2.2.2.

Alcoolul si drogurile
Faptul ca alcoolul si alte droguri determina o crestere a agresivitatii este o idee acceptata atat la nivelul constiintei comune si a oficialitatilor, cat si al specialistilor ce studiaza expres aceasta
problema. Toate studiile experimentale de laborator au aratat diferente semnificative in comportamentul agresiv al celor ce au consumat o cantitate mai mare de alcool si al celor care au
consumat foarte putin, deloc sau in conditii de placebo. Ceea ce cercetarile mai noi evidentiaza este ca reactiile agresive sunt mediate si in starea de ebrietate de o serie de alte variabile, dintre
care mai importanta este prezenta altor oameni si in special aprobarea sau dezaprobarea lor.
Intr-un experiment, subiectii ce bausera o cantitate insemanta de alcool trimiteau socuri electrice catre un presupus oponent (de fapt acesta nu le primea) sunt asistati la un moment dat de doi
observatori. Acestia indemnau subiectii sa mareasca intensitatea socurilor si ii aprobau cand o faceau. Comparandu-se conditia de asistati cu cea de neasistati, s-a observat ca intensitatea
este mult sporita in prezenta observatorilor incurajatori (Taylor, Sears, 1988). Constatarea nu este deloc surprinzatoare, dar ea evidentiaza ca nici relatia alcool-violenta nu este una cu totul
liniara si ca oamenii in ipostaza de ebrietate nu au o pornire neconditionata inspre conduite agresive si, cu atat mai mult, antisociale. Iar respectiva idee ar putea avea consecinte in
reconsiderarea pedepselor mult mai blande care se dau in cazul in care condamnatul era sub influenta vadita a alcoolului (Baron, Byrne, 1991).
Explicatia cresterii agresivitatii datorita alcoolului se refera la efectele dezinhibitorii ale acestuia. Controlul cortexului asupra pornirilor agresive slabeste. (este usor de remarcat ca este
presupusa in acest fel natura biologica a agresivitatii). Pe de alta parte, cresterea, prin consumul de alcool, a apetitului sexual poate conduce si ea, dupa imprejurari la scene violente. Dar,
dupa cum am subliniat (2.1.3.), dispozitia si chiar urgenta de a actiona agresiv este, in conditii normale, temperata si uneori anulata de evaluarea de catre individul in cauza a consecintelor
actelor sale. Or, dupa cum se stie, o cantitate mare de alcool reduce mult luciditaea si realismul percceptiv. Asa incat, consumul exagerat de bauturi alcoolice contribuie la potentarea ei directa,
cat si prin neluarea in considerare a caracterisitcilor agresatului (forta lui, daca va reactiona, raul provocat etc.) si a neplacerilor provocatr propriei persoane si celor apropiati.
Desi exista mari diferente intre efectele diferitelor droguri privind violenta si actele antisociale -intre marihuana si cocaina, de pilda -ele determina, in general, o crestere a acestora. Cauzele si
mecanismele sunt cele mentionate la alcool, acesta din urma fiind si el, de fapt un drog. Trebuie insa adaugat un fapt esential: mai mult decat in cazul bauturilor alcoolice, dependenta de
drogurile propri-zise si, prin urmare, nevoia de a le procura cu orice pret, impinge pe consumatorii lor la conduite antisociale permanente si grave: de la atacuri spontane a unor persoane
inocente pana la crime organizate ce afecteaza colectivitati mari de oameni si societatea in ansamblul ei

Scopul: acestei lucrări este studierea literaturii de specialitate şi descrierea influenţei

alcoolului şi tabacismului asupra organismului în creştere, determinarea motivelor
folosirii acestei substanţe toxice şi evidenţierea situaţiei răspândirii aceste substanţe în
rândurile tinerilor.

Tânăra generaţie este viitorul oricărei societăţi. Prin urmare sarcina primordială a
societăţii este protejarea acesteia de influenţele periculoase ce iar provoca dereglări
fizice şi psihice.

Efectele alcoolului asupra vietii sociale

Dependenta de alcool cauzeaza in timp tulburarea relatiilor interpersonale, reducerea sentimentelor de
responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente de
munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca.