FACULTATEA ECONOMIE GENERALĂ ŞI DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT

Viorel SÎRGHII

DREPT VAMAL

NOTE DE CURS
SUPORT DE CURS

CHIȘINĂU-202

1
CZU ………………….

Lucrarea metodico-didactică „XXXXXXXXXXXXX” a fost examinată și aprobată pentru publicare la ședința

Departamentului „YYYYYYYYYYYY” (proces-verbal nr. din ........06.2022), la ședința Comisiei metodice a
Facultății „YYYYYYY” (proces-verbal nr. .... din .... iunie 2022) și la Consiliul Facultății
„YYYYYYYYYYYYYYYYY” (proces-verbal nr. ....... din ....... iunie 2022).

Acest suport de curs este dedicat studenților, masteranzilor cercetătorilor, profesorilor specialităților de profil
economic din domeniul drept, economiștilor practicieni, managerilor și antreprenorilor, care sunt interesați de
tematica abordată.

Recenzenți:
LLLLLLLLLLLL,doctor habilitat în științe economice, profesor universitar, ASEM
BBBBBBBBBBBB, doctor în științe economice, conferențiar universitar, ASEM

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții

Sîrghii, Viorel.
Drept vamal: Note de curs / Viorel Sîrghii ; Academia de Studii Economice a Moldovei, Facultatea
Economie Generală şi Drept, Departamentul Drept. – Chişinău : ASEM, 2022. – 66 p. : fig., tab.
Bibliogr.: 33 tit.şi la sfârşitul temelor. – 50 ex.
ISBN ..........................

© Autor: SÎRGHII Viorel, dr.

ISBN …………………………………

© 2022. Autorul lucrării. Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parţială a textului, prin orice
mijloace, fără acordul autorilor, este interzisă şi se pedepseşte conform legii.

© Serviciul Editorial-Poligrafic al ASEM

2
 CUPRINS

I. LEGISLAȚIA VAMALĂ, APLICAREA ACESTEIA

1. Politica vamală, reglementarea vamală
2. Principiile dreptului vamal
3. Sistemul dreptului vamal
4. Norme vamale-juridice
5. Sursele legislației vamale
6. Subiecții dreptului vamal
7. Activitatea vamală
Sarcini de evaluare/autoevaluare

II. REGLEMENTAREA JURIDICĂ A CIRCULAȚIEI MĂRFURILOR ȘI

MIJLOACELOR DE TRANSPORT PRIN FRONTIERA VAMALĂ A REPUBLICII
MOLDOVA
1. Principiile de circulație a mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală
2. Reglementarea juridică a circulației mărfurilor, bunurilor și mijloacelor de transport ce aparțin
persoanelor fizice transportate prin frontiera vamală a Republicii Moldova
Sarcini de evaluare/autoevaluare

III. REGIMURILE VAMALE

1. Conceptul și tipurile de regimuri vamale, caracteristicile reglementării lor juridice. Alegerea și schimbarea
regimului vamal
2.  Reglementarea juridică de aplicare a regimurilor vamale
Sarcini de evaluare/autoevaluare

IV. TARIFUL VAMAL. REGLEMENTAREA TARIFARĂ, NETARIFARĂ,

IMPUNEREA CU DREPTURI VAMALE
1. Conceptul și temeiul juridic al reglementării vamale și tarifare. Tariful vamal: concept,
obiective, elemente.
2. Conceptul și tipurile plăților vamale
Sarcini de evaluare/autoevaluare

V. VALOAREA ÎN VAMĂ. METODELE DE DETERMINARE A ACESTEIA

1. Valoarea în vamă, principii de aplicare

3
2. Metodele de determinare a valorii în vamă
Sarcini de evaluare/autoevaluare

VI. CONTROLUL VAMALĂ

1. Conceptul de vămuire
2. Locul, ora și regulile de vămuire
3. Declarantul, drepturile și obligațiile acestuia
4. Transportatorul în procedura vamală
5. Forma de declarare a mărfurilor și mijloacelor de transport
6. Procedura de declarare a mărfurilor și mijloacelor de transport
7. Particularitățile vămuirii anumitor tipuri de mărfuri
Sarcini de evaluare/autoevaluare

VII. CARACTERISTICELE JURIDICE A CONTROLULUI VAMAL

1. Conținutul controlului vamal

2. Tipuri de control vamal
3. Locul și timpul efectuării controlului vamal
4. Procedura controlului vamal
Sarcini de evaluare/autoevaluare

VIII. ÎNCĂLCĂRILE VAMALE

1. Conceptul de încălcare a reglementărilor vamale
2. Tipuri de încălcări ale reglementărilor vamale,infracțiunea și contravenția vamală
3. Conceptul de contravenție vamală
4. Tipurile de contravențiivamale cu răspundere materială, clasificarea
5. Efectuarea actelor de procedură în cazul contravenției vamale
6. Sechestrarea mărfurilor, mijloacelor de transport ți altor bunuri
7. Inspecția vamală
8. Remiterea dosarului de contravenție vamalăspre cercetare
9. Atacarea deciziei organului vamal asupra contravenției vamale
Sarcini de evaluare/autoevalu

IX. PERSOANELE FIZICE

4
1. Persoana fizică, reglementarea procedurii vamale la trecerea frontierei.
2. Întroducerea bunurilor, mărfurilor pe teritoriul vamal de către persoana fizică.
3. Scoaterea bunurilor, mărfurilor de către persoana fizică de pe teritoriul vamal.
4. Întroducerea obiectelor ți bijuteriilor din metale și pietre prețioase.
5. Întroducerea valorilor cultulare de către persoanele fizice.
6. Întroducerea mijloacelor de transport de către persoana fizică.

MODULUL I. LEGISLAȚIA VAMALĂ, APLICAREA ACESTEIA

5
1. Politica vamală, reglementarea vamală

Politica vamală este un sistem de măsuri economice, juridice, organizaționale desfășurate

de stat, ce vizează reglementarea activităților vamale în relațiile economice interne și externe ale
R.Moldova.
Politica vamală este parte integrantă a politicii externe a fiecărui stat: ea reglementează
schimbul de mărfuri între țări, oferind un impact economic și politic asupra țărilor partenere,
precum și politicile lor, inclusiv economice și comerciale. Politica vamală a statului promovează
extinderea relațiilor economice, creșterea volumului operațiunilor de comerț exterior.În
conformitate cu prevederile legislației vamale ale Republicii Moldova, se stabilește ordinea și
regulile dereglementare a treceriimărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală.
Cu alte cuvinte, statul, cu ajutorul normelor de drept, stabilesc norme juridice aplicate de către
persoane fizice și juridice, atunci când transportă mărfuri peste frontier vamală. Totalitatea
acestor norme și constituielegislației vamală.
Aplicarea reglementărilor vamale, în condiții moderne, este un domeniu de cunoaștere în
dezvoltare dinamică, bazat pe o instituție complexă, integrată din punct de vedere organic, care
face parte din sistemul executiv. Implementarea activității economice externe, este imposibilă
fără aplicarea principiilor de reglementare vamală, deoarece trecerea frontiereivamale, înseamnă
întotdeauna interacțiunea cu sistemul vamal.
În conformitate cuprevederile legislației vamale, aceasta presupuneun set de metode și
mijloace de asigurare a respectării măsurilor de reglementare a tarifului vamal, precum și
interdicții, restricții stabilite în conformitate cu legislația Republicii Moldova, privind
reglementarea de stat a activității comerțului exterior.

 2. Principiile dreptului vamal

Dreptul vamal este baza reglementărilori vamale, mijloc de reglementare statală a

comerțului exterior. Fără dreptul vamal, este imposibil să se creieze un mecanism vamal care
funcționează în mod normal, bazat pe sistemul de putere executivă reprezentat de autoritățile
vamale. Astfel, legislația vamală oferă o relație organică a tuturor elementelor care constituie
activitatea vamală în Republica Moldova.
În prezent, în condițiile de formare a relațiilor comerciale de piață, statul este interesat în
dezvoltarea dreptului vamal. Interesul său constă în existența unei abordări sistematice și stabile
6
sectoriale, a definirii fundamentelor juridice, economice și organizatorice ale activității vamale.
Fără această abordare,este imposibil să se protejeze suveranitatea vamală și securitatea
economică a țării.
Din păcate, până acum, nu există o unanimitate în ceea ce privește independența dreptului
vamal, unii cred că nu poate fi vorba decât de legislația vamală. Alți experți consideră că
legislația vamală ar trebui să fie menționată ca un subsector (sau chiar una dintre instituții) al
dreptului administrativ.
De fapt, se subliniază complexitatea ramurii legislației vamale. În sistemul de drept,
există multe entități care acționează ca ramuri complexe ale legislației: dreptul comercial, dreptul
afacerilor. Normele dreptului vamal, includ surse diferitelor ramuri ale legislației. De exemplu,
institutul taxelor vamale este reglementat de elementelefinanciare și juridice, de aplicare a
legislației, cu elemente de drept administrative și penal.
Astfel, dreptul vamal –reprezintăo ramură complexă a legislației Republicii Moldova,
care include un sistem denorme juridice din diverse ramuri legislative, care sunt stabilite de către
stat și sunt destinate să reglementeze relațiile sociale asociate cu circulația mărfurilor și
mijloacelor de transport peste frontiera vamală a Republicii Moldova.
Subiectul dreptului vamal îl constituie relațiile publice, care au un caracter complex.
Acest cerc al relațiilor, este condiționat de însăși conținutul și structura activității vamale, care de
fapt, face obiectul reglementării legale.
Problema obiectului reglementării legislației vamale este cea mai complexă și una dintre
cele mai puțin dezvoltate în știința juridică.
Dreptul vamal în structura sa este un fenomen complex. Prin urmare, relațiile publice în
domeniul vamal pot fi împărțite în grupuri care diferă în mod semnificativ fiind reglementate de
diferite ramuri de drept: constitutional, administrativ, civil, penal, comercial, și într-o anumită
parte - și dreptul internațional.

3. Sistemul dreptului vamal

Sistemul dreptului vamalcuprinde totalitatea normelor juridice ale acestei ramuri.  Cu un

anumit grad de convenționalitate, este posibilă identificarea părților generale și speciale ale
legislației vamale, deoarece este adeseaaplicată și în alte ramuri de drept.
 Partea general, cuprinde conceptul și conținutul activității vamale, politica vamală și
obiectivele acesteia, teritoriul vamal și frontiera vamală a Republicii Moldova, precum și alți
termeni generali și concepte. Partea generală cuprinde, de asemenea secțiuni privind subiectele
7
dreptului vamal, formele și metodele de activitate ale organelor vamale, responsabilitatea în
dreptul vamal.
Legislația constituțională fără îndoială este principala ramură de reglementare în sistemul
de drept. Având în vedere că dreptul vamal urmărește interese legale publice, baza relațiilor de
stat studiate prin legea constituțională constituie fundamentul întregului mecanism vamal.
Dispozițiile constituționale care conțin norme referitoare la domeniul vamal, sunt dezvoltate în
continuare în domeniul dreptului vamal.
Dreptul administrativ, deseori este numit drept de administrare, concentrându-se pe
subiectul reglementării sale juridice. Organele vamale,ca și celelalte organe executive, operează
cu aceleași principii. La fel, ca dreptul administrativ, dreptul vamal are o metodă imperativă de
reglementare. În plus, încălcarea reglementărilor vamale sunt o formă de infracțiuni
administrative, prin urmare, desfășurarea de activități de aplicare a legii, funcționarii autorităților
vamale aplică standardele Codului Contravențional al R. Moldova.
Dreptul financiar,în aplicarea sa,studiază relațiile publice, care constituie conținutul
activităților financiare ale statului. Procedurile vamale prevăzute, presupune și activitate
financiară. În primul rând,activitatea vamalăeste bazată pe formarea componentei de venit a
bugetului de stat. Veniturile din activitatea comerțului exterior reprezintă o componentă
considerabilă a trezoreriei Republicii Moldova.

4. Norme vamal-juridice

Esența și scopul social al oricărei ramuri juridice sunt examuinate atunci când se
analizează normele juridice care cuprind conținutul acestei ramuri.
  Supremația legii oricăreiramuri juridice este caracterizată prin:
1) statul de drept este întotdeauna celula primară a oricărei ramuri legale;
2) statul de drept,elaborează reguli care sunt întotdeaunasupravegheate de stat;
3) aceste reguli,sunt întotdeauna de natură generală, nu sunt personalizate și presupun
aplicarea multiplă;
4) încălcarea acestor reguli, atrage răspunderea legală;
     5) norma oricărei ramuri de drept, poartă întotdeauna amprenta relațiilor sociale care
constituie subiectul acestei ramuri.
 Aceste semne caracterizează pe deplin standardelor juridice vamale, prin urmare,
conceptul vamal are scop de a reglementa relațiile sociale în domeniul vamal,iar
neexecutareaacestora, atrage răspundere vamală instituită de stat.
8
  Orice normă juridică se deosebește prin unitate, integritate și indivizibilitate. Se
caracterizeazăprintr-o structură specială, specifică de conținut, conexiune și corelarea
elementelor sale.
 Structura normelor vamale – juridice este tradițională și conține trei elemente
independente: o ipoteză, o dispoziție și o sancțiune. Ipoteza normei vamale conține o indicație la
circumstanțele specifice ale vieții (evenimente sau acțiuni), în prezența cărora această normă
intră în vigoare. Dispoziția indică o regulă specifică de conduită, care ar trebui să guverneze
subiecții dreptului vamal, dacă ar fi implicați în condițiile enumerate în ipoteză. Păstrarea
sancțiunii, este o măsură a posibilelor consecințe negative care amenință violatorii de regula
stabilită de această regulă.
Raporturile juridice în domeniul reglementarilor vamale sunt guvernate de reguli
constituționale, administrativ civile, penale, ș.a. După cum sa menționat deja - caracteristica
unificatoare, care permite de a apela la norma vamală, este reglementarea relațiilor sociale în
aspectul circulației mărfurilor și mijloacelor de transport, prin frontiera vamală a Republicii
Moldova.
Normele vamale și normele juridice (majoritatea lor) stabilesc, un complex de drepturi și
obligații, precum și responsabilitatea subiecților în relațiile vamale și juridice. Acestea reflectă
regimul juridic, în care trebuie să acționeze participanții la relațiile vamale și juridice. Iar
normele vamale și juridice procedural, determină procedura și condițiile în exercitarea
drepturilor și obligațiilor participanților la relațiile vamale și juridice, stabilite prin normele de
drept vamal material.

5. Sursele legislației vamale

Orice ramură de drept este imposibil de aplicat, fără luarea în considerare a surselor
acesteia. Sursele de drept se caracterizează prin relațiile cu statul, în careacesta, va fi mediat în
raport cu aceste sau alte relații sociale.
 Ca surse ale dreptului vamal (ca orice altă ramură) se înțeleg documente oficiale emise
de autoritățile statului care stabilesc normele acesteiramuri. Acestea include: Constituția; Legi;
Hotărâri de Guvern, acteleMinisterului de Finanțe, Serviciului Vamal al Republicii Moldova.
      Codul vamal definește și reglementeazăbaza legală și organizațională a activității vamale și
are ca scop protejarea suveranității naționale aleRepublicii Moldova, intensificarea relațiilor
economiei cu economia mondială, protecția drepturilor cetățenilor, întreprinderilor și
conformitatea acestora cu obligațiile în domeniul vamal.
9
 6. Subiecții dreptului vamal

Subiecții dreptuluii vamalsunt participanții la relațiile vamale și juridice, adică:

persoanele fizice și juridice cu drepturi și obligații în domeniul vamal.
 Printre subiecții dreptului vamal se numără: autoritățile vamale; angajații autorităților
vamale; cetățeni; organizații, instituții, întreprinderi etc.
  Fiecare dintre subiecții de mai sus, au un anumit specific.Organul vamal face parte din
organele executive de stat cu competență specială în domeniul vamal și care îndeplinește sarcina
de promovare a comerțul exterior.
   Organele vamale constituie un sistem unic, construit ierarhic, care include:

4) Serviciul Vamal Republicii Moldova;

5) Birourile vamale;
6) Posturile vamale.

Sistemul vamal include, de asemenea, instituțiilesubordinate Serviciului

Vamal(laboratoare vamale, instituții de învățământ, centre de pregătire profesională etc.).
Amplasarea organelor vamale în perimetrul frontierei vamale (posturile vamale) sunt
stabilite în bazafluxului de pasageri și mărfuri.
    Activitățile executive ale autorităților vamale se bazează pe relațiile sociale care apar în
procesul privind circulația mărfurilor și a mijloacelor de transport peste frontiera vamală. Aceste
relațiiprivesc reglementarea juridică a regimului vamal, procedura vamală, colectarea taxelor
vamale.
       Structura organelor vamaleale Republicii Moldova include aparatul central și birourile
vamale. Conducerea este reprezentată de Directorul General al Serviciului Vamal, numit de către
Ministrul Finanțelor. Șefii birourilor vamale sunt numiți de către Directorul General al
Serviciului Vamal.
 Organul vamal are următoarele atribuţii de bază:
 a) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi implementează această politică;
b) asigură respectarea legislaţiei vamale şi fiscale; apără drepturile şi interesele legitime ale
persoanei în cadrul activităţii vamale;
 c) contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;
 d) apără interesele economice ale statului;
10
 e) aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale;
 f) încasează drepturile de import şi drepturile de export;
  f1) coordonează aplicarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor;   
  f2) gestionează Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova (TARIM);  
  g) participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste
frontiera vamală şi aplică aceste măsuri;
    h) luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care
se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera
vamală a substanțelor stupefiante, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică
şi arheologică, obiectelor proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi
ale lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri;
    i) contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi a terorismului
internaţional;
   j) exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru
accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală;
    k) contribuie şi participă la elaborarea statisticii vamale a comerţului exterior şi a statisticii
vamale speciale;
    l) contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului, de asigurare a ordinii
publice şi morale, de apărare a vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a
întregului mediu înconjurător, de protecţie a pieţei interne;
    m) exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenţei;
    n) asigură îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniul vamal; participă la
elaborarea acordurilor internaţionale în domeniul vamal, la colaborarea cu organele vamale, cu
alte autorităţi publice din străinătate, cu organizaţiile internaţionale în domeniul vamal;
  o) efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii în domeniu;
  p) dezvoltă baza tehnico-materială şi socială a organelor vamale, creează condiţii pentru
activitatea colaboratorilor vamali;
    r) gestionează sistemul de certificare a originii, în cazurile stabilite de Guvern, inclusiv
certifică originea mărfurilor şi eliberează contra plată certificate de origine la exportul
mărfurilor;
   s) desfăşoară activităţile necesare pentru administrarea riscurilor;    t) asigură diseminarea
legislaţiei vamale şi accesul la informaţii de interes public;    u) dezvoltă parteneriatul public-
privat în domeniul vamal şi colaborează cu mediul de afaceri;
     v) exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.

11
 Întregul teritoriu al Republicii Moldova este împărțit în subdiviziuni vamale (Birouri
Vamale), care administrează relațiile vamale în activitățile economice externe ale subiecților
economici din Republica Moldova.

7. Activitatea vamală

Activitatea vamală se constituie din implementarea politicii vamale, asigurarea respectării

reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste
frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export,
vămuirea, controlul şi supravegherea vamală.
 Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu normele şi cu practica internaţională.
Republica Moldova participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale.
Teritoriul Republicii Moldova reprezintă un teritoriu vamal unic ce include teritoriul
terestru, apele interioare, apele teritoriale şi spaţiul aerian de deasupra acestora.
Pe teritoriul Republicii Moldova se pot afla zone libere şi antrepozite vamale. Zonele
libere şi antrepozitele vamale sînt parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova (denumit în
continuare teritoriu vamal), în care se aplică regimul vamal respectiv.
Frontiera de stat a Republicii Moldova, perimetrul antrepozitelor vamale constituie
frontiera vamală a Republicii Moldova (denumită în continuare frontieră vamală).
În scopul extinderii integrării economice internaţionale, Republica Moldova înfiinţează,
împreună cu alte state, uniuni vamale, zone ale comerţului liber, încheie cu ele acorduri în
domeniul colaborării vamale.
Legislaţia vamală este constituită din prezentul cod, din Legea cu privire la tariful vamal,
din alte acte normative şi acorduri internaţionale în domeniul vamal la care Republica Moldova
este parte.
Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu legislaţia care este în vigoare la data
la care organul vamal a primit declaraţia vamală şi alte documente, cu excepţia cazurilor
prevăzute de legislaţie. În cazul trecerii ilegale de mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera
vamală, se aplică legislaţia vamală în vigoare la momentul trecerii de facto a acestor bunuri peste
frontiera vamală.
La elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative din domeniul vamal care
reglementează activitatea de întreprinzător, Guvernul întocmeşte actul de analiză a impactului de
reglementare. În cazul iniţiativelor legislative înaintate de către deputaţi, actul de analiză a
impactului de reglementare este întocmit de Guvern în procesul de avizare, conform unei
metodologii aprobate de acesta.
12
 Apărarea drepturilor şi intereselor plătitorilor vamali se face pe cale judiciară sau pe alte
căi prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative. Toate îndoielile apărute la aplicarea
legislaţiei vamale se vor interpreta în favoarea plătitorului vamal.
Dacă acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme
decît cele prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative în domeniul vamal ale Republicii
Moldova, prioritate au acordurile internaţionale.

SARCINI DE EVALUARE/AUTOEVALUARE:
1.Ce este politica vamală?
2.Ce se subînțelege prin reglementarea vamală?
3.Care sunt elementele activității vamale?
4.Care sunt obiectivele activității vamale?
5.Ce teritoriu poate fi numit teritoriu vamal?
6.Care este diferența dintre frontiera vamală și frontiera de stat?
7.Ce studiază dreptul vamal?
8.Care sunt metodele dreptului vamal?
9.Care sunt principiile ramurii dreptului vamal?
10.De ce legislația vamală este o ramură complexă a legislației Republicii Moldova?
11.Ce sectoare ale dreptului, sunt cele mai strâns legate de dreptul vamal?
12.Ce instituții constituie sistemul de drept vamal?
13.Numește sursele dreptului vamal.
14.Descrieți relația juridică vamală, denumiți elementele sale.
15.Care sunt trăsăturile normelor vamale și juridice?
16. Definiția autorității vamale, descrieți sistemulorganelor vamale ale Republicii Moldova.
17. Numiți atribuțiile oganelor vamale.
18. Care este rolul Aparatului Central al Serviciului Vamal în sistemul organelor vamale ale
Republicii Moldova?
19. Descrieți statutul juridic al birourilor vamale și rolul lor în sistemul vamal.

MODULUL II. REGLEMENTAREA JURIDICĂ A CIRCULAȚIEI

MĂRFURILOR ȘI MIJLOACELOR DE TRANSPORT PRIN FRONTIERA
VAMALĂ A REPUBLICII MOLDOVA

13
1. Principiile de circulație a mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală

O caracteristică de reglementare juridică a raporturilor vamale este faptul că aceste relații

sunt întotdeauna legate detrecerea peste frontiera vamală a mărfurilor și mijloacelor de transport.
       Aceste principii includ:
     - dreptul egal al tuturor persoanelor de a importa și de a exporta mărfuri și mijloace de
transport;
  - interdicții și restricții privind circulația mărfurilor peste frontiera vamală;
- obligația de înregistrare șisupunerea unuicontrol vamal a mărfurilor și mijloacelor de
transport;
     Dreptul egal al tuturor persoanelor la importul și exportul de mărfuri și mijloace de transport:
Acest principiu este prevăzut în art. 19al Codului Vamal al Republicii Moldova și constă în
faptul că toate persoanele juridice și fizice au dreptul egal de a importa în Republica Moldovași
exporta,bunuri, mărfuri, mijloace de transport. Acest drept, corespunde normelor constituționale
și se atribuie fiecăruia, care traversează frontiera vamală. Egalitatea juridică a drepturilor pentru
circulația mărfurilor și a mijloacelor de transport sunt recunoscute pentru toate persoanele,
indiferent dacă acestea sunt proprietarii bunurilor, ori în capacitate suficientă pentru a opera cu
bunurile, prevăzute de legislație, în nume propriu.
    Interdicții și restricții la trecerea mărfurilorși mijloacelor de transport peste frontiera
vamalăprevăzute în Codul Vamal,corespund conceptului de „politici economice”. În
conformitate cu politicile economice se subânțelegecotele la export și import,acordarea licențelor
etc. Aceasta, presupune aplicarea măsurilor tarifare,prin interdicții de natură
economică. Interdicții și restricții de natură non-economică, sau netarifare sunt direct legate de
considerente de moralitate publică, securitatea națională, ordinea publică, protecția vieții și
sănătății oamenilor, animalelor, plantelor și așa mai departe.
Interdicțiile și restricțiile de natură economică sunt aplicate în următoarele scopuri:
- protejarea economiei naționale, entităților economice individuale, ale Republicii Moldova de
efectele negative ale concurenței străine;
- asigurarea condițiilor, pentru integrarea eficientă a economieie Republicii Moldovaîn
economia mondială;
- menținerea echilibrului la importul mărfurilor;
- asigurarea pieții internă în cazul unui deficit critic de produse agricole sau alte produse, prin
controlul exportului unor astfel de mărfuri;
- promovarea de produse originare din Republica Moldova, pe piațile mondială.

14
 Interdicțiile și restricțiile de natură economic, includ interdicțiile privind importul de
bunur dintr-o anumită țară (embargoul), interdicții privind importul (exportul) de anumite
produse, acordarea de licențe, cote, măsuri antidumping, compensatorii.
Importul în Republica Moldovași exportul din Republica Moldovaa mărfurilor și a
mijloacelor de transport, pot fi interzise pe motive de:
- securitatea economic și politică națională;
- asigurarea ordinii publice;
- protecția viații și sănătății umane, protecția animalelor și a plantelor, protecția mediului,
protecția intelectuală, patrimoniu istoric și arheologic, protecția drepturilor de proprietate,
inclusiv de proprietate intelectuală.
Restricțiile legate de punerea în aplicare a vămuirii și a controlului vamal trebuie să fie
stabilite prin acte legislative vamale sau prin alte acte juridice ale Republicii Moldova.

2. Reglementarea juridică a circulației mărfurilor, bunurilor și mijloacelor de transportce

aparțin persoanelor fizice transportateprin frontiera vamală a Republicii Moldova

  Mărfurile transportate de către persoanele fizice sun mărfurile, care nu sunt destinate
producției sau a altor activități comerciale, iartrecereaacestora peste frontiera vamală, se
efectuează într-un mod simplificat și presupune scutirea totală de plăți vamale.
     Scopul sau destinația utilizării mărfurilortransportate de către persoanele fizice,este
stabilit de către funcționarii organului vamal, care efectueazăcontrolul vamal și vămuirea, după
declararea acestora decătre persoană. Scopul bunurilor (pentru uz personal sau în scopuri
comerciale) este determinat pe baza unor criterii precum:
  - natura bunurilor: proprietățile lor de consum, utilizare, ce bunuri sunt, în general. Sunt
utilizate în viața de zi cu zi, oferind motive să nu se creadă, că astfel de bunuri sunt importate
(exportate) în scopuri comerciale;
  - numărul de articole (de exemplu, livrarea de produse omogene –o singură denumire de marfă,
dimensiunile (mărimile), stil, culoare, etc;
- frecvențatransportării mărfurilor peste frontiera vamală (de exemplu import, export) de una și
aceeași persoană a bunurilor similare, chiar și în cantități mici ar putea fi considerate, ca
circulația mărfurilor, utilizate în scopuri comerciale.
 Conform prevederilor Legii 1569 din 20.12.2002cu privire la modul de introducere şi
scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane
fizice,stabilireadestinației mărfurilordecătre autoritatea vamală, ar trebui să se bazeze pe
aplicarea unuicriterriu individual în raport cu bunurile, mărfurile ce traversează frontiera vamală.
15
  Procedura vamală aplicată la circulațiea mărfurilor transportate de către persoanele fizice
pentru uz personal,prevede:scutire totală de taxe vamale și impozite.
Impunerea cu taxe vamale a mărfurilortransportate de către persoanele fizice se
efectuiază numai în cazul în care condițiile nu sunt îndeplinite pentru acordarea scutirii completă
de plata taxelor vamale; la fel, mărfurilor transportate de către persoanele fizice nu se aplică
interdicțiile și restricțiile economice stabilite în conformitate cu reglementarea de stat a
comerțului exterior, precum și bunuri de conformitate obligatorii.
Conform, prevederilor Legii 1569 din 20.12.2002cu privire la modul deintroducere şi
scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice,scutire totală de
taxe vamale și taxe se acordă pentru importul mărfurilor de către persoane fizice, pentru uz
personal, în următoarele cazuri:
 bunurilor, a căror valoare nu depășește valoarea de 300 euro.
În aplicarea acestei dispoziții, în practică, trebuie să se ia în considerare faptul că
Guvernul, este în dreptsă stabilească limite de valoare aplicabile, privind scutirea de la plata
taxelor vamale. Astfel, dacă o persoană transportă bunuri personale a valoarea cărora depășește
300 Euro, nu se acordă scutire totală. Cu toate acestea, având în vedere faptul că costul a depășit
limitele stabilite, atrage după sine aplicarea unor taxe, calculîndu-se valoarea de la costul total al
mărfurilor, în condiția că acestea nu prezintă mărfuri destinate activității comerciale.
Aceleași efecte ar trebui să apară în cazul depășirii limitelor cantitative, determinate de
cătreanexa nr.1 al Legii 1569 din 20.12.2002cu privire la modul deintroducere şi scoatere a
bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice.
Vămuirea mărfurilor transportate de persoane fizice pentru uz personal, se efectuează în
modul stabilit în conformitate cu Codul Vamal. Procedura generală de vămuire a mărfurilor și
mijloacelor de transport livrate peste frontiera vamală este reglementată și de Legea 1569 din
20.12.2002cu privire la modul deintroducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii
Moldova de către persoane fizice.
Necesitatea de a stabili proceduri speciale de vămuire a mărfurilor transportate de către
persoanele fizice cu scopul „pentru uz personal”, se reglementează de către stat. Procedura de
declarare a mărfurilor de către persoanele fizice pentru uz personal diferă în funcție de modul
transportării mărfurilor: bagajele însoțite și bagaj de mână sau bagajelor neînsoțite.
Bagajele însoțite sunt înțelese, mărfurile transportate de către o persoană fizică, care
traversează frontiera vamală și a fost prezentat autorităților vamale imediat după intrarea pe
teritoriul vamal sau plecarea din acest teritoriu.
Mărfurile transportate prin frontiera vamală în cadrul unui contract de transport a acestora
(pentru primirea bagajelor, factura, factura de trăsură, ș.a..) semnat cu persoana fizică, sunt
16
considerate a fi transportate ca bagaj neînsoțit. La declararea mărfurilor forma scrisă a declarației
este obligatoriu, pentru mărfurile transportate în bagajul neînsoțit. De regulă, acestea sunt
trimiterile poștale.
În alte cazuri, declarația de mărfuri este permisă în formă verbală dar la cerere, poate fi
făcută în scris. La declararea mărfurilor de către persoanele fizice, pentru care se plătesc taxe
vamale și impozite, valoarea lor în vamă trebuie declarată. Valoarea în vamă a mărfurilor,
reprezintă baza fiscală pentru calcularea taxelor vamale. Procedura de determinare a valorii în
vamădeclarate de către persoanele fizice, presupune procedura de determinare a valorii în vamă
stabilită prin Legea 1380 privire la tariful vamal din 20.11.1997.
Astfel, valoarea în vamă a mărfurilor la import,este determinată pe baza prețului la care a
fost achiziționate mărfurile. În absența documentelor și informațiilor care confirmă
corectitudinea determinării valorii în vamă declarate de către o persoană fizică, autoritatea
vamală are dreptul de a determina desinestătător valoarea în vamă, a mărfurilor declarate.
Baza pentru stabilirea valorii în vamă, sunt datele specificate în cataloagele companiilor
străine, sau alte informații de stabilire a prețurilor aflate la dispoziția autorităților vamale cu
privire la astfel de bunuri. Ajustarea valorii în vamă în cazul menționat se face în funcție de
criteriile cum ar fi calitatea produselor, reputația lor de piață, țara de origine, timpul de fabricație
și de alți factori care influențează prețul mărfurilor transportate.
Prezentarea de către persoana fizică în declarația vamală a informațiilor false cu privire la
valoarea în vamă a mărfurilor, precum și numele, cantitatea, țara de origine, etc., care afectează
valoarea plăților vamale, se pedepsește conform prevederilor Codului Contravențional sau după
caz a Codului Penal. Cu toate acestea, suspiciunea prezenței semnelor de mai sus nu trebuie, să
se bazeze pe ipoteze intuitive ale funcționarului vamal, și la circumstanțe specifice, cu o
probabilitate ridicată indicând o posibilă infracțiune (de exemplu, în cazul în care prețul
mărfurilor este semnificativ mai mic).

SARCINI DE EVALUARE/AUTOEVALUARE:
1. Care sunt caracteristicele raporturilor juridice vamale?
2. Explicați drepturile persoanelor la transportarea bnurilor, mărfurilor și mijloacelor de transport
peste frontiera vamală.
3. Explicați aplicarea interdicțiile și restricțiile impuse la bunurile, mărfurile și mojloacele de
transport livrate peste frontier vamală, natura acestora.
4.  Caracterizați mărfurile transportate de către persoanele fizice, destinația acestora
5. În ce condiții, sunt scutite de plăți vamale mărfurile transportate de către persoanele fizice?

17
6. Enumerați formele de declarare a mărfurilor și mijloacelor de transport, declarate de către
persoanele fizice la trecerea acestora prin frontier vamală a R. Moldova.
7. Care valoare a mărfurilor permite transportarea acestora peste frontiera vamală de către
persoanele fizice, fără achitarea plăților vamale?
8. Explicați noțiunea de limită cantitativă.
9. Pe ce criterii se stabilește valoarea în vamă, la bunurile, mărfurile și mijloacele de transport,
transportate de către persoanele fizice.

   

MODULUL III. REGIMURILE VAMALE

1. Conceptul și tipurile de regimuri vamale, caracteristicile reglementării lor juridice. Alegerea și

schimbarea regimului vamal.

  Regimul vamal, unul dintre principalele și cele mai importante ramuri, ale dreptului
vamal din R. Moldova. Acest lucru se datorează faptului că, în conformitate cu Codul Vamal al
R. Moldova toate bunurile, mărfurile și mijloacele de transport care taverseazăfrontiera vamală a
R.Moldova efectuează această trecere, în strictă conformitate cu regimul vamal declarat.
   Regimul vamal- regim juridic,care se referă la o serie de reglementări, caracterizate
printr-o combinație de interacțiune, de permisiuni și interdicții, precum și obligații de
reglementare (în acest caz - transportarea bunuri, mărfurilor și mijloacelor de transportprin
frontiera vamală).
Alegerea regimului vamal este prerogativa persoanei (daclarant),care declară mărfurile,
presupunescopul utilizării uterioare a mărfurilor declarate șitransportate peste frontiera vamală,
precum și stabilește mărimea taxelor vamale necesare achitării prevăzute în procedura de
declarare a mărfurilor.
La fel, regimul vamal ales dictează și acțiunile de procedură vamală. Înfuncție de regimul
vamal ales organul vamal stabilește:
• procedura aplicatăla transportarea mărfurilor prin frontiera vamală, în funcție de scopul
acestei deplasări;
• condițiile de transportare a mărfurilor în teritoriu sau în afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova;

18
 • drepturile și obligațiile beneficiarului (solicitantului) regimului vamal;
• cerințe suplimentare, prezentate în cazuri individuale, referitoare la statutul mărfurilor
sau la persoana care le transportă.

Regimul vamal în aspectul caracteristicilor sale juridice, combină: "elemente de reglementare

administrativ-legală și financiar-juridică".Neaplicarea monopolului de stat asupra comerțul
exterior și liberalizarea relațiilor economice externe a dictat modernizarea reglementărilor
vamale și tarifare (economice). La nivel legislativ, este stabilit principiul de prioritate a
măsurilor economice, de reglementare statală înactivitatea comerțului exterior.
Prin urmare, problemele de informare și consiliere a participanților la activitățile economice
externe cu privire la aplicarea regimurilor vamale,sunt extrem de actuale. Oferindu-le
consultanță cu privire la legislația vamală reprezintă o garanție juridică importantă de protecție a
drepturilor persoanelor juridice și fizice care sunt subiecț al raporturilor juridice vamale.
Subiectul responsabilității pentru încălcarea reglementărilor vamale, privind procedura de
aplicare a regimurilor vamale, este partela aplicarea regimului vamal - persoana care transport
bunuri, mărfuri și mijlocele de transport prin frontiera vamală cu putere legale de posedare,
folosire asupra acestora, cu dreptul de a plasa bunurile, mărfurile și mijloacele de transportîn
modul prevăzut într-un regim vamal ales și în virtutea acestui fapt, are dreptul să utilizeze
integral toate beneficiile și avantajele oferite de acest regim.
În forma sa generală, regimul vamal este un set de dispoziții care determină statutul
bunurilor, mărfurilor și mijloacelor de transport, care traversează frontiera vamală al Republicii
Moldova în scopuri vamale. Cu toate acestea, definiția este schematictermenul „regim vamal”
stabilește, de asemenea, limite privind drepturile persoanelor cu privire la utilizarea mărfurilor
aflate în posesia lor importate în Republica Moldova, sau exportate în străinătate.
    În conformitate cu art.24 alCodului Vamal al Republicii Moldovao persoană, este în
drept să aleagă oricând destinaţia vamală, precum şi regimul vamal din cele prevăzute la art. 23
sau să renunţe, la ea/el (în schimbul altei destinaţii vamale/altui regim vamal), indiferent de
cantitatea, felul, originea şi destinaţia bunurilor, mărfurilor şi mijloacelor de transport, dacă
aceste acţiuni nu contravin prezentului \codului vamal şi altor acte normative. Întrucât regimul
vamal ales este stabilit în mod legal în timpul procesării declarației vamale, de fapt, dreptul de a
alege regimul vamal revine declarantului.
 Este necesar să se facă distincția între conceptele de "alegere" și "schimbare" în regimul
vamal. Alegerea regimului vamal are loc în cazul în care regimul vamal nu a fost încă declarat.
Dreptul de alegere a regimului vamal se pune în aplicare de către persoană, de exemplu, la
importul de mărfuri și mijloace de transport pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, sau atunci
19
când sunt exportate din acest teritoriu. Schimbarea unui regim vamal cu altul,e posibil numai în
perioada de funcționare a regimului. Deregulă, schimbarea regimului vamal, se datorează unei
schimbări în intențiile persoanei în raport cu mărfurile transportate peste frontiera vamală, sau
expirarea regimului vamal ales. Astfel, mărfurile plasate sub regimul vamal de antrepozit vamal,
pot fi puse în liberă circulație la încheierea contractului de păstrare sau reexportate în
conformitate cu regimul vamal de reexport, ori declarate untr-un regim vamal definitiv.
Dreptul la libertatea de alegere și la schimbările regimului vamal, nu este absolut și poate
fi restrâns de alte dispoziții ale Codului Vamal.
În primul rând, Codul Vamalpresupune plasarea unor mărfuri în anumite regimuri
vamale. Exemplu sunt mijloacele de transport utilizate pentru transportulinternational de mărfuri,
unde se presupune aplicarea regimului de import, export temporar, fără a declara acestea.
Codul prevede, de asemenea, cazurile în care o modificare a regimului vamal, este
obligatorie. Este vorba despre mărfurile exportate temporar unde la cererea persoanei, regimul
vamal poate fi modificat în regim vamal de export, cu excepția cazurilor în care mărfurile
urmează să fie returnate pe teritoriul vamal al R. Moldova.
Una dintre condițiile care determină posibilitatea plasării unor mărfuri într-un anumit
regim vamal este statutul acestor mărfuri. De exemplu, produsele care sunt interzise de a fi
importate în R. Moldova nu pot fi plasate sub regimul vamal pentru consum intern, antrepozit
vamal, etc. Condițiile obligatorii pentru plasarea mărfurilor sub regimul vamal sunt plata taxelor
vamale, precum și respectarea măsurilor de politică economică și altor restricții prevăzute de
lege.
   Reglementarea juridică a procedurii și a condițiilor de aplicare a fiecărui regim vamal se
bazează pe norme relevante, Codul Vamal, HG 1140 din 02.11.2005 și altele.), convenții și
acorduri internaționale și interguvernamentale.

2.  Reglementarea juridică de aplicare a regimurilor vamale

Transportarea peste frontiera vamală a mărfurilor, este asociată cu alegerea unui anumit
regim vamal, care este înregistrat în momentul declarării. Aplicarea regimurilor vamale,face
posibil, protejarea fluxului de mărfuri și mijloace de transport din cadrul comerțului exterior.
Fiecare regim vamal include reglementarea condițiilor și cerințelor specifice procedurii vamale
pentru acesta. Interdicții și restricții care nu sunt de natură economică (măsuri de reglementare
netarifare) și stabilite de legislația privind reglementarea de stat a comerțului exterior.
 În scopul reglementării vamale, se stabilesc următoarele tipuri de regimuri vamale pentru
bunuri:
20
 (1) Sînt stabilite următoarele regimuri vamale:
1) regimuri vamale definitive:
a) import;
b) export;
2) regimuri vamale suspensive:
a) tranzit;
b) antrepozit vamal;
c) perfecţionare activă (cu suspendare);
d) transformare sub control vamal;
e) admitere temporară;
f) perfecţionare pasivă.
(2) Regimurile vamale cu impact economic:
a) antrepozit vamal;
b) perfecţionare activă;
c) transformare sub control vamal;
d) admitere temporară;
e) perfecţionare pasivă.

  O astfel de alocare a regimurilor vamale în grupuri separate sau separarea acestora de tip
areo semnificație juridică, în special pentru înțelegerea rolului lor în mecanismul de control
vamal și în studiu mai detaliat al diverselor aspecte ale reglementării legale.
Cea mai completă descriere a conținutului regimurilor vamale constă în clasificarea lor,în
funcție de rolul și locul lorîn procesul general de activitate economică externă, în procedura
vamală. Conform acestei clasificări, regimurile vamale pot fi împărțite în două grupe – regimuri
definitive șisuspensive cu impact economic.
Regimurile se aplică la operațiunile comerciale, relativ independente și finalizate.
Regimurile vamale cu impact economic sunt aplicate pentru utilizarea mai flexibilă a
procedurilor vamale și a instrumentelor juridice de reglementare, care creează oportunități
suplimentare nu numai pentru extinderea comerțului exterior, ci și pentru dezvoltarea altor forme
de integrare economică internațională.
Drept criterii de bază pentru atribuirea unui regim vamal grupului economic, ar trebui
indicate următoarele caracteristici specifice:
 importanța economică și justificare (din punct de vedere macroeconomic, indiferent de
nomenclatura mărfurilor plasate sub ele);
21
  respectareasituațiilor specifice, asociate diviziunii internaționale a deschiderii piețelor
naționale, crearea de oportunități suplimentare pentru dezvoltarea industriei, comerțului
etc.
Acest lucru este exprimat prin faptul, ca regulă generală, regimurile vamale cu impact
econimic permit utilizareamărfurilor numai în scop strict definit - oferind utilizatorului regimului
vamal în condiția îndeplinirii tuturor obligațiilor stipulate cu beneficii și avantaje
economice,exprimate prin acordarea de stimulente fiscale, iar în unele cazuri, de asemenea,
neutilizarea interdicțiilor și a restricțiilor de natură economică.
În funcție de regimurile lor vamale de destinație natură economică sunt împărțite în trei
tipuri:
- de stocare (mărfurile sunt depozitate și păstrate în aceiași stare constant, până la
plasarea acestora într-o altă destinație vamală, fără nici o utilizare, cu excepția unor operațiuni,
cum ar fi reambalare, sortarea și așa mai departe);
- prelucrare (bunurile sunt utilizate pentru a efectua anumite operațiuni de manipulare și
procesare, pentru a schimba complet sau parțial starea acestor produse).
În funcție de scopul commercial, destinațiile vamale pot fi subdivizate: pe importul,
exportul, regimuri combinate. Primul grup de regimuri vamale, care implică importul de bunuri
în R. Moldova, poate fi producția legată de consumul intern, de perfecționare activă, admitere
temporară, distrugere, abandon în favoarea statului.
Exemple de regimuri vamale ale celui de-al doilea grup includ exportul, exportul
temporar, reexportul, magazinul duty-free.
Cel de-al treilea grup este regimul de tranzit vamal. Regimurile vamale combinate
include, antrepozitul vamal.
Utilizarea anumitor regimuri vamale, este limitată la un anumit teritoriu, în special, pe
teritoriul unei zone libere vamale, antrepozit vamal, magazinul duty free. Cerințele unor astfel de
regimuri sunt plasarea fizică a mărfurilor pe teritoriul stabilit (amplasarea zonelor economice,
antrepozitelor vamale) și prezența mărfurilor pe acestea pe întreaga perioadă a derulării
regimului.
Regimurile vamale limitate în anumite intervale de timp includ, de exemplu, antrepozite,
importul temporar, tranzit vamal.
Reglementarea juridică a unor regimuri vamale se condiționează prin identificarea
mărfurilor aflate în aceiași stare, cu excepția modificărilor datorate uzurii fizice sau pierdere în
condiții normale de transport, depozitare și utilizare (operare), și circumstanțe similare.
Fiecare regim vamal, are anumită structură internă prin care se reflecte conținutul și care
reprezintă o pluralitate de condiții, cerințe și constrângeri. Sub condiții de procedură vamală se
22
subânțelege situații care provoacă posibilitatea introducerii mărfurilor și mijloacelor de transport,
în conformitate cu constrângeri - restricții directe sau indirecte privind exercitarea anumitor
activități, și în conformitate cu cerințele - acțiune, care este prevăzută a fi obligatoriu, în vederea
procedurii vamale.
Diversitate considerabilă a regimurilor vamale asigură flexibilitatea și dinamismul ordinii
de circulație a bunuriloe, mărfurilor și a mijloacelor de transport, transportate peste frontiera
vamală a R. Moldova, pentru participanții la activitatea economică externă.
Importul- esența acestui regim întroducerea mărfurilor pe teritoriul vamal al R.
Moldovacu scopul rămânerei acestora pe teritoriul vamal, fără obligația de a le exporta. Ele
dobândesc statutul liber de vamă, după plata taxelor vamale și respectarea politiciieconomice.
Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite,bunurile sunt supuse unei eliberări condiționate. Punerea
în liberă circulație, este cea mai des întâlnită procedură și se aplică pentru majoritatea mărfurilor
importate. Conform legislației, persoanele fizice și juridice, au dreptul de a importa bunuri,
mărfuri și mijloace de transport cu orice scop: pentru consumul uman, cu scop comercial, etc.
Export - acest regim, este tradițional în practica mondială și presupune scoaterea
mărfurile aflate în liberă circulație de pe teritoriul vamal al R. Moldova, fără obligația de a le
reimporta. Exportul prevede plata drepturilor vamale la export, cu respectarea politicii vamale.
Tranzitul - un regim vamal în care mărfurile străine sunt transportate pe teritoriul vamal
al R. Moldova sub control vamal, între punctul de sosire și de plecare, fără obligația să se
plătească taxe vamale, într-un timp anumit stabilit de vamă. Termenul specificat poate fi
prelungit în cauza unui accident, sau altă forță majoră.
Prelucrare – acest regimpresupune prelucrarea mărfurilor, în teritoriul vamal și în afara
acestuia. Aceste regimuri sunt împărțite în trei tipuri:
- în teritoriul vamal (utilizat pentru mărfurile importate care fac obiectul exportului
produselor transformate (finite) de pe teritoriul vamal al R. Moldova);
- în afara teritoriului vamal (utilizate pentru mărfurile exportate din R. Moldova, urmată
de importul de produse prelucrate).
Dacă se prelucrează pe teritoriul vamal al R. Moldova, în ceea ce privește produsele
utilizate, se aplică toate interdicțiile și restricțiile stabilite de legislație, privind reglementarea de
stat a activității de comerț exterior. Regimurile vamale de prelucrare, au caracteristici comune. În
primul rând, plasarea mărfurilor în cadrul acestor regimuri vamale, se autorizeazăde autoritățile
vamale, în baza cererii persoanei solicitante.
Autorizația regimului, prevede: descrierea, cantitatea și calitatea mărfurilor și produselor
prelucrate; descrierea operațiunilor de procesare și modalitățile de realizarea acestora; rata de
producție a produselor prelucrate; termenul de procesare și alte informații necesare.
23
 În al doilea rând, de regulă prelucrarea, este permisă în cazul în care autoritățile vamale
pot identifica mărfurile plasate în aceste regimuri în produsele de transformare. În acest scop, pot
fi folosite: timbre și ștampile, aplicarea marcajului alfanumerice, o descriere detaliată a
mărfurilor, să le fotografieze, utilizarea numerelor de serie, etc.
În al treilea rând, pentru aceste tipuri de operațiuni generale de procesare sunt:
prelucrarea sau prelucrarea suficientă, precum și fabricarea de noi produse, inclusiv asamblarea,
dezasamblarea.
Operațiunile de prelucrare nu pot fi autorizate: pentru ambalare, sortarea mărfurilor;
extracția mineralelor; vânătoare și pescuit; pregătirea mărfurilor pentru vânzare și transport;
copiere și reproducere; recepție de energie electrică, termică și alte tipuri de energie și alte
acțiuni.
În al patrulea rând, aceste regimuri presupun o scutire condiționată de plata taxelor
vamalepentru mărfurile supuse procesării. Cu toate acestea, fiecare regim de prelucrare vamală
are specificul său.
În cazul prelucrării mărfurilor, cu condiția vânzării acestora pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova, produsele transformate sunt puse în libera circulație numai după achitarea
taxelor vamale,la prețurile aplicate produselor transformate.
Importul temporar – acest regim, presupune întroducerea mărfurilor străine pentru o
anumită perioadă pe teritoriul vamal al R. Moldova, cu scutire totală sau parțială de la plata
taxelor vamale și fără aplicarea de interdicții și restricții de natură economică.
Aplicarea acestui regim,este posibil cu condiția: mărfurile utilizate în prelucrare să poată
fi identificate de autoritatea vamală, când sunt reexportate. Mărfurile importate temporar, de
regulă, pot fi folosite de persoana autorizată cu permisiunea de a introduce acesteafiind
responsabil pentru plata taxelor vamale. Mărfurile plasate în acest regim, vor rămânea în starea
inițială, cu excepția uzurii naturaleîn condiții normale de exploatare. Cu toate acestea, li se
permite să efectuieze operațiuni necesare pentru conservarea lor, inclusiv reparații (cu excepția
reviziei generale și modernizarea lor), întreținerea tehnică și alte operațiuni, care sunt necesare
pentru conservarea proprietăților bunurilor de consum și de păstrarea lor în stare bună.
Termenul de admitere temporară a mărfurilor, este stabilit de către organul vamal, în
funcție de scopul și circumstanțele acestor importuri și este de trei ani.
Antrepozitul vamal –regim vamal, special. Antrepozitul vamal, este un depozit vamal ce
funcționeazăîn regim favorabil. În unele cazuri, antrepozitul este utilizat în cadrul tranzacției,
fiind profitabil, face posibil ca un antreprenor să nu "înghețe" banii, plătiți sub formă de plăți
vamale, fiind interesat să cumpere bunuri în străinătate și să le vândă sau să le folosească după o
anumită perioadă de timp. Aceasta este de regulă, particularitățile activității întreprinderilor
24
angajate în reparații, întreținere etc. Pentru ei, este specific modul de activitate în cadrul
tranzactiilor economice externe, agreînd regimul vamal de depozit vamal. Mărfurile importate în
depozit sunt depozitate sub control vamal fără a percepe taxe vamale și fără aplicarea
interdicțiilor și a restricțiilor de politică economică în timpul depozitării.
Timpul depozitării mărfurilor în antrepozit vamal este determinată de către persoana care
le-a depozitat, dar nu mai mult de termenul prevăzut în articolul 50 al Codului Vamal, care este
de trei ani, cu o posibilă prelungire
Perioada relativ lungă de depozitare a mărfurilor, poate afecta calitatea și proprietățile
acestora. Prin urmare, într-un depozit vamal cu permisiunea autorității vamale în scopul păstrării
mărfurilor,se permite efectuarea operațiunilor, cum ar fi: prelevare de probe și mostre,
operațiunile simple de asamblare, sortarea, ambalarea, etichetarea și alte necesare pentru a
îmbunătăți valabilitatea. Nu este necesară nicio autorizație pentru efectuarea operațiunilor
obișnuite necesare pentru asigurarea siguranței mărfurilor într-o stare neschimbată.
Codul vamal prevede posibilitatea de a înstrăina bunurile, de a transmite dreptul de
proprietate, cu notificarea prealabilă în scris a autorității vamale.
Antrepozitul vamal poate fi de două tipuri:
Public (disponibile pentru depozitarea oricăror bunuri și utilizarea oricărei persoane) -
acestea sunt create de către persoanele juridicedin R. Moldova.
Privat(destinat depozitării proprietarului unui deposit, proprietar al mărfurilor).
Depozitarul (deținătorul depozitului): ține evidența mărfurilor depozitate; asigura integritatea
acestora. Proprietarul antrepozitului vamal, este responsabil de plata drepturilor vamale pentru
mărfurile depozitate, în caz de pierdere sau eliberarea lor, fără autorizarea vamală.
Reimport acest regim, presupune reintroducerea, fără perceperea drepturilor de import, cu
excepţia taxei pentru proceduri vamale, şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a
mărfurilor şi a mijloacelor de transport scoase anterior temporar în afara teritoriului vamal în
conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative.Pot fi reimportate mărfurile autohtone şi
produsele compensatoare rezultate din perfecţionarea pasivă.Declaraţia de reimport se depune şi
pentru mărfurile autohtone, introduse temporar în zona liberă, ce se reintroduc şi se pun în liberă
circulaţie pe teritoriul țării.
Reexportul este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de
transport străine, plasate anterior într-un regim vamal cu impact economic, în destinaţiile vamale
zonă liberă sau magazin duty-free, de pe teritoriul vamal fără perceperea drepturilor de export şi
fără aplicarea măsurilor de politică economică, în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte
normative.

