt primite cu titlu gratu­
it;
b) întocmirii documentelor, dacă sunt produse de instituția publică, sau
dacă sunt achiziționate cu titlu oneros;
rh transferului dreptului de proprietate, sau în momentul întocmirii do­
cumentelor, după caz.

__ 413. Activele fixe necorporale se evaluează:

a) la intrarea în instituția publică și, uneori, la încheierea exercițiului fi­
nanciar;
b) doar la ieșirea din gestiune;
c) cu ocazia inventarierii și, uneori, Ia data intrării în patrimoniul entită­
ții publice.
226
 ! *'
414. La data intrării în patrimoniul instituției publice, activele fixe ne­
corporale se evaluează și se înregistrează în contabilitate la:
a) valoarea de intrare și la costul istoric;
____ b) valoarea contabilă și nu la costul istoric; .
c) valoarea de intrare, valoarea contabilă sau la costul istoric, după caz.
i

415. Prin valoare de intrare se înțelege:

a) costul de achiziție și valoarea contabilă;
^Bj) costul de producție, cel de achiziție și valoarea justă;
c) costul istoric Și prețul de înregistrare.
■i
416. fictivele fixe necorporale primite cu titlu gratuit se evaluează și se
înregistrează în contabilitatea instituțieiptiblice la:
;Ql) valoarea de intrare; .
\bj_yaloarea justă;
(^valoarea de piață.
1
417. Cheltuielile ulterioare efectuare cu un activfix necorporal după a-
chiziționarea, finalizarea sau primirea acestuia cu titlu gratuit se înregistrează:
a) în conturile de cheltuieli, atunci când ele au ca efect îmbunătățirea
performanțelor față de parametrii stabiliți inițial;
b) ca o majorare a costului activului necorporal, atunci când ele sunt e-
fectuate în scopul menținerii parametrilor funcționali stabiliți inițial;
conturile de cheltuieli sau ele majorează costul activului necorpo­
ral, după caz. . !

418. Valoarea de intrare a activelor fixe necorporale se folosește pen­

tru evaluarea și înregistrarea în contabilitate a bunurilor de această natură
ieșite din gestiune pe diverse căi, precum:
cu plată de la o instituție publică la o altă entitate publică;
«transfer
vânzare, scoatere din funcțiune s iu pe alte căi; •
transfer fără plată în vederea schimbării acestora cu alte active noi,
similare.

419. Scoaterea din funcțiune a activelor fixe necorporale se face cu a-

probarea:
a) ordonatorului terțiar de credite; I ,
^^ordonatorului secundar de credite;—/-
'^^donatorilormenționați la Iit. a), și b).

420, Evaluarea activelor fixe necorporale cuocazia inventarierii se fa­

ce la valoarea actuală afiecărui element, denumită:
 W
!
a) valoare de intrare; r
1681 = 516 1,250-
v"
b) valoare contabilă netă; !•
c)
c) cost isțoric.
666 - 1687 1.250
421. Sunt adevărate informațiile care se referă la: 1687 - 516 1.250
^evaluarea activelor fixe necorporale cu ocazia inventarierii se face la
valoareaae inventar; f 1 425. Modificări doar în structura pasivului se produc atunci când se con-
pb) valoarea actuală a fiecărui activ necorporal stabilită cu ocazia inven­
ICI^' ' a) suma împrumuturilor obținute la valoarea de rambursare a obligați­
tariem diferă de valoarea de inventar’ i
utilitatea activului fix necșrporal, starea acestuia și prețul pieței re­ unilor emise; " .
prezintă elemente în funcție deicare șe Stabilește valoarea de inventar. ___ _ b) valoarea obligațiunilor răscumpărate și anulate;..................................
c) lichidarea împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni exprimate in
422. Nu concordă cu realitat&a] informațiile: devize cu diferențe favorabile de curs valutap
£
a) activele fixe necorporale șe evaluează și se reflectă în situațiile fi­ ?
■;
nanciare anuale la valoarea coptabilă netă pusă de acord cu rezultatele inven­ 426. Lucrările și proiectele de dezvoltare realizate pe cont propriu de
șî
tarierii; '■ \ j g. entițateapublică, în valoare de 22.000 lei, sp contabilizează.
b) diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și valoarea
a)
contabilă netă, pentru fiecare activ fix necorporal, nu se înregistrează în conta­
bilitate; î :• ț 203 % 22.000
721 17.000
c) diferențele constatate în rrținus între elementele menționate la lit. b)
r 205 5.000
se înregistrează în contabilitate pe seama unei amortizări suplimentare sau se
constituie ajustări pentru depreciere. *■ i
*, I 203 721 22.000
423. Cheltuielile de dezvoltare sunt generate de:
c)
(du aplicarea rezultatelor cercqțării sau a altor cunoștințe în scopul reali­
203 205 22.000
zării deproduse sau de servicii nai (șri!îmbunătățite substanțial, înaintea stabi­
lirii producției de serie sau utilizării;’ |
427. în concordantă cu explicația dată este articolul contabil:
b) cheltuieli de prospectare a pieței și de publicitate legate de înființa­
@ lucrări și proiecte de dezvoltare realizate pe cont propriu (10.000 lei)
rea sau modificarea activității entității publice;
c) taxe și alte cheltuieli de înscriere și înmatriculare. sau primite cu titlu gratuit (1.000 lei):
i 11.000
I’ 203 = %
424. Dobânda anuală datorată de unitatea administrativ-teritorială 721 10.000
(10%) pentru împrumuturile obținute din emisiunea de obligațiuni (3.000 obli­ 779 1.000
gațiuni cu o valoare nominală de 2,5 lei/obligațiune) și plata acesteia se reflec- CbJ cheltuieli de dezvoltare aferente brevetelor (3.000 lei) și amortizarea
tu prin articolele contabile: cheltuielilor de dezvoltare scoase din evidență (10.000 lei):
i
a) 13.000
% = 203
666 = 161 1.250, 3.000
205
161 = .516 1.250 2803 10.000
c) valoarea neamortizată a cheltuielilor de dezvoltare transferate cu ti­
666 = 1681 tlu gratuit reprezintă 5.000 lei:
229
228
»
 % = 203 15.000
2803 10.000
658 5.000

428. Referitor la concesiuni, sunt adevărate informațiile.

a) acestea se înregistrează în contabilitate la costul de producție;
amortizarea concesiunii se înregistrează pe durata de folosire a aces­
teia, stahjlîtă potrivit contractului;
contract se poate prevedea plata unei chirii, și nu o valoare amor­
tizabilă.

429. Activele fixe necorporale în curs (10.000 lei) recepționate ca bre­

vete se contabilizează:
a)
203 = 233 10.000
— b)
205 - 231 10.000
c)
205 = 234 10.000

430. Un brevet, în valoare de 42.000 lei, realizat pe cont propriu de en­

titatea publică se contabilizează:
a)
203 = 721 42.000
b)
205 = 203 42.000
c)
205 = % 42.000
721 37.000
203 5.000

205 = 721 42.000

431. Institiiția care desfășoară și activități cu caracter economic, amor­

tizează brevetele și alte active fixe necorporale utilizând umil din următoarele
regimuri de amortizare:
a) amortizarea accelerată;
b) amortizarea degresivă;
f cY^mortizarea liniară.
230
 432. Nu este în concordanță, cu explicația dată, articolul contabil:
j- ■* f amortizarea■ parțială
i -/ă) - f
de către o instituție publică a unui brevet a cărui
r^vatoarexoniabilă este de 100.000 lei:
Q 6811 ~
6811 2811 . 52.21
- 2811. 50.000
b) scoaterea din evidență a undi brevet amortizat integral:
2805 “ 205 50.000
/țcj) ieșirea din gestiune a unui brevet amortizat integral:
658 - 205 50.000 j
i.
433. Primirea cu titlu gratuit a unei licențe de către instituția publică
| S se contabilizează:
a)
205 = 721 150.000
b)
203 = 779 150.000
c3
205 779 150.000

Valoarea
434_____ ,______neamortizată
. a mărcilor comerc iale transferate cu titlu
i gratuit la alts entități publice, vândute sau scoase din folosință se evidențiază:
a)
5
2805 = 205 10.000
b)
% = 205 10.000
2805 8.000
658 2.000
c)
% = 203 10.000
658 8.000
691 2.000 ■I
■i.
435. Legat de evenimentele cultural-spprtive, simt adevărate informațiile:
a) acestea fac parte din categoria activelor fixe corporale;
b) reprezentațiile teatrale, programele de radio sau de televiziune și lu­
crările muzicale se supun amortizării;
c) mimai elementele prezentate Ia fit. b) sunt considerate evenimente cul-
tural-sportive, I
 436. Valoarea înregistrărilor evenimentelor cultural-sportive (100.000
lei) intrate în patrimoniul instituției publice se contabilizează:
a)
206 = 100 . 100,000
682 = 404 100.000

206 = 100 100.000

i

6822 = 233 100.000

’l

206 = 100 100.000

,’t
6821 = 404 :• 100,000
(233)

437. Evenimentele cultural-sportive înregistrate la valoarea de 50.000

lei scoase din patrimoniu se înregistrează:
a) '
% = 206 50,000
100 40-000
682 îO’.ooo
b) • 1
% = 206 50.000
100 401000
6822 10.000
c) i
% = 206 50.000
100 4O.qoo
6821 10.000

438. în cadrul altor active fixe necorporale se evidențiază:

a) numai programele informatice create de instituția publică pentru
necesitățile proprii de utilizare;
b) doar programele informatice achiziționate de la terți;
Ă6)) programele informatice menționate la lit. a) și b), precum și alte ac­
tive fixe necorporale.

439. Valoarea amortizării altor active fixe necorporale scoase din evi­
dență (10.000 lei) și valoarea neamortizată a bunurilor de această natură trans­
ferate cu titlu gratuit (1.000 lei), vândute (4.000 lei) sau scoase din evidență
(3.000 lei) se contabilizează: 1
232
 % = 208 18.000
2808 10.000
658 8.000

% = 208 18.000
2808 10.000
658 1.000
690 7.00Q

% = 208 18.00Q
2808 10.000
658 5.000
691 3.000

440. Activele fixe necorporale în curs de execuție se evaluează la:

a) valoarea contabilă netă sau la costul de achiziție, după caz;
b') costul istoric ori la valoarea contabilă;
z^cp:ostul de producție sau la costul de achiziție, după caz.

441. Valoarea activelor fixe necorporale în curs de execuție achiziți­

onate și a celor realizate pe cont propriu se contabilizează:
■ a)
233 - % 20.000
404 15.000
721 3.000
774 2.000
b)
233 - % 20.000
401 15.000
721 5.000
c)
234 = % 20.000
404 15.000
721 5.000

442. Lucrările și proiectele de dezvoltare neterminate, precum și alte

active fixe necorporale în curs de execuție (10.000 lei, respectiv 5.000 lei) re­
cepționate ca active fixe necorporale amortizabile, transferate cu titlu gratuit
(2.000 lei) sau distruse de calamități (1.000 lei) se înregistrează:
233
 443. Valoarea de intrare a activelor fixe necorporale care mi se supun
amortizorii (10.000 lei) recepționate la finalizarea investiției se contabilizează:

206 =* 100 10.000

6821 ss 404 10.000

206 100 10.000

6822 — 233 10.000

206 100 10.000

682 233 10.000

444. Furnizorilor de active fixe necorporale li se pot acorda avansuri

în lei și în valută din:
împrumuturi interne și externe contractate/garanîate doar de stat;
fonduri externe nerambursabile;
împrumuturi interne și externe contractate/garantate numai de autori- •
tățile administrației publice locale;
 ./O împrumuturi pe termen scurt primite.
445. Avansurile acordate fiirnizQrilor de active fixe necorporale (10.000
f/eț) de către instituțiile publicefinanțate integrei din venituri proprii (3.000 lei)
de cele finanțate din venituri proprii și subvenții (2.000 lei) se înregistrează:
a)
234 = % 10.000
•
551 8.000
561 2.000
1
b)
ai»
& 234 = % 10.000
T
560 8.000
XX 562 2.000
i-./

f) 234 = % 10.000
560 8.000
V
561 2.000

446. Ajustările de valoare pot fi: i

a) permanente, denumite și ajustări pentru depreciere;

—b) provizorii, denumite și amortizări; j
c) permanente și/sau provizorii, în funcție de caracterul provizoriu sau
permanent al deprecierii activelor fixe necorporale.
1 •
447. Pierderea treptată de valoare, ca i/rmare a utilizării programelor
informatice și a altor active fixe necorporale de. către instituțiile publice în acti­
vitățile pe care le desfășoară, se include în cheltuielile fiecărui exercițiu finan­
ciar pentru recuperare sub formă de: f
a) ajustări pentru depreciere;
b) provizioane; }
’ ~c) amortizare sau ajustări pentru depreciere;
d) ajustări pentru pierderea de valoare. •

448. Corespund cu realitatea informațiile:

a) instituțiile publice pot înregistra, la sfârșitul perioadei, pe seama cheltu­
ielilor, ajustări doar pentru deprecierea activelor fixe necorporale;
b) dacă ajustarea devine total sau parțial fără obiect, acea ajustare tre­
buie anulată sau diminuată printr-o reluare corespunzătoare la venituri de reali­
zat; i
£c)/ajU5taiea trebuie majorată când se constată o depreciere suplimentară
îi față de cea care a fost reflectată în contabilitate":
 i
449. Deprecierea unui activ fix necorporal poate să apară:
a) numai în situația încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de ac.
tiv; ’ ’
(/b) modificării de tehnologie șau de legislație în domeniu;
lc) doar atunci când există o decizie de oprire a construcției unui activ
înainte de terminare sau punere în funcțiruie.
•' Ț
450. Activele fixe necorporalp în curs de execuție recepționate Ia finali,
zarea investiției ca alte active fixe necorporale amortizabile se contabilizează:
a)
233 = 404 30.000
208 = 233 30.000 .
b)
208 = 233 30.000
6822 = 404 3o:boo
ir1
c)
6822 = 233 30,000
208 = 100 30.'000
!
f i
451. Valoarea amortizării altor active fixe necoi (î 0.000 Iei) se
evidențiază: 1
a)
6811.71.01 2808 10.000
b)
6811.71.03 2808 10.000
c)
6811.71.01.30 = 2808 10.000
121 = 6 811.71.01.30 10.000

452- Bunurile de natura activelor fixe necorporale în curs de execuție

facturate de furnizori și recepționate la finele investiției ca alte active fixe ne­
corporale neamortizabile ce fac parte din domeniul public al statului se eviden­
țiază:
a) ;
6821 = 404
208 = 101
233 = 404
236
 233 = 404 20.000
208 = 100 20.000
6822 = 233 20.000

233 - 404 20.000

208 = 101 20.000
6822 - 233 20.000
5
g 453. Alte active fixe necorporale în curs de execuție, la sfârșitul perioa­
dei, realizate cu forțe proprii (15.000 lei) sau plătite din fonduri externe neram-
Ibursqbile de către Agențiile de Implementare (35.000 lei) se înregistrează:
1 a)
* 1 233 = % 50.000
î* 721 35.000
774 15.000
■Și
$ ' b)
£
A 233 = 404 50.000
’ ji
i: '
c)
i 233 = % 50.000
721 15.000
779 35.000

454. Prin următorul articol contabil se evidențiază:

% -■= 233 65.000
658 10.000
690 30.000
691 25.000
a) active fixe necorporale în curs de execuție transferate cu titlu gratuit
altor instituții publice, vândute sau scoase din evidență;
b) bunuri de natura celor de la lit. a) scoase din folosință din diferite mot­
ive;
deductive fixe necorporale în curs de execuție ieșite din patrimoniul inst­
ituției publice pe unele căi.