25
 Distrugerea este destinaţia vamală care constă în distrugerea mărfurilor străine sub
supraveghere vamală, fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică. Distrugerea mărfurilor se efectuează cu condiţia respectării normelor privind
ocrotirea mediului înconjurător. Responsabilitatea pentru respectarea normelor privind ocrotirea
mediului înconjurător o poartă agentul economic care plasează mărfurile în destinaţia vamală
distrugere. În cazul în care distrugerea mărfurilor ar putea cauza prejudicii mediului înconjurător,
organul vamal abilitat solicită de la organele competente încheierea privind locul şi metoda de
distrugere a mărfurilor respective. Distrugerea mărfurilor se efectuează din contul persoanei
interesate.
Deşeurilor rezultate din distrugerea mărfurilor li se atribuie destinaţia vamală aplicabilă
mărfurilor străine aflate sub supraveghere vamală.
Abandonul în favoarea statului este destinaţia vamală care constă în renunţarea la mărfuri
în folosul statului fără onorarea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea măsurilor de
politică economică.Abandonul în favoarea statului se efectuează cu acordul organului vamal,
conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal.
Abandonul în favoarea statului nu presupune suportarea de cheltuieli de către persoana care
abandonează mărfurile în favoarea statului.
Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală, fără
aplicarea măsurilor de politică economică, în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturile
internaţionale, la bordul aeronavelor sau la puncteleinternaţionale de trecere a frontierei destat.
Plasarea și comercializarea mărfurilor în magazinul duty-free amplasat în zona plecării de pe
teritoriul Republicii Moldova se efectuează fără perceperea drepturilor de import.
  În magazinele duty-free, mărfurile se comercializează contra lei moldoveneşti şi contra
valută străină (în numerar şi în cecuri de călătorie), precum şi cu utilizarea cardurilor bancare,
exclusiv persoanelor care pleacă în străinătate şi au trecut controlul vamal, controlul actelor de
identitate şi al biletelor de călătorie.
  În magazinul duty-free pot fi plasate orice mărfuri, cu excepţia celor prohibite de a fi
introduse şi scoase de pe teritoriul vamal, de a fi comercializate în Republica Moldova, precum
şi a altor mărfuri stabilite de legislaţie.
  Mărfurile autohtone livrate la magazinul duty-free amplasat în zona plecării de pe
teritoriul Republicii Moldova, după comercializare sînt plasate sub regimul vamal de export.
Mărfurile supuse accizelor plasate în destinația magazinul duty-free amplasat în zona intrării pe
teritoriul Republicii Moldova, după comercializare, la încheierea destinației vamale, sunt plasate
sub regimul vamal de import cu perceperea drepturilor de import. Pentru mărfurile străine
comercializate în magazinele duty-free, se depune declaraţie vamală de reexport.
26
   Magazinul duty-free pot fi înființate de persoana juridică care deţine licenţă, eliberată de
organul de licențiere.
  Magazinul duty-free trebuie să fie amplasat în spatele punctului de control al
paşapoartelor, în zona plecării de pe teritoriul Republicii Moldova, iar amenajarea exterioară a
magazinului duty-free nu trebuie să permită:
a) accesul în incintă al persoanelor care nu călătoresc înspre o destinaţie internaţională;
b) introducerea sau scoaterea de mărfuri din incintă prin alte locuri decît cele stabilite de
organele vamale.
Magazinul duty-free poate fi amplasat înainte de punctul de control al pașapoartelor, în
zona intrării pe teritoriul Republicii Moldova. Magazinul duty-free poate crea condiții pentru
plasarea mărfurilor cumpărate de către pasageri la depozit, în vamă, pînă la reîntoarcerea în țara
de unde a plecat/sosit pasagerul ori pînă la plecarea în țara de destinație. Magazinul duty-free
trebuie să fie amenajat cu spații necesare depozitării mărfurilor cumpărate de pasageri.
Pentru obţinerea licenţei, persoana juridică solicitantă, pe lîngă documentele necesare
pentru obţinerea licenţei, va prezenta:
a) denumirea punctului de trecere a frontierei de stat în care este amplasat magazinul pentru
care se solicită eliberarea licenţei;
b) datele personale ale reprezentanţilor persoanei juridice, inclusiv numele, prenumele, data
şi locul naşterii, domiciliul, funcţia deţinută;
c) conturile bancare, băncile la care are deschise conturi, în valută străină şi în lei
moldoveneşti;
d) date cu privire la magazinul pentru care se solicită eliberarea licenţei, inclusiv
amplasarea, suprafaţa, reprezentarea grafică;
e) copia contractului de închiriere a terenului pe care va fi amplasată construcţia sau a
clădirii ce va fi utilizată cu scop comercial.
  În ziua înregistrării cererii și depunerii documentelor stabilite de legislație pentru
primirea/reperfectarea licenței, autoritatea de licențiere înștiințează Serviciul Vamal, solicită și
obține avizele necesare eliberării licenței pentru activitatea magazinelor duty-free, pentru
comercializarea mărfurilor în regim duty-free, pentru comercializarea mărfurilor în regim duty-
free cu amănuntul, în valută străină şi lei moldoveneşti, la bordul aeronavelor care efectuează
curse în traficul extern de pasageri.
 În cel mult 10 zile lucrătoare de la data înștiințării, Serviciul Vamal transmit avizele și/sau
refuzul argumentat de a le acorda. În cazul în care Serviciul Vamal nu au transmis avizul ori
refuzul acordării avizului în termenul respectiv, survine principiul aprobării tacite. Refuzul al
Serviciului Vamal de a acorda aviz constituie temei de refuz pentru eliberarea licenței.
27
 În magazinele duty-free pot fi vîndute orice fel de mărfuri, străine sau autohtone, cu
excepţia:
a) mărfurilor prohibite de a fi introduse în Republica Moldova şi de a fi scoase din
republică;
b) mărfurilor interzise spre comercializare pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi
mărfurilor specificate expres în lege.
(5) Mărfurile admise spre vînzare în magazinele duty-free pot fi comercializate numai în
cantităţi destinate uzului personal. Mărfurile pot fi comercializate numai în ambalaje şi în
cantităţi uzuale pentru comerţul cu amănuntul.
(6) Toate mărfurile aprovizionate în scopul vînzării în magazinele duty-free vor fi însoţite
de documente legale, datate, semnate de cei în drept, din care să rezulte cu claritate:
a) furnizorul (denumirea, sediul social, codul fiscal, numărul de înmatriculare în registrul
comerţului);
b) data livrării;
c) mijlocul de transport utilizat, precum şi numele şi prenumele delegatului sau şoferului şi
documentul de identitate al acestuia;
d) denumirea mărfii;
e) cantitatea;
f) unitatea de măsură;
g) preţul de achiziţie.
Toate mărfurile vor fi comercializate în termenele de valabilitate prescrise de
furnizor.Preţurile de vînzare ale mărfurilor vor fi exprimate în dolari S.U.A. şi/sau în euro şi vor
fi afişate la vedere. Orice modificări ulterioare ale preţurilor de vînzare vor fi evidenţiate în
documentele prin care acestea au fost stabilite, cu precizarea datei la care s-au operat
modificările.
Justificarea vînzărilor de mărfuri prin magazinele duty-free se face prin bonuri fiscale sau
prin facturi fiscale. Facturile fiscale vor fi utilizate pentru produse de folosinţă îndelungată,
precum: aparatură foto, aparatură electronică, aparatură electrocasnică etc. Pe lîngă informaţiile
indicate în bonurile fiscale, facturile fiscale vor evidenţia marca, tipul, seriile produselor vîndute,
precum şi alte elemente cerute de reglementările în vigoare.

SARCINI DE EVALUARE/AUTOEVALUARE:
1. Ce este un regim vamal?
2. Explicați funcționarea regimul vamal în timp?
3. Explicațiprevederile regimului vamal export?
28
4. Condițiile de plasate a mărfurilorîntr-un regim vamal de tranzit?
5. Numiți regimurile vamale aplicate pentru prelucrarea mărfurilor? Care sunt caracteristicile
lor?
6. Ce perioadă, este prevăzută de lege la plasate mărfurilor sub regimul vamal de import
temporar?
7. Ce tipuri de antrepozite cunoașteți?
8. Explicați specificitatea distrugerii mărfurilor?
9. În ce cazuri autoritățile vamale nu permit abandonul în favoarea statului?
10.Unde poate fi amplasat un magazin duty-free?

29
 MODULUL IV. TARIFUL VAMAL. REGLEMENTAREA TARIFARĂ, NETARIFARĂ,
IMPUNEREA CU DREPTURI VAMALE

1. Tariful vamal: concept, obiective, elemente.

Tarifar vamal presupune aplicarea elementelor de reglementare tarifară și netarifară, sau

aplicarea măsurilor administrative de reglementare de stat al activităților de comerț exterior,pe
principiiunde statul într-un fel sau altul, este chemat să contribuie la protejarea producătorilor
naționali pe piața internă. Pentru a reglementa structura exporturilor și importurilor mărfurilor și
pentru creareaunei surse de acumulare a veniturilor în bugetul național.
La aplicarea mecanismului tarifar vamal, se urmăresc următoarele sarcini principale:
reglementare, comerț-politic, fiscalitate. Eficacitatea utilizării tarifuluivamal depinde în mare
parte de regulile reglementării vamale aplicate în procedură, pentru activitateaeconomică
externă.
Temeiul juridic al reglementării vamale și tarifare constituie prevederile:
Legea "Cu privire la Tariful Vamal" din 20 noiembrie 1997; Codul Vamal al R. Moldova;
      Legea „Cu privire la tariful vamal“, stabilește obiectivele în domeniul de utilizare a
măsurilor tarifare, conceptele de bază utilizate în mecanismul juridic atât în reglementarea
tarifară cît și netarifară.
  Competența Guvernului R. Moldova în domeniul vamal: reglementarea tarifelor,
stabilirea ratelor taxelor vamale și stabilirea procedurii de acordare a preferințelor tarifare.
Aplicarea practică al măsurilor tarifare, ca unul dintre domeniile de punere în aplicare a politicii
vamale a statului.
 În conformitate cu reglementarea tarifară,se subînțelege aplicarea măsurilor de influență
a statului asupra relațiilor economice externe, în baza căruia se influențeazăasupra prețuluidin
cadrulcomerțului exterior.O astfel de influență se exercită prin stabilirea și colectarea taxelor
vamale și altor plăți vamale, pentru circulația mărfurilor.

30
 Documentul normativ care conține o listă sistematizată de mărfuri care precizează tarifele
vamale percepute la trecerea mărfurilor peste frontier, se numește tarif vamal.
   Tariful vamal al R. Moldova constituie un catalog altaxelor vamale, aplicate mărfurilor
transportate peste frontiera vamală și clasificate în conformitate cu nomenclatura mărfurilor din
cadrul activității economice externe (denumit în continuare „Nomenclator”).
Nomenclatoruleste aprobatde către Guvernul R. Moldova, pe baza sistemelor de
clasificare a mărfurilor, reieșind din practica internațională.
Obiectivele tarifului vamal sunt:
 menținerea unui raport rațional al exportului mărfurilor și al importului acestora, o paritate a
veniturilor și cheltuielilor monetare pe teritoriul R. Moldova;
 organizareacondițiilor, pentru structura producției și consumului de bunuri, protejarea
economiei de impactul negativ al concurenței străine. Asigurarea condițiilor pentru integrarea
eficientă a țării în economia mondială.

Tariful vamal cuprinde următoarele elemente:

 taxele vamale, tarifele și tipurile acestora;
 valoarea în vamă a mărfurilor;
 originea mărfurilor.

Taxa vamală constituie o contribuție obligatorie percepută de autoritățile vamale la

importul mărfurilor pe teritoriul vamal al țării, sau exportate de pe acest teritoriu și constituie o
condiție pentru acest import sau export. Plata taxeieste obligatorie și este asigurată prin măsuri
de constrângere de stat.
Rata taxei vamale este specificată în Tariful Vamal. Taxele vamale sunt stabilite de uver,
ele sunt unificate și nu pot fi modificate în funcție de persoana, care transportă mărfuri, tipurile
de tranzacții și orice alți factori.
    În funcție de metoda de calcul a acestora, specificăm următoarele tipuri de taxe vamale:
- ad valorem;
- specifice;
- combinate.
- excepţională, care, la rândul ei, se divizează în:
a) taxă specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă la introducerea
pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau
pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;

31
 b) taxă antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la
preţuri mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sînt lezate
interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri
identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de
mărfuri identice sau similare;
c) taxă compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la
producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sînt lezate
interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri
identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de
mărfuri identice sau similare.
Ratele ad valorem sunt stabilite ca procent din valoarea în vamă calculată la mărfurile
impozabile.
Ratele specifice se calculează în cantitatea stabilită pentru o unitate: greutate, volum, etc.
aplicater mărfurilor impozabile.
Iar tarifele care combină taxele vamale ad valorem și specifice se numesc combinate (de
exemplu, 25% din valoarea mărfurilor, dar nu mai puțin de 0,5 euro pe 1 kg).

2. Conceptul și tipurile plăților vamale

Statul are un drept suveran - de a impune platăpentru bunurile importate sau exportate din
țară. Plățile vamale, în majoritatea țărilor, reprezintă o parte importantă a venitului bugetar, iar
colectarea acestora de către autoritățile vamale,se consideră una dintre funcțiile principale ale
acestor organe.
 Reglementarea vamală și tarifare, fiind unul dintre principalele instrumente de menținere
a securității economice, este în același timp, o pârghie de influență asupra structurii economice,
un sistem de măsuri utilizate pentru a influența comerțul internațional.
Plățile vamale includ:
 taxe vamale de import;
 taxe vamale la export;
         Plățile vamale sunt percepute, dacă sunt stabilite în conformitate culegislația R.
Moldovaîn calitate de drepturi de import/export.
   Plățile vamale sunt percepute de regulă de autoritățile vamale.Lista plăților vamale include
plăți obligatorii, care diferă atât în natura juridică a acestora, cât și în ceea ce privește conținutul

32
economic. Plățile vamale sunt: taxe și accize.  Astfel, plățile vamale includ următoarele categorii
de contribuții obligatorii: taxe vamale, tax ape valoare adăugată, accize, procedurile vamale.
        Taxele vamale, taxa percepută pentru activitatea comercială,în domeniul comerțului
exterior. Procedurile vamale, taxă percepută pentru activitatea efectuată de către autoritățile
vamale. Cu alte cuvinte, autoritățile vamale efectuează diverse acțiuni semnificative din punct de
vedere juridic, care sunt plătite de subiecții operațiunilor de export-import.
Obligația de a plăti taxe vamale și taxe apare: atunci când mărfurile sunt importate - din
momentul trecerii frontierei vamale;la exportul mărfurilor - de la momentul depunerii declarației
vamale sau a îndeplinirii acțiunilor îndreptate direct spre exportul mărfurilor de pe teritoriul
vamal al R. Moldova.
De asemenea, legiuitorul prevede scutirea de plata vamală, atunci când mărfurile nu sunt
supuse drepturilor vamale și impozitelor în conformitate cu legislația, de exemplu: valoarea
totală în vamă a mărfurilor importate nu depășește 100 euro, pentru un destinatar.
Valoarea totală a drepturilor și a taxelor de import pentru mărfurile importate nu poate
depăși valoarea taxelor vamale care trebuie plătite în cazul în care mărfurile au fost puse în liberă
circulație la importul lor pe teritoriul vamal al R. Molodva, cu excepția penalități și dobânzi.
Taxele vamale sunt o parte integrală a sistemului de impozitare, iar aplicarea lor,apare ca
obligație la trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală. Acest factor,
determină locul special al plăților vamale în sistemul impozitelor și taxelor din R. Moldova.
Plățile vamale condtituie o mare importanță în activitățile financiare a autorităților
vamale. Sub taxa vamală se înțelege plata percepută de către autoritățile vamale la importul de
bunuri pe teritoriul vamal, sau exportul de mărfuri de pe teritoriul vamal al R. Moldova și care,
este o condiție esențială pentru un astfel de import sau export. Problema naturii juridice a acestei
plăți rămâne deschisă până în prezent.
Opiniile oamenilor de știință care se ocupă de această problemă sunt diferențiate în două
tipuri: unii consideră că taxa vamală,este o taxă, iar altele se referăla colectare. Cel mai
preferatpunct de vedere se consider acel ce potrivit căruia, taxa vamală in sistemul fiscal ocupă
un loc special.
Legiuitorul, nu o identifică ca o formă independentă, care nu se referă la impozite sau
taxe, atunci când natura juridică a taxei vamale, o identifică prin specificul ei, care constă în
combinarea semnelor de impozitare și de colectare, care constă în:
- contribuția taxei vamale la bugetul național;
- taxa vamală depinde de procedura vamală, aplicată la circulația mărfurilor peste
frontiera vamală;

33
 - taxa vamală este plătită, și anume în fapt, este o plată pentru acordarea de către
autoritățile vamale a liberului de vamă, punerea în liberă circulație a mărfurilor;
- taxa vamală, spre deosebire de alte taxe prevăzute de stat, nu are semne de regularitate,
ca și obligația de plată apare numai atunci când este necesar ca subiectul economic să efectuiaze
o tranzacție economic externă;
- dreptul la plata taxelor vamale pot fi delegate altor persoane interesate (de exemplu,
brokerii vamali);
- obligația de plată a taxei vamale se bazează pe interesele plătitorului.
Subiectul activității antreprenoriale are întotdeauna dreptul la o opțiune: să importe
bunuri din străinătate sau să achiziționați bunuri importate deja pe teritoriul vamal.
Disponibilitatea unei astfel de alternative, determină locul special al taxei vamale.
Prin natura operațiunii de comerț exterior taxele vamale sunt împărțite în: taxe de import
și taxe de export. Taxa vamală în practica mondială se aplică la import, iar la export se aplică rar.
Taxă de tranzit este eliminată aproape peste tot în acordurile internaționale, dar poate fi, de
asemenea, utilizată ca un mijloc economic de presiune.
Pentru a proteja interesele economice ale țării în ceea ce privește mărfurile importate, pot
fi stabilite tipuri speciale de taxe vamale, care sunt percepute suplimentar la cele ordinare - taxe
speciale. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la tariful vamal, acestea includ:
- taxa specială aplicată ca o măsură de protecție în cazul în care mărfurile sunt importate
pe teritoriul vamal al R. moldova în sumele și în condiții dăunătoare sau care amenință să
cauzeze producătorilor săi interni de produse similare, sau ca măsuri represive împotriva
acțiunilor discriminatorii a altor state, care acționează contrar intereselorR. Moldova;
- taxe antidumping care se aplică în cazul importului pe teritoriul vamal al R. Moldova al
bunurilor la un preț mai mic decât valoarea lor normală în țara exportatoare la momentul
importului, în cazul în care un astfel de import cauzează sau amenință să cauzeze un prejudiciu
producătorilor interni de produse similare.
- aplicate în cazuri de import pe teritoriul vamal al mărfurilor la producția cărora,în
condiția exportului sau primit subvenții directe sau indirecte, în cazul în care un astfel de import
cauzează sau amenință să cauzeze pagube materiale în patrie producătorii de bunuri similare sau
pentru a preveni organizarea sau extinderea producției de bunuri similare în R. Moldova.
Astăzi, anti-dumpingul, este una dintre problemele cele mai acute ale R. Moldova în
relațiile sale comerciale, la liberalizarea comerțului. Guvernul prin măsuri drastice trebuie să
încerce să elimine restricțiile discriminatorii la importul de mărfuri moldovenești în țările străine.
Cea mai mare pondere în structura veniturilor din activitatea economică externă este
formată din impozite indirecte, și anume taxa pe valoarea adăugată (TVA) și accizele. Ideea
34
acestei reguli este că mărfurile care intră pe teritoriul unui alt stat, sunt supuse normelor
legislației fiscale naționale, prevede, în special, și plata impozitelor indirecte. Introducerea TVA
și a accizelor la bunurile exportate ar conduce la dubla impunere, ceea ce ar constitui un obstacol
în calea dezvoltării comerțului internațional.
Accizelesunt plățile legate de mărfuri specifice, achitate de fiecare dată, când se
importăbunuri accizabile de persoana care săvârșește operațiuni de comerț exterior cu acest
produs.
Procedura de calculare și plata taxelor vamale, se stabileșteîn cadrul funcționării clare a
unui sistem de colectare a plăților vamale, menirea căruia este efectuarea cu succes a
reglementarii vamale și tarifară a activităților de comerț exterior. Fără îndoială, în acest proces,
rolul vamei ca executor direct al măsurilor de reglementare tarifară crește. Îndeplinirea cu succes
a rolului atribuit pentru vamă, va permite crearea unui sistem bine stabilit de tarifare, colectare și
control a primirii plăților.
Cum se determină și se calculează volumul impozitelor și taxelor plătite? Pentru a face
acest lucru, trebuie să se înțeleagă natura de concepte, cum ar fi nomenclatura tarifară vamală a
activității economice externe, valoarea în vamă. De fapt, tariful vamal este un set ce indică cotele
taxelor vamale, in conformitate cu nomenclatorul mărfurilor.
Fiecare marfă transportată peste frontiera vamală, este indicată printr-un cod de 11 cifre.
Se remarcă adesea că orice încercare de a compila o listă exhaustivă de bunuri care fac obiectul
negocierilor internaționale, este o sarcină dificilă, deoarece producția modernă implică un număr
imens de produse cu caracteristici similare sau identice.
Regulile de mai sus, cu privire la plățile taxelor vamale,stabilitelaimportul sau exportul
mărfurilor, sunt aplicate doar la plasarea acestora într-un regim vamal, care prevede plata taxelor
vamale. În cazurile în care regimul vamal al mărfurilor nu prevăd plata taxelor vamale
(regimurile vamale de prelucrare pe teritoriul vamal al antrepozit vamal, re-export, și altele)
acestea nu sunt achitate.

Sarcini de evaluare/autoevaluare
1. Ce este tariful vamal?
2. Ce aste nomenclatorul vamal?
3. Taxa vamală, cere este modul de calculare?
4. Tariful vamal, cotele taxelor vamale. Cine stabilește cotele taxei vamale?
5. Care este rolul taxelor vamale la protejarea pieței interne?
6. Clasificați taxa vamală.
35
 MODULUL V. VALOAREA ÎN VAMĂ. METODELE DE
DETERMINARE A VALORII ÎN VAMĂ

1. Valoarea în vamă, principii de aplicare

Obligația de bază a declarantului, brokerului vamal și a altor persoane care transportă

mărfuri și mijloace de transport peste frontiera vamală, este plata drepturilor vamale. Pentru a
calcula valoarea taxelor vamale necesar plătite, se determine valoarea în vamă a bunurilor
plasate într-un regim vamal.
Obiectivele de determinare a valorii în vamă sunt:
- impunerea bunurilor și mijloacelor de transport, cu taxe corespunzătoare indicatorilor de
valoare în tranzacția economic externă;
- analiza statisticii economice și vamale externe;
- aplicarea unor măsuri de reglementare de stat, a relațiilor comerciale și economice, legate de
costul bunurilor;
Costul mărfurilor - prețul efectiv plătit sau de plătit, prețul tranzacției cu mărfuri la
trecerea frontierei vamale și care reprezintă baza pentru calcularea taxelor vamale.
Pe lângă prețul tranzacției, valoarea în vamă include:
-comisioanele de brokeraj:
- costul containerelor și al altor ambalaje, dacă acestea constituie prețul mărfurilor;
- costul bunurilor și al serviciilor, primite gratuit sau la prețuri reduse, furnizat vânzătorului de
către cumpărător pentru producția de bunuri exportate de acesta;
- acordarea de licențe și alte plăți, dacă acest lucru este prevăzut în condițiile de cumpărare a
mărfurilor;
- partea din venit provenit din revânzarea ulterioară a mărfurilor exportate, care vizează direct
sau indirect vânzătorul;

36
 Din punct de vedere schematic, valoarea în vamă a mărfurilor importate, constă în
următoarele elemente:
a) legate de achiziționarea de bunuri;
b) livrarea mărfurilor la locul de import.
Structura valorii în vamă a mărfurilor exportate diferă de structura valorii în vamă a
mărfurilor importate, în acest caz, valoarea în vamă se determină ca prețul efectiv plătit sau de
plătit.
Valoarea în vamă a mărfurilor importate servește drept bază impozabilă pentru calcularea
taxei vamale la rata ad valorem, precum și pentru calcularea altor plați vamale. În plus, valoarea
în vamă este un element fundamental inclus în baza impozabilă pentru calculul taxei pe valoarea
adăugată (la mărfurile importate, calculate la costuri).
În practica aplicării legislației vamale există cazuri în care este necesară stabilirea valorii
în vamă a mărfurilor deja importate, a căror regim vamal se schimbă.
Definirea valorii în vamă este obligatorie pentru toate mărfurile importate, cu excepția
următoarelor cazuri:
- costul mărfurilor importate nu depășește nivelul stabilit prin lege;
- mărfurile importate sunt scutite de plata drepturilor vamale;
- mărfurile sunt importate de către persoane fizice în scopuri personale și în limitele valorii
stabilite de normele legislației vamale.
Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor (valoarea în vamă) se bazează pe
principiile generale de evaluare în vamă, în practica internațională, și se aplică pentru mărfurile
importate pe teritoriul vamal al R. Moldova. Procedura de aplicare a sistemului de evaluare în
vamă a mărfurilor importate pe teritoriul vamal,este stabilit de legislație.

2. Metodele de determinare a valorii în vamă

Declarantulalege, în mod independent, metoda de determinare a valorii în vamă la

mărfurile plasate în regim vamal, în funcție de prevederile fiecărei metode, având întreaga
responsabilitate pentru corectitudinea alegerii metodei de determinare a valorii în vamă, utilizate
de el și a fiabilității informațiilor furnizate.
Pentru determinarea valorii în vamă există șase metode. În același timp, efectuarea unei
evaluări a mărfurilor în scopuri vamale, se aplică întotdeauna consecutivitatea de la prima la a
șasea metodă, și să aleagă cea mai potrivită.

37
 Prima metodă a valorii în vamă și principala se aplică pe baza valorii tranzacției cu
marfa respectivă, sau prețul efectiv plătit.
În conformitate cu această metodă valoarea în vamă este prețul tranzacției efectiv plătite
sau de plătit pentru bunurile, mărfurile sau mijloace de transport calculată la momentul trecerii
frontierei vamale.
Dacă condițiile contractului nu includ în prețul tranzacției:
- cheltuielile cumpărătorului (de exemplu, pe ambalaj);
- o parte din costul acestor bunuri (materii prime, echipament etc.) și serviciile furnizate de
importator în mod gratuit sau pentru benzi reduse pentru producția sau vânzarea de bunuri
importate de aceștia;
- plățile pentru utilizarea proprietății intelectuale pe care importatorul trebuie să le implementeze
în condițiile contractului;
- venituri directe sau indirecte ale exporturilor din revânzarea ulterioară de bunuri pe teritoriul R.
Moldova,acestea ar trebui incluse în valoarea în vamă.
Metoda a doua se referă la prețul tranzacției cu mărfuri identice.În conformitate cu
această metodă, valoarea în vamă este prețul tranzacției cu mărfuri identice importate anterior.
Pentru a determina identitatea mărfurilor, evaluate, se va ține cont de:
caracteristicile fizice al mărfurilor evaluate,calitatea și reputația lor pe piață,producătorul și țara
de origine.
Condiția de bază în care mărfurile sunt recunoscute ca fiind identice este identitatea țării
de origine și a producătorului.
Este deosebit de important de remarcat faptul că mărfurile care sunt luate ca bază pentru
stabilirea valorii în vamă, au fost importate în țară cu cel puțin 90 de zile înainte de importul
mărfurilor evaluate. În plus,laevaluarea prețurilorpentru mărfurile identice importate anterior, ca
bază se ia cel mai mic peț.
Metoda a treia se bazează pe prețul unei tranzacții cu mărfuri similare.
Atunci când se folosește această metodă, procedura de determinare a valorii în vamă, este
similară cu metoda precedentă - metoda de evaluare la prețul tranzacției cu un produs identic.
Cu toate acestea, bunurile alese ca bază ar trebui să ddispună de caracteristici similare cu
bunurile estimate, dar pot proveni de la diferiți producători.
Metoda a patra, în baza costului unitar al mărfii, se bazează pe scăderea valorii.
Atunci când se folosește această metodă, valoarea în vamă se determină prin scădere din
prețul de vânzare al mărfurilor aflate pe teritoriul vamal al mărfurilor identice sau similare:
- suma comisionului;
- prime primite din profit,din costurile totale ale vânzărilor;
38
- transportul și costurile de asigurare suportate de declarant, pe teritoriul R. Moldova;
- valoarea taxelor vamale de import.
Metodaa cincea,în baza valorii calculate a mărfii, bazată pe adăugarea valorii.
În acest caz, valoarea în vamă a mărfurilor se determină prin adăugarea:
- costurilormedii de producție ale exportatorului;
- costurile generale legate de vânzarea de bunuri către R. Moldova din țara exportatorului;
- profitul obținut de obicei de către exportator din livrarea de bunuri.

Metoda a şaseade rezervă.Prin această metodă, valoarea în vamă a mărfurilor importate

se determină luând în considerare practica vamală mondială pe baza informațiilor furnizate de
organul vamal cu privire la prețurile bunurilor, mărfurilor și mijloacelor de transport evaluate,
precum și costul serviciilor de transport internațional.
Ca bază pentru determinarea valorii în vamă a mărfurilor prin metoda de rezervă nu poate
fi utilizat:
a) prețul pe piața internă;
b) prețul mărfurilor livrate din țara exportatoare în țările terțe;
c) un preț stabilit arbitrar sau nesigur.
 Rețineți că, la existența a două sau mai multe prețuri alternative, la fel ca în determinarea
valorii cu mărfurile identice, se aplică cel mai mic.

Sarcini de evaluare/autoevaluare:
1. Definiți tariful vamal.
2. Oferiți o descriere a sistemului de plăți vamale.
3. Ce plată este recunoscută drept taxă vamală?
4. Numiți caracteristicile taxei vamale. Care este natura sa juridică?
5. Ce fel de taxe vamale cunoașteți?
6.Cum se clasifică taxele vamale în funcție de modalitatea de colectare?
7. Ce impozite indirecte se prevăd la calcularea drepturilor vamale.
8. Ce este comun și cum diferă TVA-ul și accizele ca tipuri de plăți vamale?
9. Care este menirea nomenclatorului de mărfuri?
10. Explicați procedura de achitare a taxelor vamale?
11. În ce ordine se face restituirea sumele plăților vamale?
12. Valoarea în vamă, definiția.
13. Căte metode de determinare a valorii în vamă cunoașteți?
14. Explicati aplicarea metodei 1.
39
15. Explicati aplicarea metodei 2.
16. Explicati aplicarea metodei 3.
17. Explicati aplicarea metodei 4.
18. Explicati aplicarea metodei 5.
19. Explicati aplicarea metodei 6.

MODULUL VI. CONTROLUL VAMAL

1. Conceptul de vămuire

În procesul de circulație a mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală în

cadrul activității economică externe,apar relații juridice, inclusiv cu privire la vămuirea
mărfurilor și a mijloacelor de transport.

40
 Procedura de vămuire - procedura de plasare a mărfurilor și mijloacelor de transport în
cadrul unui anumit regim vamal și finalizarea acestui regim în conformitate cu cerințele și
prevederile Codului Vamal.
Mărfurile și mijloacele de transport care trec frontiera vamală, sunt supuse obligatoriu
procedurii vamale prevăzute, pentru a fi utilizate în teritoriul vamal.
Rețineți că tranzacțiile comerciale și juridice cu transferul către alte persoane a mărfurilor
și mijloace de transport pentru care nu au fost finalizate formalitățile vamale (cu excepția
cazurilor în care acestea sunt permise în ordinea stabilită) sunt nule, adică, fără a atrage
consecințe juridice, cu excepția legate de invaliditate lor.
Bunurile și mijloacele de transport transportate peste frontiera vamală, sunt supuse
controlului vamal. Controlul vamal este o supraveghere constantă de către autoritățile vamale,
care pot fi asociate cu efectuarea diferitelor teste pentru a identității corectitudinea anumitor
acțiuni ale persoanei care transportă mărfuri și mijloace de transport sau a altor persoane
eligibile. Datorită faptului că mărfurile și vehiculele se află sub control vamal, toate acțiunile cu
astfel de mărfuri și vehicule se pot desfășura numai cu consimțământul autorităților vamale. În
cazurile în care legea permite comiterea anumitor acțiuni, circumstanțele care le-au provocat sunt
imediat notificate autorității vamale corespunzătoare.
Codul vamal stabilește motivele pentru care importul și exportul de mărfuri pot fi
interzise: protecția securității naționale; protecția ordinii publice, moralitatea populației, viața și
sănătatea unei persoane; protecția animalelor și plantelor, protecția mediului; protecția
patrimoniului artistic, istoric și arheologic; protecția drepturilor de proprietate, inclusiv a
proprietății intelectuale.
Mărfurile interzise pentru import sau export trebuie returnate de pe teritoriul R. Moldova.
Cheltuielile legate de exportul sau returnarea mărfurilor, sunt suportate de persoana care
transportă mărfurile sau de transportator.
În conformitate cu legislația vamală a R. Moldova, mărfurile și mijloacele de transport
transportate peste frontiera vamală a R. Moldova, se declară.
Pentru vămuirea mărfurilor, către organul vamal se depune o declarație vamală.
Declarație vamală - actul unilateral prin care o persoană manifestă, în formele şi
modalităţile prevăzute de legislaţia vamală, voinţa de a plasa mărfurile sub o anumită destinaţie
vamală. Obiectele de declarație sunt bunurile și mijloacele de transport, care pot fi declarate ca
mărfuri și ca vehicule care transportă ele însele mărfuri.
Procedura de declarare poate fi împărțită în mai multe etape:
1. În etapa de primire, înregistrare a declarațiilor vamale, se desfășoară următoarele
acțiuni principale:
41
- verificarea respectării condițiilor necesare, pentru acceptarea declarației vamale;
- acceptarea declarației vamale și a altor documente, care fac obiectul prezentării obligatorii către
autoritatea vamală, înclusiv în variant electronică;
- înregistrarea declarației vamale;
- controlul vamal general a declarației, pentru respectarea regulilor regimului vamal ales.
2. În etapa de control asupra corectitudinii stabilirii codului mărfurilor în conformitate cu
nomenclatura combinată a mărfurilor, precum și respectarea măsurilor de reglementare tarifară
sunt efectuate:
- controlul veridicității și caracterul complet al informațiilor indicate în declarația vamală în
scopul identificării mărfurilor, precum și clasificarea mărfurilor;
- verificarea corectitudinii descrierii mărfurilor în declarația vamală a datelor cantitative privind
mărfurile (numărul de bucăți, greutate, etc);
- verificarea informațiilor indicate în declarația vamală, pentru a determina țara de origine a
mărfurilor și aplicarea preferințelor tarifare relevante;
3. Etapa de control al valorii în vamă se aplică:
- verificarea respectării condițiilor contractelor de comerț exterior și alte documente, pe
baza cărora se vămuiește marfa;
- verificarea conformității datelor declarate în declarația vamală, informațiile conținute în
documentele prezentate pentru punerea în aplicare a controlului valutar;
- verificarea corectitudinii alegerii de către declarant a metodei de evaluare a mărfurilor
în vamă;
- validarea valorii declarate în vamă a mărfurilor, în conformitate cu metoda selectată de
determinare a valorii în vamă și a documentelor, se confirmă aceasta. Analiza documentelor
prezentate de declarant pentru a confirma valoarea declarată în vamă a mărfurilor, în ceea ce
privește fiabilitatea și suficiență (exhaustivitate) pentru confirmarea tuturor componentelor
valorii în vamă;
- colectarea informațiilor suplimentare (inclusiv solicitarea de documente suplimentare de
la declarant), pentru a confirma toate elementele valorii în vamă sau pentru a justifica evaluarea
mărfurilor.
4. La etapa de control al plăților vamale,se verificată:
- persoana responsabilă de plata drepturilor vamale (principalul obligat);
- corectitudinea completării declarației vamale,la calcularea plăților vamale;
- valabilitatea preferințelor tarifare și fiscale declarate, documentele care definesc
beneficiile revendicate sau de calcul și de plată a taxelor vamale;

42
 - respectarea regimului vamal declarat al plăților vamale, sau pentru a asigura plata
acestora;
5. La etapa aplicării liberului de vamă, în regumurile vamale definitive:
- verificarea efectuării controlului vamal, în etapele anterioare de vămuire și control;
- completarea declarației vamale, cu eliberarea bunurile și transportului.
6. La etapa aplicării liberului de vamă, în regimurile vamale suspensive:
- în cazul transportului de mărfuri sub control vamal, vămuirea unor astfel de mărfuri, nu
permit scoaterea lor de sub controlul vamal, pănâ la plasarea acestora într-un regim vamal
definitiv;
- etapa dată, prevede și plasarea mărfurilor și mijloacelor de transport în antrepozitele
vamale, cu scopul păstrării acestora;
- prelucrarea mărfurilor;
- expunerea mărfurilor în cadrul expozițiilor, sau prezentărilor;
- întroducerea provizorie a mărfurilor pe teritoriul vamal al R. Moldova și utilizarea
acestora.
Aceste etape de control menționate mai sus, se aplică și la circulația mărfurilor și a
mijloacelor de transport, care nu sunt destinate producției sau a altor activități comerciale, cum
ar fi, circulația mărfurilor și mijloacelor de transport de către persoane fizice pentru a satisface
necesitățile personale.

2. Locul, ora și regulile de vămuire

Procedura vamală de autorizare a plasarii mărfurilor și mijloacelor de transport sub un

anumit regim vamal și încheierea acestui regim este un set de reguli aplicate în conformitate cu
legislația vamală.
Ca regulă generală, bunurile și mijloacele de transport transportate peste frontiera vamală
sunt supuse înregistrării și controlululi vamal în locurile stabilite de autoritățile vamale, posturile
vamale, sau alte locuri, în timpul orelor de lucru de funcționare al autorităților vamale, care
permite circulația fluxurilor comerciale.
Trecerea frontierei de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, bunurilor,
mărfurilor,se efectuiazădoar prin punctele de control stabilite, unde se realizează și vămuirea.
Scopul creării punctelor de control, este asigurarea comunicarii internaționale a Republicii
Moldova cu alte state. Punctele de control sunt instalate pe aeroporturi, calea ferată, autotreceri,
porturi maritime și fluviale de frontieră ale Republicii Moldova.

43
 Locul de vămuire depinde de tipul de transport utilizat pentru transportarea mărfurilor
peste frontiera vamală:
- atunci când mărfurile sunt importate pe calea ferată – controlul vamal este efectuat de către
autoritatea vamală, în stația feroviară de frontieră;
- când mărfurile sunt importate pe calea rutieră - se efectuează la punctul de trecere a frontierei
de stat;
- atunci când mărfurile sunt importate pe calea maritimă – controlul vamal se efectuiază în portul
maritime de frontieră;
- la importul pe calea aeriană - se face în aeroporturi;
- importul prin conducte și linii de transmisie - se face prin sol sau aer, în gestiunea activității
vamale, pe baza unui contract cu o persoană străină pentru livrarea de bunuri;
- circulația mărfurilor unde sunt utilizate mai mult de două tipuri de de transport, controlul se
efectuează de către autoritatea vamală, în cadrulprevăzut pentru ultimul tip de transport utilizat.
Locuri de vămuire a mărfurilor non-comerciale - circulația mărfurilor peste frontiera
vamală transportate de către persoane fizice și care nu sunt destinate producției sau, altă
activitate comercială, controlul vamal se efectuiază la punctele de control vamal, prin care se
deplasează persoana fizică.
Vămuirea bagajului neînsoțit (sau trimitere poștală), se efectuiază de autoritatea vamală
din regiunea în care o persoană locuiește permanent sau temporar.
Regulile de vămuire presupun controlul vamal, care poate fi documentar, atunci când
documentele necesare pentru vămuire sunt verificate, precum ți efectuarea acțiunilor de control
direct (control fizic), a mărfurilor și mijloacelor de transport.
Codul vamal prevede posibilitatea vamuirii cu consimțământul autorității vamalela
cererea persoanei, pentru o taxă suplimentară, solicită vămuirea în alte locuri și în afara orelor de
program. Conform regulilor generale, vămuirea se efectuează în timpul orelor de program în
locul stabilit de organul vamal (postul vamal).
În conformitate cu legislația R. Moldova, la unile tipuri de mărfuri controlul vamal
prevede controlul prealabil și de către organele de control veterinar, fitosanitar, ecologic și de
altă natură. Acest control, are ca scop respectareacerințelor farmacologice, sanitare, veterinare,
standardele și cerințele de mediu și fitosanitare.

3. Declarantul, brokerul vamal, drepturile și obligațiile acestora

44
 Declarant – orice persoană care are dreptul de a dispune de mărfuri şi/sau de mijloace
de transport, care întocmeşte declaraţia vamală în numele său sau în al cărei nume este
întocmită declarația vamală.
Ca regulă generală, declarantul poate fi doar persoana cu reședință din R. Moldova, cu
toate acestea, în cazul transportării peste frontiera vamală a mărfurilor de către persoanele fizice
în scopuri necomerciale și alte cazuri definite prin lege, declarantul poate fi un cetățean al unui
stat străin.
În conformitate cu prevederile Codul vamal al R. Moldova în momentul declarării
mărfurilor sau mijloacelor de transport, declarantul este în drept:
- să declarare mărfurile și mijloacele de transport;
- la cererea organului vamal al R. Moldova să prezinte mărfurile și mijloacele de transport
declarate, documente de însoțire ale acestora și informații suplimentare necesare pentru
vamuire;
- să achite taxele vamale;
- să asistela procedura vămuirii, inclusiv prin efectuarea operațiunilor de încărcare și a altor
operațiuni necesare.

Declarantul are dreptul de a fi prezent la procedura de vămuire. Poate prezenta, cu

permisiunea autorității vamale care efectuează vămuirea, o declarație vamală și alte documente
în limbi străine. În plus față de alte drepturi în conformitate cu Codul Vamal, înainte ca
declarația vamală să fie depusă, declarantul are dreptul sub supraveghere vamalăsă efectueze
examinarea mărfurilor ți mijloacelor de transport.
Broker vamal –instituție comercială înființată în conformitate cu legislația R. Moldova,
opersoană juridică care are licență defuncționeze în calitate de broker vamal.
Brokerul vamal, poate să se angajeze în nume propriu pentru vămuirea mărfurilor și
mijloacelor de transport, precum și intermedierea în domeniul vamal pe contul și în numele
persoanei reprezentate.
Competențele unui broker vamal includ:
- declararea mărfurilor și mijloacelor de transport;
- prezentarea la organul vamal al R. moldova a documentelor și a informațiilor suplimentare
necesare în vamă, prezentarea mărfurilor și mijloacelor de transport declarate;
- asigură achitarea plăților vamale și a altor plăți prevăzute de Codul vamal al R. Moldova
mărfurilor și mijloacelor de transport declarate;
- efectuarea altor acțiuni necesare pentru vămuire și control vamal, în calitatea sa de broker
vamal.

45
 Pe lângă obligațiile generale ale declarantului, obligațiile unui broker vamal sunt:
- în cadrul procedurii de vămuire la necesutate efectuarea cântăririi sau alte operațiuni de
determinare a cantității mărfurilor, încărcare, descărcare, reîncărcare, despachetare, ambalare sau
reambalare de mărfurilor supuse vămuirii, precum și deschiderea spațiilor, a rezervoarelor și a
altor locuri unde pot fi localizate aceste mărfuri;
- monitorizarea plății în timp util și a plăților vamale de către persoana reprezentată sau de terți;
- prezentareacertificatelor veterinare, fitosanitare și a altor certificate prevăzute de controlul
vamal, eliberate de către alte autorități publice în legătură cu procedura de declararea mărfurilor
și mijloacelor de transport;
La efectuarea controlului vamal și a vămuirii, brokerul vamal își îndeplinește toate
obligațiile și este responsabil, ca și cum el însuși a mutat bunuri și vehicule de-a lungul frontierei
vamale a Federației Ruse.

4. Transportatorul în procedura vamală

Transportator - persoana care trece de facto mărfurile peste frontiera vamală sau care
este responsabilă de folosirea mijlocului de transport.
Transportatorul are dreptul de a transporta sub control vamal mărfurile, fără escortă
vamală și achitarea plăților nu numai cu vehiculele lor, dar și cu ajutorul echipamentelor de
transport, dar, de asemenea, cu echipamentul de transport al altor persoane.
Obligațiile transportatorului:
- să livreze mărfurile fără nici o schimbare a ambalajului sau a condiției (cu excepția
uzurii sau pierderii naturale în condiții normale de transport și de depozitare);
- să respecte termenele de livrare a mărfurilor și mijloacelor de transport, stabilit de către
organismul vamal de plecare;
-să asigureintergitatea bunurilor transportate;
-să reprezinte mărfurile și să le transmită către organismul vamal de destinație și, la
cererea organului vamal de tranzit, să prezinte efectiv mărfurile;
-plasează mărfurile în zona de control vamal;
Totodată, transportatorul va echipa vehiculele pentru transportul de mărfuri sub sigiliu
vamal,în conformitate cu regulile de agreere a transportului auto;

5. Forma de declarare a mărfurilor și mijloacelor de transport

46
 În conformitate cu art. 173 Cod Vamal alR. Moldova.Mărfurile şi mijloacele de transport
care trec frontiera vamală, mărfurile şi mijloacele de transport a căror destinaţie vamală se
modifică, alte mărfuri şi mijloace de transport în cazurile stabilite în condiţiile legii sînt
declarate organului vamal. Forma și procedura de declarare, sunt determinate de art. 174 al
Codului Vamal al R. Moldova.
Declararea se face în scris, verbal sau prin acţiune, prin mijloace electronice sau prin alte
modalităţi prevăzute de legislaţie.
În prezent, forma şi procedura de declarare, precum şi informaţiile necesare vămuirii sînt
stabilite de Serviciul Vamal.
Atunci când se aplică forma scrisă a declarației, se utilizează document special -
declarația vamală, declarație electronică, declarație temporară sau incompletă, precum și o
declarație vamală periodică.
Forma de bază a declarației vamale la declararea mărfurilor transportate de către
participanți la activitatea economică externe și plasate mărfurilor în regimurile vamale alese -
declarația vamală în detaliu.
Declarația vamală este documentul de bază, care conține informații exacte cu privire la
mărfuri și mijloace de transport, regimul vamal ales sub care mărfurile și mijloacele de transport
trec frontiera vamală sau dobândesc un nou statut în comerțul exterior. Prin semnificația ei
juridică, aaceasta este multifuncțională și este utilizată pentru scopuri de impozitare, identificare
și control, fiind considerată – act juridic.
Declararea mărfurilor de către persoanele fizice se efectuiază în scris (declarația vamală
pentru persoanele fizice, precum și verbal), cu indicarea datelornecesare în vamă.
Declarația vamală conține informații despre persoană, disponibilitatea bagajelor, mărfurilor,
informații despre mărfuri (denumirea și alte caracteristici distinctive ale mărfurilor). Depunerea
declarației trebuie să fie însoțită de prezentarea către autoritatea vamală aactelor necesare în
vamă. Aceste documente, se prezinte în funcție de circumstanțele și scopurile circulației
mărfurilor peste frontiera vamală a R. Moldova.
Persoanele juridice pentru importul mărfurilor și mijloacelor de transportcompletează
declarația vamală în detaliu și prezintă actele ce însoșesc mărfurile, care pot include documentele
necesare pentru determinarea valorii în vamă a mărfurilor transportate, documentele de transport;
documentele și informațiile necesare pentru acordarea de preferințe vamale, în conformitate cu
legislația R. Molodva. Acte de permisiune (certificate) necesare altor organe publice (ANSA
etc.), în cazul în care mărfurile transportate sunt supuse controlului de către aceste organe la
importul mărfurilor în R. Moldova sau la exportul din aceasta, precum și alte documente și

47
informații, care, în conformitate cu legislația R. Moldovasunt necesare de a fi prezentate, pentru
circulația mărfurilor peste frontiera vamală a R. Moldova.
Mărfurile neânsoțite (poșta) sunt declarate la autoritatea vamală prin depunerea unei
cereri, care include informații despre persoana care primește bunurile, documentelor de
transport, cantitatea și valoarea mărfurilor, precum și scopul lor.
Declarația vamală periodică, se aplică dacă una şi aceeaşi persoană trece periodic acelaşi tip de
mărfuri şi de mijloace de transport, organul vamal poate să-i permită depunerea unei singure declaraţii
vamale pentru toate partidele de mărfuri şi toate mijloacele de transport care trec frontiera vamală într-o
anumită perioadă(declaraţie vamală periodică). Cazurile şi procedura de depunere a declaraţiei vamale
periodice sînt stabilite de organul vamal.
Declararea prin acţiune a mijloacelor de transport introdus pe teritoriul Republicii Moldova
de către persoane fizice rezidente şi cele nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul vamal
al Republicii Moldova, fără achitarea drepturilor de import, cu achitarea vinietei, în scopuri
personale, mijloace de transport clasificate la poziţiile tarifare 8702, 8703, 8704 (cu o greutate în
sarcină maximă de maximum 5 t), 8711 şi remorcile ataşate la acestea (poziţia tarifară 8716),
indiferent de termenul lor de exploatare, doar în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi
plasate sub regim vamal de admitere temporară pe un termen de pînă la 180 de zile dintr-o
perioadă de 12 luni consecutive.
Procedura simplificată de declarare a mărfurilor şi a mijloacelor de transportpentru a
eficientiza procedura vămuirii, Serviciul Vamal este în drept să stabilească o procedură
simplificată de declarare a mărfurilor şi mijloacelor de transport.

6. Procedura declarării mărfurilor și mijloacelor de transport

Declarația vamală se depune imediat a doua zi de la data expirării tranzitului, cu

depunerea mărfurilor și mijloacelor de transport către autoritatea vamală în „zona de control
vamal”, prin depunerea declarației vamale în detaliu.
Rețineți că declarația vamală depusă este acceptată de către organul vamal al R. Moldova,
care nu are dreptul să refuze aceasta.
Declarația vamală în detaliu depusă la importul sau exportul de marfă este acceptată, dacă
declarantul sau transportatorul vamal respectă o serie de condiții. În primul rând, menționăm că
versiunile electronice și "declarația pe hârtie", sunt prezentate simultan și ar trebui să fie identice.
În primul rând, mărfurilor declarate trebuie să fie prezentate autorității vamale specifice
locului amplasării agentului economic (vama de deservire), pentru vămuire și control.

48
 În al doilea rând documente, în același timp, autorității vamale se prezentată confirmarea
competenței declarantului de a depune o declarație vamală în nume propriu; documente de
transport care să confirme transportarea internațională a mărfurilor; precum și documentele - de
exemplu, un contract (acord), altul decât un contract de vânzare sau de schimb, acorduri
(contracte) de vânzare sau de schimb, un supliment la contractul principal.
În al treilea rând, plățile vamale prevăzute de a fi achitate în cadrul tranzacției economice
effectuate, se calculează în conformitate și pe baza valorii în vamă declarate.

7. Particularitățile vămuirii anumitor tipuri de mărfuri

Procedura generală de vămuire prevăzută de lege permite, aplicarea pentru anumite tipuri
de mărfuri livrate de către persoanele fizice:
- Mărfurile care nu sînt destinate producţiei sau unor alte activităţi comerciale pot fi trecute
peste frontiera vamală de către persoane fizice printr-o procedură simplificată, stabilită de
Serviciul Vamal. Această procedură poate include exonerarea, totală sau parţială, de drepturile
de import sau de export, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, stabilirea unor tarife vamale
unice şi neaplicarea măsurilor de politică economică în conformitate cu legislaţia.
La fel, procedura simplificată de vămuire se aplică:
- La introducerea sau scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor necesare în caz de
calamitate naturală, catastrofă şi accident, precum şi a animalelor vii, mărfurilor uşor alterabile,
substanţelor radioactive, materialelor de informare în masă, se efectuează vămuirea simplificată.
Procedura de vămuire simplificată,se stabilește de către Serviciul Vamal.
Necesitatea unei proceduri simplificate de vămuire, precum și procedurii vamale
prioritare este impusă de o serie de situații neprevăzute la care se referă legea, mai presus de
toate, dezastre naturale, accidente, consecințele care necesită adoptarea unor măsuri urgente
pentru a ajuta victimele și eliminarea urmărilor negative. Trecerea prin frontiera vamală a
animalelor vii, mărfuri perisabile necesită, de asemenea, o vămuire simplificată și cu prioritate
din cauza naturii speciale a acestui tip de bunuri, în cazul în care întârzierea de
transportare, poate avea ca rezultat, moartea sau deteriorarea lor.
Asemenea bunuri specifice ca și materialele radioactive, datorită proprietăților lor
speciale, necesită, de asemenea, înregistrarea în primul rând pentru a evita eventualele consecințe
negative.
Aplicarea unei proceduri de vămuire simplificată și prioritară, este posibilă în
conformitate cu legea și cu alte bunuri importate ca asistență umanitară și tehnică.