455. Amortizarea lucrărilor de dezvoltare în proporție de 80% (32.000

lei x 80% - 25.600 lei) și scoaterea lor din folosință se contabilizează:
237
 a) C)
6811.71.01.30 = 2803 25.600 6822 = 40<1 50.000:
% 203 32.000 404 234
2803 25.600
658 6.400 458. Următoarele articole contabile evidențiază:
203 = 233 30.000
6811.71.01.30 = 2803 25.600 (205,208)
% =>= 203 32.000 206 - 100 20.000 ‘
2803 25.600 a) investiții neterminate la sfârșitul perioadei, aferente activelor fixe ne-
691 6.400 »®corponile în curs de execuție, facturate de terți (50.000 lei);
^-valoarea de intrare a activelor fixe necorporale, care se supun sau nu
c)
6811.71.01.03 = 2803 25.600 ®Samorfflami, recepționate la finalizarea investiției;
c) valoarea de intrare a activelor fixe dare nu se supun amortizării, în-
' --------------------------------- ~~ ------- — ...... X.XXXX. ..Li ov
% - 208 32.000 S^registrată ca o cheltuială, la recepția finala a investiției
2803 6.400 43’'
691 25.600 41 ? 459, Jnve^^e neterminate la sfârștul perioadei, aferente activelor fixe
. necorporale în curs de execuție, facturate de terți (50.000 lei) se înregistrează-
456. Nu este în concordanță cu explicația dată articolul contabil: HI a)
a) primirea cu titlu gratuit a unei licențe (50.000 lei): șg®.
234 404
205 = 779 50.000 b)
------- b) scoaterea din gestiune a licenței (50.000 lei) care este amortizată îh '• .jiyi r
‘i s 6822 = 404
proporție de 25%: *- c)
% = 205 50.000 £

12.500 233 = 404

2805
37.500 'Ș (6822)
JS91
c) primirea prin licitație a unei concesiuni (80.000 Iei):
? 460. Valoarea înregistrării unor evenimente cultural-sportîve intrate în
205 = 404 80.000 ,1 patrimoniul instituției publice prin achiziționaițe la prețul de 30 000 lei se con-
; tabilizează:
457. Facturarea investițiilor neterminate la sfârșitul perioadei (50.000 l a)
lei) și decontarea avansurilor acordate furnizorilor de active fixe necorporale
t 206 S=:
100 3o.ooo:
(20.000 lei) se evidențiază:
a) 6821 = 404 30.000j
233 = 404 50.000 V
I
b) . . -1
404 = 234 20.000 206 = 101 30.000
404 = 770.71.01.30 50.000 6822 = 404 30.000
b) c)
50.000 206 100 30.000
1
20.000 ji 6822 - 401 30,000' i
>
238 . 239
 461. Prin articolul contabil următor se evidențiază:
6813 =* ’ % | 21.000
21,000
29041 10.000
.2905,' 5.000
2908; 2.000
2931i 4.000
a) ajustările constituite pentțu deprecierea cheltuielilor de dezvoltare șj
pentru deprecierea activelor fixe neporporale în curs de execuție;
ajusțărilorîpentru deprecierea activelor fixe necorpo-
ralc și pentru deprecierea activelor fixe necorporale în curs de execuție;
c) majorarea ajustărilor pentru deprecierea unora dintre elementele men­
ționate la lit. b). *

462. Sunt considerate active fixe corporale, obiectul sau complexul de

obiecte ce se utilizează ca atare și dare îndeplinesc cumulativ condițiile:
a) au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin lege;
o durată normală de utilitare mai mare de un an și o valoare de in­
trare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;
c) prevăzute de actele normative în vigoare.

463. Activele fixe corpprale șe înregistrează la momentul întocmirii do­

cumentelor în situația în care acestea sunt:
a) achiziționate cu titlu oneros;
b) construite de instituția publică ori sunt cumpărate de la ierți;
produse sau construite de entitatea publică ori sunt primite cu titlu

464. Activele fixe corporale șe evaluează:

a) la data intrării în instituția publică și, uneori, la încheierea exercițiu­
lui financiar;
___ b) numai cu ocazia inventarierii;
c) la valoarea dc intrare sau la costul de achiziție, după caz.
• I
465. Costul de achiziție al mijloacelorfixe cumpărate de instituția publi­
că cuprinde: i

' a) prețul de cumpărare, taxele de import și alte taxe (inclusiv taxa pe ca­
re persoana juridică o poate recupera de la autoritățile fiscale);
b) reducerile comerciale acordate de furnizor;
‘ c) cheltuielile de transport, unele elemente menționate la lit. a) și alte
cheltuieli care pot fi atribuibile indirect achiziției mijloacelor fixe respective.

240
E# 466. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal după achi-
-iziționarea, finalizarea sau după primirea cu titlu gratuit au drept scop:
ț| ' a) doar menținerea parametrilor stabiliți inițial;
—T” b) numai îmbunătățirea performanțelor față de parametrii funcționali sla-
jfbiliți inițial; ?
I’ c) doar mărirea duratei de viață utilă.

467. Referitor ia investițiile efectuate la activele fixe luate cu chirie, sunt

âg adevărate informațiile:
W se scad contabilitatea instituției care le-a efectuat la expirarea con-
Stractului de închiriere;
® ■
dffîse înregistrează în contabilitatea instituției care le are în patrimoniu;
V c) operațiunile menționate la lit. a) și b) se efectuează în vederea majo­
W rării valorii de intrare a activelor fixe respective, potrivit contractelor încheiate.
B
% j 468. Activele fixe corporale pot ieși din patrimoniul instituției publice
k Pe diverse căi, precum:
a) transfer cu plată de la o instituție publică la o altă entitate publică;
i-
vânzare, scoatere din folosință sau pe alte căi;
c) căile menționate la lit.a) și b).

469. Scoaterea din funcțiune a activelor fixe corporale și a celor aflate

in curs de execuție se face cu aprobarea ordonatorului:
a) principal sau terțiar de credite;
b) secundar sau terțiar de credite;
(f) principal sau secundar de credite, după caz.

470. Evaluarea activelor fixe corporale cu ocazia inventarierii se face

la:
a) valoarea de intrare;
^6) valoarea actuală a fiecărui element;
costul istoric;
valoarea de inventar.

471. La încheierea exercițiului financiar, activele fixe corporale se e-

valuează la:
a) costul istoric;
b) valoarea de intrare;
valoarea contabilă netă pusă de acord cu rezultatele inventarierii;
d) valoarea contabilă.

241
 472. Prin articolul contabil următor se evidențiază:
21,12 = % 100.000
404 80.000
779 20.000
a) terenuri achiziționate, primite prin donație și prin transfer de la alte
instituții publice; iO
b) terenuri și amenajări la terenuri intrate în patrimoniul instituției phbli- . î ț'
ce pe căile menționate la lit. a);
c) amenajări, la terenuri intrate în patrimoniul instituției publice pe alte lîf
căi decât cele menționate la lit. a). 3

473. Sunt în concordanță cu explicația dată articolele contabile:

^valoarea rămasă neamortizată a amenajărilor la terenuri primite de ins­
tituția superioară de la instituțiile subordonate:
2112 = 481 10.000
b) terenuri constatate plus la inventariere:
2111 = 779 10.000
c) terenuri transferate la alte instituții publice cu titlu gratuit:
691 = 2111 10.000
v

474. Amenajările la terenuri potfi efectuate:

"—- a) numai de terți;
b) doar cu forțele proprii ale instituției publice;
c) nu numai de terți, ci și cu forțele proprii ale furnizorului de lucrări exe­
V
cutate.

475. Cu costul de producție al amenajărilor la terenuri se debitează

conții! 2112 „Amenajări Ia terenuri"prin creditul conturilor:
a) 722 „Venituri din producția de active fixe corporale” și 779 „Ve­
nituri din bunuri și servicii primite cu titlu gratuit”;
b) 231 „Active fixe corporale în curs de execuție” și 404 „Furnizori de
active fixe”;
©j722 „Venituri din producția de active fixe corporale” și 231 „Active
fixe corporale în curs de execuție”.

476. Executarea în regie a unei împrejmuiri implică:

(ța) achiziționarea și utilizarea de materiale consumabile;
b) evidențierea salariilor cuvenite personalului pentru munca prestată și
a unor obligații sociale stabilite în funcție de fondul de salarii;
242
Eîfcprecepționarea la finalizarea învestițiîei a amenajărilor Ia terenuri termi-

î sau evidențierea activelor fixe corporale în curs de execuție realizate pe

R cont propriu, după caz. . -

477. Valoarea activelor fixe corporale în curs de execuție recepționate

lafinalizarea investiției ca amenajări la tereituri se contabilizează: . , J
j‘ t‘
211 = 231 20.000
b)
20.000
c)
2112 = % 20.000
231 15.000
721 5.000

478. Amenajările la terenuri care fac obiectul scoaterii din evidență pot
I
parțial amortizate; I
total amortizate;
Wjneamortizate în totalitate. I
1

479. Valoarea amortizării amenajărilor la terenuri ieșite din patrimo­

niu se evidențiază:
t

2811 = 2112 15.000

!

658 = 2112 15.000

O
% = 2112 15.000
690 10.000
691 5.000 • I

i ■. ..
480. Valoarea neamortizată a amenajărilor la terenuri distruse de cala­
mități (10.000 Iei), vândute (5.000 lei) sau scoase din folosință (7.000 lei) se în­
registrează: i •
a)
% = 2112 22.000 j
690 10.000 . i
658 5.000 I
691 7.000 ! •,
Z43
 f

V
% = 2112 22.000
690 10.000
691 , i2.oeio
c}:
% = 2112 : 22.000
690 lo.obo
658 12.000
;i
481. Mz este în concordanță cit explicația dată articolul contabil:
amenajări la terenuri, achiziționate (20.000 lei) și creștere de valoare
rezultata din reevaluarea acestora (2.000 lei):
.2112 = % ‘ 22,000
, 404 20.000
. 105 2.000
«valoarea rămasă neamortizată a amenajărilor la terenuri primite de ins-
titLilia tpcrioară de. la instituțiile subordonate:

2112 = 482 ; 22.000

c) realizarea unui drum de acces pe cont propriu la costul ne producție
(22,000 lei): i J
2112 = 722 ; 22.000
■■ |
482. Pierderile din calamități constatate la amenajările de terenuri
(60.000 lei) și descreșterea de vqloare rezultată din reevaluarea acestor active
(17.000 lei) se contabilizează: 1
I
i
211 77.000
60.000
17.000

244
e
B 483. Valoarea neamortizată a amenajărilor la terenuri transferate cu
p1 titlu gratuit (2.000 lei) și cea aferentă activelor de această natură vândute
Ș (13.000 lei) sau scoase din folosință (7.000 lei) se evidențiază:
' a)

2811 = 2112 22.000

1
b)

4 % = 2112 22.000

n3- 658
690
2.000
13.000

I 691 7.000

1 % = 2112 22.000
658 2.000
691 20.000

484. Valoarea la cost de producție a amenajărilor la terenuri realizate

ffipe cont propriu (40.000 lei) din categoria celor care au fost începute în anul pre-
f cedent (30.000 lei) și terminate în anul curent (10.000 lei) se evidențiază prin ar-
ticolul contabil:
a)
2112 = 722 40.000

2112 “ % 40.000
231 30.000
10.000
c)
2112 « % 40.000
233 30.000
722 10.000

485. Față de varianta intrării în patrimoniu, prin cumpărare, a amena­

jărilor la terenuri care se supun amortizării, procurarea cu titlu oneros a tere­
nurilor se caracterizează prin faptul că:
a) nu prezintă particularități;
b) este identică cu cea referitoare la achiziționarea amenajărilor la tere­
nuri;
rezintă particularități.

486. Intrarea în patrimoniul instituției publice a terenurilor are în ve­

dere diverse modalități, cum arfi:
245
 a) transfer cu plată către alte instituții publice și primire prin donație; c) terenuri constatate plus la inventar. | • .<•

b) plusuri constatate la inventariere și descreștere de valoare rezultată

din reevaluare; 490. Prin articolul contabil următor se înregistrează:
(■
c) căile menționate la liț. a) și b), precum și alte modalități. ’% = 2111 30.000
_ ___ 102 20.000 I
487. Terenurile care alcătuiesc domeniul public al statului și al unită­ 104 10.000 ;
ților administrativ-teritoriale intrate în patrimoniul instituției publice prin achi- a) terenuri Care fac parte din domeniul public ieșite din patrimoniu;
ziționâre de la terți (40.000 lei, respectiv 10.000 lei) se contabilizează- b) active de natura celor menționate la iit a) transferate instituțiilor subor­
donate; . i
2111 = % 50.000 c) terenuri care alcătuiesc domeniul privat al statului și al unităților ad­
101 40.000 ministrativ-teritoriale transferate între instituțiile subordonate aceluiași ordona­
103 10.000 tor principal sau secundar de credite. I
6821 = 401 HfO.000
491. Se consideră mijloace fixe, bunurile care poartă denumirea de:
__ ----- —a) echipament de protecție și de lucru;
2111 - % 50.000 b) motoare și alte subansamble ale mijloacelor fixe achiziționate în sco­
101 40.000 pul înlocuirii componentelor uzate; j
z 6821 = 404
102 10.000
50.000
c) îmbrăcămintea specială și aparatură birotică.

492. ricfive/e_/î.xe aparținând instituțiilor publice pot fi grupate:’

c) a) după un singur criteriu șau după mai multe criterii, după caz; •
2111 « % 50.000 din punct de vedere al apartenenței’
102 40.000 ^rjjdupă particularitățile tehnice de construcție.
104 10.000
493. Din punct de vedere al apartenenței, mijloacele fixe se împart în:
6821 = 404 50.000 ^mijloace fixe aflate în gestiunea instituției publice care fac parte din
patrimoniul propriu al acesteia; I
488. Nu sunt în concordanță cit explicațiile date articolele contabile: b) mijloace fixe care aparțin patrimoniului propriu și se găsesc tempo­
a) active de natura terenurilor care fac parte din domeniul public al sta­ rar în unitate pentru anumite scopuri;
tului facturate de terți: tfpnijloace fixe care aparțin terților și care fac parte din patrimoniul pro­
C\ 6821 = 404 80.000 priu al ihstîtuției publice. ;
\b) plata furnizorului de alte active fixe care fac parte din domeniul pu­
blic al statului din contul de finanțare bugetară (80.000 lei): 494. Dintre afirmațiile următoare, sunt adevărate cele care se referă la
p. 404. = 770.71.01.03 80.000 faptul ca: j
O terenuri primite de instituția superioară de la instituțiile subordonate a) mijloacele fixe pot fi exprimate numai valoric; '
(80.000 Iei): b) activele menționate la Iit. a) se deosebesc unele de altele numai când
2111 482 80.000 este vorba despre categorii diferite de mijloace fixe;
^acestea pot diferi între ele, din punct de vedere al valorii, duratei de
489. Articolul contabil următor evidențiază: utilizare etc., chiar și în cazul în care anumite mijloace fixe sunt de același fel
2111 - 101(102,103,104) 7.000 și au aceleași denumiri., J
a) terenuri care fac parte din domeniul public primite prin donație; ■ i
b) bunuri de natura celor menționate la lit. a) primite prin transfer cu ti­ 495. Numărul de inventar care se atribuie fiecărui mijloc fix la intrarea
tlu gratuit; în gestiune se înscrie: !
246
 a) numai în documentele cate se întocmesc în legătură cu activul res­
pectiv; ;
b) doar pe mijlocul fix;;
^0 atât pe mijlocul fix, cât și î.n documentele menționate la lit. a), .șț

496. Referitor la numcțrul inventar care se înscrie pe mijlocul flx

sunt adevărate afirmațiile: ,'i
a) acesta se atribuie nujnai mijloacelor fixe achiziționate;
el rămâne neschimbat pe toată durata cât mijlocul fix se găsește în ins­
tituția publică;
c) la scoaterea din evidpnță a mijlocului fix, numărul de inventar rămas
liber se atribuie,. în anul de gestiune Respectiv, altui activ fix corporal de aceas­
tă natură. j

497. Registrul numerelor de inventar se caracterizează prin faptul că:

(jțjls^ ține pe categorii cfe mijlpace fixe;
b) permite cunoașterea doar ă mijloacelor fixe existente în unitate și nu
a locului de funcționare a acestora; f
se înscriu, în acest registru; în ordine cronologică, mijloacele fixe in­
trate îrigestiune, cu denumire^ și numărul lor de inventar.

498. Fișa mijloculuifix se caracterizează prin faptul că:

0 se completează, după înscrierea în registrul numerelor de inventar a
mijlocului fix intrat în gestiune, gu numărul de inventar, valoarea de intrare, du­
rata normală de funcționare, dțita puperii în funcțiune etc.;
b) se întocmește pe baza documentelor primare privitoare la intrarea
mijloacelor fixe în patrimoniu;
c) nu permite cunoașterea duratei normale de funcționare a mijlocului
fix, nici data punerii acestuia în funcțiune.
I
499. Contabilitatea mijloacelorfixe trebuie să asigure:
a) evidența permanentă a existenței mijloacelor fixe și nu a. mișcării a-
cestora;
b) calculul amortizării activel or de această natură care se supun sau nu
amortizării;
c) calculul ajustărilor pentru deprecierea și pentru pierderea de valoare
a mijloacelor fixe. j
I
I
500. Cât privește intrarea mijloacelor fixe în patrimoniul instituției pu­
blice, simt adevărate afirmațiile următoare:
(^aceasta are în vedere mai rnulte căi;
248

1
i
i
I
 \W) înregistrările care au loc în contabilitate nu diferă în funcție de mo-
dalirâțde de intrare în patrimoniu a mijloacelor fixe;
c) achiziționarea mijloacelor fixe și constatarea de plusuri de mijloace
| fixe'la inventariere reprezintă singurele căi de intrare a acestor active în patrimo-
niul instituției publice.