49
 Atunci când vămuirea mărfurilor importate de către persoanele fizice pe teritoriul vamal
al Republicii Moldova în conformitate cu procedura simplificată, privilegiat, autoritățile vamale,
pot aăplica sistemul de corridor „roșu” și „verde”- pentru declararea acestor mărfuri în formă
tacită.
Proceduri simplificate de vămuire.
Conform prevederilor art.1842 al Codului Vamal al R. Moldova:
(1) Declararea mărfurilor şi mijloacelor de transport în sensul art. 173 poate fi efectuată, cu
permisiunea organului vamal, prin utilizarea unor proceduri simplificate, după cum urmează:
b) procedura declaraţiei simplificate – permite ca mărfurile şi mijloacele de transport să fie
plasate sub un regim vamal la prezentarea declaraţiei simplificate, cu prezentarea ulterioară a
unei declaraţii suplimentare. Declaraţia simplificată poate fi prezentată în forma unei declarații
care nu conține toate datele necesare sau care nu este însoţită de toate documentele necesare
plasării în regimul vamal solicitat;
c) procedura de vămuire la domiciliu – permite ca plasarea mărfurilor şi mijloacelor de
transport sub un regim vamal să se desfăşoare la sediul declarantului sau în alte locuri desemnate
sau aprobate de organul vamal. Organul vamal poate accepta plasarea mărfurilor sub un regim
vamal printr-o înscriere în evidenţe a declarantului.
(2) Declaraţia simplificată sau înscrierea în evidenţe trebuie să conţină cel puţin datele
necesare identificării mărfurilor.
(3) Declaraţia suplimentară şi cea simplificată menţionate la alin. (1) constituie un act unic
şi indivizibil care devine valabil la data acceptării declaraţiei simplificate. În cazurile menţionate
la alin. (1) lit. c), înscrierea în evidenţe are aceeaşi valoare juridică cu acceptarea declaraţiei
vamale.
Autorizarea procedurilor simplificate:
(1) Procedura declarației simplificate se aplică agenților economici care corespund
condițiilor prevăzute la art. 1953 alin. (1) pct. 3) și pct. 4) lit. f), h) și i), în baza autorizaţiei emise
de către Serviciul Vamal în termen de pînă la 60 de zile calendaristice de la data acceptării
cererii şi documentelor anexate, în modul stabilit de Guvern.
(11) Procedura de vămuire la domiciliu se aplică agenților economici care corespund
condițiilor prevăzute la art. 1953 alin. (1) pct. 3)–5), în baza autorizaţiei emise de către Serviciul
Vamal în termen de pînă la 60 de zile calendaristice de la data acceptării cererii şi documentelor
anexate, în modul stabilit de Guvern.
(12)În cazul în care există o cauză penală intentată, remisă pentru examinare în instanță,
care ar afecta îndeplinirea de către solicitant a condiției prevăzute la art.1953 alin. (1) pct. 3),

50
termenul de examinare a cererii pentru acordarea autorizației de utilizare a procedurilor
simplificate se suspendă pînă la data la care hotărîrea judecătorească rămîne definitivă.
(2) În cazul în care Serviciul Vamal consideră că cererea și documentele anexate depuse nu
conțin toate informațiile necesare, acesta solicită, în termen de 30 de zile calendaristice,
agentului economic care a depus cererea să furnizeze informațiile necesare pentru justificarea
cererii.
(3) Serviciul Vamal informează, în termen de 10 zile lucrătoare, agentul economic cu
privire la acceptarea cererii sale şi cu privire la data de la care curge termenul de emitere a
autorizaţiei pentru utilizarea procedurilor simplificate.
(4) Condițiile speciale de utilizare a procedurilor simplificate în cazul anumitor regimuri
vamale se stabilesc de Guvern.

Sarcini de evaluare/autoevaluare:

1. Procedura de vămuire, definiția

2. Etapele procedurii de vămuire, numițile
3. Locul de vămuire li ora, cine stabulește acestea?
4. Declarant, noțiune
5. Brokerul vamal, noțiune
6. Numiți competențele brokerului vamal.
7. Transportator, noțiune
8. Cine stabilește formele de control vamal?
9. Prin care act de procedură vamală marfa se declară organului vamal?

MODULUL VII. CARACTERISTICELE JURIDICE A CONTROLULUI VAMAL

1. Conținutul controlului vamal

Trebuie remarcat faptul că printre atribuțiile autorităților vamale din R. Moldova, acestea
în mare parte sunt asociate cu aplicare controlului vamal, care include:
- asigurarea conformității cu legislația, a cărui punere în aplicare îi revine autorităților vamale;
- menținerea, în cadrul competenței sale, a securității economice și a protejării intereselor
economice ale R. Moldova;
- implementarea controlului valutar în limitele competenței sale;
- colectarea taxelor vamale și a altor plăți;
51
- aplicarea procedurii de autorizare a circulației mărfurilor și mijloacelor de transport, la trecerea
acestora peste frontiera vamală;
- crearea condițiilor pentru îndeplinirea efectivă a regimurilor vamale în circulația mărfurilor și a
mijloacelor de transport peste frontiera vamală și gestionarea producției și a altor activități
econmice externe.
Controlul vamal - un set de măsuri puse în aplicare de către autoritățile vamale ale R.
Moldova, în scopul de a asigura conformitatea cu legislația vamală, precum și alte acte
legislative și tratatele internaționale, controlul asupra executării acestora, conform competenței
organelor vamale.
În conformitate cu Codul Vamal al R. Moldova, controlul vamal se efectuează în
următoarele forme:
(1) Controlul vamal este efectuat de colaboratorul val şi constă în:
a) verificarea documentelor şi informaţiilor prezentate în scopuri vamale;
b) controlul fizic (controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport, controlul corporal ca o
formă excepţională de control vamal);
c) evidenţa mărfurilor şi mijloacelor de transport;
d) interogarea verbală a persoanelor fizice şi a persoanelor cu funcţii de răspundere;
e) verificarea sistemului de evidenţă şi a dărilor de seamă;
e1) controlul ulterior prin reverificarea declaraţiilor vamale;
f) controlul depozitelor provizorii, antrepozitelor vamale, zonelor libere, magazinelor duty
free, altor teritorii şi spaţii unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse controlului
vamal sau unde se pot desfăşura activităţi supuse supravegherii vamale;
f1) controlul ulterior prin audit postvămuire;
g) efectuarea altor operaţiuni prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative.
(2) La efectuarea controlului vamal, pot fi aplicate mijloace tehnice de control care nu
prezintă nici un pericol pentru sănătatea şi viaţa oamenilor, animalelor şi plantelor şi care nu
cauzează prejudicii mărfurilor şi mijloacelor de transport.
(3) Regulile de efectuare a controlului vamal sînt stabilite de Serviciul Vamal.
(4) În cadrul controlului vamal, organele vamale şi alte autorităţi competente pot efectua
schimb de informaţii privind trecerea peste frontiera de stat, prezenţa şi circulaţia pe teritoriul
vamal a mărfurilor, a mijloacelor de transport şi a persoanelor, în scopul administrării riscurilor,
precum şi privind rezultatele controalelor efectuate.
(5) Controlul vamal poate fi efectuat într-o ţară terţă în baza tratatelor internaţionale la care
Republica Moldova este parte.

52
 Totodată, controlul vamal prevede, inspectarea teritoriilor și a spațiilor de depozitare
temporară a mărfurilor, antrepozite vamale, deposit provizoriu, zone economice libere, magazine
duty-free și alte locuri în care pot exista bunuri, mărfuri și mijloace de transport supuse
controlului vamal, sau activități care fac obiectul controlului de către autoritățile vamale.
Alegerea unei forme de control, este prerogativa autorităților vamale. Această listă poate fi
completată cu alte forme de control vamal, care permite în mod eficient și în conformitate cu
legislația îndeplinirea sarcinilor încredințate autorităților vamale.

Formele de control vamal aplicate, permit clasificarea măsurilor de control, după cum
urmează:
- verificarea documentelor de însoțire a mărfurilor șimijloacelor de transport:
Verificarea documentelor constă în examinarea acestora din punctul de vedere al
respectării regulilor vamale actuale și a completării acestora. De regulă, controlul documentelor
precede controlul vamal al mărfurilor și mijloacelor de transport. Cu toate acestea, există cazuri
în care controlul vamal se limiteazădoar pentru a verifica documentele.
Documentele necesare în vamă pot fi împărțite în mai multe grupuri în funcție de scopul
lor:
a) documentele de transport (pe baza cărora mărfurile sunt transportate prin frontiera vamală în
cazul transportului feroviar, rutier, naval și aerian): facturi, conosamente, factura de transport de
marfă;
b) documente comerciale: contracte, facturi, specificații, documente de ambalare întocmite de
către furnizorii de mărfuri;
c) documentele vamale (documentele emise și certificate în mod corespunzător de către
funcționarii vamali) declarațiile vamale și alte documente pentru mărfurile care fac obiectul
atribuirii autorității vamale de destinație, controlul documentelor de livrare; certificat de
autorizare pentru mijloace de transport (containere) pentru transportul de mărfuri sub sigiliu
vamal, licențe și certificate de calificare eliberate de autoritățile vamale.
 d) alte documente: certificate de calitate si conformitate, fitosanitare, veterinare, care ar trebui să
însoțească marfa; documente constitutive care conferă dreptul persoanelor să desfășura activități
economice externe.
Persoanele care transportă mărfuri și mijlosce de trsnsport peste frontiera vamală, sau
care desfășoară activități supuse controlului de către autoritățile vamale (transportatorii) sunt
obligați să prezinte autorităților vamale documentele și informațiile necesare pentru controlul
vamal.
53
 Toate documente se verifică de către funcționarii vamali în mod direct, după depunerea
declarației vamale în detaliu cu regimul vamal ales, până la luarea deciziei, cu privire la
procedura de control vamal aplicată.

Controlul vamal al mărfurilor și mijloacelor de transport

Controlul vamal - acțiunea administrativă a funcționarilor vamali, întreprinse cu scopul
verificării mijlocului de transport, fără a deschide compartimentul de încărcare, recipientele sau
ambalajele, pentru autorizarea trecerii peste frontiera vamală.
Sunt supuse controlului vamal, spații și alte locuri în care există sau pot fi mărfuri și
mijloace de transport supuse controlului vamal, locurile în care sunt păstrate mărfurile supuse
controlului de către autoritățile vamale, precum și mărfurile și mijloacele de transport aflate sub
control vamal.
Identificarea vamală, aplicată de autoritățile vamale.
Sub identificare, în acest caz, ar trebui să fie înțeles impunerea de sigilii, ștampile, desen
digitale, litere sau alte marcaje, semne de identificare, marcarea, prelevarea de probe și mostre,
descrierea mărfurilor și a mijloacelor de transport, și alte documente ce indică asupra mijloacelor
de identificare. Mijloacele de identificare pot fi stabilite sau modificate numai de către
autoritățile vamale aleR. Moldova sau cu permisiunea lor, cu excepția cazului când există o
amenințare reală de distrugere, pierdere iremediabilă sau daune semnificative ale mărfurilor și
mijloacelor de transport. În acest caz, autoritatea vamală notifică imediat schimbările, stabilește
îndepărtarea sau distrugerea mijloacelor de identificare și solicit prezentarea dovezilor pentru
existența unei astfel de amenințări.

Astfel, în procedura controlului vamal, mărfurilor și mijloacele de transport, se verifică

incluaiv și starea mijloacelor de identificare.

Controlul vamal prevede și examinarea teritoriilor, spațiilor de depozitare temporară,

antrepozite vamale, zonele libere, magazine duty-free, și alte locuri unde pot exista mărfurii și
mijloace de transport supuse controlului vamal.
Controlul vamalpoate fi efectuat prin examinareaexterioară a mărfurilor, mijloacelor de
transport, a spațiilor unde pot fi plasate acestea, fără deschiderea lor, fără a perturba integritatea
obiectelor. Controlul vamal, altul decît cel inopinat, se bazează pe administrarea riscurilor,
efectuată inclusiv prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor, cu scopul de a
identifica sau a evalua riscurile şi de a elabora contramăsurile necesare pe baza criteriilor
stabilite la nivel naţional şi, după caz, internaţional. Nivelul controlului vamal bazat pe
54
administrarea riscurilor se determină prin unul din culoarele de control vamal (verde, albastru,
galben sau roşu), precum și prin unul din coridoarele de control vamal (verde sau roșu).
Controlul vamal fizic se face prin deschiderea spațiului de pastrare sau transportare a
mărfurilor, mijloacelor de transport, containerilor și ambalajelor, cu scopul stabiliriidenumirii și
calitățiimărfurilor, stabilirea valorii în vamă.În acest caz, se poate efectua scanarea totală sau
părțialăa compartimentelor marfare cavităților existente conform caracteristicilor tehnice de
proiectare ale mijloacelor de transport, containerelor și obiectelor în scopul de a detecta bunuri,
tăinuite.
Sarcinile efectuării controlului vamal, cu scopul stabilirii mărfurilor, bunurilor ascunse
sunt:
- legitimitatea de deplasare prin vama de frontieră a mărfurilor și a mijloacelor de
transport;
- detectarea mărfurilor, de import, export a bunurilor, livrarea cărora peste frontiera
vamală este permisă numai în conformitate cu permisiunea stabilită în acest sens (droguri, arme)
cu scopul preveniriitransportării lor ilegale;
- identificarea mărfurilor și mijloacelor de transport, transportate peste frontiera vamală
fără documente de identificare;

Controlului vamal sunt supuse absolute toate persoanele ți mijloacele de transport, care
traversează frontiera vamală, pentru detectarea contrabandei și a altor infracțiuni în domeniul
activității vamale, precum și încălcării regulilor vamale.

2. Tipurile controlului vamal

Controlul vamal poate fi identificat după anumite tipuri ale sale:

a) controlul documentelor - verificarea documentelor necesare în vamă; verificarea sistemului

contabil;
b) controlul fizic - prin aplicarea controlulu vamal al mărfurilor și mijloacelor de transport,
controlul corporal;

Subiecții controlului vamal:

55
a) controlul mărfurilor - orice bunuri mobile, inclusiv valoriile valutare și monetare, energia
electrică și termică, mijloacele de transport (cu excepția celor utilizate pentru transportul
internațional de pasageri și mărfuri).           
b) controlul mijloacelor de transport - orice mijloace utilizate pentru transportul internațional de
pasageri și mărfuri, inclusiv containere și alte echipamente de transport;

Controlul vamal în funcție de direcția de circulație a mărfurilor:

a) controlul produselor importate;
b) controlul produselor exportate;
c) controlul mărfurilor de transit.

Controlul vamal în funcție de tipul transportului:

a) transportul mărfurilor pe cale maritimă, sau fluvial:

La transportul mărfurilor pe cale maritimă, controlul vamal la sosirea navei se
efectuează în prezenţa organelor portuare, a comandantului ori a armatorului, precum şi a
reprezentantului agenţiei de navigaţie.
Controlul vamal al navei la sosire constă în verificarea prin sondaj a cabinelor, sălilor,
cambuzelor, restaurantelor şi a sălii maşinilor, pentru a constata dacă există concordanţă între
declaraţia proviziilor de bord şi bunurile supuse declarării. Comandantul, armatorul sau agentul
navei este obligat să prezinte organului vamal originalul manifestului încărcăturii.
După efectuarea controlului vamal la sosire, în folosinţa comandantului, echipajului şi
pasagerilor se lasă cantităţi uzuale de produse din tutun şi băuturi alcoolice, în raport cu durata
staţionării navei în port, potrivit normelor stabilite în anexa nr. 1.
La scoaterea sau introducerea pe navă a proviziilor de bord, organul vamal face
menţiunea de rigoare în declaraţia proviziilor de bord.
Pe timpul staţionării navei, comandantul sau armatorul este obligat
să folosească proviziile şi bunurile înscrise în inventar în exclusivitate la bord.
Comandantul, armatorul şi agentul navei răspund solidar în faţa organului vamal pentru
nedeclararea bunurilor, pentru lipsa sau de substituirea bunurilor înscrise în declaraţia proviziilor
de bord, precum şi pentru cele aflate în inventarul navei.

b) transportul mărfurilor pe cale rutieră:

56
 La transportul mărfurilor pe calea rutieră, organul vamal controlează exteriorul
autovehiculului, cabina acestuia şi, după caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport
fără încărcătură se efectuează şi controlul compartimentului de mărfă.
Dacă la controlul exterior al autovehiculului se constată sigilii lipsă sau în cazul în care
sigiliile aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul de marfă prezintă urme de
violare, se efectuează şi controlul vamal al mărfurilor. În acest caz, organul vamal
consemnează rezultatul controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semnează şi de
transportator.

c) transportul feroviar al mărfurilor:

La transportul mărfurilor pe cale ferată, organul vamal verifică:
- exteriorul vagoanelor acoperite care conţin mărfuri, prin controlul integrităţii
sigiliilor, ferestrelor, acoperişului, pereţilor şi platformei;
- interiorul şi exteriorul vagoanelor descoperite care conţin mărfuri;
- exteriorul locomotivei;
- exteriorul şi interiorul anexelor tehnice ale locomotivei şi cabinei mecanicului.
 Vagoanele cu sigilii lipsă sau violate, precum şi vagoanele care nu pot fi sigilate se
supun şi controlului vamal interior. Organul vamal consemnează rezultatul controlului într-un
proces-verbal de constatare, care se semnează şi de organele căilor ferate. Aceeaşi procedură se
aplicăşi sacilor poştali şi coletelor.

            5) Controlul vamal aplicat în funcție de gradul de participare al autorităților vamale din
țările vecine:
a) controlul unilateral - este efectuat de autoritățile vamale ale unui stat;
b) controalele bilaterale se efectuează separat de autoritățile vamale ale celor două state;
c) autoritățile vamale comune interacționează în cursul controlului;

            6) Controlul vamal aplicat în funcție de tipul de bagaj verificat

a) controlul bagajelor de însoțire
b) controlul bagajelor neînsoțite;
c) controlul bagajelor de mână;

            7) Controlul vamal aplicat în timp:

a) control unic;
b) control repetat (repetat).
57
 8) Control vamal excepțional:
a) control corporal.
Controlul corporal, ca formă excepţională de control vamal, poate fi efectuat cu
permisiunea şefului organului vamal sau a de persoana împuternicită de acesta dacă există
destule temeiuri pentru a presupune că persoana care trece frontiera vamală sau care se află în
zona de control vamal ori în zona de tranzit din aeroportul internaţional are legătură directă sau
indirectă cu mărfurile, vehiculele sau încăperile care constituie obiectul controlului efectuat de
către echipa mobilă, are asupra sa şi nu le prezintă mărfuri ce constituie obiectul contravenţiilor
sau infracţiunilor prevăzute de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile internaţionale la
care aceasta este parte.
Pînă la efectuarea controlului corporal, colaboratorul vamal înştiinţează persoana fizică
despre decizia şefului organului vamal sau a adjunctului acestuia privind efectuarea controlului
corporal, îi lămureşte drepturile şi obligaţiile pe care le are şi îi propune să prezinte singură
obiectele tăinuite.
Controlul corporal este efectuat de un colaborator vamal de sexul persoanei supuse
controlului corporal, în prezenţa a doi martori asistenţi de acelaşi sex cu primii. Controlul
corporal se efectuează într-o încăpere izolată, în condiţii sanitare. Accesul în aceste încăperi al
persoanelor care nu participă la efectuarea controlului corporal şi urmărirea controlului sînt
interzise.
Referitor la efectuarea controlului corporal se întocmeşte proces-verbal de o formă
stabilită de Serviciul Vamal.
Procesul-verbal referitor la controlul corporal este semnat de colaboratorul vamal care a
efectuat controlul corporal, de persoana supusă acestui control, de martorii asistenţi, precum şi
de lucrătorul medical care a participat la control. Persoana supusă controlului corporal este în
drept să facă menţiuni în procesul-verbal.

3. Locul și timpul efectuării controlului vamal

În conformitate cu prevederile art. 26 Cod Vamal, trecerea mărfurilor şi mijloacelor de

transport peste frontiera vamală este permisă numai în locurile stabilite de organul vamal şi în
orele lui de program.
Cu acordul organului vamal, trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste
frontiera vamală poate fi efectuată în alte locuri şi în ore extraprogram.
58
 Deci, legislația vamală a R.Moldova, stabilește locul și timpul de trecere a mărfurilor și a
mijloacelor de transport peste frontiera vamală. De asemenea, prevede că mărfurile și mijloacele
de transport, pot traversa frontiera vamală, în unele locuri și în afara orelor de program ale
autorităților vamale, cu acordul acestora.
Pentru efectuarea controlului vamal la punctele de trecere (posture vamale) al frontierei,
mărfurilor și mijloacelor de transportr, precum și în alte locuri stabilite de Serviciul Vamal, sunt
create „zone de control vamal”.

Zona de control vamal - parte a teritoriului vamal special desemnat, în scopul de a

exercita un control vamal și aplicarea legislației vamale a R. Moldova.Zonele de control vamal
pot fi create permanent sau temporar.
 La frontiera vamală, în locul unde se efectuează operaţiunile de vămuire, în locul
amplasării organului vamal, precum şi în alte locuri stabilite de Serviciul Vamal, sînt create zone
de control vamal.
Procedura creării şi delimitării zonelor de control vamal este stabilită de Serviciul
Vamal.
Desfăşurarea activităţii de producţie, activităţii comerciale şi de altă natură, trecerea
mărfurilor, mijloacelor de transport, persoanelor, inclusiv a factorilor de decizie din autorităţile
publice, peste frontiera acestor zone şi în perimetrul lor sînt posibile numai cu autorizaţia
organului vamal şi se vor efectua sub supraveghere vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de
legislaţie. Accesul în zona de control vamal este permis numai cu înştiinţarea prealabilă a
organului vamal.
Terenurile atribuite organelor vamale în scopuri vamale de la punctele de trecere a
frontierei de stat pot fi date în comodat organelor de stat, iar altor subiecţi se vor atribui
terenurile respective în comodat în bază de concurs în modul stabilit de Guvern, celelalte forme
contractuale realizîndu-se doar conform prevederilor Codului civil.
Zona de control vamal permanentă poate fi stabilită la frontiera vamală, precum și în
teritoriul vamal alR. Moldova. La fel, zonele de control vamal sunt create și încadrul activităților
economice cu domeniul vămuirii (depozite vamale temporare, antrepozite vamale, zonele libere).
Zonele de control vamal temporare se stabilesc pentru aplicarea controlului vamal de
către autoritățile vamale ale funcțiilor lor în teritoriile, spațiile, mijloacele de transport (inclusiv -
nave și avioane, trenuri), în cazul în care există mărfuri și mijloace de transport supuse
controlului.
Dincolo de zona de control vamal desemnată de semne specială de formă dreptunghiulară
pe un fond verde, care este inscripție albă acoperite în limba română și engleză „control vamal» -
59
«zona de control vamal». Mai mult decât atât, în timpul controalelor vamale din zonă poate fi
determinată printr-un avertisment oral sau desemnat pe scurt timp de bandă, panouri informative
sau alte materiale la îndemână.
Accesul la zonele de control vamal este permis cu notificarea prealabilă a autorităților
vamale. Activitatea comercială, circulația mărfurilor și a mijloacelor de transport, persoanelor în
zonele de control vamal se efectuează numai cu permisiunea autorităților vamaleși sub
supravegherea acestora, cu excepția cazurilor prevăzute în mod expres de lege. Încălcarea
regimului zonei de control vamal reprezintă o încălcare a regulilor vamale și implică
responsabilitatea administrativă, sau vamală.
Totodată, în cadrul procedurii de vămuire a mărfurilor și mijloacelor de transport,
controlul vamal poate fi efectuată în locațiile declarantului autorizat AEO.
Controlul vamal la import începe cu trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport
frontieră, atunci când mărfurile sunt exportate, el începe cu acceptarea declarației vamale.
Controalele vamale pot fi efectuate în orice moment, în cazul în care există motive
rezonabile de a considera o încălcare a legislației vamale.
Astfel, controlul vamal începe de la punctele de control la frontiera vamală, determinată
de autoritățile vamale pentru trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport, și se termină după
vămuirea definitivă. În ceea ce privește exportul de mărfuri, ele sunt supuse controlului vamal
din momentul în care autoritatea vamală acceptă declarația vamală până la trecerea efectivă a
frontierii vamale la punctul de trecere a frontierei. În toate celelalte cazuri, atât mărfurile
importate, cât și produsele exportate sunt supuse controlului vamal până la aplicarea liberului de
vamă

4. Procedura controlului vamal

Controlul vamal are drept scop prevenirea încălcării reglementărilor vamale, respectarea
condiţiilor şi termenelor legale, precum şi descoperirea fraudelor vamale.
31. Etapele controlului vamal al mărfurilor sînt următoarele:
a) verificarea existenţei documentelor necesare vămuirii în funcţie de destinaţia
vamală solicitată pentru mărfurile ce fac obiectul declarării;
b) controlul documentar;
c) verificarea efectuării plăţii sau garantării obligaţiei vamale, după caz;
d) controlul fizic al mărfurilor.
 Controlul vamal se efectuează obligatoriu, în conformitate cu metodologia de
prelucrare a declaraţiilor vamale în detaliu stabilită prin ordinul Serviciului Vamal şi constă, cel
60
puţin, în verificarea existenţei documentelor necesare vămuirii în funсţie de destinaţia
vamală solicitată pentru mărfurile ce fac obiectul declarării, precum şi a efectuării plăţii ori
garantării obligaţiei vamale, după caz.
 Serviciul Vamal este în drept să stabilească proceduri simplificate de vămuire.
 Controlul documentar constă în verificarea:
a) corectitudinii completării declaraţiei vamale în detaliu;
b) existenţei documentelor anexate la declaraţia vamală în detaliu potrivit destinaţiei
vamale solicitate;
c) concordanţei dintre datele înscrise în declaraţia vamală şi cele din documentele
anexate;
d) formei documentelor anexate.
Controlul vamal fizic al mărfurilor constă în verificarea mărfurilor prin identificarea
acestora, numărarea locurilor sau coletelor, cîntărirea, măsurarea, fotografierea, prelevarea de
probe şi mostre, aplicarea echipamentului special de control vamal şi alte instrumente de control
în vederea confirmării datelor indicate în declaraţia vamală şi/sau în actele de însoţire.
Organul vamal poate aplica următoarele tipuri de control vamal fizic al mărfurilor:
a) total (cu verificarea întregului lot de mărfuri); 
b) parţial (cu verificarea unei părţi din lotul de marfă, suficiente pentru asigurarea
respectării legislaţiei vamale); sau 
c) efectuat în vederea prelevării de probe şi mostre pentru cercetarea (expertiza)
mărfurilor.
Rezultatele şi tipul controlului fizic al mărfurilor aplicat se consemnează într-un act,
întocmit conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal.
Dacă controlul fizic se execută parţial, rezultatul acestuia este luat în considerare pentru
întreaga partidă de mărfuri indicate în declaraţia vamală.
Controlul vamal fizic se efectuează după cum urmează:
a) mărfurile transportate în vrac se controlează prin observare sau prin sondare pe
mijloacele de transport pe care se află, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de
manipulare a containerelor;
b) mărfurile ambalate în colete se controlează prin sondaj pe mijloacele de transport pe
care se află. În cazul în care nu există condiţii de control pe mijlocul de transport, oganele
vamale sînt în drept să solicite descărcarea mărfurilor;
c) mărfurile ambalate în colete care se află în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe
platformele din terminale de manipulare a containerelor se controlează prin sondaj pe fiecare
partidă de marfă;
61
 d) mărfurile transportate prin conducte, precum şi curentul electric se controlează din
punсt de vedere al cantităţii, prin citirea contoarelor instalate.
Organele vamale efectuează controlul vamal fizic total în situaţiile în care există indicii
temeinice privind nerespectarea legislaţiei vamale în vigoare sau criteriul de selectivitate indică
expres asupra necesităţii verificării întregului lot de marfă, precum şi în cazurile în care, în baza
analizei de risc, s-a stabilit că un control parţial nu va fi suficient pentru asigurarea respectării
legislaţiei vamale.
Organul vamal înscrie în declaraţia vamală modalitatea de control rezultatul acestuia şi
menţionează numărul şi mărcile de identificare a coletelor deschise pentru control.
În cazul controlului vamal fizic, organul vamal indică mărfurile sau părţile din acestea
pe care declarantul vamal sau reprezentantul lui este obligat să le prezinte.
 Declarantul sau reprezentantul acestuia este obligat ca, la cererea organului vamal,
să manipuleze, să dezambaleze şi să reambaleze mărfurile, fară să provoace degradarea acestora.
Cheltuielile legate de aceste operaţiuni vor fi acoperite de declarant.
 Controlul vamal fizic se face în prezenţa declarantului sau a reprezentantului său,
precum şi a transportatorului, cu excepţia transporturilor pe cale maritimă sau fluvială, cînd
prezenţa transportatorului este facultativă.
Controlul mărfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face în prezenţa gestionarului
spaţiilor. Atunci cînd declarantul sau transportatorul refuză să asiste la controlul vamal fizic,
organul vamal fixează în scris un termen pentru executarea acestei obligaţii. În cazul în care la
expirarea termenului fixat declarantul sau reprezentantul său nu a dat curs somaţiei, organul
vamal procedează din oficiu la controlul vamal fizic al mărfurilor, pe riscul şi pe cheltuiala
declarantului, recurgînd, atunci cînd este cazul, la prestatori de servicii sau la experţi, în
cazurile în care natura mărfurilor impune o verificare de specialitate.
Constatările organului vamal în cazul controlului vamal fizic din oficiu au aceeaşi
valoare ca şi în cazul în care controlul vamal se efectuează în prezenţa declarantului sau a
reprezentantului său.
Acordarea liberului de vamă:
 Liberul de vamă se acordă în scris dacă sînt îndeplinite condiţiile şi dacă sînt efectuate
formalităţile de vămuire în conformitate cu prevederile pct.32.
În baza metodologiei elaborate de Serviciul Vamal, se permite ca liberul de vamă să fie
acordat şi în formă electronică.
 Organul vamal desemnat să acorde liberul de vamă verifică dacă a fost
respectată schema tehnologică de prelucrare a declaraţiei vamale.