501. Plusurile de mijloace fixe care fac parte din domeniul public cons-
| țatate la inventariere se înregistrează:
j ____ a) la fel ca și primirea prin donație a mijloacelor fixe care se supun a-
® înortizării;
b) prin debitarea conturilor care țin evidența acestora și creditarea con-
9 tulul 779 „Venituri din bunuri și servicii primite cu titlu gratuit”;
£ c) printr-o corespondență stabilită între debitul conturilor sintetice de
si gradul II care țin evidența acestora și creditul conturilor folosite pentru eviden-
$ ța fondurilor unei instituții publice.

■ 502. Scoaterea din evidență a mijloacelor fixe complet amortizate se

f înregistrează prin creditarea conturilor sintetice de gradul I fi a celor de gra-
dul II care se utilizează pentru reflectarea existenței fi mișcării acestor active
. fiprin debitarea:
|b? numai a conturilor sintetice de gradul II care se folosesc pentru con­
tabilizarea amortizării activelor de această natură;
b) conturilor 658 „Alte cheltuieli operaționale” sau 691 „Cheltuieli extra-
• ordinare din operațiuni cu active fixe”, după caz;
c) conturilor care țin evidența bunurilor care alcătuiesc domeniul public
sau privat.

503. Prin articolul contabil următor se evidențiază:

212 = 2812 10.000
a) amortizarea investițiilor efectuate de chiriași la construcțiile luate cu
chirie;
b) preluarea de către proprietar a amortizării investițiilor efectuate de
chiriași la construcțiile date cu chirie;
fc)/preluarea de către proprietar a investiției efectuate de chiriași la clă­
direa închiriată acestora și a amortizării investiției respective.

504. Valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor de transport primite

de instituția superioară de la instituțiile subordonate se contabilizează:
a)
% 481 20.000
2133 15.000
6811 5.000
249
 b)
2133 = 482 15.000

481 = % 20.000
6811 5.000
2133 15.000

505. Amortizarea integrală a unei construcții (80.000 lei) și scoaterea

acesteia din folosință se înregistrează:
a)
6811.71.01.02 = 2812 80.000
2812 sa 212 80.000

212 = 722 80.000

6811.71.01.01 = 2812 80.000
2812 = 212 80.000

6811.71.01.30 =
2812 80.000
2812 => 212 80.000

506. Scoaterea din evidență a unui mijloc de transport (50.000 lei), a-

mortizat în proporție de 80%, se evidențiază:

% = 2133 50.000
2813 40.000
691 10.000
b)
% = 2133 50.000
2813 40.000
658 10.000
c)
% = 2133 50.000
*■ 6811 40.000
691 10.000

----- 507. Cumpărarea de construcții care mi se amortizează, comparativ cu

varianta intrării în patrimoniu a activelor de acest gen care se amortizează,
prezintă particularități, precum:
a) se înregistrează prin debitarea contului care ține evidența acestora și
creditarea conturilor folosite pentru contabilizarea fondurilor unei instituții pu­
blice;
250
 b) concomitent cu cele menționate la lit- a) se reflectă ca o cheltuială
valoarea de intrare a construcțiilor facturată de (către furnizorii de active fixe;
c) se evidențiază prin debitarea contului 212 „Construcții” și creditarea
contului 404 „Furnizori de active fixe”. |

508. Intervin corespondențe între contul 212 „Construcții" și contul

101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului"pentru a
înregistra:
a) transfer de construcții între instituția superioară și instituțiile subor-
donate- - . :
(pj redistribuiri de construcții între două instituții publice;
^Țjeșirea unor astfel de active din patrimoniu.

509. Alte active corporale recepționate' la finalizarea unei investiții ca

mijloace fixe care alcătuiesc domeniul public al statului se contabilizează:
a). I
214 = 231 20.000
i_x
b)
214 = % 20.000
231 15.000
722 5.0d0
C)
214 = 101 20.000
6822 = 404 20.000
I
510. Elementele cunoscute sub denumirea de „alte active ale statului"
fac parte din: i
a) activele fixe corporale sau necorporale, după caz; •
b) activele fixe care se amortizează într-o perioadă mare de timp;
($ bunurile care fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin sta-
tului. I

I
511. Referitor la activele fixe corporale cunoscute sub denumirea de
„ alte active ale statului", sunt adevărate afirmațiile:
^acestea includ zăcămintele, resursele biologice necultivate și rezerve­
le de apă;
b) evidența lor se ține cu ajutorul contului 215 „Alte active ale statului”
■ care se debitează prin creditarea conturilor 101 „Fondul bunurilor care alcătu-
1 iese domeniul public al statului" sau 103 „Fondul bunurilor care alcătuiesc do­
meniul public al unităților administrativ-teritoriale", după caz; '
c) valoarea altor active ale statului scăzute din evidență se reflectă
printr-o corespondență stabilită între conturile menționate la lit. b).
 f
512. Activele fixe corporale în curs de execuție se caracterizeazăprin-
''------ a) reprezintă investiții care np au fost terminate și recepționate până la
sfârșitul perioadei, efectuate doar în antrepriză;
b) se evaluează numai Iți costal de achiziție;
c) trecerea acestora în categoria activelor fixe corporale are loc după re­
cepția lor, și nu după darea în folosință sau punerea în funcțiune a acestora.

513. Prin articolul contabil următor se evidențiază:

231 = 722 ' 461000
. a) activele fixe corporale în cyrs de execuție realizate în antrepriză;
b) valoarea activelor fișe corporale în curs de execuție intrate în patri­
moniul instituției publice prin transfer cu titlu gratuit;
c) bunuri de natura celor menționate la lit. a) trecute în categoria acti­
velor fixe corporale. r. £

514. Amortizarea altor active fixe corporale se înregistrează:

a)
6811.71.01.30 2Î814 4.000
r'
r
.681 £81 4.000

6811.71.01.03 = 3814
A 4.000
i'
515. Activele fixe corporale în curs de execuție facturate as furnizori
(37.300 lei) și recepția finală a iițiveștiției în valoare de 37.300 lei pentru o clă­
dire neamortizabilă care face parte țlin domeniul public al statului se contabili-
ZGază:
a)
231 = 404 i 37.300
212 101 37.300
6822 := 231 i 37.300
b)„ 1

231 = 401 l 37.300

212 = 102 I 37.300
— 231 i 37.300
1
c)
231 = 404 j 37.300
212 = 103 37.300
6821 —’ 231 37.300

516. Transferarea cu titlu gratuit a activelor fixe corporale în curs de

execuție (4.200 lei) de la instituția publică „A " la instituția publică „13" se con­
tabilizează: |
““ I

252
 i
a)
■1 482 = 231 4.200
b)
691 = 231 4.200
c)
s 481 = 231 4.200
1-
’?■

.-rj
517. Activele fixe corporale în curs de execuție recepționate la finali-
$ zarea investiției sub forma unor construcții qare se supun sau nu amortizării
•!$
(25.000 lei, respectiv 20.000 lei) se contabilizează:

212 = 231 25.000 i

212 - 101 20.000
6821 —
231 20.000
b)
212 =
% 45.000
231 25.000
102 20.000
6821 231 25.000
C)
212 =
% 45.000
231 25.000
103 20.000
6822 os
231 20.000

518. în legătură cu amortizarea activelor fixe corporale, sunt adevăra­

te afirmațiile:
$) amortizarea activelor fixe corporale date cu chilie se calculează de
către instituțiile publice care le au în patrimoniu;
b) investițiile efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituți­
ile publice se amortizează de către entitățile publice care au în patrimoniu a-
ceste bunuri;
fțy valoarea investițiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedea­
ză instituției publice care le are în patrimoniu sau agentului economic, după
caz, pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale.

519. Valoarea investițiilor efectuate la o clădire închiriată ce se cedea­

ză entității publice care o are în patrimoniu se contabilizează:

2812 212 5.000

b)
6811 2812 5.000
253
 c)
481 = 212 5.000

520. Când se constată că deprecierea activelor fixe corporale și a ce­

lor în curs de execuție este reversibilă, trebuie:
a) calculată pierderea de valoare și inclusă în cheltuielile fiecărui exer­
cițiu financiar sub formă de amortizare;
rfS) constituite ajustări pentru depreciere;
' 4 făcute corecții denumite amortizări și/sau ajustări provizorii.

521. Amortizarea construcției aferentă exercițiului financiar și efectu­

area unei ajustări suplimentare pentru deprecierea activului se contabilizează:
a)
6811.71.01.02 S=- 2812 10.000
6813 = 2912 4.000

6811.71.02.01 2812 10.000

6812 tă
2913 4.000

6811.71.02.03 «• 2812 10.000

6813 = 2911 4.000

522. Constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru deprecierea ac­

tivelorfixe corporale în curs de execuție (14.000 lei) și diminuarea ajustărilor
pentru astfel de active (4.000 lei) se evidențiază:
a)
6813 = 293 14.000
293 = 7813 4.000

6812 = 2932 14.000

2932 =. 7812 4.000

6813 =: 2932 14.000

2932 = 7812 4.000

523. Valoarea neamortizată de 5.000 lei a unui aparat de măsurare, con­

trol și reglare primit cu titlu gratuit de instituția publică (25.000 lei), scos din
evidență, se evidențiază:
a)
779 = 2132 5,000
b)
’- 2813 = 2132 20.000
754
 658 = 2132 5.000

5
ă~\

% = 2132 25.000
2813 20.000
691 5.000

524. Având în vedere că procesul de\ obținere cu forțe proprii a unei

construcții de către instituția publică continua și în anul „N+J ", investiția ne­
terminată efectuată în regie proprie în anul „N", evaluată la costul de produc­
ție (15.000 lei), precum și valoarea investiției terminate în amil „N+l" (80.000
lei) se evidențiază:
a)
212 = % 80.000
722 65.000
232 15.000
ItV
231 = 722 15.000
â
212 = % 80.000
231 15.000
722 65.000
d)
212 . = % 80.000
758 15.000
231 65.000

525. în urma folosirii activelorfixe în procesul de producție sau ca ur­

mare a trecerii timpului, acestea suferă anumite deprecieri care potfi: ■ .
a) ireversibile și se concretizează în provizioane; ." '•
bYreversibile. și îmbracă forma amortizărilor; ... d
/cYftteversibile sau reversibile. I î

526. Dintre afirmațiile următoare, surit adevărate cele oare se referă la

faptul că: i
a) instituțiile publice care dețin capital excedentar nu pot să-l plaseze în
activitatea unor societăți comerciale care au nevoie de resurse financiare pen­
tru dezvoltare; i ./
(bj/motivația care stă la baza deciziei de participare a unei instituții pu­
blice lanuanțarea activității iiivestiționale a linei societăți comerciale o consti­
tuie venitul financiar obținut din investirea capitalului;
c) unale avantaje în cooperare sau chiar Exercitarea unui control ori a
unei influențe semnificative asupra societății fipapțate de instituția publică repre-
zintă motivații care stau Ia baza deciziei de neparticipare a entității la finanța- ‘
rea activității investiționale a unui! agent economic.

527. Un activ financiar este orice activ care reprezintă:

fâȘ1 depozite constituite U terți;
b) un drept contractual de â plăti numerar unei alte entități;
. (g) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entități.

528- în cadrul activelorfinanciare se cuprind:

!. ■ a) numai titlurile de participare;
b) doar creanțele imobilizat^;
c) elementele menționate la jit, a) și b), mai puțin alte titluri imobilizate.
r ■ i
529. Titlurile de participare reprezintă acțiuni deținute de:
a) stat numai în cadruț unor: organisme financiare internaționale;
* bj unitățile administriitiv-tejitoriale doar în capitalul unor societăți co­
merciale;
c) stat sau de unitățile: administrativ-teritoriale în capitalul societăților co­
merciale cu răspundere limitată sap în capitalul organismelor financiare interna­
ționale.

530. Activele financiara se înregistrează la momentul:

a) dobândirii acțiunilor, obligațiunilor și a împrumuturilor acordate pe
termen lung;
constatării dreptulyi de creanță, în cazul unor active financiare^
f dobândirii titlurilor de participare și a altor imobilizări.
1
531. Evaluarea activelor financiare are loc:
j.——- a) la data intrării în patrimoniul instituției publice și, când este necesar,
la încheierea exercițiului financiar;
b) doar cu ocazia inventarierii;
' c) la alte momente decât cele prevăzute pentru activele fix®.

532. La data intrării în patrimoniul instituției publice, activele financi­

are se evaluează: ;
a) numai la costul de achiziție;
b) doar la valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora;
c) la costul de achiziție sau la costul de producție, după caz.

533. Legat de ieșirea activelor financiare din patrimoniul instituției pu­

blice, sunt adevărate informațiile:
256
 a) vânzarea activelor financiare reprezintă singura cale de ieșire a aces­
tora din patrimoniu;
b) restituirile de garanții efectuate de furnizorii de utilități și încasările
de sume din categoria împrumuturilor acordate pe termen mediu și lung terți­
lor reprezintă modalități de ieșire din gestiune a tuturor activelor financiare;
'• ^Șjjieșirea din gestiune a unor;asemenea active se face la valoarea de in­
trare.

534. Evaluarea activelor financiare la data bilanțului se face la valoa­

rea de intrare mai puțin: 5
a) ajustările cumulate pentru deprecierea acestora;
? b) amortizarea înregistrată; ■
^jXjustările cumulate pentru pierdere de valoare.

535. La sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, ajustările pentru pierde-

rea de valoare se:
a) suplimentează printr-o reluare corespunzătoare la venituri;
diminuează sau se anulează, după caz;
majorează printr-o reluare corespunzătoare la venituri.

536. Elementele pe care trebuie să le asigure contabilitatea activelor fi­

nanciare sunt:
a) evidența permanentă doar a existenței acestora;
*■=*" b) înregistrarea mișcării unora dintre activele financiare;
c) reliefarea ajustărilor pentru deprecierea activelor financiare.

537. în debitul conturilor din grupa 26 „ACTIVEFINANCIARE" se evi­

dențiază:
titlurile de participare și alte titluri imobilizate preluate în evidență;
b) sumele împrumutate pe termen scurt terților;
^garanțiile depuse la furnizorii de utilități.

538. Titlurile de participare reprezintă acțiunile:

deținute în capitalul unor societăți comerciale doar de stat;
preluate de stat în contul creanțelor bugetare;
^deținute în capitalul unor organisme financiare internaționale numai
de către unitățile administrativ-teritoriale.

539. Sumele datorate de stat pentru titlurile de participare achiziționa­

te și plata acestora din contul de finanțare bugetară se evidențiază:
. a)
260 = 269 100.000
257
 269 = 7702 100.000
b)
267 = 269 100.000
269 = 7701 100.000

260 = 7701 i oo.ooo

540. în concordanță cu explicația dată este articolul contabil:

a) titluri de participare preluate de stat în contul creanțelor bugetare:
260 = 265 15,000
b) obligațiuni pe termen mediu și lung nerăscumpărate la scadență și con­
vertite în titluri de participare:
260 = 463 15.000
c) diferențe de curs valutar nefavorabile rezultate în urma reevaluării,
la sfârșitul perioadei, a titlurilor de participare în valută:
260 = 765 5.000

541. Imobilizărilefinanciare se amortizează;

a) în 3 ani;
b) într-o perioadă de cel mult 5 ani;
c) cât mai repede posibil.