62
 Răspunderea cu privire la controlul documentar sau controlul vamal fizic al mărfurilor
revine persoanelor care au efectuat acest control, în măsura în care schema tehnologică de
prelucrare a declaraţiei vamale a impus efectuarea unui astfel de control. De asemenea,
răspunderea cu privire la verificarea încasării sau garantării obligaţiei vamale, după caz, revine
organului vamal care a efectuat această verificare.
Mărfurile pentru care nu s-a acordat liberul de vamă rămîn sub supraveghere vamală pe
cheltuiala exportatorului sau a importatorului sau pot fi păstrate în custodie de transportator ori
de brokerul vamal, pe un termen stabilit de organul vamal pentru clarificarea situaţiei.
Mărfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liberul de vamă pot
fi înapoiate în interiorul ţării de către transportator, la cererea şi pe cheltuiala exportatorului.

Sarcini de evaluare/autoevaluare:

1. Controlul vamal, aplicarea acestuia, cine efectuiază acest control?

2. Denumiți formele controlului vamal
3. Numiți documentele necesare prezentate în vamă la controlul vamal
4. Identificarea vamală, descrieți
5. Care este sarcina efectuării controlului vamal?
6. Numiți tipurile de identificare a controlului vamal
7. Cine sunt subiecții controlului vamal?
8. Cum se aplică controlul vamal în funcție de tipul transportului?
9. Zona de control vamal, noțiune
10. Scopul creierii zonei de control vamal
11. Descriți etapele de control vamal
12. Efectuarea controlului documentar, explicați
13. Controlul vamal fizic, explicați

MODULUL VIII. ÎNCĂLCĂRILE VAMALE

1. Conceptul de încălcare a regulilor vamale.

63
 Organul vamal ca subiect al activităţii operative de investigaţii

Organul vamal desfăşoară activitate operativă de investigaţii în conformitate cu Legea

privind activitatea operativă de investigaţii. Organul vamal desfăşoară activitate operativă de
investigaţii în scopul depistării persoanelor culpabile de pregătirea şi comiterea de contravenţii
vamale, de contrabandă şi de alte infracţiuni care ţin de competenţa organului de urmărire penală
al Serviciului Vamal.

Acţiunile operative de investigaţii care asigură securitatea organelor vamale. Acţiunile

operative de investigaţii care asigură securitatea organelor vamale se efectuează în modul
prevăzut de legislaţie.

Urmărirea penală. Obiectul urmăririi penale:

Obiectul urmării penale în cauzele ce ţin de competenţa organelor vamale îl constituie colectarea
de probe privind infracţiunea, identificarea făptuitorului ei şi punerea lui sub învinuire în
conformitate cu legislaţia.

Organele de urmărire penală în domeniul vamal:

Urmărirea penală în domeniul vamal se efectuează de organul de urmărire penală din
Serviciul Vamal şi de subdiviziunile lui teritoriale. Ofiţerii de urmărire penală din Serviciul
Vamal sînt independenţi, se supun indicaţiilor legale, scrise şi verbale, ale conducerii organului
de urmărire penală în domeniul vamal şi ale procurorului.
  Competenţa organelor de urmărire penală în domeniul vamal:
Organele de urmărire penală în domeniul vamal efectuează cercetarea penală şi ancheta
preliminară în toate cazurile de contrabandă şi de alte infracţiuni a căror cercetare este atribuită
de Codul de procedură penală competenţei organelor vamale.

2. Tipurile de încălcări ale reglementărilor vamale, infracțiunea ți contravenția

vamală.

Contrabanda:
Trecerea peste frontiera vamală de mărfuri, eludîndu-se controlul vamal sau tăinuindu-le
de el, săvîrşită în proporţii mari sau deosebit de mari, fie în mod repetat, fie de un grup de
persoane care s-au organizat pentru activitate de contrabandă, fie de o persoană cu funcţie de
răspundere care face uz de situaţia de serviciu, fie prin folosirea frauduloasă de documente
vamale şi de alte documente, fie însoţită de nedeclarare sau de declararea lor neautentică în
documentele vamale sau în alte documente, o astfel de trecere de substanţe narcotice, psihotrope,
64
cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, de deşeuri nocive, de armament,
de dispozitive de explodare, de arme de foc şi de muniţii, cu excepţia armelor de vînătoare cu
ţeavă lisă şi a cartuşelor la ele, de valori culturale, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal a
valorilor culturale scoase din ţară în cazul în care returnarea lor este obligatorie se consideră
contrabandă şi se pedepseşte în conformitate cu legislaţia. 

Contravenţia vamală:
Contravenţie vamală înseamnă încălcarea reglementărilor vamale săvîrşită prin acţiuni
sau inacţiune care atrag răspunderi stabilite în Codul cu privire la contravenţiile administrative şi
în prezentul cod.

Răspunderea pentru contravenţia vamală:

Contravenţia vamală atrage răspundere administrativă sau materială în conformitate cu
prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative şi cu cele ale prezentului cod. În
cazul comiterii unor contravenţii vamale, se poate aplica sancţiunea complementară de retragere
sau suspendare a autorizaţiei.
Cetăţenii sînt pasibili de răspundere pentru contravenţii vamale dacă la data comiterii lor
au împliniţi 16 ani.
Persoanele juridice vinovate de săvîrşirea contravenţiilor vamale poartă răspundere
administrativă sau materială. 
Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere administrativă:
Sînt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibilă de răspundere administrativă
următoarele contravenţii vamale:
- nerespectarea regimului de zonă a controlului vamal;
- neinformarea organului vamal intern despre trecerea frontierei vamale în cazul introducerii
de mărfuri şi mijloace de transport;
- neinformarea sau informarea falsă a organului vamal despre intenţia de a scoate mărfuri şi
mijloace de transport de pe teritoriul vamal;
- neîndeplinirea cerinţelor în caz de avarie sau de forţă majoră;
- neprezentarea mărfurilor şi mijloacelor de transport sau nepredarea documentelor necesare
efectuării controlului vamal la locul de destinaţie;
- punerea în circulaţie a mărfurilor şi mijloacelor de transport fără autorizaţia organului vamal,
pierderea sau neprezentarea către organul vamal a mărfurilor şi mijloacelor de transport, a
documentelor însoţitoare;
- neoprirea mijlocului de transport în locurile stabilite de organul vamal;
65
- plecarea mijlocului de transport fără autorizaţia organului vamal;
- abordarea navelor sau a altor mijloace plutitoare care se află sub supraveghere vamală;
- nerespectarea procedurii de vămuire;
- efectuarea de operaţiuni ilegale cu mărfurile şi mijloacele de transport care nu au fost
vămuite pe deplin, modificarea stării lor, utilizarea şi dispunerea de ele;
- efectuarea fără autorizaţia organului vamal a operaţiunilor de încărcare-descărcare şi a altor
operaţiuni;
- modificarea, nimicirea, deteriorarea sau pierderea mijloacelor de identificare;
- nerespectarea procedurii de declarare a mărfurilor şi mijloacelor de transport;
- nerespectarea termenelor de prezentare către organul vamal a declaraţiei vamale, a altor
documente şi informaţii;
- împiedicarea accesului colaboratorului vamal în încăperi sau teritorii pentru a efectua
controlul vamal;
- neprezentarea către organul vamal a dărilor de seamă, nerespectarea modalităţii de ţinere a
evidenţei;
- nerespectarea regimului de depozit provizoriu;
- nerespectarea procedurii de plasare a mărfurilor în depozit, a regulilor de depozitare, precum
şi a regulilor de efectuare a operaţiunilor cu aceste mărfuri;
- nerespectarea regimurilor vamale de perfecţionare activă, de perfecţionare pasivă sau de
transformare sub supraveghere vamală;
- nerespectarea regulilor de desfăşurare a activităţii de producţie şi a activităţii comerciale în
zonele libere;
- nerespectarea regulilor de efectuare a construcţiilor în zonele libere;
- nerespectarea obligaţiei de a scoate de pe teritoriul vamal sau de a returna pe teritoriul vamal
mărfuri şi mijloace de transport;
- nerespectarea procedurii de nimicire a mărfurilor;
- efectuarea de operaţiuni ilegale cu mărfurile şi mijloacele de transport plasate sub un anumit
regim vamal, modificarea stării lor, utilizarea şi dispunerea de ele;
- nerespectarea regulilor de aplicare a măsurilor de politică economică şi altor restricţii
stabilite în cazul trecerii mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală;
- trecerea peste frontiera vamală de mărfuri destinate comerţului sau producţiei sub categoria
de bunuri nedestinate comerţului sau producţiei;
- trecerea peste frontiera vamală de mărfuri şi mijloace de transport cu eludarea controlului
vamal;
- trecerea de mărfuri peste frontiera vamală tăinuite de controlul vamal;
66
- trecerea peste frontiera vamală de mărfuri şi mijloace de transport cu folosirea frauduloasă a
documentelor sau mijloacelor de identificare;
- nedeclararea sau declararea neautentică a mărfurilor şi mijloacelor de transport;
- transportarea, depozitarea, procurarea de mărfuri şi mijloace de transport introduse pe
teritoriul vamal cu încălcarea reglementărilor vamale, utilizarea sau dispunerea de ele;
- nerespectarea regulilor de utilizare şi de dispunere de mărfurile şi mijloacele de transport
puse condiţionat în circulaţie, faţă de care au fost stabilite facilităţi la perceperea drepturilor
de import şi de export;
- acţiunile care au ca scop exonerarea ilegală de drepturile de import şi de export sau
micşorarea cuantumului acestor drepturi;
- acţiunile care au ca scop restituirea drepturilor de import şi de export încasate, primirea unor
sume şi compensaţii sau nerestituirea lor fără just temei;
- nerespectarea termenului de plată a drepturilor de import şi de export;
- neexecutarea de către bănci şi alte instituţii financiare a deciziilor organelor vamale;
- desfăşurarea ilegală a activităţii de broker vamal sau nerespectarea condiţiilor de desfăşurare
a acestei activităţi;
- încălcarea de către persoanele cu funcţii de răspundere şi de către cetăţeni, inclusiv străini, a
reglementărilor vamale;
- nesupunerea dispoziţiei sau cererii legale a colaboratorului vamal;
- insultarea colaboratorului vamal, persoanelor care participă la controlul vamal, la vămuire, la
efectuarea actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui, precum
şi martorilor asistenţi;
- ameninţarea colaboratorului vamal, persoanelor care participă la controlul vamal, la vămuire,
la efectuarea actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui,
precum şi martorilor asistenţi, cu aplicarea violenţei;
- refuzul contravenientului de a preda sau prezenta mărfurile, documentele, alte bunuri,
precum şi informaţiile necesare efectuării actelor de procedură în cazul de contravenţie
vamală şi cercetării lui;
- refuzul altor persoane de a preda sau prezenta mărfurile, documentele, alte bunuri, precum şi
informaţiile necesare efectuării actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală şi
cercetării lui;
- refuzul sau eschivarea martorului de a face depoziţii;
- împiedicarea efectuării reviziei, controlului, inventarierii sau refuzul de a le efectua;
- refuzul sau eschivarea expertului de a face raportul de expertiză, translatorului sau
specialistului de a participa la efectuarea actelor de procedură în cazurile de contravenţie
67
 vamală şi la cercetarea lor, a specialistului de a participa la efectuarea controlului vamal sau
la vămuire;
- refuzul sau eschivarea persoanelor cu funcţii de răspundere din unităţi economice de la
executarea hotărîrii sau dispoziţiei privind efectuarea expertizei sau de la chemarea
specialistului sau translatorului;
- împiedicarea colaboratorului vamal de a efectua cercetare vamală şi alte acte de procedură;
- utilizarea fără autorizaţia organului vamal a bunurilor sechestrate, sau nerespectarea
condiţiilor şi restricţiilor unei astfel de utilizări;
- exercitarea de influenţă sau intervenţia ilegală în emiterea de decizii sau în efectuarea unor
alte acţiuni.

Contravenţiile enumerate se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului cu privire la

contravenţiile administrative.

3. Încălcarea regulilor vamale, clasificarea.

Încălcarea regulilor vamale se consideră:

Neoprirea mijlocului de transport (inclusiv a mijlocului de transport de uz individual), ce

traversează frontiera de stat (vamală) a Republicii  Moldova în locul de aflare a organului vamal
de la frontiera de stat (vamală), precum şi pornirea şi admiterea pornirii mijlocului de
transport  (inclusiv a mijlocului de transport de uz individual)  aflat sub controlul vamal, fără
autorizaţia organului vamal –atrage după şine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de
pînă la zece unităţi convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere – pînă la cincizeci de
unităţi convenţionale.

Acostarea la nava aflată sub controlul vamal a altor nave şi altor mijloace navigante fără
atorizaţia organului vamal

atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la patru unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere –  pînă la şapte unităţi convenţionale.

Împiedicarea   accesului  persoanei  cu  funcţii  de  răspundere   a organului vamal în

timpul îndeplinirii îndatoririlor sale de serviciu la mărfurile, obiectele şi alte valori aflate sub
control vamal –atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece
unităţi convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere – pînă la cincizeci de unităţi
convenţionale.

68
 Neprezentarea organului vamal în termenul  stabilit a actelor necesare controlului vamal
asupra mărfurilor, obiectelor şi altor valori aflate sub controlul vamal (indiferent de
prezentarea  declaraţiei  în scris) –atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime
de pînă la zece unităţi convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere – pînă la cincizeci
de unităţi convenţionale.

Neaducerea la  organul  vamal  în termenul  stabilit  a  mărfurilor, obiectelor şi altor

valori aflate sub controlul vamal şi transportate de la  un organ vamal la altul, precum şi a actelor
vamale şi a altor  acte asupra  acestor  mărfuri,  obiecte şi alte valori primite  pentru  a  fi
înmînate organului vamal în termenul stabilit –atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor
în mărime de pînă la zece unităţi convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere – pînă la
cincizeci de unităţi convenţionale.

Încărcarea, descărcarea, transportarea, repararea ambalajului deteriorat,  dezambalarea,

ambalarea, reambalarea mărfurilor, obiectelor şi  altor  valori aflate sub controlul vamal sau
schimbarea semnelor  de identificare sau  de  marcare de pe aceste mărfuri,  obiecte  şi  alte
valori  sau de pe ambalajul lor fără autorizaţia organului vamal, precum şi deteriorarea sau
pierderea plumburiilor, ştampilelor sau altor garanţii aplicate de organul vamal, –atrage după
sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece unităţi convenţionale şi
persoanelor cu funcţii de răspundere – pînă la cincizeci de unităţi convenţionale.

Eliberarea fără autorizaţia organului vamal a mărfurilor, obiectelor şi altor valori aflate
sub controlul vamal, sau pierderea lor –atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în
mărime de pînă la zece unităţi convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere – pînă la
şaptezeci şi cinci de unităţi convenţionale.

Nescoaterea de pe teritoriul vamal al  Republicii  Moldova a mărfurilor, mijloacelor de

transport auto obiectelor  şi altor valori introduse cu obligaţia de a le scoate  înapoi,  fie
neîntoarcerea pe teritoriul  vamal al Republicii Moldova  a mărfurilor, mijloacelor de transport
auto obiectelor şi altor valori scoase cu obligaţia de a le reîntoarce în termenele stabilite de
aceste obligaţii –atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la
zece  unităţi convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere – pînă la cincizeci  unităţi
convenţionale cu confiscarea mărfurilor, mijloacelor de transport auto obiectelor şi altor valori ce
constituie obiectul încălcării sau cu încasarea costului lor.

Nescoaterea dincolo de frontiera de stat (vamală) a Republicii Moldova a mărfurilor,

obiectelor şi altor valori introduse cu scopul de a le tranzita prin teritoriul ei în termenele stabilite
de organul vamal –atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la  şapte

69
unităţi convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere –  pînă la paisprezece unităţi
convenţionale.

Trecerea mărfurilor,  obiectelor şi altor valori peste frontiera  de stat  (vamală) a

Republicii Moldova, eludînd controlul vamal (adică nu prin locurile de  aflare  a organelor
vamale sau în  afara  orelor  de control vamal) sau tăinuindu-le de el (adică cu folosirea
ascunzişurilor sau  prin alte metode care împiedică descoperirea mărfurilor, obiectelor
şi  altor  valori)  în  lipsa componenţei de  contrabandă sau a altei infracţiuni, –atrage după sine
aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la douăzeci şi  cinci de unităţi convenţionale
şi persoanelor cu  funcţii  de răspundere – pînă la şaptezeci şi cinci de unităţi convenţionale cu
confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori care constituie   obiectul încălcării, precum şi a
mijloacelor de transport şi a altor mijloace destinate pentru transportarea şi tăinuirea acestora.

Păstrarea, transportarea sau procurarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori,  introduse pe

teritoriul vamal al Republicii Moldova, eludînd controlul vamal sau tăinuindu-le de el, –atrage
după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la  douăzeci  şi  cinci de unităţi
convenţionale şi persoanelor cu  funcţii  de răspundere – pînă la şaptezeci şi cinci de unităţi
convenţionale cu confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori ce constituie obiectul
încălcării.

Nedeclararea mărfurilor,  obiectelor şi altor valori transportate peste frontiera de  stat

(vamală) a Republicii  Moldova,  inclusiv tranzitarea  acestora  prin teritoriul ei (adică
neprezentarea în  modul stabilit  a informaţiilor precise despre aceste mărfuri, obiecte şi alte
valori), precum şi declararea lor sub altă denumire, –atrage după sine aplicarea unei amenzi
cetăţenilor în mărime de pînă la  douăzeci  şi  cinci de unităţi convenţionale şi persoanelor
cu  funcţii  de răspundere  –  pînă la şaptezeci şi cinci de unităţi convenţionale cu sau fără
confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori ce  constituie obiectul încălcării.

Folosirea fără autorizaţia organelor vamale a mărfurilor, obiectelor şi altor valori, faţă de
care au fost acordate înlesniri la  impunerea vamală  în  alte  scopuri decît cele în care au
fost  acordate  asemenea înlesniri –atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime
de pînă la cinci unităţi convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere –  pînă la şaptezeci
şi cinci de unităţi convenţionale.

Neachitarea taxei  vamale  şi  a  încasărilor  vamale  în  termenul stabilit, precum şi alte

acţiuni drept rezultat al cărora plăţile vamale n-au fost achitate în mărime deplină, –atrage după
sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la  cinci unităţi convenţionale şi
persoanelor cu funcţii de răspundere –  pînă la cincizeci de unităţi convenţionale.

70
 Nesupunerea dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale persoanei cu funcţii de răspundere a
organului vamal, insultarea acestei persoane –atrag după sine  aplicarea unei amenzi cetăţenilor
în mărime de pînă la zece unităţi convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere – pînă la
douăzeci de unităţi convenţionale.

Încălcarea modului de exportarea mărfurilor şi serviciilor

Încălcarea modului  de exportare a mărfurilor şi serviciilor pe bază de  licenţă, fără a le

înregistra, în volum mai mare decît cel prevăzut în licenţă, precum şi celor neindicate în licenţă,
–atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de pînă la douăzeci şi cinci de unităţi
convenţionale şi confiscarea mărfurilor.

Eliberarea ilegală a licenţei pentruexportarea mărfurilor şi serviciilor şirefuzul ilegal de a

elibera asemenea licenţă

Eliberarea ilegală  de  către o persoană cu funcţii de răspundere a licenţei pentru

exportarea mărfurilor şi serviciilor, precum şi refuzul ilegal de a elibera asemenea licenţă –atrage
după sine  aplicarea unei amenzi în mărime de la treizeci  la cincizeci unităţi convenţionale.

Degradarea intenţionată sau rupereasigiliului (plumbului)

Degradarea intenţionată sau ruperea sigiliului (plumbului), pus de către o  persoană

împuternicită cu funcţii de răspundere - atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de
pînă la şapte unităţi convenţionale.

4. Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere materială, clasificarea.

Sînt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibilă de răspundere materială

următoarele contravenţii vamale:

 trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor cu eludarea controlului vamal (trecerea prin
alte locuri decît cel de amplasare al organului vamal sau în afara orelor de program ale
acestuia) sau tăinuindu-le de el (cu folosirea ascunzişurilor sau prin alte metode care
împiedică descoperirea mărfurilor), în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de
contrabandă sau ale altor infracţiuni;
 trecerea de mărfuri peste frontiera vamală cu documente falsificate, nevalabile sau
dobîndite pe căi ilegale, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă
sau ale altor infracţiuni;

71
 nedeclararea, în termenele stabilite, a mărfurilor la import;
 transportul, depozitarea, procurarea mărfurilor introduse pe teritoriul vamal cu eludarea
controlului vamal ori tăinuite de el, ori cu utilizarea de documente sau mijloace de
identificare false, nedeclarate sau declarate neautentic, precum şi transportul, depozitarea,
procurarea mărfurilor pentru care sînt prevăzute facilităţi la plata drepturilor de import
sau de export, la utilizarea sau înstrăinarea lor în alte scopuri decît cele pentru care au
fost acordate facilităţile şi fără autorizaţia organului vamal;
 nerespectarea de către titularul regimului vamal suspensiv a termenelor, obligaţiilor şi
condiţiilor stabilite pentru derularea şi încheierea acestui regim;
 depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare, ce conţin date eronate
despre regimul vamal, valoarea facturală, valoarea în vamă, tipul, cantitatea sau originea
mărfurilor transportate;
 prezentarea către organul vamal a documentelor care conţin date neautentice despre
recunoaşterea dreptului la restituirea drepturilor de import sau de export încasate,
primirea unor sume şi compensaţii, nerestituirea sau restituirea lor parţială nemotivată, în
lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;
 neachitarea drepturilor de import sau de export în termenele stabilite, în lipsa elementelor
constitutive ale infracţiunii;
 punerea în circulaţie a mărfurilor fără permisiunea organului vamal, pierderea mărfurilor
şi mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală sau netransportarea lor la locul
indicat de organul vamal;
 pierderea sau nepredarea către organul vamal a documentelor la mărfurile aflate sub
supraveghere vamală;
 neîndeplinirea obligaţiei de a declara organului vamal modificarea destinaţiei mărfurilor
faţă de scopul declarat la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală;
 nerespectarea cerinţelor şi condiţiilor de distrugere a mărfurilor şi/sau a deşeurilor;
 efectuarea de operaţiuni cu mărfurile, transformarea, utilizarea lor şi dispunerea de ele cu
încălcarea regimului vamal în care au fost plasate, cu excepţia cazurilor prevăzute de
prezentul cod;
 nerespectarea măsurilor de politică economică şi altor restricţii prevăzute la trecerea
mărfurilor peste frontiera vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod, în
lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;

72
  trecerea peste frontiera vamală de mărfuri destinate comerţului sau producţiei sub
categoria de mărfuri nedestinate comerţului sau producţiei, în lipsa elementelor
constitutive ale infracţiunii;
 neasigurarea integrităţii mărfurilor şi mijloacelor de transport în caz de avarie sau de forţă
majoră, neinformarea imediată despre condiţiile survenite, neasigurarea transportării
mărfurilor la postul vamal proxim ori neasigurarea deplasării colaboratorului vamal la
locul de aflare a mărfurilor şi mijloacelor de transport;
 nerespectarea obligaţiei:

a) de a scoate de pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport introduse anterior pe

teritoriul vamal, dacă scoaterea lor este obligatorie;

b) de a returna pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport scoase anterior de pe

teritoriul vamal, dacă returnarea lor este obligatorie;

 prezentarea către organul vamal, în calitate de confirmare a scoaterii sau introducerii

mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul vamal, a unor acte neautentice privind
scoaterea sau introducerea lor, privind imposibilitatea efectuării acestor operaţiuni din
cauza nimicirii sau pierderii mărfurilor şi mijloacelor de transport în urma unei avarii sau
forţe majore, din cauza uzurii sau pierderilor suportate ca urmare a transportului sau
păstrării lor, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;
 înstrăinarea sub orice formă a bunurilor aflate sub regimul vamal de tranzit;
 neasigurarea condiţiilor de eliberare sau de recepţie, în conformitate cu regimul vamal, a
mărfurilor şi mijloacelor de transport al căror termen de păstrare în depozit a expirat;
 comercializarea cu ridicata şi mica ridicată a mărfurilor, inclusiv din încăperile auxiliare
şi depozitele magazinelor duty free, sau comercializarea cu amănuntul în magazinele
duty free a mărfurilor interzise pentru a fi introduse pe sau scoase pentru vînzare de pe
teritoriul vamal al Republicii Moldova, precum şi a altor mărfuri a căror listă se stabileşte
în conformitate cu legislaţia în vigoare.

5. Efectuarea actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale

Actele de procedură în cazul contravenţiei vamale se efectuează în conformitate cu

prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative, iar partea nereglementată de
acesta – în conformitate cu prevederile prezentului cod.