542. Valoarea neamortizată, de 10.000 lei, a unui mijloc de transport

(250.000 lei), care face obiectul participării în natură la capitalul social al linei
societăți comerciale nou înființate, se poate contabiliza de către instituția pil-
blică: „

<s> %
2813
= 2133 250.000
240.000
260 10.000
b)
260 = 2133 10.000
o)
% = 2133 250.000
691 240.000
260 10.000

543. Nu concordă cu explicația dată articolele contabile:

a) titluri de participare vândute la un preț egal cu valoarea lor contabilă
(40.000 lei) și încasarea sumei cuvenite bugetului de stat din vânzarea active­
lor financiare de acest gen:
258
 461 = 265 40.00b
p. 520 = 461 40.000
©/acțiuni deținute pe o perioadă îndelungată de către stat, în capitalul
unor societăți comerciale, vândute la un preț mai mare (41.000 lei) decât valoa­
rea lor contabilă (40.000 lei) și încasarea creanței în contul de disponibil al bu­
getului de stat: :ț
461 = % 41.000
260 40.000
764 i.ooo
5211 = 461 41.000 !
©ț valoarea contabilă a titlurilor de participare vândute este de 50.000
lei, iar pfețul de cesiune de 49.000 lei: ;
% = 260 50.000
461 49.000
664 1.000
520 - 461 49.000

544. Creanța de 20.000 lei, reprezentând dividendele aferente titlurilor

de participare deținute de stat la societățile comerciale, dobândite'ca urmare
a conversiei in acțiuni a creanțelor bugetului de stat, se evidențiază:'
a) • ț
520 = 750 20.000

463 = 750 20.009

520 = 463 20.000

463 = 7514 20.000

545. Titlurile de participare achiziționate de bugetul local î'a valoarea

de 25.000 lei ți plata ulterioară din contul de finanțare bugetară a acțiunilor de-
ținute pe o prfioadă îndelungată de unitateâ administrativ-teritorială se înre-
gistrează: 1
a)
.260 = 7702 25.000
^b)
260 = 269 25.000
269 = 7701 25-OOb
c) i
265 = 269 25.000
269 = 7702 25.000

546. Acțiunile deținute de către o ufitate administrativ-teritorială în

■ sumă de 36.000 lei (]20.000 acțiuni x 0,3 lefipcțiune = 36.000 lei), rezultate
din conversia în titluri de participare a creanțelor bugetului local, și încasa­
a)
rea sumei rezultate din vânzarea uriiji număr de 40.000 acțiuni la ici preț egal 260 = 465 40.000
cu valoarea nominală se contabilizează: 520 = 260 40.000
a) ■ ■<
b)
260 = 4$4 1 36.000 260 = 464 40.000
520 = 2(p0 1 '■ 12.000 1
40.001)
525 = 260
260 = 463
ț
36.000 -C
t
<s 260 = 465 40.000
5211 = 260
f 12.000 525 = 260 40.000 I

$
265 = 4$4 ■ 36.000 560. Obligațiunile preluate de stat în contul creanțelor bugetare sunt
5211 = 2£>0 ; 12.000 I
iS
cunQScule sub denumirea de: *
a) active financiare;
547. încasarea titlurilor de participare vândute la un preț mai mic (8.000 b) titluri de participare;
lei) decât valoarea lor contabilă (12,000 Iei) se evidențiază' 5’’ alte titluri imobilizate. ;
! *
*»
% = 260 ■ 12.000 561. Valoarea altor titluri imobilizate rezultate din conversia creanțe­
s
5211 i; 8.000 lor bugetului de stat se evidențiază:
664 | 4.000 ■ ■ a)
j
260 = 463 5.000
l % = 260 i 12.000 b)
525 i 8.000 265 = 464 5.000
664 4.000 c)
c) 265 = 465 5.000
% = 260 12.000
5121 8.000 562. Prin următorul articol contabil se evidențiază:
664 4.000 265 = 463 10.000
tal obligațiuni preluate de stat în contul creanțelor bugetului de stat;
548. Dividendele aferente titlurilor de participare deținute de către o u- O alte titluri imobilizate rezultate din conversia creanțelor bugetului de
nitate adminiștrativ-teritorială la o societate comercială se înregistrează: stat;
a) c) active financiare, de natura obligațiunilor, preluate de stat în contul cre­ i

, ,463 - 750 8.000 anțelor bugetului asigurărilor sociale de stat.

464 750 8.000 563. Obligațiunile pe termen mediu și lung nerăscumpărate la scaden­
!
ță și convertite în titluri de participare se înregistrează:
465 750 8.000 a)
265 = 463 5.000 I
549. Conversia în titluri de participare a creanțelor bugetului asigură- II
b)
rilor sociale de stal (40.000 lei) și încasarea sumei cuvenite acestui buget din 260 - 267 5.000
vânzarea activelor financiare de acest gen la un preț egal cu valoarea Iar con­
tabilă (40.000 lei) se contabilizează: 260 = 265 5.000
260
261
 564. Valoarea altor titluri imobilizate cedate sau scăzute din evidență 2675 = 5121 10.000
se contabilizează: b) încasarea împrumuturilor menționat^ la lit. a) doar în proporție de
Q 664 = 265 14.000
80%, întrucât diferența de 20% reprezintă pierderi rezultate din creanțe de aceas­
tă natură:
b) 2675 10,000 '
10.000
260 = 265 14.000 s.ooo;
c) 2.000
663 = 265 14.000 /ev dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen mediu terților
de cătreinstituția publică este de 800 lei: ;
565. încasarea sumei cuvenite bugetului de stat din vânzarea altor ti­
2676 = 763 800 i
tluri imobilizate la un preț mai mare (55.000 lei) decât valoarea lor contabilă
(54.000 lei) se evidențiază:
569. Diferența de curs valutar favorabilă rezultată din reevaluarea la
a)
sfârșitul anului â împrumuturilorpe termen mediu acordate terților din dispo­
520 = % 55.000
nibilitățile în valuta ale entității publice se înregistrează:
265 54.000
765 1.000 a)
267 = 765 1.000
520 = % 55.000 b)
260 54.000 2675 = 764 1.000
764 1.000 c)
5124 = 765 1.000 f

571 - % 55.000
265 54.000 570. Garanțiile depuse la furnizori pentru utilități din disponibilitățile
764 1.000 în lei aflate la o bancă comercială (50.000 lei) și dobânda aferentă acestora
se evidențiază:
566. Creanțele imobilizate reprezintă investițiifinanciare pe termen lung a) I
care nu se concretizează în: 2678 = 770 5o.ooo;
țâ) titluri de capital sau obligațiuni; 2679 =• 763 . 3.000 1
fi) titluri de credit sau acțiuni pe termen scurt;
2678 = 5124 50.0001
®titluri de capital sau de credit.
2679 = 763 3.000
567. Cu ajutorul contului 267 „ Creanțe imobilizate " se ține evidența: c)
a) sumelor acordate terților în baza unor contracte de împrumut pe ter­ 2678 = 5121 50.000
men lung pentru care nu se percep dobânzi; 267 = 764 3.0001
c—_b) garanțiilor depuse la furnizorii de utilități și a altor titluri imobilizate;
c) altor creanțe imobilizate, dobânzilor aferente creanțelor imobilizate 571. Diferența de curs valutar nefavorabilă rezultată din reevaluarea
și a obligațiunilor pe termen lung nerăscumpărate la scadență și convertite în cre­ la sfârșitul anului a împrumuturilor în valută âcordate terților de instituția pu­
anțe imobilizate. blică se înregistrează: i
a)
568. Concordă cu explicația dată articolele contabile: 665 2679
(^împrumuturi pe termen lung acordate terților din disponibilitățile în b)
Iei ale instituției publice aflate în conturi la băncile comerciale: 664 2675 2.000
262.
 c)
665 512ff 2.000
I

, i
572. împrumuturile pe termen lung acordate terților de către o instilu-
ție publicăfinanțată integral dinvenitiiri proprii se contabilizează:

2675 = 560 | ■10.000

b)
267 = 5121 • ! 10.000
c)
2675 - 561 10.000
I
573. Dobânda aferentă creanțelor imobilizate se evidențiază:

2676 = 76| 300

b)
267 = 763 300

w 2679 = 763 300

574. Valoarea garanțiilor depu la furnizori pentru utilități de tâtre ins-

titutiile publice se înregistrează: r
2678 = 770 ! 10.000
b) 1
2679 = % 10.000
560 ! 8.000
561 | 2.000
1
2678 = 5121 i 10.000

575. Prin următorul articol contabil se evidențiază:

_ ___ 550 = 773 i 10.000
a) încasarea sumei de 10.000 lei din sponsorizări cu destinația „dezvol­
tare” pentru procurarea de aparatură medicală;
b) sumă încasată în contul de disponibil de către Agenția Națională de Lo­
cuințe reprezentând alocații de la buget pentru cheltuieli cu destinație specială;
c) garanții depuse de entitatea publică la dispoziția terților, 1
i
576. Următoarele articole contabile evidențiază:
2675 = 551 1 80.000
264
 ■i

i 2676 = 763 4.000 i

a) creditele acordate de Ia buget, prin Agenția Națională de Locuințe, pen-
? tru construirea de locuințe și dobânda de plătit de către instituția publică;
i b) împrumuturile acordate de către entitatea menționată la lit. a) pentru
; procurarea de aparatură de laborator și dobânda de încasat aferentă creditelor a- l!

| cordate;
1 c) creditele acordate de Agenția Națională de Locuințe pentru constru-
i
j irea de locuințe și dobânda aferentă garanțiilor depuse la furnizori pentru utilități. I

ii
ț 577. încasarea garanțiilor depuse la furnizorii de utilități (20.000 lei)
{ ți a dobânzii aferente acestora (1.200 lei) se contabilizează:
a.
șj
551 - % 21.200
$
Sr
2678 20.000
?-
2679 1.200
fi)

770 = % 21.200
■<£ i
& 2679 1.200
2678 20.000
xy 550 = % 21.200 i
ț 2678 20.000
2679 1.200

578. Legat de vărsămintele de efectuat penăm activele financiare, sunt

fi adevărate informațiile:
? a) acestea reprezintă o altă componentă a activelor financiare;
----- b) se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanță respectiv;
«----------- c) se evaluează la costul de producție sau la costul de achiziție, după caz.

ij 579. Sumele datorate de entitatea publică pentru activele financiare a-

| chiziționate (50.000 lei) și plata acestora se evidențiază: il
î
u 260 269 50.000
i
ș 269 770 50.000
$
b) ii
265 269 50.000
% 560 51.000
269 50.000
ÎM 665 1.000
ț

1' 260 269 50.000

265
 269 50.000
560 49.000
765 1.000

580. Referitor la ajustările pentru pierderea de valoare a activelor fi.

naneiarefiimt adevărate informațiile:
(^acestea se înregistrează pe seama cheltuielilor la sfârșitul exercițiului
fmanciar;
b) în cazul în care ajustarea devine total fără obiect, întrucât motivele
care au dus la reflectarea acesteia mai există, atunci acea ajustare trebuie anu­
lată;
c) dacă se constată o depreciere suplimentară față de cea care a fost re­
flectată în contabilitate, ajustarea trebuie diminuată.

581. Contul 296 „Ajustări pentru pierderea de valoare a activelorfinan­

ciare " se caracterizează prin faptul că:
a) nu se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II-,
b) evidențiază, în credit, sumele reprezentând constituirea sau suplimen­
tarea ajustărilor pentru deprecierea activelor financiare;
c) reflectă, în debit, sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajus­
tărilor pentru deprecierea acțiunilor și a altor active financiare.

582. Prin articolul contabil următor se evidențiază:

6863 = % 400
2961 300
2962 100
a) ajustări constituite pentru deprecierea activelor financiare;
($y suplimentarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a acțiunilor și
a altor active financiare;
(0 majorarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a activelor financi­
are.

583. Un activ se clasifică drept activ circulant (curent) atunci când:

a) este achiziționat sau produs doar pentru consum propriu;
teste reflectat de creanțe aferente ciclului de exploatare;
este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror u-
tilizare este restricționată.

584. Activele circulante includ:

a) stocurile, exclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost
întocmită factură;
266
 b) creanțele aferente ciclului de exploatare și creanțele imobilizate;
c) investițiile pe termen scurt, casa, conturile la bănci, stocurile și elemen­
tele menționate la lit. b). .1

585, Stocurile se caracterizează prin faptul că:

^)unt deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a ac­
tivității; i
b) se află în curs de producție în vederea; cumpărării;
c) există d'oai sub forma de materii prime. *

586. In cadrul stocurilor se cuprind: j

a) mărfurile și materialele consumabile, exclusiv combustibilii;
materialele de natura obiectelor de inventar, materialele rezerva de stat
și de mobilizare, materiile prime etc.; 1i.
/coproducția în curs de execuție, bunurile confiscate, cele menționate la
lit. b) șialte elemente.

587. Materialele rezerva de stat și de mobilizare se caracterizează prin:

(gjjfac parte din proprietatea publică a statului;
b) se constituie în scopul de a interveni Operativ pentru protecția anima­
lelor;
(^)au în vedere atât materialele rezerva ele stat, cât și materialei? rezer­
va de mobilizare, ;
■1 »■
. . < t • . . :
588. Ambalajele aferente bunurilor cârd se constituie în rezerva de stat
și de mobilizare poartă denumirea de: ț

a) ambalaje refolosibile; Ș .
Z® ambalaje rezerva de stat și de mobilizare; . <
m) ambalaje care circulă pe principiul restituirii.

589. Alte stocuri se referă la:

a) bunuri confiscate; I >
/țî) muniții și furnituri pentru apărare națională, ordine publică și siguran­
ță națională;
exalte stocuri specifice altor instituții publice decât cele menționate la
lit. b).

590. Bunurile confiscate facparte din proprietatea:

a) publică sau privată a statului; I
b) publică' sau privată a unităților adminjstrativ-teritoriale;
 ^privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale.

591. Concordă cu prevederile legale afirmațiile care se referă la faptul

că: !
<7aj) bunurile intrate în instituție trebuie recepționate și înregistrate Ia lo­
curile oe depozitare; ‘ j:
, b) stocurile primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignație nu
se evidențiază distinct ca intrări în gestiune;
c) valoarea bunurilor menționați la lit b) se evidențiază cu ajutorul con­
turilor bilanțiere. ’

592. în 'situația unor decalaje între aprovizionarea și recepția stocuri­

lor care se dovedesc a fi in mod cert în proprietatea instituției, se procedează ast-
& . . r
a) bunurile sosite faiă factură șe înregistrează ca intrări în gestiune nu­
mai la locul de depozitare, nu și în contabilitate, pe baza recepției și a documen­
telor însoțitoare;
b) bunurile menționate la lit. i|) se înregistrează ca intrări în gestiune
atât la locul de depozitare, cât și în contabilitate;
rfty bunurile sosite și nerecepțiopate nu se înregistrează în contabilitate
datorita-hpsei recepției acestora, di se evidențiază doar ca intrări în gestiune la lo­
cul de depozitare pe baza documentelor însoțitoare.

593. Costul de producție al stocurilor cuprinde:

a) doar costul de achizițip al materiilor prime și al materialelor consu­
mabile;
b) numai cheltuielile de produepe direct atribuibile bunului;
elementele menționate la lit. a) și b), precum și cota cheltuielilor in­
directe 'de producție alocată în mod rațional ca fiind legată de fabricația aces­
tora.

• 594. în costul stocurilor nu se includ:

(10 pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producție înre­
gistrate peste limitele normal admise; j
b) cheltuielile de depozitare, inclusiv cele care sunt necesare în proce­
sul de producție, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricație;
(£) costurile de desfacere. î
i
595. Pentru determinarea costurilor stocurilor poate fi folosită:
a) metoda costului standard, în comerțul cu amănuntul;
b) metoda prețului cu amănuntul, în activitatea de producție;
 ((cpnctoda menționată la lit. a), în activitatea de producție, sau cea sti­
pulată la lit. b), în comerțul cu amănuntul.

596. Costurile standard potfi:

a) costuri post calculate sau costuri medii dintr-o perioadă anterioară;
b) doar costuri antecalculate; ‘
c) numai costuri medii dintr-o perioadă anterioară.

597. La stabilirea costurilor antecalculqte sau medii dintr-o perioadă an­

terioară se iau în considerare nivelurile normale:
a) doar ale materialelor și consumabilelor;
b) numai ale manoperei, eficienței și capacității de producție;
@)ale elementelor menționate la lit.a) și b).

598. Suni recunoscute în costul activului și se evidențiază distinct în con­

tabilitate diferențele de preț dintre: '
a) costul de înregistrare și cel standard;
b) costul de achiziție și costul de: producție;
, ^costul standard și costul de achiziție sau cel de producție, după caz.

599. Diferențele de preț dintre costul de înregistrare (standard) și cos­

tul de achiziție sau cel de producție se repartizează asupra:
a) valorii bunurilor intrate în patrimoniu;
bunurilor ieșite din gestiune;
(^stocurilor.

600. Soldurile conturilor de diferențe de preț se cumulează, la sfârșitul

perioadei, cu soldurile conturilor de stocuri, la preț de înregistrare, astfel în­
cât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la:
castul de înregistrare sau la costul de producție, după caz;
costul de achiziție sau la costul de producție, după caz;
costul standard sau la cel de achiziție.

601. Legat de metodele de evaluare a stocurilor la ieșirea din gestiune,

sunt adevărate informațiile:
a) metoda de evaluare aleasă nu trebuie aplicată cu consecvență pentru
elemente similare de natura stocurilor de la un exercițiu financiar Ia altul;
în situații excepționale, ordonatorii de credite pot decide să schimbe
metoda pentru un anumit element de stocuri;
c) entitatea publică nu trebuie să utilizeze aceleași metode de determi­
nare a costului pentru stocurile care au natură și utilizare similare;
269
 Qfj) folosirea unor metode diferite de calcul a costului poate fi justificata
pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită.
602. La ieșirea din gestiune sau la darea în consum, stocurile se eva­
luează și se înregistrează în contabilitatea instituției publice la valoarea de in­
trare, prin aplicarea metodei:
ta) primul intrat-primul ieșit (FIFO);
costului mediu ponderat (CMP);
c) inventarului intermitent sau permanent, după caz;
6fJ}ultimul intrat-primul ieșit (LIFO).
603. Dintre afirmațiile următoare, sunt adevărate cele care se referă la:
a) bunurile ieșite din gestiune se evaluează, potrivit metodei FIFO, la
costul de achiziție sau la costul de producție al ultimei intrări (lot);
■ b) pe măsura epuizării lotului, cantitățile ieșite din gestiune se evalu­
ează, potrivit metodei FIFO, la costul de achiziție sau la costul de producție al
lotului anterior;
c) metoda costului mediu ponderat (CMP) nu se utilizează pentru eva­
luarea stocurilor la ieșirea acestora din gestiune.
604. Concordă cu realitatea afirmațiile:
------ a) bunurile ieșite din gestiunea instituției publice se evaluează, potrivit
metodei LIFO, la costul de achiziție sau la costul de producție al primei intrări
(iot);
b) pe măsura epuizării lotului, cantitățile ieșite din gestiune se evaluea­
ză, conform metodei LIFO, la costul de achiziție sau la costul de producție al
lotului următor;
c) instituțiile publice folosesc numai metoda LIFO pentru evaluarea sto­
curilor la ieșirea acestora din gestiune sau la darea în consum.
605. Metoda costului mediu ponderat presupune ca:
^determinarea costului fiecărui element să se facă pe baza mediei pon­
derate ah osturilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a
costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei;
media să se stabilească numai periodic;
calcularea mediei să se facă după fiecare recepție sau periodic.
606. Diferențele constatate la inventarierea stocurilor se pot datora:
pierderilor normale constatate doar în timpul transportului;
unor cauze diferite;
pierderilor provenite din vina gestionarului și a altor cauze.
270
607. în cazul în care se constată diferențe în plus sau în minus'între sto­
culfaptic și soldid scriptic, gestionarul este obligat:
a) să accepte compensarea plusurilor cu ininusurile care se referă la'sor-K'^
timentele aceleiași valori materiale constatate în perioada verificată; -$
b) să recupereze eventualele pagube aduse unității; , ‘ ’
să dea Explicații scrise, la cererea comisiei de inventariere, asupra cau­
zelor acestor diferențe.
608. Diferențele constatate între valoarea de inventar și valoarea de in­
trare a stocurilor se caracterizează prin faptul că:
a) cele stabilite în plus se înregistrează în contabilitate;
“— b) cele determinate în minus denotă o depreciere a stocurilor inventa­
riate, rezultate din cauze ale căror efecte sunt ireversibile;
c) se efectuează ajustări pentru pierdere, de valoare, pe seama cheltuie­
lilor, pentru diferențele nefavorabile. j
609. Contabilitatea activelor circulante țnateriale trebuie să asigure:
(jȘj) evidența permanentă a existenței și mișcării acestor active;
(^controlul gestionării activelor de această natură;
c) reliefarea ajustărilor pentru deprecierea ireversibilă a stocurilor.
610. Instituțiile publice pot organiza contabilitatea analitică a stocuri­
lor pe baza metodei: .!
(|5) operativ-contabilă;
pe solduri;
cantitativ-valorică (pe fișe de cont analitic);
B global-valorică. . J
611. JWefodh operativ-contabilă se caracterizează prin aceea că:' .
@/se poate aplica pentru contabilitatea analitică a materiilor, prime, îna- •
terialeloRconsumabile, mărfurilor etc.; j . .
rovconstă în ținerea, la locul de depozitare, a evidenței cantitative a bu­
nurilor materiale pe categorii, cu ajutorul fișelor de magazie, iar în contabili­
tate, în realizarea evidenței valorice pe conturi! de materiale, desfașurâttț-.valo-
ric pe gestiuni; 1 . ■ ț
y) controlul exactității înregistrărilor din evidența gestiunilor (depozite­
lor) cu cele din contabilitate se asigură lunar, prin evaluarea stocurilor cantita­
tive transcrise din fișele de magazie în registrul stocurilor.
I
612. Elementele prin care se caracterizează metoda global-valoricăsitnt:
a) nu se poate utiliza pentru contabilitatea analitică a rechizitelor de bi­
rou, imprimatelor și a materialelor folosite la ambalare;
271
 constă în finețea evidenței numai global-valoric, atât la nivelul gesti­
unii, cât și în contabilitate; >«
c) mișcările de stocuri, potrivit acestei metode, se înregistrează, în fișa
de magazie, cantitativ pe fiecare fel cfe stocuri.

613. Evidența existenjei și mișcării stocurilor de materii prime se (ine

prin folosirea: <•
a) doar a inventarului penjianpnt;
b) numai a inventarului interițiitent;
^inventarului permanent sai(' a inventarului intermitent.
jț
614. Materiile prime rezultat? în urma sacrificării animalelor și păsă­
rilor (10000 lei) și produselefiuite reținute în unitate ca materii prime (5.000 lei)
se înregistrează: jj

& 301 u '

3.07 .
15.000
10.000
345 5.000
b) 1
301 15.000
361 , 10.000
345 . 5.000
c)
307 = 361 10.000
301 = % 15.000
307 10.000
345 5.000

615. Valoarea serviciilor aferente materiilor prime intrate în gestiune

din categoria celor aduse de la terți se evidențiază:
a)
301 = 351 .,1 1.000
© l

301 = 401 1.000

c) 1

351 = 301 1.000

616. Achiziționarea de materii prime din avansuri de trezorerie se conta­

bilizează: !

301 2.000
g 581 = 5311 . 2.000
b)
542 = 5311 2.(j00
301 = 542 2.Q00
§ c)
& 581 = 770 2.QOO
301 = 581 2.Q00

* 617. Taxele vamale (50.000 lei) aferente materiilor prime aproviziona-

te din import și stocurile de această natură primite cu titlu gratuit (500 lei) se

301 % 50.500
| - 446 500
779 : 50.Q00
b)
1 301 = % 50.500
4427 . 50.000
‘.y 779 500
c)
$ 301 % 50.500
ț 448 50.000
$
779 500

? 618. Materiile prime restituite la magazie ca nefolosite (400 lei), trans-

; ferate cu titlu gratuit unor instituții publice (2.250 lei) sau pierdute din cauza
1 calamităților (956 lei) se evidențiază:
a)
301 — 601 400
----- ___ 481 = 301 2.250
690 301 956
b)
601 301 400
65 § 301 2.250
691 = 301 956
c)
% = 301 3.606
351 400
658 2.250
690 956

619. Prestarea de servicii presupune existența unor importante canti­

tăți de:
273
 a) materii prime și mărfuri;
b) ambalaje și materii prime;
(^materiale consumabile.

620. Combustibilii scoși din evidență datorită acțiunii negative a fac­

torilor naturali (5.000 lei) și ca urmare a dării lor în consum (4.000 lei) se con­
tabilizează:
a)
6022 = 3022 9.000

% 3022 9.000
6022 4.000
690 5.000
C)
% 3022 9.000
690 4.000
6022 5.000
d)
3022 = 690 5.000
6022 = 3022 4.000

621. Materialele auxiliare aduse de la terți (10.000 lei) și cele primite

cu titlu gratuit (5.000 lei) de instituția publică se evidențiază:
a)
3021 =• % 15.000
351 10.000
6021 5.000
O
3021 = % 15.000
351 10.000
779 5.000
a)
3021 = % 15.000
351 10.000
772 5.000

J>22. Nu concordă cu explicația dată articolul contabil:

@ diferențe de preț în minus aferente materialelor consumabile achiziți­
onate de la furnizori:
308 = 401 14.000
b) diferențe de preț în minus aferente materiilor prime intrate în gesti­
une:
274
 ■,i
I
301 = 308 14.000
(^tiiferențe de preț în plus aferente materiilor prime ieșite din gestiune:
,308 601 14.000

623. In concordanță cil explicația dată este articolul contabil:

(țfpdiferențe de preț în minus aferente' materiilor prime achiziționate de
la furnizori: I
301 = 308 4.000
b) , materiale auxiliare primite de la instituțiile subordonate:
3022 = 481 4.000
c) piese de schimb primite cu titlu gratuit:
3024 = 6024 4.000

624. Diferențele de preț în minus aferente pieselor de schimb achiziți­

t
onate de la furnizori se înregistrează: i
a)
308 401 9.000
----- b) -
1
601 308 9.0b0
c)
308 301 9.000
!•

625. Achitarea prin virament bancar de către instituția publică finan­

țată integral de Ia buget a materiilor prime Achiziționate cu titlu oneros de la
terți pe bază de factură (10.000 lei) și a taxe i pe valoarea adăugată corespun-
zătoare se contabilizează:
.. i
a)
% 560 11.900
401 10.000
4426 1.900
LV i
PJ
403 5121 11.9,00
țl/ i
401 770 11.900
d)
401 561 11.9'00

626. Înregistrarea contabilă următoare semnifică:

601 = 301 5.000 ;
yaymaterii prime incluse pe cheltuieli în valoare de 5.000 lei pe baza bo-v-
nului denonsum; 1
 pierderi din deprecieri constatate la materii prime (5.000 lei); culturale care fac parte din patrimoniul cultural național mobil, sunt adevăra­
c) materii prime constatate.plus la inventar în valoare de (5.000 lei). te informațiile: .
a) acestea sunt active fixe;
627. Carburanții prociirați pe bază de bonuri valorice și consumarea a-
b) ele fac parte din categoria obiectelor de inventar aflate în magazie;
ceslora se contabilizează:
- c) nu sunt active fixe, dar nici active circulante.
a)
3022 = 5328, 3.450
6022 632. Contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” se carac­
3022 3.450
terizează prin:
3022 a) nu se detaliază pe conturi sintetice de gradul 17;
■ =t
5324 i 3.450
b) funcțiunea acestui cont diferă de cea a contului 302 „Materiale con­
6022 S5
3022 i 3.450
sumabile”, cu deosebirea că se debitează și prin creditul contului 5324 „Bonuri
c) j valorice pentru carburanți auto”;
3022 =
5325 i 3.450 î c) se creditează, prin debitul contului corespunzător de cheltuieli, la mo­
6022 . 3022 3.450 mentul dării în folosință a obiectelor de inventar.

628. Materialele consumabile rezultate din scoaterea din funcțiune a 633. înregistrarea pe cheltuieli a consumului materialelor de natura o-
activelor fixe achiziționate din alocații bugetare (1.950 lei) și piesele de schimb biecțelor de inventar se realizează Ia momentul:
obținute din dezmembrarea unor pctive'fixe (6.130 lei) se contabilizează: a) scoaterii lor din magazie; j
"7 b) dării acestora în folosință;
302 = 448- 1,950 c) scoaterii lor din folosință sau la momentul dării acestora în folosință,
3024 791 • 6.130 după caz.
b) i
% 791 8.080
634. Articolul contabil următor evidențiază:
302 ! 1.950
3031 = % 1.260
3024 | 6.130
___ 779 560
■' c)
= 345 700
302 709 j 1.950
— a) materiale de natura obiectelor deinventar intrate în depozit de la fur­
3024 448 1 6.130
nizori (1.260 lei) sau bunuri de această natură primite cu titlu gratuit (560 lei);
i
629. Materialele de natura obiectelor de inventar se caracterizează prin: b) active de natura celor menționate la lit a) primite cu titlu gratuit (700
’a) nu își păstrează, în general, forma fizică pe parcursul folosirii în mai lei) sau reținute din producție proprie (560 lei) pentru a fi folosite ca obiecte de
multe cicluri de exploatare; inventar;
b) sunt supuse amortizării; c) materiale de natura obiectelor de inventar constatate plus la inventar
■ c) se regăsesc în produsul finit ca materiile prime. (560 lei) sau produse finite reținute din producție proprie pentru a fi folosite ca
I
obiecte de inventar (7 00 lei).
630. Sunt asimilate materialelorde natura obiectelor de inventar unele
bunuri, precum: 635. Lenjeria de pat dată în folosință se evidențiază:
lenjeria de pat și accesoriile de pat; a)
b) benzile de magnetofon imprimate definitiv; 603 3032 2.110
@ echipamentul care se acordă elevilor și studenților.
• !
3032 = 3031 2.110
631. Legat de documentele aflate în fondurile bibliotecilor, care au sta­ c)
tut de bunuri culturale comune sau care au fost clasate în categoria bunurilor 603 3032 2.110
276’
277
 636. Activele de natura obiectelor de inventar constatate plus la inven
rariere în magazia instituției publice se contabilizează:
a)
3032 = 603 150
b)
3031 = 3032 150

3031 = 603 150

637. Prin următorul articol contabil se evidențiază:

% = 3032 1.665
. 3031 610
r " 603 1.055
a) materiale de natura obiectelor de inventar restituite la magazie (610
lei) și înregistrate pe cheltuieli în momentul dării lor în folosință (1.055 lei);
b) active de natura celor menționate la lit. a) date în folosință (610 lei)
și trecerea lor pe cheltuieli la data scoaterii din folosință (1.055 lei);
c) obiecte de inventar constatate plus la inventar (6.10 lei) și înregistrate
pe cheltuieli în momentul casării acestora (1.055 lei).

638. Articolul contabil următor evidențiază:

304 = % 7.500
689 1.500
779 6.000
a) materiale rezerva de stat (1.500 lei) și materiale rezerva de mobili­
zare (6.000 lei) constatate plus la inventariere sau primite cu titlu gratuit;
(S) stocuri de natura materialelor rezerva de stat și de mobilizare primite
cu titlu gratuit (6.000 lei) sau constatate plus la inventariere (1.500 lei);
c) bunuri de natura celor menționate la lit. b) intrate în patrimoniul ins­
tituției publice din transferuri tară plată (1.500 lei) și cu titlu gratuit (6.000 lei).

639. Prin articolul contabil care urmează se evidențiază:

304 = 779 3.000
a) doar unele bunuri din categoria materialelor rezerva de stat și de mo­
bilizare, la costul de achiziție de 3.000 lei, primite cu titlu gratuit;
b) intrări de bunuri în patrimoniu, prin transferuri fără plată (3.000 lei),
doar pentru reîntregirea stocurilor de materiale rezerva de stat și de mobilizare;
c) bunuri de natura celor menționate la lit. a) primite pentru împrospă­
tare și pentru a fi vândute (3.000 tei).

640. Materialele rezerva de stat și de mobilizare date cu împrumut

17.000 lei), scoase din gestiune în vederea împrospătam (10.000 lei) sau consta­
tate consumuri nelegale din custodie (1.000 lei) se înregistrează:
 % 304 18.000
267 7.000
411 10.006
461 1.000

% 304 18.000
411 7.000
689 10.006
461 1.000

% 304 18.000
411 7.000
689 10.000
690 1.000

—_ 641. Nu concordă cu explicația articolul\ contabil:

a) materiale rezerva de stat și de mobilizare acordate ca ajutoare uma­
nitare gratuite (1.000 lei):
69,1 - 304 1.00b
b) bunuri de natura celor menționate la lit. a) constatate lipsă la inven­
tar și aprobate ca perisabilități legale (1.000 lei):
690 = 304 1.000
c) activs de felul celor stipulate la lit. a) transferate fără plată (1.000 lei)
altor instituții publice: i V
481 - .304 1.000

642. în creditul cantului 304 „Materiale rezerva de stat și de mobiliza­

re ", prin debitul contului 689 „ Cheltuieli privind rezerva de stat și de mobili­
zare", se înregistrează: ■ "
a) active de această natură, evidențiate la costul standard, transferate fa-
răplatăr- :
(^/materiale rezerva de stat și de mobilizare, evidențiate Ia costul de a-
chiziție, reprezentând prelevări de probe aprobate legal;
c) bunuri de natura celor menționate la lit. b) scoase cu caracter defini­
tiv din gestiune și pierderile din calamități consțatate la astfel de stocuri'evalu­
ate la costul de producție. ■

643, Ambalajele rezerva de stat și de mobilizare se caracterizează prin:

a) se evidențiază cu ajutorul unui cont care nu se detaliază pe conturi sin­
tetice de gradul ZZ; !
 b) se pot primi de la furnizori numai pe bază de factură;
—c) nu se pot disponibiliza și nu șe pot da cia împrumut.
i ■ I- . -

644. Prin articolul contabil următor se reflectă:

% 305 7.000
381 2.000
41 r , 1.000
689. 4.000
(^ambalaje rezerva de slut și mobilizare disponibilizate (2.000 lei),
date cu împrumut (1.000 lei) și acordate în condițiile legii ca ajutoare materia­
le gratuite (4.000 lei); ; i'
b) bunuri de natura celor menționate la lit,. a) date cu împrumut (1.000
lei), constatate drept consumuri nelegaje din custodii (2.000 lei) sau lipsă la in­
ventar și aprobate ca perisabilități legale (4.000 lei);
c) active de genul celor inențiqnate la lit. a) disponibilizate (2.000 lei),
scoase din evidență în vederea împrospătării (1.000 lei) sau distruse de calami­
tăți (4.0OD lei).
& ♦
* ■ p t,
645,. Bunurile de natura ambalajelor rezerva de stat și de mobilizare
scoase cu caracter definitiv din gestiune (1.000 lei) și degradate care nu mai
pot fi utilizate (2.000 lei) se înregistrează:
z) : . . j

691 305 3.000

. 689 305 3.000

c)
% 305 1 3.000
689 i 1.000
690 i 2.000

646. în contul 307 „Materiale date în prelucrare în instituție’’ se înre­

gistrează:
>' a) materiile prime, materialele consumabile, produsele și mărfurile pre­
date în instituție în scopul prelucrării;
b) o parte din stocurile menționate la lit. ă), precum și ambalajele date
în instituție pentru prelucrare; (
{cjyanimalele tinere și la îngrășat date pentru sacrificare și prelucrare în
instituție.