  Procesul-verbal privind contravenţia vamală

73
 În cazul de contravenţie vamală, colaboratorul vamal întocmeşte proces-verbal, conform
prevederilor Codului cu privire la contravenţiile administrative.
  Acţiunile colaboratorului vamal în cazul constatării elementelor constitutive ale
infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni
Dacă în procesul efectuării actelor de procedură în cazul unei contravenţii vamale a fost
constatată existenţa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale altor
infracţiuni, se porneşte proces penal în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală.
  Circumstanţele în care, după pornirea procesului penal, colaboratorul vamal continuă
efectuarea actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale
Dacă în timpul urmăririi penale în cazul de contrabandă sau de alte infracţiuni a căror
urmărire penală este de competenţa organelor vamale se constată indicii ale unor contravenţii
vamale, actele de procedură în cazul acestor contravenţii se vor efectua independent de urmărirea
penală, în condiţiile prevăzute de Codul cu privire la contravenţiile administrative şi de prezentul
cod. 
Procedura în cazul contravenţiei vamale constatate de organul de urmărire penală în
domeniul vamal sau de alte organe de resort şi cercetarea cazului. În cazul refuzului de pornire a
unui proces penal sau al încetării urmăririi penale pe un dosar de contrabandă în ale cărui
materiale există indiciile unei contravenţii vamale, actele de procedură şi cercetarea cazului se
efectuează în temeiul unei ordonanţe administrative, emise de procuror în baza materialelor
parvenite de la organul de urmărire penală în domeniul vamal sau de la alte organe, abilitate cu
dreptul de urmărire penală.

Inadmisibilitatea divulgării materialelor în cazul de contravenţie vamală

Materialele în cazul de contravenţie vamală nu pot fi divulgate pînă la încheierea cercetării
cazului decît cu autorizaţia colaboratorului vamal care îl cercetează şi efectuează actele de
procedură sau a şefului organului vamal.
  Interacţiunea dintre organele vamale ale Republicii Moldova şi serviciile vamale ale altor
state în în cadrul efectuării actelor de procedură în cazuri de contravenţie vamală şi al cercetării
lor.
Interacţiunea organelor vamale ale Republicii Moldova cu serviciile vamale şi cu
organele competente din alte state în cadrul efectuării actelor de procedură în cazurile de
contravenţie vamală şi al cercetării lor are loc în baza acordurilor internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
 
Actele de procedură:

74
 Însărcinarea privind efectuarea actelor de procedură în cazurile de contravenţie vamală
Organul vamal care efectuează actele de procedură în cazul unei contravenţii vamale este în
drept, după caz, să dispună unui alt organ vamal efectuarea unor anumite acte de procedură.
Această însărcinare urmează a fi executată în decursul a 10 zile din ziua primirii.
 
Audierea în cazul contravenţiei vamale:
Colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură sau cercetează cazul de
contravenţie vamală este în drept să audieze persoanele fizice, persoanele cu funcţii de
răspundere, conducătorii persoanelor juridice, precum şi persoanele care desfăşoară activitate de
întreprinzător fără a se constitui persoană juridică. Persoanele care urmează a fi audiate sînt
obligate să se prezinte la citaţie şi să dea explicaţii în esenţa cazului. Referitor la audierea
persoanelor consemnate se întocmeşte proces-verbal.

Citarea în cazul contravenţiei vamale:

Persoana care urmează să fie audiată în cazul contravenţiei vamale este citată în modul
prevăzut de legislaţie. În cazul absenţei temporare a persoanei consemnate citaţia este înmînată
membrilor de familie sau colaboratorilor de la locul de lucru ai persoanei, care vor semna dovada
de primire. Persoana care urmează să fie audiată poate fi citată prin telefonogramă sau prin alte
mijloace de comunicare.
 
Solicitarea documentelor necesare efectuării actelor de procedură în cazul contravenţiei
vamale sau cercetării lui:

Organul vamal care efectuează actele de procedură în cazul contravenţiei vamale sau îl
cercetează este în drept să solicite persoanei juridice, persoanei cu funcţie de răspundere sau
persoanei fizice documentele necesare investigării cazului. În termen de 5 zile de la solicitare,
persoanele enumerate la alin.(1) sînt obligate să prezinte în original documentele solicitate de
organul vamal care efectuează actele de procedură în cazul contravenţiei vamale sau îl
cercetează. Cu acordul colaboratorului vamal, pot fi prezentate copiile de pe documentele
solicitate, autentificate în modul stabilit. După expirarea termenului de atac al deciziei asupra
cazului de contravenţie vamală, documentele în original se restituie. În acest caz, la dosar se
anexează copiile acestora legalizate de colaboratorul vamal.Neîndeplinirea cererii
colaboratorului vamal privind prezentarea documentelor necesare efectuării actelor de procedură
în cazul contravenţiei vamale se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului cu privire

75
la contravenţiile administrative, iar documentele se ridică în modul stabilit la art.244 al
prezentului cod şi în prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative.
 

Temeiurile ridicării mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor bunuri:

Mărfurile şi mijloacele de transport care constituie obiectul contravenţiei vamale,
mărfurile şi mijloacele de transport cu ascunzişuri speciale, folosite pentru trecerea peste
frontiera vamală a bunurilor ce constituie obiectul contravenţiei vamale, tăinuite de controlul
vamal, mijloacele de transport care transportă bunuri ce constituie obiectul contravenţiei vamale,
documentele, mijloacele de identificare sînt calificate drept probe şi se ridică.
În cazul tragerii la răspundere pentru contravenţie vamală a persoanei fizice sau a
persoanei cu funcţie de răspundere care nu este stabilită în Republica Moldova, a persoanei
juridice care nu dispune de filială, reprezentanţă, secţie ori de o altă structură pe teritoriul
Republicii Moldova, precum şi a persoanei care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se
constitui persoană juridică, al căror capital social şi (sau) valoare a patrimoniului nu acoperă
suma amenzii aplicabile sau costul mărfurilor şi al mijloacelor de transport a căror valoare ar
putea fi percepută, se permite ridicarea mărfurilor, valorilor valutare, inclusiv valutei naţionale,
precum şi a mijloacelor de transport ale acestora pentru a se asigura perceperea amenzii sau
contravalorii bunurilor indicate.
Prezentarea de probe privind domicilierea, existenţa de filiale, reprezentanţe, secţii sau de
alte structuri, privind mărimea capitalului social sau a unui alt patrimoniu se pune în sarcina
contravenientului.
 
Estimarea mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri:
Organul vamal estimează valoarea mărfurilor, a mijloacelor de transport şi a altor bunuri,
ridicate în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative şi ale
prezentului cod, în bază de preţuri libere. Dacă estimarea în acest mod este imposibilă, se solicită
avizul expertului. În procesul estimării menţionate la alin.(1), determinarea echivalentului în lei
moldoveneşti al sumelor exprimate în valută străină se face la cursul oficial al Băncii Naţionale a
Moldovei în vigoare la momentul estimării.
 

6. Sechestrarea mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri.

În cazul imposibilităţii ridicării mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor

bunuri, dacă contravenientul a săvîrşit în repetate rînduri contravenţii vamale sau dacă este tras
concomitent la răspundere pentru comiterea mai multor contravenţii vamale, sau dacă
76
contravenţia vamală cauzează prejudiciu intereselor statului, şeful organului vamal sau adjunctul
lui sînt în drept să sechestreze mărfurile, mijloacele de transport şi alte bunuri ale
contravenientului.
Şeful organului vamal sau adjunctul lui emit o decizie motivată privind sechestrarea
bunurilor. Sechestrarea bunurilor şi procesul-verbal privind acest fapt se efectuează conform
art.243 Cod Vamal
Nu pot fi sechestrate bunurile necesare persoanei fizice şi persoanelor întreţinute de ea.
Lista unor astfel de bunuri este stabilită de legislaţie.
Şeful organului vamal sau adjunctul său care a emis decizia privind sechestrarea
bunurilor stabileşte locul păstrării lor.Delapidarea, înstrăinarea sau tăinuirea bunurilor
sechestrate se pedepsesc conform legislaţiei penale.În cazul sechestrării de mijloace băneşti ale
contravenientului aflate în conturile băncilor sau ale altor instituţii financiare, se interzice, prin
decizie a şefului organului vamal, orice operaţiune în acele conturi.Decizia de sechestrare a
bunurilor poate fi anulată de persoana care a emis-o dacă nu mai există necesitatea aplicării
acestei măsuri.

7. Inspectarea vamală

 Dacă are motive suficiente pentru a presupune că pe teritoriul sau în localul persoanelor,
sau în mijloacele lor de transport se află mărfuri şi mijloace de transport ce constituie
obiectul contravenţiei vamale, sau mărfuri şi mijloace de transport cu ascunzişuri
speciale, folosite pentru trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor ce constituie obiectul
contravenţiei vamale, tăinuite de controlul vamal, obiecte ce posedă indicii de corpuri
delicte, precum şi documentele necesare efectuării actelor de procedură în cazul
contravenţiei vamale sau cercetării lui, colaboratorul vamal este în drept să efectueze
inspectarea vamală a acestor teritorii, localuri sau mijloace de transport.
 Referitor la inspectarea vamală, colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură
sau cercetează cazul de contravenţie vamală emite o ordonanţă motivată.
 Inspectarea vamală se efectuează în prezenţa unor martori asistenţi.
 La inspectarea vamală asistă şi persoana al cărei teritoriu, local sau unitate de transport
sînt inspectate. În cazul absenţei temporare a persoanei fizice, a persoanei cu funcţie de
răspundere sau a persoanei care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui
persoană juridică, inspectarea vamală se efectuează în prezenţa membrilor lor de familie
maturi, a angajatului serviciului exploatare a locuinţelor de la domiciliu, a
reprezentantului administraţiei locului de muncă, de studii, de odihnă al persoanei în

77
 cauză sau a reprezentantului autorităţii administraţiei publice locale respective. În cazul
absenţei temporare a conducătorului persoanei juridice sau a adjunctului acestuia,
inspectarea vamală se efectuează în prezenţa unor alţi angajaţi ai persoanei juridice în
cauză sau în prezenţa reprezentanţilor autorităţii care a făcut înregistrarea de stat a
acestuia.
 La efectuarea inspectării vamale este invitat un specialist, după caz.
 Persoanelor care participă sau asistă la efectuarea inspectării vamale li se lămuresc
drepturile şi obligaţiile.
 Nu se admite efectuarea inspectării vamale în timp de noapte, cu excepţia cazurilor cînd
inspectarea se face în cadrul controlului vamal sau vămuirii şi a cazurilor care nu suferă
amînare.
 Înaintea inspectării vamale, colaboratorul vamal este obligat să prezinte, contra
semnătură, persoanei al cărei teritoriu, local sau unitate de transport urmează să fie
inspectate ordonanţa privind efectuarea inspectării vamale.
 Colaboratorul vamal propune persoanei al cărei teritoriu, local sau unitate de transport
urmează să fie inspectate să permită accesul pe teritoriul, în localul sau în unitatea de
transport în care se află bunurile, să predea bunurile sau să deschidă localurile,
recipientele şi alte locuri unde se pot afla astfel de bunuri. În cazul refuzului de a
deschide localurile, recipientele şi alte locuri unde se pot afla bunurile colaboratorul
vamal este în drept să le deschidă, evitînd deteriorarea nejustificată a lăcăţilor, uşilor etc.
 Mărfurile, mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri care au atribuţie la cazul
contravenţiei vamale constatate în timpul inspectării vamale sînt ridicate în temeiul şi în
modul prevăzut la art.243 şi 244 Cod Vamal.
 În cadrul inspectării vamale, pot fi efectuate măsurări, fotografieri, filmări, înregistrări
video şi alte lucrări tehnice.
 Referitor la inspectarea vamală se întocmeşte proces-verbal.

Examinarea:
Pentru a constata indiciile, a descoperi probele materiale, a elucida circumstanţele contravenţiei
vamale, colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură sau cercetează cazul de
contravenţie vamală este în drept să examineze teritoriile, localurile, mărfurile, mijloacele de
transport, documentele, alte bunuri care aparţin sau care sînt destinate persoanei juridice,
persoanei cu funcţie de răspundere sau persoanei fizice, să ridice corespondenţa lor poştală şi

78
telegrafică, să întreprindă alte măsuri prevăzute de Codul cu privire la contravenţiile
administrative şi Codul Vamal.
Examinarea poate fi efectuată în cadrul întocmirii procesului-verbal privind încălcarea
reglementărilor vamale, inspectării vamale, ridicării mărfurilor, mijloacelor de transport,
documentelor şi altor bunuri sau ca un act de procedură independent.
Se permite examinarea mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor bunuri
ca un act de procedură independent:
a) dacă mărfurile, mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri au fost prezentate
colaboratorului vamal în timpul controlului vamal sau al vămuirii ori în timpul efectuării actelor
de procedură anterioare;
b) în alte cazuri, cu acordul posesorilor de mărfuri, de mijloace de transport, de documente şi de
alte bunuri.
Examinarea ca un act de procedură independent se efectuează în prezenţa unor martori
asistenţi. La examinare au dreptul să participe contravenientul, specialistul şi martorii.
În cadrul examinării pot fi efectuate măsurări, fotografieri, filmări, înregistrări video, pot
fi schiţate planuri, efectuate desene, scheme, prelevate probe şi mostre, făcute mulaje şi tipare de
pe urme, copii de pe documente.
Referitor la efectuarea examinării ca un act de procedură independent se întocmeşte
proces-verbal.

Prezentarea mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor bunuri pentru a fi

identificate:
În temeiul deciziei colaboratorului vamal care efectuează actele de procedură în cazul de
contravenţie vamală sau care îl cercetează, contravenientului persoană fizică, persoană cu funcţie
de răspundere, conducător al persoanei juridice sau adjunct al acestuia, persoană care desfăşoară
activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, precum şi martorului, li se
prezintă, după caz, mărfurile, mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri spre a fi
identificate.
Persoanele chemate să identifice bunurile indicate la alin.(1) sînt întrebate în prealabil
despre împrejurările în care le-au văzut, despre semnele lor distinctive.
Bunurile sînt prezentate spre a fi identificate împreună cu alte obiecte similare.
Prezentarea pentru identificare se efectuează în prezenţa unor martori asistenţi.
Referitor la prezentarea bunurilor pentru identificare, se întocmeşte proces-verbal.
 

79
 Solicitarea de la autorităţile publice şi de la persoane a informaţiei necesare efectuării
actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală sau cercetării lui:
Colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură în cazul de contravenţie vamală
sau îl cercetează este în drept să primească gratuit, la cerere scrisă, de la autorităţi publice sau de
la persoane informaţiile necesare soluţionării cazului, inclusiv informaţii pentru uz de serviciu
sau informaţii care prezintă secret comercial sau un alt secret ocrotit de lege.
În cazul refuzului neîntemeiat de a i se prezenta informaţia solicitată, colaboratorul vamal
este în drept să ridice documentele care conţin informaţia necesară soluţionării cazului, în modul
prevăzut de prezentul cod.
Colaboratorul vamal este obligat să asigure nedivulgarea informaţiei primite, folosind-o
exclusiv la soluţionarea cazului de contravenţie vamală. Colaboratorul vamal nu poate folosi o
astfel de informaţie în scopuri personale, nu o poate transmite unor terţi şi nici altor autorităţi
publice, excepţie făcînd cazurile prevăzute de legislaţie.
 

Revizia, controlul, inventarierea în cazul de contravenţie vamală:

În cazul de contravenţie vamală în care actele de procedură sînt efectuate de organul

vamal sau care este cercetat de el, după epuizarea altor măsuri de constatare a faptelor şi
circumstanţelor, esenţiale pentru dosar, se pot face revizia şi controlul activităţii economice şi
financiare a contravenientului, precum şi inventarierea mărfurilor şi mijloacelor lui de transport.
Colaboratorul vamal care desemnează revizia, controlul şi inventarierea stabileşte sau
aprobă autoritatea publică, persoana juridică, grupul de revizori şi specialişti care le vor
efectua.Revizia, controlul şi inventarierea se efectuează în baza unei decizii, emise de şeful
organului vamal, de adjunctul acestuia sau de către Serviciul Vamal.Rezultatele reviziei,
controlului, inventarierii se comunică, în termen de 5 zile după încheierea lor, persoanei
controlate. Procedura efectuării reviziei, controlului şi inventarierii, perfectării actelor pe
marginea lor este stabilită de legislaţie.
 
8. Remiterea dosarului de contravenţie vamală spre cercetare.
Colaboratorul vamal care a efectuat actele de procedură în cazul de contravenţie vamală
remite dosarul, la încheierea procedurii, către şeful organului vamal sau adjunctul acestuia, iar
factorul de decizie din Serviciul Vamal către persoana împuternicită din Serviciu cu cel puţin 15
zile înainte de expirarea termenului de aplicare a sancţiunii persoanei fizice sau persoanei cu
funcţie de răspundere şi cu cel puţin o lună înainte de expirarea termenului de aplicare a

80
sancţiunii persoanei juridice sau persoanei care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se
constitui persoană juridică.
 
Clasarea dosarului de contravenţie vamală pînă la remiterea lui spre cercetare:
Dacă se constată circumstanţe care exclud necesitatea continuării procedurii în cazul de
contravenţie vamală, colaboratorul vamal care a efectuat actele de procedură emite o decizie în
care expune esenţa cazului, temeiurile clasării dosarului şi rezolvă problema mărfurilor,
mijloacelor de transport, documentelor şi a altor bunuri ridicate, problema patrimoniului
sechestrat, obiectelor gajate, garanţiilor depuse, probelor materiale şi cheltuielilor aferente
cazului. Decizia intră în vigoare după ce este aprobată de şeful organului vamal sau de adjunctul
acestuia.
În termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a deciziei de clasare a dosarului de
contravenţie vamală, se înmînează sau se expediază o copie de pe decizie persoanei care a
suportat procedura, iar în cazul decesului persoanei fizice sau lichidării persoanei juridice, copia
se remite reprezentanţilor acestora sau persoanelor interesate.
 
9. Atacarea deciziei organului vamal asupra cazului de contravenţie vamală
 
Atacarea deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune persoanei fizice,
persoanei juridice sau persoanei care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui
persoană juridică
Decizia organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi atacată de persoana
fizică, persoana juridică sau de persoana care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se
constitui persoană juridică, vizate în decizie, ori de avocatul sau reprezentantul lor în decursul a
10 zile de la data emiterii deciziei.
Plîngerea împotriva deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi
depusă la Serviciul Vamal sau la instanţa de judecată din localitatea unde se află organul vamal
care a aplicat sancţiunea.
Decizia Serviciului Vamal asupra plîngerii împotriva deciziei organului vamal privind
aplicarea de sancţiune poate fi atacată în termen de 10 zile de la emitere, în instanţa de judecată a
localităţii unde se află Serviciul Vamal. Hotărîrea instanţei de judecată este definitivă.
În cazul tardivităţii întemeiate a plîngerii, termenul prevăzut pentru prezentarea ei poate
fi reînnoit de Serviciul Vamal în baza demersului persoanei vizate în decizie, precum şi a
avocatului sau a reprezentantului ei.

81
 Atacarea altor decizii ale organului vamal în cazul de contravenţie vamală:
Decizia organului vamal privind clasarea dosarului de contravenţie vamală sau privind
remiterea lui în procedură suplimentară poate fi atacată în Serviciul Vamal de către persoana
vizată în decizie, precum şi de avocatul sau reprezentantul ei, în termen de 10 zile de la data
emiterii. Decizia Serviciului Vamal este definitivă.
Decizia organului vamal privind pornirea urmăririi penale în cazul de infracţiune de
contrabandă sau de alte infracţiuni a căror urmărire penală ţine de competenţa organului vamal
sau privind remiterea dosarului către alte organe de drept pentru a se pronunţa asupra pornirii
urmăririi penale poate fi atacată în conformitate cu legislaţia de procedură penală.
 
Examinarea de către Serviciulul Vamal a deciziei asupra cazului de contravenţie vamală:

După examinarea plîngerii persoanei vizate în decizie, a avocatului sau a

reprezentantului ei, precum şi la recursul procurorului sau ca o măsură de control asupra
respectării legalităţii în cadrul efectuării actelor de procedură sau al cercetării cazurilor de
contravenţie vamală, Serviciul Vamal examinează decizia organului vamal asupra cazului de
contravenţie vamală şi emite una din următoarele hotărîri:
a) decizia nu se modifică, iar plîngerea sau recursul nu sînt satisfăcute;
b) decizia este anulată, iar dosarul remis pentru o nouă cercetare sau în procedură suplimentară;
c) decizia este anulată, iar dosarul clasat;
d) sancţiunea aplicată pentru contravenţie vamală este modificată fără a fi agravată;
e) decizia privind aplicarea de sancţiune pentru contravenţie vamală este anulată şi este emisă
una din deciziile prevăzute la art.268 alin.(1) lit.c) şi d).
În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.b)-e), Serviciul Vamal emite o decizie. Despre decizia
emisă este încunoştinţat în scris procurorul care a înaintat recursul, precum şi reclamantul, iar
despre decizia emisă cu privire la controlul asupra respectării legalităţii în cadrul efectuării
actelor de procedură sau cercetării cazurilor de contravenţie vamală se încunoştinţează persoana
vizată în decizia asupra cazului de contravenţie vamală. 

Temeiurile pentru anularea sau modificarea deciziei privind aplicarea de sancţiune ori
privind clasarea dosarului:
Temei pentru anularea sau modificarea deciziei organului vamal privind aplicarea de
sancţiune ori privind clasarea dosarului de contravenţie vamală sînt:
a) procedura sau cercetarea unilaterală sau incompletă a cazului;
b) necorespunderea concluziilor, expuse în decizie, circumstanţelor cazului;

82
c) încălcarea serioasă a cerinţelor procedurale din prezentul cod, iar în partea nereglementată de
acesta, încălcarea legislaţiei cu privire la contravenţiile administrative prin emitere a deciziei de
către un colaborator vamal neîmputernicit sau prin crearea de piedici, în pofida voinţei
contravenientului, participării la cercetarea cazului a avocatului sau a reprezentantului
contravenientului, precum şi alte cazuri de violare a drepturilor legale ale participanţilor la
procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui, dacă această violare a împiedicat
examinarea multilaterală a cazului şi a influenţat sau ar fi putut influenţa emiterea unei decizii
juste;
d) calificarea incorectă a faptei, neaplicarea sau aplicarea incorectă a sancţiunilor prevăzute de
Codul Vamal
 
Termenele de examinare a plîngerii sau a recursului procurorului:
 Plîngerea împotriva deciziei organului vamal în cazul de contravenţie vamală se
examinează în termen de o lună de la data parvenirii ei la Serviciul Vamal. Termenul de
examinare a plîngerii poate fi prelungit cu titlu de excepţie de către conducerea
Serviciului Vamal, dar nu poate depăşi 3 luni, fapt despre care este încunoştinţat
reclamantul.
 Recursul procurorului este examinat în termen de 10 zile de la data parvenirii lui la
Serviciul Vamal.

Temeiurile şi termenele suspendării examinării plîngerii:

 Serviciul Vamal suspendă examinarea plîngerii dacă:
o materialele cazului de contravenţie vamală, decizia asupra căruia a fost atacată, au
fost solicitate de organul de urmărire penală în legătură cu pornirea procedurii
penale sau cu efectuarea urmăririi penale;
o materialele cazului de contravenţie vamală sînt examinate de procuror în ordine
de supraveghere.
 În cazul uneia din circumstanţele indicate la alin.(1), factorul de decizie din Serviciul
Vamal care examinează plîngerea emite o decizie privind suspendarea examinării
plîngerii, despre care fapt se încunoştinţează reclamantul.
 Examinarea plîngerii este reluată de către factorul de decizie din Serviciul Vamal care
examinează plîngerea, după ce temeiurile suspendării au dispărut.
Sarcini de evaluare/autoevaluare:

83
 1.  Acţiunile operative de investigaţii,explicați.
2. Ce este obiectul urmăririi penale?
3. Contrabanda, noțiunea.
4. Contravenția vamală, noțiunea.
5. Examinarea cauzei de contravenție vamală.
6. Răspunderea privind contravenția vamală.
7. Tipurile de contravenție vamală.
8. Răspunderea administrativă
9. Încalcarea regulilor vamale, explicați.
10. Tipurile contravenției vamale cu răspundee materială, explicați.
11. Cum se efectuează actele procedura în cazul contravenției vamale.
12. Audierea, citarea, estimarea ți sechestrarea mărfurilor, explicați noțiunea.
13. Inspectarea vamală, aplicarea acesteia.
14. Atacarea deciziei organelor vamale, explicați procedura.
15. Examinarea cazului de contravenție vamală de către Serviciul vamal, procedura.

MODULUI IX. PERSOANELE FIZICE

1. Persoana fizică, reglementarea procedurii vamale la trecerea frontierei.

Lumea modernă este de neimaginat fără călătorii internaționale ale persoanelor fizice în
scopuri diferite. De regulă, așa călătorii a cetățenilor presupune transportarea bunurilor destinate
uzului personal. După cum cunoaștem, controlul asupra bunurilor transportate este obligația
autorităților vamale.
Experiență mondială în reglementarea vamală privind circulația mărfurilor transportate de
către persoanele fizice este diversă și depinde de destinație bunurile și perioadele de ședere ale
persoane într-un stat străin. De regulă, se stabilesc restricții cantitative la import a produselor din
tutun, alcool, parfumuri, cafea și ceai. Belgia, Egipt, Grecia, Turcia, Italia, Thailanda
restricționează importul de camere, radio, mașini de scris și camere video, Finlanda - importul de
pește, caviar, lactate și fructe de mare, Grecia și Italia - echipamente sportive, și nu poți lua
pantofi de tenis cu tine în Italia palete de tenis.

84
 Pe lângă reglementările la import, pot exista restricții pentru anumite mărfuri la export,
de exemplu, bulbi de flori (Olanda), pietre din situri arheologice (Grecia), lingouri de aur,
imagini cu Buddha (Thailanda).
Sistemul actual de reglementare vamală a circulației mărfurilor transportate de către
persoanele fizice, vizează suprimarea importului scutit de taxe vamale
Primul act normativ ce reglementează procedura de vămuire este Codul vamal al
Republicii Moldova, care stabileşte principiile juridice, economice şi organizatorice ale
activităţii vamale şi este orientat spre apărarea suveranităţii şi securităţii economice ale
Republicii Moldova.
Totodată, există şi alte acte normative de reglementare a procesului de vămuire, ca Legea
nr. 1569 din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul
Republicii Moldova de către persoanele fizice. Scopul acestei legi este stabilirea modului de
trecere de către persoane fizice, a mărfurilor, obiectelor de uz personal şi a mijloacelor de
transport auto. Legea oferă noţiuni generale privind introducerea şi scoaterea bancnotelor,
monedelor şi cecurilor de călătorie în valută străină, modul de declarare a bunurilor, scoaterea
bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova. Anume legea dată este actul de bază, prin
reglementările căreia se stabilește modul și drepturile de întroducere și scoatere a bunurilor de
către persoanele fizice în/din Republica Moldova, și anume statutul persoanelor:
• Persoană fizică – rezident sau nerezident care nu este subiect al activităţii de
întreprinzător;
• Persoana fizică rezidentă – cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid
care dispune de loc permanent de trai în RM, ceea ce se confirmă prin actele: a) Paşaportul
cetăţeanului Republicii Moldova; b) Paşaportul diplomatic al cetăţeanului Republicii Moldova;
c) Paşaportul de serviciu al cetăţeanului Republicii Moldova; d) Paşaportul pentru persoanele
fără cetăţenie (apatrizi) care domiciliază permanent în R. Moldova; e) Buletinul de identitate al
cetăţeanului Republicii Moldova; f) Buletinul de identitate pentru apatrizii care domiciliază
permanent în R. Moldova; g) Permisul de şedere pentru cetăţenii străini care domiciliază
permanent în R. Moldova.
• Persoana fizică nerezidentă – cetăţean al RM, cetăţean străin sau apatrid care nu face
parte din categoria persoanei fizice rezidente [1]. Totodată, se poate defini și scopul deplasării
persoanelor fizice: 1) Persoana fizică ce se deplasează peste frontiera vamală în scopuri
personale. 2) Persoane ce călătoresc în scop de turism. 3) Persoane care trec peste frontiera de
stat în scop de afaceri 4) În scop de serviciu.

2. Întroducerea bunurilor, mărfurilor pe teritoriul vamal de către persoana fizică.

85
 Odată cu stabilirea statutului persoanei fizice, scopului deplasării, este necesar de definit
și categoria bunurilor ce le au asupra lor persoanele fizice:
• bunuri – mărfuri, obiecte de uz personal şi mijloace de transport;
• mărfuri – orice bunuri mobile, obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare (monedă
naţională şi valută străină în numerar, valori mobiliare materializate şi instrumente de plată
exprimate în monedă naţională şi valută străină), gaze naturale, energie electrică, energie
termică, alt fel de energie;
• obiecte de uz personal – orice obiect destinat uzului sau consumului personal, sau
necesităţilor casnice, inclusiv haine şi încălţăminte personală, lenjerie de pat, echipament
destinat uzului personal sau satisfacerii necesităţilor gospodăreşti, obiecte de parfumerie, de
cosmetică, de igienă, medicamente, produse alimentare de necesitate personală, bunuri destinate
cerinţelor familiale uzuale, animale de casă, precum şi instrumente portabile de care persoana are
nevoie în exercitarea ocupaţiei sau profesiei, toate aceste bunuri neputînd fi destinate activităţii
comerciale sau de producţie.
De regulă, toate mărfurile introduse de către peroanele fizice au statut de mărfuri străine,
importate în Republica Moldova. Reieșind, din prevederile de mai sus, colaboratorul vamal, la
momentul verificării bunurilor transportate de către persoanele fizice, va stabili, inclusiv din
declarațiile persoanei ce transportă marfa, care este destinația acesteia: marfă pentru
comercializare sau bunuri personale. Odată cu determinarea destinației, colaboratorul va stabili și
mărimea plăților necesare achitării pentru introducerea mărfurilor sau va permite introducerea cu
scutire de achitare a plăților.
Așadar, persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea
drepturilor de import, obiecte de uz personal, bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a
Republicii Moldova, bunuri a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 200 Euro şi care nu
sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor
depăşeşte cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor percepe reieşind din
valoarea bunului în vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea impozabilă a
bunului).
Modul de declarare a bunurilort recute de persoane fizice peste frontiera vamală
presupune declararea obligatorii conform prezentei legii 1569, Codului vamal şi altor acte
normative adoptate în corespundere cu acesta. La introducerea bunurilor, bagajului neînsoţit pe
teritoriul vamal, persoanele fizice sau transportatorul declară şi achită drepturile de import
organului vamal situat în punctul de trecere a frontierei de stat. La solicitare, bunurile şi bagajul
neînsoţit pot fi vămuite la organul vamal interior, cu respectarea prevederilor legislaţiei în
86
vigoare.La scoaterea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova, persoanele fizice sînt în drept
de a vămui mărfurile la organele vamale interne.
Persoanele fizice au dreptul de a declara verbal organului vamal următoarele bunuri:
a) obiectele de uz personal introduse în ţară, precum şi mărfurile indicate în anexa la
prezenta lege;
b) bunurile introduse în ţară, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 300 de euro
pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul terestru sau de 430 de euro
pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim şi care
nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;
c) mărfurile ce se scot din ţară a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 1000 euro şi
care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;
Persoanele fizice au dreptul:
a) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, obiecte de uz
personal, bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi
mărfuri menţionate în anexa la prezenta lege 1569, cu condiţia că acestea nu sînt destinate
activităţii comerciale sau de producţie;
b) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, alte bunuri decît
cele indicate la lit.a) a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 300 de euro pentru mărfurile
introduse de către călătorii care folosesc transportul terestru sau de 430 de euro pentru mărfurile
introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim şi care nu sînt destinate
activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte cuantumul
neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor percepe reieşind din valoarea bunului în
vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea impozabilă a bunului);
c) de a introduce pe teritoriul ţării sau de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale
internaţionale sau a bagajelor neînsoţite, bunuri, fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia
că acestea nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, în legătură cu stabilirea la loc
de trai permanent în Republica Moldova sau cu obţinerea acestor bunuri prin moştenire. Faptul
stabilirii pentru trai permanent sau obţinerii moştenirii se confirmă prin actele respective. Modul
de acordare a înlesnirilor menţionate se stabileşte de Serviciul Vamal;
d) de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, fără achitarea drepturilor
de import, bunuri, cu condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 300 de euro pentru
trimiterile poștale transportate prin intermediul transportului terestru sau de 430 de euro pentru
trimiterile poștale transportate prin intermediul transportului aerian sau maritim şi nu sînt
destinate activităţii comerciale sau de producţie. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor
depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro sau de 430 de euro, drepturile de import se vor
87
calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu
micşorează valoarea impozabilă a acestora;
d1) prin derogare de la lit. d), de a primi, în cadrul tranzacțiilor comerciale (B2C – de la
business la consumator), prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, fără achitarea
drepturilor de import, mărfuri care nu au caracter comercial, nu depășesc limitele cantitative
stabilite de legislație și a căror valoare intrinsecă nu depăşeşte suma de 200 de euro per
expediere. Mărfuri care nu au caracter comercial sînt mărfurile care, cumulativ, prezintă un
caracter ocazional, sînt destinate exclusiv uzului personal al destinatarului sau al familiei sale și
care, prin natura sau cantitatea lor, nu sînt destinate activității comerciale sau de producție. În
cazul în care mărfurile au caracter comercial, depășesc limitele cantitative stabilite de legislație
sau valoarea intrinsecă a acestora depăşeşte limita neimpozabilă de 200 de euro, drepturile de
import se calculează pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă
menționată nu micșorează valoarea impozabilă a acestora;
e) de a introduce pe teritoriul ţării mărfuri care nu sînt prevăzute la lit.a) şi lit.b) şi care nu
sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării tuturor drepturilor de
import şi declarării în modul stabilit;
g) de a primi bunuri prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau al bagajelor
neînsoţite, cu condiţia că acestea nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, precum
şi cu condiţia achitării drepturilor de import, cu excepţia cazurilor prevăzute la lit.d), şi declarării
în modul stabilit.
Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce mărfuri pe teritoriul Republicii
Moldova numai în conformitate cu regimurile vamale de import, de tranzit naţional şi de
admitere temporară – în cazul declarării prin acţiune.
Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce bunuri pe teritoriul Republicii
Moldova în conformitate cu regimurile vamale de import, de admitere temporară şi de tranzit.
Mărfurile introduse pe teritoriul Republicii Moldova, de persoane fizice nerezidente, în
regimul vamal de tranzit şi destinate activităţii comerciale sau de producţie ori alte categorii de
mărfuri decît cele prevăzute în anexa la legea 1569 sânt supuse declarării şi măsurilor de
garantare prevăzute de legislaţie.
Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie pot fi declarate în regim vamal
de import numai de către persoane fizice agenţi economici, înregistrate în modul stabilit ca
subiecte ale activităţii de întreprinzător.
Bunurile destinate activităţii în domeniul comerţului cu amănuntul pot fi declarate în
regim vamal de import numai de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente,
conform art. 5 pct. 361) din Codul fiscal, înregistrate în modul stabilit. La importul acestor
88
bunuri se vor achita drepturile de import. Importul se va permite doar pentru mărfurile care fac
obiectul activității desfăşurate în comerţul cu amănuntul de către persoanele fizice ce desfăşoară
activităţi independente.

3. Scoaterea bunurilor, mărfurilor de către persoana fizică de pe teritoriul vamal.

Persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:

a) bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor
poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia
declarării lor în modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sînt destinate activităţii comerciale sau de
producţie;
b) bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau
bagajelor neînsoţite) destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă nu
depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării
drepturilor de export şi declarării în modul stabilit
Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă depăşeşte
suma de 100000 euro pot fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, în modul stabilit, numai
de agenţii economici care sînt înregistraţi la organul înregistrării de stat ca subiecţi ai activităţii
de întreprinzător.
Se interzice persoanelor fizice de a scoate din Republica Moldova utilaj, mijloace de
transport folosite în producţie, cu excepţia utilajului şi mijloacelor de transport destinate aplicării
în viaţa cotidiană.
Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova în
regim vamal de admitere temporară bunuri necesare activităţii lor sau pentru uz personal, cu
respectarea următoarelor condiţii:
a) declararea bunurilor în modul stabilit;
b) bunurile să nu fie destinate activităţii comerciale sau de producţie;
c) achitarea drepturilor de import;
d) şederea temporară a persoanei în Republica Moldova, confirmată prin actele respective.
Persoanele fizice nerezidente nu au dreptul de a scoate bunuri de pe teritoriul Republicii
Moldova în conformitate cu regimul vamal de export temporar.
Persoanele fizice rezidente au dreptul de a scoate temporar de pe teritoriul Republicii
Moldova, în conformitate cu regimul vamal corespunzător, bunuri (indiferent de valoarea lor)
dacă ele nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor
de export şi declarării în modul stabilit.   
89
 Persoanele fizice rezidente nu au dreptul de a introduce bunuri pe teritoriul Republicii
Moldova în conformitate cu regimul vamal de admitere temporară.
Vămuirea mărfurilor introduse şi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova în
conformitate cu regimul vamal de admitere temporară se efectuează la organul vamal în a cărui
rază de activitate locuieşte persoana respectivă.

4. Întroducerea obiectelor ți bijuteriilor din metale și pietre prețioase.

Persoanele fizice au dreptul de a introduce obiecte şi bijuteriilor din metale şi pietre
preţioase în teritoriul Republicii Moldova:
a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de
valoarea lor), fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că bijuteriile menţionate nu sînt
omogene;
b) obiecte din metale şi pietre preţioase care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de
producţie, cu condiţia achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit.
De a scoate obiecte şi bijuteriilor din metale şi pietre preţioase de pe teritoriul Republicii
Moldova:
a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de
valoarea lor), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia că bijuteriile indicate nu sînt
omogene;
b) obiecte din metale şi pietre preţioase produse de agenţii economici autorizaţi (cu
excepţia celor indicate la lit.a) a prezentului punct) a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de
10000 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării
drepturilor de export şi declarării în modul stabilit;
c) obiecte din metale şi pietre preţioase a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 10000
euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării
drepturilor de export, declarării în modul stabilit şi prezentării organului vamal a autorizaţiei
eliberate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Educației, Culturii șiCercetării, prin care se
confirmă costul lor şi faptul că obiectele respective nu prezintă valoare culturală;
d) obiecte din metale şi pietre preţioase (inclusiv şi cele expediate prin intermediul
trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), produse de agenţii economici
autorizaţi şi destinate activităţii comerciale sau de producţie, a căror valoare în vamă nu
depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării
drepturilor de export şi declarării în modul stabilit.

5. Întroducerea valorilor cultulare de către persoanele fizice.

90
 Persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova valori
culturale cu condiţia prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de autoritatea
competentă a statului de expediere, respectării măsurilor de politică economică, achitării
drepturilor de import şi declarării în modul stabilit. Alte valori din domeniul artei, literaturii,
ştiinţei, culturii şi religiei pot fi introduse pe teritoriul ţării, cu condiţia respectării prevederilor
legislației.
În cazul apariţiei suspiciunilor referitoare la obiectul deplasat precum că acesta prezintă
valoare culturală, dar persoana fizică nu dispune de autorizaţia respectivă eliberată de autoritatea
competentă a statului de expediere, organul vamal va permite trecerea bunului menţionat cu
condiţia prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al
Republicii Moldova, prin care se va confirma costul lui şi faptul că obiectul respectiv nu prezintă
valoare culturală.
Persoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova valori
culturale. Alte valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi scoase de pe
teritoriul ţării cu condiţia respectării prevederilor legale şi prezentării autorizaţiei eliberate de
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, în care se specifică costul
obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală.

6. Întroducerea mijloacelor de transport de către persoana fizică.

  Persoanele fizice rezidente şi cele nerezidente, au dreptul de a introduce pe teritoriul

Republicii Moldova mijloace de transport auto, clasificate la pozițiile tarifare 8702, 8703, 8704
(cu o greutate în sarcină maximă de maximum 5 t), 8711 și remorcile atașate la acestea (poziția
tarifară 8716), indiferent de termenul de exploatare a acestora, doar în cazul în care vor fi
declarate prin acţiune şi plasate în regimul vamal de admitere temporară pe un termen de pînă la
180 de zile dintr-o perioadă de 12 luni consecutive, cu achitarea vinietei şi cu respectarea
următoarelor condiţii:
a) mijloacele de transport auto se află la evidenţă permanentă în alte state;
b) persoanele fizice rezidente să deţină în proprietate sau să aibă drept de folosinţă asupra
mijloacelor de transport, fapt confirmat prin actele corespunzătoare; persoanele fizice
nerezidente să deţină în proprietate sau să aibă drept de folosinţă asupra mijloacelor de transport
şi să locuiască temporar în Republica Moldova, aceste fapte fiind confirmate prin actele
corespunzătoare;

91
 c) mijloacele de transport auto să fie scoase de pe teritoriul Republicii Moldova pînă la
expirarea termenului acordat, conform regimului vamal de admitere temporară;
d) mijloacele de transport auto să nu fie folosite pentru transportul de mărfuri și de
pasageri; mijloacele de transport nu pot fi vândute, donate, transmise prin moștenire, închiriate,
subînchiriate, date în comodat, gajate, transferate sau puse la dispoziția unei alte persoane pe
teritoriul Republicii Moldova decât cu acordul organului vamal, după plata drepturilor de import
și efectuarea procedurilor vamale;
  Mijloacele de transport auto introduse în condiţiile alin. (3) nu se pot afla pe teritoriul
Republicii Moldova pe un termen mai mare decît cel stabilit de Codul vamal al Republicii
Moldova, indiferent de persoanele care le introduc.
În cazul în care mijlocul de transport nu a fost scos de pe teritoriul Republicii Moldova
în termenul stabilit de legislaţie, iar acesta nu mai există (a fost distrus sau vîndut la piese, fapt
confirmat prin documente justificative sau declarația pe propria răspundere a persoanei), organul
vamal va încasa drepturile de import.
În cazul mijloacelor de transport distruse în urma acţiunii unei forţe majore, confirmate
în modul stabilit, persoana fizică nu este responsabilă de plata drepturilor de import sau a
contravalorii mijloacelor de transport distruse.
 (11) Drept bază la calcularea termenului de exploatare a mijlocului de transport auto,
motorului şi caroseriei se ia anul de producţie. Anul de producţie se stabileşte în baza datelor ce
se conţin în certificatul de înmatriculare (paşaportul tehnic) şi în codul VIN, indicat în numărul
de identificare al vehiculului de modelul respectiv. În cazul necorespunderii datelor ce se conţin
în documentele de înmatriculare cu datele ce se conţin în codul VIN, drept bază se iau datele
uzinei producătoare a vehiculului. În cazul în care o persoană prezintă copii ale actelor de
înmatriculare, anterior eliberate de ţara exportatoare a vehiculului, şi dacă există careva
suspiciuni privind anul de producţie indicat în copiile acestor acte, anul de producţie se stabileşte
în baza datelor uzinei producătoare. Dacă, prin aceste metode, nu se stabileşte anul de producţie
al vehiculelor supuse evidenţei în Registrul de stat al transporturilor, în modul respectiv al
sistemului informaţional “Asycuda World” se face menţiunea de rigoare.
Se permite introducerea şi plasarea sub regim vamal de import a mijloacelor de transport,
indiferent de termenul lor de exploatare:
1) importate pentru transportarea persoanelor cu dizabilităţi ale aparatului locomotor în
temeiul prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 60/2012 privind incluziunea socială a
persoanelor cu dizabilităţi, clasificate la poziția tarifară 8703 (cu capacitatea cilindrică a
motorului de pînă la 2500 cm3 inclusiv);
2) importate cu titlu gratuit (donaţie), destinate pentru:
92
 a) scopuri medicale, clasificate la pozițiile tarifare 8702 şi 8703;
b) stingerea incendiilor, clasificate la poziția tarifară 870530000;
c) curățarea străzilor, împrăştiat materiale, colectarea deșeurilor, clasificate la poziţia
tarifară 8705.
Pot beneficia de facilitatea fiscală și vamală respectivă atît beneficiarii, cu condiţia
utilizării mijloacelor de transport menționate exclusiv în conformitate cu destinația lor finală, cît
şi persoanele terţe care au importat aceste mijloace de transport către beneficiari.
Beneficiarii şi persoanele terţe nu pot comercializa, dona, transmite prin moștenire sau
orice altă formă de dare în posesie ori folosință, transmite în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing
operațional sau financiar mijloacele de transport menționate. În cazul în care aceste prevederi nu
se respectă, sumele TVA, accizele, taxa vamală şi taxa pentru efectuarea procedurilor vamale se
calculează şi se achită de către beneficiar sau de către persoana terţă, în funcție de cine a plasat
aceste mijloace de transport sub regimul vamal de import, de valoarea în vamă a mijloacelor de
transport şi/sau de capacitatea cilindrică a motorului la data importului.
Prin derogare de la aceste prevederi, după expirarea termenului de 5 ani de la data
beneficierii de scutire de drepturi de import, beneficiarilor din rîndul persoanelor cu dizabilităţi
ale aparatului locomotor li se permite comercializarea mijloacelor de transport.
Modul de introducere, plasare sub regim vamal de import a mijloacelor de transport
menționate şi de beneficiere de facilitatea fiscală respectivă este stabilit de Guvern.
 Persoanele fizice şi juridice care au obţinut titlul de proprietate asupra mijloacelor de
transport auto introduse în Republica Moldova sînt responsabile pentru achitarea drepturilor de
import dacă acestea nu au fost vămuite la organele vamale
 Particularităţile determinării destinaţiei mărfurilordeplasate de către persoana fizică peste
frontiera vamală se determină reieşind din categoria mărfii, cantitatea ei, precum şi din analiza
tuturor circumstanţelor călătoriei.
Mărfurile sînt calificate ca mărfuri destinate uzului personal dacă ele sînt introduse (scoase)
în bagajele personale ale persoanelor care călătoresc în exclusivitate pentru a fi utilizate de către
persoana respectivă și/sau de către membrii familiei acesteia (pentru consum final).
Membri ai familiei sînt soţul (soţia), copiii (inclusiv cei adoptivi), părinţii, persoanele
asupra cărora este instituită, conform legii, tutela sau curatela.
La stabilirea destinaţiei mărfurilor se iau în considerare următoarele:
a) categoria mărfii: modul de consum, practica de utilizare;
b) cantitatea mărfii: articole omogene de aceeaşi denumire, de aceeaşi mărime, model,
culoare etc.;

93
 c) circumstanţele legate de călătorie: scopul călătoriei, durata ei, ţara în care s-a aflat şi ţara
în care pleacă persoana.
(5) Obligaţia de a confirma faptul că marfa nu este destinată activităţii comerciale sau de
producţie se pune în seama persoanei fizice care deplasează marfa.
(6) Valoarea în vamă a mărfurilor deplasate de persoane fizice se determină înconformitate
cu prevederile Legii nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.

Sarcini de evaluare/autoevaluare:
1. Persoana fizică, noțiuni, clasificare
2. Întroducerea bunurilor, mărfurilor pe teritoriul vamal de către persoana fizică,
explicați acest drept.
3. Scoaterea bunurilor, mărfurilor de către persoana fizică de pe teritoriul vamal,
explicați acest drept.
4. Întroducerea obiectelor ți bijuteriilor din metale și pietre prețioase, explicați
reglementarea.
5. Întroducerea valorilor cultulare de către persoanele fizice, explicați reglementarea.
6. Întroducerea mijloacelor de transport de către persoana fizică, reglementarea.

BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ:

ACTE NORMATIVE:

1. Codul Vamal Nr.1149 din 20.07.2000 al Republicii Moldova, publicat la 01.01.2007 în

Monitorul Oficial Nr. ed.special.
2. Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie
2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
L 269 din 10 octombrie 2013
3. Constituția Republicii Moldova adoptată pe 29 iulie 1994, Publicată la 12.08.1994 în
Monitorul Oficial Nr. 1; Data intrării in vigoare la 27.08.1994
4. Legea cu privire la tariful vamal Nr. 1380 din 20.11.1997, publicat la 01.01.2007 în
Monitorul Oficial Nr. ed.special.

94
5. Legea nr. 172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, Publicat: 08-
08-2014 în Monitorul Oficial Nr. 231-237 art. 529.
6. Legea cu privire la zonele economice libere Nr.440 din 27.0.2001, publicat la 06.09.2001 în
Monitorul Oficial Nr. 108-109, art Nr : 834; Data intrarii in vigoare : 06.09.2001
7. Legea serviciului în organele vamale. Nr.1150-XIV din 20.07.2000 //Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.106-108/765 din 24.08.2000.
8. Legea nr.1569 cu privire la întroducerea ți scoaterea bunurilor de către persoanele fizice de
pe teritoriul Republicii Moldova, Publicat la 31.12.2002 în monitoul Oficialnr.185-189
art.1416
9. Hotărîrea Guvernului Nr. 1140 din 02.11.2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicarea
destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, publicat la 25.11.2005
în Monitorul Oficial Nr. 157-160, art Nr : 1285
10. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
activitatea echipelor mobile ale Serviciului Vamal. Nr.108 din 30.01.2006. // Monitorul
Oficial. Nr. 25-27/149, din 10.02.2006.
11. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al
factorilor de decizie din organele controlului vamal al Republicii Moldova. Nr.746 din
07.08.1997. //Monitorul Oficial Nr. 24-26, 2000.
12. Hotărîrea Guvernului RM Nr.851 din 27.12.1995 despre procedura deschiderii şi funcţionării
depozitelor vamale libere.
13. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la
modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de către persoanele
fizice. Nr.1185 din 30.09.2003//Monitorul Oficial al R.Moldova nr.211-214/1234 din
10.10.2003.
14. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
modul de aplicarea facilităţilor fiscale şi vamale la importul mijloacelor de transport cu
destinație specială. Publicat : 29-04-2016 în Monitorul Oficial Nr. 114-122 art. 541
15. Ordinul Serviciului Vamal nr.56 cu privire la aprobarea Regulamentului privind vămuirea 
bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice şi a
unor formulare tipizate . Publicat : 11-04-2008 în Monitorul Oficial Nr. 74-75 art.
16. Ordinul Serviciului Vamal nr.276 cu privire perfectarea actelor vamale pentru mărfurile
provenite din tranzacțiile economice externe. Publicat : 06-12-2002 în Monitorul Oficial Nr.
162-165 art. 384

LITERATURA DE BAZĂ:

95
17. Sîrghii V., Armeanic A. Reglementarea juridică a aplicării Valorii în Vamă la mărfurile
întroduse în R. Moldova” monografie 2019 ISBN 978-9975-3340-3-7
18. Armeanic Alexandru „Drept fiscal : suport didactic”, Ed. ASEM, Chișinău 2013

19. Maimescu S. Drepturile și libertățile persoanelor la expedierea/primirea obiectelor, valorilor,

bunurilor, a mijloacelor bănești, trecute peste frontiera vamală prin trimiterile poștale
internaționale în condițiile societății informaționale contemporane. Chișinău, 2019
20. P. Ţurcan, Reglementarea tarifară a operaţiunilor de import-export, monografie, Tip. ”Print-
Caro”, Chişinău 2016, 209.
21. O. Ciobanu, Fundamentele teoretico-practice în controlul vamal, monografie, Tip. ”Print-
Caro”, Chişinău 2016.
22. Erhan I., Cârnaţ T. Drept vamal comunitar. Chişinău: Print-Caro SRL, 2011.
23. Moldovan A.T. Drept vamal. Bucureşti: Editura C.H. Beck, 2006.
24. Gheorghiu R. Iu. Drept administrativ. Bucureşti: Editura Econimica, 2005. 632 p
25. Ursu, Viorica. Schiţe de contribuţie la monografia de drept vamal. Ch., 2006.- 112 p
26. Cerchez, Octavia. Politica vamală componentă a politicii comerciale externe a
Rom¤niei/Octavia Cerchez.-Buc.:Expert, 2003.
27. Belu, Mihaela. Sistemul vamal/M. Belu, C. Jolde·, L. Marina·.-Buc.:Ed. Economică, 2003.-
286 p.
28. Габричидзе Б. Н., Полежаев Д. М. Становление и развитие таможенной службы в
Советском государстве (1917—1991 гг.)  //Государство и право, 1992, № 10, с. 27-37.
29. Епифанов А.Ф., Некрасов Е.М. Российская таможня между прошлым и будущим. –
Ростов- на- Дону: РИО АО «Цветная печать», 1995.
30. Российское таможенное право. Учебник для вузов. / Рук. авт. кол-ва и отв. ред. Б.Н.
Габричидзе. — М.: Изд. группа ИНФРА-М—НОРМА, 1997.
31. Воробьев Ю. А. Введение в теорию таможенного права  // Теория, методология и
практика таможенного дела: Сборник научных трудов: в 2-х ч. Ч. 1. - М.: РИО РТА,
1996.
32. Таможенное право:Учеб./ред. М.М. Рассолова, Н.Д. Эриашвили.-3-е изд., перераб. и
доп.-М.:ЮНИТИ-ДАНА,2007.-391 с.- (Высшее профессиональное образование.
Юриспруденция).-Библиогр. с. 367-372.
33. Таможенное право: Учебник / Отв. ред. д-р юрид. наук, проф. А. Ф. Ноздрачев. — М.:
Юрист, 1998
34. Таможенное право: Учебник. Под ред.  проф. Б.Н.Габричидзе.  – М.: «Дашков и К»,
2004.
96
35. Основы таможенного дела. Учебное пособие в VII выпусках. Выпуск I. Развитие
таможенного дела в России. — М.: РИО РТА, 1995.
36. Бахрах Д. Н. Таможенное право как институт административного права // Государство
и право, 1995, № 3.
37. Яцушко А. Н. О комплексном подходе к разработке и реализации таможенной
политики / Таможенная политика в новых условиях // Материалы научно-
практической конференции. - М.: РИО РТА, 1999, с. 113-131.

SURSE ELECTRONICE:
38. https://customs.gov.md/ro
39. https://www.customs.ro/
40. https://european-union.europa.eu/priorities-and-actions/actions-topic/customs_ro

97