647. Animalele tinere și la îngrășat predate pentru sacrificare și pre­

lucrare în instituție, precum și bunurile rezultate în urma sacrificării se eviden­
țiază:
280
i
 a)
307 361 31.4Q0
345 = 307 31.4Q0
^7)
307 = 361 31.4Q0
301 307 31.4Ș0
O)
% 361 31.400
307 21.400
302 10.000

648. Materialele neconsumate în procesul de prelucrare în instituție și

restituite la magazie (5.000 lei), precum și pierderile din calamități constatate
la materialele date în prelucrare în instituție (1.000 lei) se înregistrează:
: a) '• ?
% 307 1.500
301 5Q0
690 i.oqo
b)
% 307 1.500
302 5Q0
658 î.oqo
c)
% 307 1.500
301 500
(302)
690 1.000

649. Contul 309 „Alte stocuri" este utilizat pentru a evidenția existența
și mișcarea:
a) stocurilor de muniții și furnituri doar pentru apărare națională;
(75) altor stocuri specifice unor instituții publice;
(mitocurilor de muniții și furnituri pentru ordine publică și siguranță na­
țională.

650. Prin articolul contabil următor se evidențiază:

% 3.100
779 600
791 2.500
a) alte stocuri specifice unor instituții publice restituite la magazie ca
nefolosite și rezultate din. dezmembrarea unor active;
281
 b) bunuri de natura altor stocuri primite cu titlu gratuit șl constatate plus î 656. Stocul de produse în curs de execuție stabilit pe bază de inventar
Ia inventar; S la finele lunii curente (5.000 lei) și scăderea din gestiune a valorii acestora Ia în-,
c) alte stocuri specifice unor instituții publice constatate plus ia inven­ ț ceputul lunii următoare se evidențiază: v
tar și care nu mai pot fi folosite.
331 = 709 5.00'0
651. Articolul contabil următor înregistrează: 711 = 331 5.00Q
609 = 309 1.000 b) i
bunuri de natura altor stocuri incluse în cheltuieli la momentul consu­ 331 = 709 5.000
mului; 709 = 331 5.000
active de natura celor menționate la lit. a) constatate lipsă la inven­ 121 = 709 5.000
tar;
opaițe stocuri specifice unor instituții publice degradate și care nu mai 5.00b
331 = 345.
pot fi folosite. 345 = 331 5.000
331 = 709 5.0001 ■
651. Din categoria altor stocuri specifice unor instituții publicefac parte:
a) carioci, jucării, cretă și combustibili; 657. Prin articolul contabil următor se refiectă:'
"—\ b) cataloage, legitimații de student, foi de observații și materiale auxilia­ 709 = % 10.000
re; _____ - 33I 6.000
c) bilete de intrare în muzee, tuș pentru prelevarea amprentelor și furni­ 332 4.000
turi pentru apărare națională. ¥ a) valoarea produselor îh curs de execuție și a lucrărilor și serviciilor în
... curs de execuție la sfârșitul lunii;
653. Producția care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare prevă­ b) scăderea din gestiune, la începutul periqadei, a valorii stridiilor neter-
zute în procesul tehnologic este cunoscută sub denumirea de: minate; ' ,
(^producție neterminată; c) lucrările, serviciile și studiile în curs de execuție stabilite pe bază'de
b) produse finite; inventar la fineLe lunii. i .
(Q producție în curs de execuție. * -■ sI
658. Categoria „produse" cuprinde:
654. Organizarea contabilității sintetice a produselor în curs de execu­
.____ a) semifabricatele și produsele nesupuse probelor și recdpției tehnice;
ție are la bază metoda:
b) produsele finite și cele necompletate în întregime;
a) inventarului intermitent;
c) produsele reziduale și ambalajele folosite pentru protecția produselor
b) inventarului permanent sau intermitent, după caz;
finite.
c) FIFO.

655. Lucrările și serviciile în curs de execuție se caracterizează prinfap­ ------ 659. în condițiile utilizării inventarului intermitent, CU ajutorul contu­
tul că: lui 341 „Semifabricate" se înregistrează: ț .

a) cheltuielile generate de efectuarea acestor operațiuni pentru terți se
consemnează de către contabilitatea financiară într-un cont distinct;
(Jb) Ia baza determinării costului lucrărilor și serviciilor în curs de execu­
ție stau datele din contabilitatea de gestiune;
c) reflectarea acestora în contabilitate prezintă particularități față de în­
registrarea produselor în curs de execuție.
a) semifabricatele obținute din activitatea proprie sau cele constatate
., plusuri la inventar;
b) bunurile de natura celor menționate la lit. a) primite cu titlu gratuit
sau aduse de la terți;
c) actiyelci de acest gen reținute din producție proprie pentru a fi can-
’ sumate ca materii prime.
 660. Semifabricatele reținute din produc[ie proprie pentru a fi consu­
mate ca materii prime și ca materfale consumabile, precum șl cele transferate
cu titlu gratuit altor instituții publice se contabilizează:
a) ‘ ?
% 341 10.000
301 7.000
309 2.000
658 1 1.000

% 341 10.000
301 1 7.000
302 2.000
1
691 1.000

% 341 1 10.000
301 i 7.000
309 1 2.000
481 1.000

661. Bunurile de natura semifabricatelor pierdute datorită calamități­

lor (2.000 lei), vândute (4.000 lei) sau constatate lipsă la inventar (1.000 lei) se
înregistrează: 1
a)
% 341 7.000
609 2.000
------- 709 I 5.000
b)
% 341 i 7.000
690 2.000
711 I 5.000
c)
% 341 7.000
609 2.000
690 1 4.000
709 1 1.000

662. în debilul contului 345 „Produse finite” se înregistrează valoarea

la cost de producție a produselor finite obținute de unitate, în cdndițiile:
inventarului permanent;
□) metodei costurilor standard;
c) inventarului intermitent și a celui permanent.
284
 663. Soldul contului 345 „Produse finite" reprezintă valoarea produ­
selor finite existente în stoc evaluate la:
a) cost de producție sau la cost de achiziție;
b) preț prestabilit sau la cost de achiziție;
jtȘ^cost de producție sau la preț prestabilit.

664. Activele de natura produselor finite distruse din cauza calamități-

lor se evidențiază: L
‘ a)
709 345 1.000
___ b)
691 345 1.000
i c) ».

658 345 1.000

665. Nu concordă cu explicația dată articolul contabil:

(al produse finite degradate care nu se impută:
658 = 345 1.000
,J bunuri de natura celor menționate la lit. a) distruse din cauza calami­
tăților:
691 = 345 1.000

666. Legat de produsele reziduale, sunt adevărate informațiile:

a) acestea se prezintă sub forma rebuturilor, materialelor recuperabile
sau a bunurilor confiscate;
------b) rebuturile potfi constatate numai în interiorul entității publice;
c) metoda de organizare a contabilității sintetice a produselor reziduale
este cea a inventarului intermitent.

667. Operațiile contabile privind produsele reziduale intrate în pațri-

moniu/ieșite din gestiune sunt:
a) identice cu cele prezentate în legătură cu produsele finite;
oarecum asemănătoare cu cele referitoare la produsele finite;
c) înregistrate în debitul contului 346 „Produse reziduale.”

668. Concordă cu explicația dală articolele contabile:

a) produse reziduale predate spre vânzare magazinelor proprii de desfa­
cerea___
346 = 709 1.000
285
 371 = 346 1.000 „ _ 348 = 709 10.000 j
b) materiale nerecuperabile transferate cu titlu gratuit la alte instituții pu­ fia) diferențe de preț în plus aferente produselor finite intrate în patrimoniu;
blice: b) diferente de preț în minus aferente produselor finite ieșite din gesti­
346 = 711 1.000 une numai prin vânzare;
658 = 346 1.000 c) repartizarea diferențelor de preț în plu!s asupra produselor finite ieși­
c) deșeuri distruse din cauza calamităților: te din gestiune prin vânzare. i
346 = 709 1.000
690 = 346 1.000 Artic6h.il contabil următor evidențiază:
348 = 709 1.000 '
669. Evaluarea și înregistrarea în contabilitate a produselor se poate (ffii diferențe de preț în minus aferente produselor finite ieșite din gesti­
face: une prin vânzare;
a) numai la costul de producție; indiferențe de preț în plus aferente produselor finite obținute;
b) la costul de achiziție sau la costul de producție, după caz; c) repartizarea diferențelor de preț menționate Ia lit. b) asupra produse­
^cj)și la prețurile prestabilite. lor finite ieșite din gestiune prin vânzare.
j
-p. t . .3,. . . '
670. Prețurile standard, utilizate pentru înregistrarea în contabilitate a 675. Repartizarea diferențelor de preț îh plus asupra produselorfinite ie­
i
produselor finite și a semifabricatelor intrate în gestiune, potfi: șite din gestiune prin vânzare se evidențiază:
a) numai egale cu costul de producția al acestora; a)
-__ _ b) egale, mai mari sau mai mici decât costul de achiziție; 348 = 709 1.000
c) doar mai mari decât costul de producția al acestora. b)
709 % 1.000 .
671. în situația organizării contabilității sintetice a produselor finite e- 345 900
valuate la prețurile standard, după metoda inventarului intermitent, se au în ve­ 348 100 i
dere: c)
a) intrarea în gestiune a produselor finite; 709 = 345 1.000
------ b) evidențierea, la sfârșitul perioadei, a diferențelor de preț dintre costul
de producție și prețul prestabilit;. 676. Aspectele care se au în vedere în cazul organizării contabilității,
c) livrarea produselor finite pe bază de factură la preț de vânzare nego­ produselorfinite după metoda inventarului permanent sunt:
ciat și ieșirea din gestiune, la prețul standard, a produselor finite vândute pe ba­ a) în cursul exercițiului financiar nu se înregistrează curent intrarea în
za documentelor justificative. gestiune, la preț prestabilit, a produselor finite obținute;
b) nu se reflectă în contabilitate, în cursul- exercițiului financiar, diferen­
672. Diferențele de preț în plus între costul efectiv al produselorfinite ob­ țele de preț în plus sau în minus aferente produselor finite intrate în gestiune
ținute (9.500 lei) și prețul standard (9.000 lei)se evidențiază kt sfârșitul perioa- din producție proprie;
dei: g) se contabilizează, în cursul exercițiului financiar, ieșirile de produse fi­
a)
348 500 nite din gestiune; i .
345 =
b) se evidențiază vânzarea produselor finite pe bază de factură..
709 348 500
0 677. Potfi incluse direct în cheltuieli, pe măsura cumpărării acestora:
348 ■= 709 500 țfa^echlâtele de birou și imprimatele;
( bl)alte materiale consumabile pe care instituția publică consideră că nu
673. Prin articolul contabil următor se înregistrează: este cazul să le stocheze;

286
 c) formularele cu regim special.
t i I
678. înregistrarea contabilă următoare semnifică:
% 408: 476
s_____ 609 400
'' 4428. 76
a) includerea direct în cheltuieli a rechizitelor, imprimatelor, materiale­
lor pchtru birou și a altor materiale cumpărate de la furnizori pe bază de factura;
.. b) cumpărarea de materiale consumabile;
c) includerea direct pe cheltuieli a materialelor consumabile aproviziona­
te de la furnizori fără să fie însoțite de aviz de expediție, ,

679. Este în concordanță',cu explicația dată articolul contabil:

a) valoarea materialelor denaturai obiectelor de inventar incluse pe cheltu­
ieli, constatate lipsă la inventar sau distruse de calamități:
v 603 = 303 380 ,
^bpTVA aferentă lipsurilor de imateriale de natura obiectelor de inventar
peste normele,legale neimputabite:
.635 = 4427 380
//(^furaje constatate plus la inventar:
3026 = 602,6 > 380

680. Articolul contabil următor semnifică:

418 % 1.190
701 1.000
4428 ; 190
a) vânzarea de produse finite pe bază de factură fiscală ce se va încasa
ulterior; ,
b) vânzarea de produse finite pe bază de factură fiscală ce se încasează
în numerar la data livrării;
^vânzarea de produse finite pentru care nu s-a întocmit factură fiscală.

681. Bunurile confiscate sau intrate potrivit legii în proprietatea priva­

tă a statuluțse evidențiază:
numai de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene;
b) doar de direcția generală a finanțelor Municipiului București;
de administrațiile finanțelor publice ale sectoarelor Municipiului
București. '

682. Organele financiare ale unităților administrativ-teritoriale eviden­

țiază bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea: ,
288
 a) privată a statului;
«------- b) publică a unităților administrativ-teritoriale;
c) privată a statului sau a unităților adnjinistrativ-teritoriale, după caz.

683. Activele de natura bunurilor confiscate lăsate în custodie sau în con­

signație la terți se contabilizează:
a)
359 = 347 5.00p
102 349 4.0Qp

359 = % 9.000
347 4.00'0
349 ■ 5.000

102 % 9.00,0
347 4.000
349 5.000

684. Concordă cu explicația dată articolele contabile:

a) bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a sta-
tului:
347 % 9.00,0
102 5.000
104 4.000
b) active de natura celor menționate la lit. a) lăsate în custodie sau în
consignație la terți:
359 % 9.000
347 5.000
349 4.000
c) bunuri scăzute din evidență din categoria celor confiscate sau intrate,
potrivit legii, în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale:
104 % 9.000
347 5.000
349 4.000

685. Activele circulante de natura animalelor și păsărilor includ:

a) efectivele de animale care sunt considerate mijloace fixe;
firi animalele tinere de orice fel în vederea creșterii și folosirii lor pentru
muncă;!'
(cjjcoloniile de albine.

289
 686. Referitor la animale și la păsări, sunt adevărate informațiile:
a) sporul în greutate vie obținut nu se contabilizează;
_____ ,b) cheltuielile de întreținere și furajare a animalelor și păsărilor se înregîs- i
trează în debitul contului 361 „Animale și păsări”;
c) evidența cantitativă a acestora se ține în capete pentru animalele și
păsările care se cântăresc.

687. Animalele și păsările provenite din alte surse se refera ta cele:

a) aduse de la terți sau achiziționate de Ia furnizori;
b) obținute din producție proprie sau cumpărate din avansuri de trezo­
rerie;
primite cu titlu gratuit, de Ia instituția publică superioară ori de la sub­
unități, constatate plus la inventar, aduse de la terți, obținute din producție pro­
prie sau care se cântăresc.

688. Prin articolul contabil următor se evidențiază:

361 = 709 10.000
sporul în greutate vie obținut numai de la animalele tinere;
Splusurile de inventar constatate la animalele și păsările obținute din
producție proprie;
animalele și păsările obținute din producție proprie.

689. Plusurile constatate la inventarierea animalelor și păsărilor se în-

361 719 1.000

361 709 1.000

361 606 1.000

690. Concordă cir explicația dată articolul contabil:

a) taxe vamale aferente achiziției de animale și păsări din import:
361 = 4427 19.000
b) animale și păsări, din categoria celor achiziționate, constatate plusuri
la inventar;
361 = 709 19.000
valoarea produșilor nou născuți;
361 = 719 19.000

691. Articolul contabil următor reflectă:

290
 % 361 10.000
690 1.000 r
... ..
709 ___ I
_ 9.000
a) pierderi din calamități constatate Ia animalele obținute din producție
proprie și animale trecute la active fixe din categoria celor cumpărate;
b) pierderi din calamități înregistrate la animalele achiziționate și anima­
le transferate cu titlu gratuit; j
c) păsări constatate lipsă Ia inventar și animale transferate cu titlu gratuit.
* . i.
692. Utilizarea de către instituția publică a metodei inventarului inter­
mitent în contabilizarea achiziționărilor de animale și păsări de la terți, în va­
loare de 11.900 lei (inclusiv TVA), conduce la întocmirea articolului contabil:
a)
% 401 11.900
361 10.000
4426'. 1.900
b)
361 ~ 462 ■ 11.900
c)
% 5121 11.900
361 10.000
$ 44261 1.900

% 401 11.900
606 10.000
4426 1.900

693. Sporul în greutate obținut de către instituție de la animalele achi-

ziționate de la terți se înregistrează: j
1
a)
361 606 4.000 ;
O +
1 -i
r— 361 ■ = 709 4.000
cj
361 = 401 4.000
d)
% 709 44)00
361 3.361
4426 639 ;

694. Legat de mărfuri, sunt adevărate informațiile:

 a) reprezintă bunuri pe care unitatea le cumpără în vederea încorporării t
în produsele finite; , $
b) materiile prime și alte stocuri trecute în magazinele proprii de desfa- |
cere pentru a fi vândute nu sunt asimilate mărfurilor;
desfacerea mărfurilor are loc printr-o rețea comercială adecvată care
poate aparține și entităților care au ca obiect alte activități decât vânzarea mărfii-
rilor. 1 '

a) numai cu sosirea facturii și ctț recepționarea mărfurilor;

Jobcu primirea facturii de la furnizor;
c) doar cu sosirea mărfurilor faf| factură.

696. Sosirea facturii și reqepțioijarea mărfurilor este urmată de. achita­

rea:
a) imediată a contravalorii acestpra numai în numerar;
’b) la scadență a contravalorii mărfurilor doar prin intermediul băncilor;
(^imediată a contravalorii stocurilor respective (în numerar) sau la o a-
numitățscadență (în numerar sau prin trezoreria statului).
. ' P
697. Mărfurile achiziționate cu țitlu oneros se evaluează, la intrarea în
imitate, la: ; ! •■
jaȚbostul de achiziție; '■ .
'bjcostul de producție sau la costul de achiziție, după caz;
c) prețul cu ridicata sau costul de achiziție, după caz.

698. Dacă la costul de achiziție al mărfurilor se adaugă marja comer­

ciantului, atunci se obține:
a) prețul cu amănuntul;
/B) prețul cu ridicata;
^5) prețul cu amănuntul sau prețul de înregistrare. !

699. Prețul cu amănuntul al mărfurilor se obține dacă la costul de achi­

ziție al mărfurilor se adaugă:
a) valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune;
b) taxa pe valoarea adăugată neexigibilă;
elementele menționate la lit. a) și b).

700. Din punct de vedere contabil, momentul vânzării mărfurilor este

considerat cel al:
292
!
 $a) facturării mărfurilor;
încasării contravalorii mărfurilor, dacă acesta din urmă coincide cu
facturarea;
c) facturării mărfurilor sau încasării contravalorii mărfurilor, dacă aces­
ta din urmă nu coincide cu facturarea. s

701. Prețul de vânzare al mărfurilor se compune din costul de achiziție

al mărfurilor și:
a) taxa pe valoarea adăugată neexigibilă;
.——b) preșul cu ridicata;
c) marja comerciantului și taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.

■ 702. Marja comerciantului are menirea să acopere:

a) cheltuielile de producție;
(^cheltuielile de circulație și să asigure obținerea profitului;
c) costul de achiziție.

703. Nivelul marjei comerciantului se diferențiază în funcție:

a) doar de natura mărfurilor desfăcute;
b) numai de profilul unității de comerț (cu ridicata sau cu amănuntul);
*€) de natura mărfurilor desfăcute și de profilul unității de comerț.

704. Prin articolul contabil următor se evidențiază:

% 4.000
357 2.000
607 1.600
779 400
a) mărfuri aduse de la terți (2.000 lei), constatate în plus la inventar
(1.600 lei) sau obținute din producție proprie (400 lei);
b) stocuri de natura mărfurilor trimise în custodie la terți (2.000 lei),
constatate plus la inventar (1.600 lei) sau primite cu titlu gratuit (400 lei);
c) valoarea la preț de înregistrare (4.000 lei) a mărfurilor intrate în pa­
trimoniu prin achiziționare și pe alte căi.

705. Articolul contabil următor reflectă:

% = 371 1.200
607 1.000
378 200
4a)/mărfuri constatate lipsă sau depreciate în depozitele unității ce se
încadrează în normele legale (1.000 lei) și adaosul comercial aferent (200 lei);
b) lipsuri de mărfuri constatate în depozitele unității peste normele le-
293
gale care nu. se impută (200 lei) și adaosul comercial aferent mărfurilor ieșite
din gestiune pe această cale (1.000 lei);
c) mărfuri transferate cu titlu gratuit unei instituții publice (1.000 lei) și
adaosul comercial aferent (200 lei).

706. Mărfurile ies din gestiunea instituției publice:

a) numai prin vânzare;
b) doar prin trimitere în custodie la terți, transfer cu titlu gratuit, din cau­
za calamităților sau prin primire cu titlu gratuit;
c) prin căile menționate la lit. a) și b).

707. Sunt în concordanță cu explicația dată articolele contabile:

scoaterea din evidență a mărfurilor constatate lipsă sau depreciate în
depoziția costul de achiziție de 2.000 lei:
607 = 371 2.000
b) adaosul comercial și taxa pe valoarea adăugată neexigibilă aferente
mărfurilor ieșite din gestiune:
% = 371 856
378 400
~ 4426 456
țg) taxa pe valoarea adăugată aferentă lipsurilor de mărfuri peste norme­
le legale neimputabile:
635 = 4427 190

708. Achiziționarea mărfurilor de către instituția publică în sumă de

3.570 lei (inclusiv TVA), pentru care nu s-a primit factura de la furnizor, se evi-
dențiază:
a)
% = 401 3.570
371 3.000
4426 570
b)
% = 404 3.570
371 3.000
4428 570
c)
% = 408 3.570
371 3.000
4426 570
Q
% = 408 3.570
\ 371 3.000
4428 570
.294
 709. Concordă cu explicația dată articolul contabil:
^Qjrețu! de înregistrare al materiilor prime trecute în magazinul de des­
facere al instituției publice, adaosul comercial fci taxa pe valoarea adăugată in­
cluse în prețul cu amănuntul:
371 % 6.188
301 4.000
378 1.200
4428 988 ț-
b) diferențele de preț aferente mărfurilor achiziționate de la furnizori și
din avansuri de trezorerie: i
% 6.188
401 4.000
542 1.200
378 988
c) valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor ieșite din gestiune prin
vânzare (4.000 lei), adaosul comercial și taxa pe valoarea adăugată aferente măr-;
furilor vândute: i'
% . = 371 6.188
607 4.000
378 1.200
4427 988

710. Prdcticarea metodei inventarului intermitent în contabilizarea

mărfurilor se caracterizează prin:
a) entitățile utilizează, în cursul petioadei, contul 371 „Mărfuri” pentru
evidențierea intrărilor și ieșirilor de mărfuri în și din gestiune;
b) permite stabilirea și cunoașterea în orice moment a stocurilor scrip­
tice, atât cantitativ, cât și valoric; 1
c) contul !607 „Cheltuieli privind mărfurile” se creditează, în cursul peri­
oadei de gestiune, prin debitul contului 371 „Mărfuri”. ■
t .... - . .

711. Constatarea la finele lunii curente a existenței unui stoc de măr­

furi (1.520 lei) fi preluarea în exploatare la începutul lunii următoare a ăces-
tui stoc se contabilizează:
a)
371/ = 607 1.520
607.: = 401 1.520
b)
371 = 607 1.520
607 = 378 1.520
M5
 !
t
c)
607 = 371 1.520
371 = 401 1.520
I

712. Pentru ca soldul contului de cheltuieli privind mărfurile să re­

flecte, în condițiile inventarului intermitent, costul de achiziție efectiv al mărfu­
rilor ieșite din entitate-(9.000 lei), se stabilesc corespondențe contabile de genul:

607 =# 401 IO.QjDO

371 se
607 1.000
b)
371 •= 401 . 10.000
607 = 371 9.(100
c)
371 =8 % 9.030
401 9.Q00
378 ‘90
607 371 9.000

713. Costul de achiziție al mărfurilor date în custodie la terți se eviden­

țiază, în cazul practicării inventarului intermitent, prin articolul contabil:
a)
357 = 371 1.Q00

607 ’= 357 L000

357 = 607 1'000

I

714. Intrarea mărfurilor în gestiune la costul de achiziție de 4.000 lei,

darea în custodie la terți a 10% din aceste bunuri și constatarea existenței ți­
nui stoc de 600 lei se înregistrează: 1

607 . =401 4.000

1
I

357 = 607 ,400

371 = 607 ,600

© 371 ’ = 401 4,000

357 —371 400
607 = 371 3,000
296
 607 = 401 4.000
371 = 607 600

715. Bunurile care au rolul să asigure protecția materiilor prime și a

altor stocuri pe timpul transportului și depozitării acestora poartă denumirea de:
a) materiale pentru ambalat;
___b) ambalaje sau materiale pentru ambalat, după caz;
c) ambalaje de circulație. ,

716. în raport de natura materialului din care sunt confecționate, amba­

lajele pot fi din:
a) lemn și nerecuperabile;
„___ b) metale și refolosibile;
c) fire sintetice și recuperabile.

717*. Din punct de vedere al modului de facturare și de decontare, am­

balajele se caracterizează prin:
a) se împart în trei categorii;
b) cele facturate distinct de prețul bunurilor vândute circulă prin restitu­
ire către furnizorii care le-au livrat împreuna cu mărfurile etc., incluzându-se
în categoria ambalajelor nerecuperabile;
plinele nu se decontează distinct furnizorilor, fiind incluse în prețul măr­
furilor.

718. Ambalajele de transport se caracterizează prin faptul că:

(j^se numesc și ambalaje de circulație;
b) se împart în trei categorii;
^jjfcirculă după principiul vânzării-cumpărării și pe principiul restituirii.

719. In condițiile aplicării inventarului permanent în contabilizarea am­

balajelor refolosibile în sistem de vânzare-cumpărare, contul 381 „Ambalaje "
evidențiază valoarea stocurilor:
(O inițiale și a celor finale;
mi intrate sau constatate lipsă la inventar;
ieșite sau primite cu titlu gratuit.

720. Achiziționările de ambalaje de la furnizori sau din avansuri de tre­

zorerie se înregistrează în debitul contului 381 „Ambalaje" în condițiile apli­
cării:
a) inventarului intermitent;
297
 b) metodei FIFO;
c) inventarului permanent sau intermitent, după caz.

721. Creditarea contului 381 „Ambalaje " este determinată:

a) numai de vânzarea ambalaj elor;
p) de predarea acestora către terți pentru prelucrare sau în custodie etc.;
$)de ieșirea din gestiunea furnizorului a ambalajelor neprimite de la cum-
pârătorulsău de bunuri.

722, Ambalajele achiziționate de la furnizori (4.000 lei) și cheltuielile

de transport efectuate de terți pentru suma de 500 lei se evidențiază:
a)
381 = 401 4.500

% = 401 4.500
381 4.000
608 500
c)
% = 401 4.500
409 4.000
381 500

723. Prin articolul contabil următor se evidențiază ambalajele:

381 = % 8.000
779 2.000
358 5.000
608 1.000
a) primite cu titlu gratuit, predate terților pentru prelucrare sau distruse
de calamități;
b) aduse de la terți, constatate plus la inventar sau transferate altor insti­
tuții publice;
c) goale care circulă după principiul vânzării-cumpărării intrate în gesti­
une, aduse de la terți sau constatate plus la inventar.

724. Recepționarea ambalajelor facturate de furnizor, pentru suma de

150 lei, dar care trebuie restituite vânzătorului (furnizorului) se înregistrează:
a)
381 = 401 150
3
409 = 401 150
c)
401 = 409 150
,29fl
 ■ I . • ■

725. Restituirea ambalajelor, în valoare de 90 lei, către furnizo,ruinare

a expediat materii prime șt reținerea de către cumpărătorul de materif-prime a
unor ambalaje consemnate în facturile anterioare (60 Iei) se contabilizează-
a) h . !„ ’’
401 ‘.=. 409 90
3811 401 60
b)
409 = 401 90 T'
38J — 409 60
c)
381 = 401 90
409 = 401 60
r

726. Slinurile de natura ambalajelor transferate cu titlu gratuit (1,000 '

lei) sau distruse din cauza, calamităților (3.00p lei) se evidențiază:
i
a)
%, = 381 4.000 I
481 1.000
658 3.000
b)
%, ■= 381 4.000
690 1.000
658 3.000
•c)
%i = 381 4.000
608 1.000
690 3.000

727. Concordă cu explicația dată articolul contabil:

a) descărcarea gestiunii pentru ambalajele livrate odată cu produsele fi­
nite din categoria celor achiziționate:
7,000
5.000
2.000 , . :
b) ambalaje nerefolosibile, din categoria celor achiziționate, scoase din
gestiune: f
709 = 381 7.000
c) consemnarea la vânzare, de către furnizor, a unor ambalaje care tre­
buie primite de Ia client:
419 « 411 7.000
 728. Articolele contabile următoare reflectă;
608 = 401 8.0Q0
___---- 381 = 608 2.00,0
a) intrarea în gestiune de ambalaje în valoare de 8.000 lei și descărca­
rea gestiunii pentru ambalajele livrate; 1
' b) achiziționarea de ambalaje în condițiile inventarului permanent și cons-
ntarcă, Ia sfârșitul anului, de ambalaje nevândute;
c) cumpărarea de ambalaje (8,000 lei) în condițiile inventarului' intermi­
tent și descărcarea gestiunii pentru.ambalajele livrate.

729. Valorificarea directă de către terți a mărfurilor aflate în pistodia

lor și scoaterea acestor bunuri din gestiunea instituției publice se evidențiază:
a)
411 = % 1.^47
707 1400
4428 347
607 = 371 1.000

iz. 411 = %
707
,j
1.547
I4OO
4427 247
607 = 357 1.000
4
411 = % 1.547
707 1.300
4427 247
607 = 371 1.000
I
730. Ambalajele care circulă pe principiul restituirii în valoare de 50
lei, înapoiatefurnizorului de mărfuri cu o bonificație de 10% [50 lei — bonifica­
ția de 10% cedată acestuia (50 lei x 10% = 5 lei)], se contabilizează de către
client:
. ( a 401 = 409 45
\
608 = 409 5
b)
401 = 409 ■50
c)
401 = % 50
409 45
608 ; 5
300
 731. Cumpărările de. materiale de folosință îndelungată (catalizatori,
benzi transportoare, cabluri pentru mașini de extracție etc.) care nu fac obiec­
tul unei depozitări intermediare se evidențiată:

& %
471
= 401 252
800
4426 152
b) 1
% = 408 252
471 800
4426 152
c)
% = 401 952
471 8oo
4428 152

732. Valoarea ambalajelor nerestituite furnizorilor de către instituția

publică, în situația în care acestea circulă pe principiul restituirii, reținute de
către cumpărător, se înregistrează:

381 « 409 1.600

i b)
401 ;a= 409 1.600
c)
608 « 381 1.600

733. Ambalajele care circulă pe principiul restituirii șl care nu s-au

înapoiat furnizorilor datorită deteriorării lor totale, reprezintă pentru institu­
ția publică:
a) o cheltuială financiară;
b) un venit financiar;
cheltuială extraordinară;
cheltuială operațională.

734. Nu este in concordanță cu explicația dată articolul contabil:

a) valoarea ambalajelor care circulă în regim de restituire, primite de la
clienți:
419 = 411 1.500
/Zb)) valoarea ambalajelor care circulă în regim de restituire, facturate cli-
enților:
419 411 1.500
301
 c) sume încasate în contul de disponibil reprezentând avansuri primite
de instituția publică finanțată integral din venituri proprii de la clienți pentru
serviciile ce urmează să Ie presteze acestora:
560 = 419 1.500

735. Valoarea ambalajelor nerestituite furnizorilor, de către clienți, în

situația în care aceste bunuri circulă pe principiul restituirii se evidențiază:
a)
419 = 708 2.500
& 381 = 409 2.500
c)
608 = 409 2.500
d)
419 = 411 2.500

736. Articolul contabil următor evidențiază:

% = 4091 476
401 400
608 76
a) valoarea avansurilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor
□e natura stocurilor;
b) valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire predate furni­
zorului;.
^valoarea ambalajelor care circulă în regim de restituire înapoiate fur­
nizorilor, precum și evidențierea degradărilor de ambalaje (bonificațiilor acorda­
te. de către client, furnizorului în vederea acoperirii cheltuielilor cu recondiționa-
rea acestor active), la o unitate neplătitoare de TVA;
d) valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite
furnizorilor.

737. Bunurile instituției publice care se găsesc temporar în gestiunea

altor unități pentru anumite scopuri se caracterizează prin:
a) nu aparțin patrimoniului propriu al entității publice;
' — b) poartă denumirea de stocuri în curs de execuție;
c) se află la terți doar pentru depozitare temporară.

738. Conturile din grupa 35 „STOCURI AFLATE LA TERȚI" asigură e~

vidența existenței și mișcării:
~ a) materiilor prime și a obiectelor de inventar primite de la terți pentru
repararea lor de către instituția publică;
302
 b) produselor finite predate terților pentru depozitare și a materiilor pri­
me aparținând terților primite de instituția publică pentru prelucrare;
c) bunurilor confiscate sau intrate în proprietatea publică a statului; '
| ■ L
I . .. . .
739. Predarea Ta ierți a furajelor pentru recondiționare (4.000 lei) și
aducerea aceluiași sortiment de furaje de la recondiționare, îmbunătății din
punct de vedere calitativ (4.100 lei), se contabilizează: ..
a)
351 = 302 4.000
302 = % 4.100
351 4.000
401 100

351 1= 3026 4.000

3026 i — 401 4.100

351 = 3026 4.000

3026 = 351 4.100
i i
. Prin următorul articol contabil se înregistrează:
% ■= 401 3.570
351 3.000
4428 570
a) materii prime în curs de aprovizionare în valoare de 3.000 lei;
b) bunuri de natura celor menționate la lit. a) sosite și nerecepțioiiate i-
mediat din diferite motive;
c) materii prime achitate și expediate de furnizori, dar nesosite în de­
pozite.

741. Materiile prime (10.000 lei), din Categoria celor aflate la terți,
constatate lipsă Ia inventar (8.000 lei) sau distruse de calamități (2.000 lei) se
evidențiază:
a) i ’
351 = 301 10.000
% = 351 10.000
601 î 8.000
690 2.000

% = 351 10.000
601 1 8.000
691 2.000
■ 303
 I*
c)
351 301 10.00.0
601 351 10,000

742. Produsele finite, din categoria celor aflate la Ierfi, constatate lip­
ii Ia inventar (4.000 lei) se înregistrează:
a)
,354 = 345 4.00(|
690 = 354 4.000
(S> 709 = 354
l'
4.00Q
c) 1"
354 = 345 4,000
709 = 354 4.000

743. Mărfurile trimise la terfi (5.000 lei) și bunurile de această natură

jchiziționate de la furnizori și înregistrate ca mărfuri aflate la terți (4.,000 lei)
re contabilizează:
a)
357 = 371 5.000
371 = 401 4.000
b)
357 = % ‘ 9.000
371 4.000
ZX 401 5.000
1

(P )
ț—7 357 » 371
1

5.000
357 = 401 4.000
1
744. Articolul contabil următor evidențiază:
358 = % 10.000
381 7.000
\ ■ 401 3.000
\ a) ambalaje trimise la terți doar pentru organizarea unei expoziții
(7.000 lei) și bunuri de această natură cumpărate de la furnizori și contabilizate
ca active aflate la terți (3.000 lei); t
b) bunuri de natura celor menționate Ia lit. a) care nu fac parte din pa­
trimoniul instituției publice; I
c) ambalaje aparținând terților (10.000 lei) intrate în patrimoniul entită­
ții publice pentru depozitare. I
■ 1
304 ■ I

4.
 T45. Bunurile confiscate, care fac parte din proprietatea privată a statu­
lui, lăsate în custodie la terți se contabilizează:
- a)
347 = 102 20.000
359 = 347 20.000

359 = 349 20.000

347 = 103 20.000

359 = 347 20.000

746. Valorificarea în regim de consignație a bunurilor confiscate sau in­

trate In proprietatea privată a statului se contabilizează:
a) ?
359 = 347 10.000
102 = 359 10.000

102 = 347 10.000

103 = 359 10.000

747. Bunurile confiscate, care fac parte din proprietatea privată a unită­
ților administrativ-teritoriale, aduse de la terți în valoare de 2.000 lei se înregis­
trează:

2.000

2.000

2.000
349 = 359 2.000

748. Referitor la deprecierea activelor circulante materiale, sunt adevă­

rate informațiile:
acestea pot fi prezentate în bilanț la o valoare mai mare decât va­
loarea care se poate obține prin utilizarea sau vânzarea lor;
b) valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă,
prin înregistrarea unei amortizări;
c) ajustările menționate ia lit. b) se fac în vederea prezentării stocurilor
la cea mai mică valoare de piață.
305
 749. Când deprecierea stocurilor constatată la finele anului curent
este mai mică decât ajustarea existentă, atunci se contabilizează:
a) excedentul de ajustare la contul adecvat de cheltuieli;
b) anularea ajustării existente printr-o reluare corespunzătoare la veni­
turi;
c) suplimentarea ajustării existente.

750. Virarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor integral la veni­

turi se înregistrează:
Andatorită creșterii valorii lor de utilitate la inventarul curent;
Jb/ca urinare a vânzării stocurilor depreciate;
0 datorită ieșirii acestor bunuri din. patrimoniul instituției publice pe
alte căi decât cea menționată Ia lit. b).

751. Nu concordă cu explicația data articolul contabil:

a) scoaterea din gestiune a materiilor prime constatate lipsă la inventar
peste normele legale neimputabile:
601 - 301 200
(^ieșirea de scule, din gestiunea unității, constatate degradate în depozi­
tul acesteia:
603 = 303 1.500
O taxa pe valoarea adăugată aferentă lipsurilor peste normele legale ne­
imputabile (2.000 lei x 19% = 380 lei):
635 - 4426 380

752. Pierderile din calamități constatate la mărfuri de către instituția pu­

blică se înregistrează:
a)
% = 371 1.309
691 1.000
378 100
4428 209

% = 371 1.309
607 1.000
378 100
4428 209

% = 371 1.100
691 1.000
378 100
306
 753. La sfârșitul amilul „N" se cunosc următoarele date în legătură cu
terenurile cumpărate de Către instituția publică', costul de achiziție (20.000
lei) și valoarea actuală (17.000 lei). în această situație se efectuează o ajusta­
re pentru depreciere îh valoare de: I
(20)3.000 lei;; ;
05) 2.000 lei;
c) 1.500 lei.

754. Dacă în anul„N" se efectuează o ajustare egală cu deprecierea

temporară și reversibilă a unui brevet, în anul „Nfl" poate să apară una din
situațiile:
deprecierea constatată este egală cu ajustarea efectuată în anul pre­
cedent^, N"y, >
Kjț deprecierea constatată este superioară ajustării efectuate în anul „77”;
(^/deprecierea constatată este inferioară ajustării realizate în anul anterior;
, deprecierea este egală cu zero, adică se revine la prețul de achiziție
d)
la care brevetul este înregistrat în contabilitate; !
anularea ajustării pentru deprecierea activului fix necorporal, deve­
nită fara obiect ca urmare a scoaterii brevetului din evidența instituției publice
prin cedare.

755. Principiul independenței exercițiului je regăsește în articolele con-

tabile: 1

a)
42i = 426 1.000
b)
4118. y 411 1.000
c)
419 - 411 1.000

$ 471

471
*=

= 668
621 1.000

1.000

756. Când avansul acordat furnizorului de energie electrică este de

8.000 lei (inclusiv ȚVA). iar consumul de energie. reprezintă 47.600 lei (inclu­
siv TVA), acceptarea de către părțile contractante a efectuării decontării fac­
turii prihtr-un bilet la ordin și achitarea la scadență a efectului comercial prin
virament bancar se contabilizează:
a) i

401 770 47.600 l

 b)
% = 770 47.600
610 40.0^0
4426 7.600
c)
401 = 403 47.600

401 = 403 39.600

403 = 770 39.600
t
757. Acceptarea de către părțile contractante a decontării facturii
printr-un bilet la ordin în valoare nominală de 2.000 lei și încasarea în nume­
rar de la clienți a sumei de 1.800 lei se contabilizează:.

% = 411 3.800
.1
413 2-000
I
5311 1.800
, £
b)
% = 411 3.800
403 2.000
5311 1.800 I
I
c)
°/o = 411 3.800 I

413 2-000
5314 1.8Q0 I

14 •
758. Se produc modificări numai, în structura activului atunci când se
contabilizează: !'
a) salariile și alte drepturi cuvenite personalului;
^avansurile plătite personalului în conformitate cu contractul de muncă;
c) reținerile din salarii reprezentând: avansuri, sume opozabile salariați-
lor datorate terților, contribuția pentru ajutorul de șomaj;
d) sumele neridicate de personal în termen legal;
v e) salariile nete achitate personalului.
I

758. Drepturile de personal neridicate, prescrise, se contabilizează:

1
a)
426 = 4482 1.000 ,

426 = 4481 1.000

c)
421 = 426 1.000 i
I
308
 759. înregistrarea contabilă următoare evidențiază:
635 = 446 1.000
impozite și laxe datorate de către instituția publică bugetului lo-
cal;
,<€))taxa asupra mijloacelor de transport datorată bugetului local;
c) taxa pe valoarea adăugată datorată bpgetului de stat.

760. Unele sume plătite în avans, precum; abonamente, chirii și alte cheltu­
ieli efectuate anticipai, se evidențiază:
■ a)
635 = 560 1.000

471 = 770 1.000

628 = 561 1.000

761. Este în concordanță cu explicația dată articolul contabil:

■ a) titluri de participare în valoare de 10.000 lei achiziționate cu plata
prin virament:
2675 = 5121 10.000
dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung:
2676 = 763 10.000
aranțli depuse la furnizorii de energie, gaze, apă, prestații telefonice
etc.:
2678 = 770 10.000

762. Creanțele imobilizate se amortizează când:

a) valoarea cu care acestea sunt evidențiate în contabilitate nu poate fi
realizată;
_____ b) acestea se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală;
c) se cere ca valoarea deprecierii acestora să fie încorporată direct în
cheltuielile operaționale.

Investițiile pe termen scurt reprezintă:

a) acțiunile achiziționate de instituția publică la societăți comerciale, o-
bligațiunile emise și răscumpărate, obligațiunile achiziționate și alte titluri de pla­
sament cumpărate de entitatea publică în vederea realizării unui excedent într-un
termen scurt;
b) drepturile sub formă de acțiuni în capitalul altor unități patrimoniale;
c) acele titluri pe care instituția publică le dobândește în vederea reali­
zării unor dividende.
309
 764. La intrarea în patrimoniul instituției publice,investițiile pe termen
scurt se evaluează:
^)la cost de achiziție;
b) la valoarea actuală;
valoarea stabilită potrivit contractelor.

765. Articolul contabil care evidențiază valoarea la cost de producție a

nroduselor, lucrărilor și serviciilor în curs de execuție distruse din cauza ca­
lamităților (45.000 lei și, respectiv, 15.000 lei) este:
a)
691 = % 60.000
345 45.000
332 15.000
g)
690 = % 60.000
331 45.000
332 15.000
c)
658 = % 60.000
345 45.000
332 15.000

766. Rulajul debitor al contului 690 „Cheltuieli cu pierderi din calami­

tăți" reflectă:
\q)) valoarea produselor finite și a mărfurilor ieșite din gestiunea insti­
tuției publice ca urmare a acțiunii negative a factorilor naturali;
(m/diferențele de preț în plus aferente produselor finite ieșite din gesti­
une datorită acțiunii negative a factorilor naturali;
c) diferențele de preț în minus aferente produselor ieșite din. gestiune
datorită acțiunii negative a factorilor naturali.

767. Taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată, se contabili­

zează:
a)
4424 = 4426 10.000

X 4423 = 4424 10.000

CJ
4424 = 770 10.000

768. Prorata din laxa pe valoarea adăugată deductibilă devenită nede­

ductibila se contabilizează:
 a)
4427 = 4426 220
b)
4424 = 4426 220
0 635 '■ = 4426 220

769. Taxa pe valoarea adăugată aferentă încasărilor în numerar (8.000

lei) se evidențiază:
a) <
531 = 4428 8.000

5311 = 4426 8.000

c)
5314 = 4427 8.000

770. Nu concordă cu explicația data articolele contabile:

a) taxa pe1 valoarea adăugată aferentă sumelor datorate privind debite
ale salariaților: ' -
4282: = 4427 2.000
m^taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată în perioadele Ur- s
mătoamcu taxa pe valoarea adăugată de plată: i
% = 4423 3.800
4427 2.000 ’ ■
4424 1.800 î . ... ..
c) taxa pe valoarea adăugată deductibilă ce depășește taxa pe valoarea
adăugată colectată careurmează a se încasa de la bugetul statului:
4424 = 4426 3.800
taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de
servicirși executărilor de lucrări pentru care nu s-au întocmit facturi:
411 i = 4428 3.800
e) taxa pe: valoarea adăugată aferentă cumpărărilor efectuate pentru ca­
re nu au sosit facturi:
ry 4428' = 408 3.800
Tfritaxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de mărfuri din unitățile
comerciale cu amănuntul:
4428: = 4427 3.800
g) taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de
servicii și executărilor de lucrări cu plata în rate:
4U ' = 4428 3.800

311
 771. Ajustările pentru deprecierea creanțelor-clienți se diminuează sau
se anulează 'în situația:
fâ micșorării riscului de neîncasare a clienților;
90 încasării creanțelor pentru caiy s-au efectuat ajustări pentru depreci­
ere; ' „ _ i ;
(^trecerii creanțelor la pierderi.

772. Obligațiile personalului insțituției publice la bugetul asigurărilor

pentru șomaj se înregistrează:
a)
6452 = 4371 60.000

421 = 4372 60,000

c)
421 = 446 60,000

773. Sumele restituite, înregistrate ca necuvenite instituției publice

(15.000 lei), și cele clarificate reprezentând datorii achitate (5.000 lei) se conta­
bilizează: ;
a) i
473 560 . 15.000
658 sa 473 5.000
b) 1

770 = 462 15.000

658 - 473 5.000
tO
'c.y -
473 = 770 15.000
401 473 5.000

312
 BIBLIOGRAFIE

1. ANGELESCU CORALIA ȘI ALȚI COORDONATORI, Dicționar de econo­

mie, ediția a doua, Editura Economică, București, 2001
2. BUDUGAN DORINA, GEORGESCUIULIANA, BERHECII., BEȚIANU
LEONTINA Contabilitate de gestiune, Editura CECCAR, București, 2007
3. BULGARIU C., Gestiune bugetară, Editura Dosoftei, Iași, 2003 !
4. .** Constituția României, Monitorul Oficial al României, nr. 767/31.10.2003
5. GEORGESCU IULIANA, Elemente de contabilitate aplicate în societățile co­
merciale și instituțiile publice, Editura Sedcom Libris, Iași. 2004
6. GEORGESCU IULIANA, BEȚIANU LEONTINA, Calitate în contabilitatea
instituțiilor publice, Editura Universității,Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009
7. HOROMNEA E., TABĂRĂ N., BUDUGAN DORINA, GEORGESCU
IULIANA, BEȚIANU LEONTINA Bazele contabilității, Editura Sedcom
Libris, Iași, 2008
8= IORGOVAN A., Tratat de drept administrativ, ediția a Il-a (revăzută și adă­
ugită), voi. I-II, Editura Juridică Nemira, București, 1996
9. ISTRATE C., Contabilitatea nu-i doar pentru contabilii, Editura Universul Ju­
ridic, București, 2009
10. KERIȚESCU C. C., Moneda-mică enciclopedie, Editura Științifică și Enciclo­
pedică, București, 1982 j
11. MARDIROS DANIELA, SCORȚESCU EL. I., Evidența finanțării din anii pre-
cedenți la ordonatorii de credite, în "Revista Generală de Contabilitate și Exper­
tiză", nr. 7/1998
12. MARDIROS DANIELA, Contabilitate publică, Editura Universității "Alexandru
Ioan Cuza" Iași, 2006 i!
13. MARDIROS DANIELA, EL. I. SCORȚESCU, Contabilitate publică, Editura
"Ion Ionescu de la Brad" Iași, 2007 ț
14. MOȘTEANU TATIANA Buget și trezorerie publică, Editura Didactică și Peda­
gogică, București, 1997 f
15. MOȘTEANU TATIANA ATTILA G-, Buget și trezorerie publică. Studii de caz
comentate, Editura Universitară, București, 2005 '
16. PITULICE C., GLĂVAN M., Contabilitatea instituțiilor publice din România, r
Editura Contaplus, Ploiești, 2007 I.
17. SCORȚESCU FL. L, Cu privire la clasificația veniturilor și cheltuielilor bu­
getului de stat, în Anuarul Universității "Petre Andrei" Iași, tomul VIII, secți- p
unea Economie, 1998 '
18. SCORȚESCU FL. I., Organizarea contabilității mijloacelor fixe la persoanele ■
juridice, în Analele științifice ale Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași,
lomul XLVII, secțiunea Științe economice, 2001
19. SCORȚESCU FL. I., Instituții publice și agenți economici de interes public cu
atribuții în organizarea și conducerea contabilității, în Analele științifice ale Uni- jl;
i'l
313 i: