i oe Capitolul IV be seh 22. Competenta de competenti prin raportare la care este stabilita tire penal pe care © poate efectua instant ste forma de compet tatea judecitorului de dee le in cursul procesului penal, In functie de fiecare’ (ea petsoanei. Deopotriva, vor fi prezentate regul Corelativ regulilor de competent vor fi avute in vedere si cele patru cazuri in care poate opera prorogarva legala | de competenté (reunirea cauzelor, schimbarea incadririi juridice, schimbarea le prealabile). Tot astfel, vor fi avute in vedere ‘care $¢ poate proceda la verificarea ‘competentei de organcle | bests de came pr ~7Besfinnea i: Notiune, feluri : clo atibuite prin Codul de | +n princpi, "Doctrina (Gh. Mateus, op. cit, p. 357) a identical si 0 comperena excep ‘sau instana de judee: de competenja determinatt de unele imprejurtcexcey dea se pronunja cu pr alte sesizii cu privire la actele mentale ale persoane’ ori asupra pe care se bazeazl ac asupra legalitii de executare, Competent fan . 184) sa aratatdrept az de ne esocottea acestia neputn cave organul neconpetent oti acoper npeten tori unanim accep este forma de competent prin care se stabileste juiciar si este previzut prin norm imperative Totodata, ele Ine care respectivul organ turor eetorlalte organeSinteze de Procedt 308 ccompetente material, atrage sancfiunea nulitigit absolute, potsivit art. 281 lit. b) C.proc.pen. per a contraria, incilearea dispozitilor procedurale care regle- menteazi competen{a material a instanjelor judscitoresti prin judecarea cauzel ce o uperioaré in grad instanfei competente ‘muliagié relative, ac sunt indeplinite conde art. 282 ain. (1) C.proc.pen prin DCC nr. 302/2017, instanja de cont jonal a apreciat cd le art, 281 alin. (I) lit.b) C.proc.pen., care na instan {iu ati: consecutiv acestei deci mata cx nulitatea absoluti incalcar ialé a organelor de urmdrire penald iperior celui con referitoare la competenja mat organul de wrmérire penala este inferior sau DCC nr. 302/2017, incalearea competente’ (cum ar fi DNA., DLLC.O-T, SIL), sa pt comun va aay i penale de estre un parchet iera ‘in mod legal, nu se mai poate rej existent daci ordonanta de preluare ‘unui caz de nulitate absolut (Gili) competenta personalii (ups ealitatea persoanei sau ratione personae); = este forma de competent determi ctului activa ce stabilest, prin derogs judiciare pot urmri saw judeca o anumité cauz’ penal, respectiv care es ccadrul clzeia funcfioneaza judecdtorii de drepturi si libertiti sau de camer preli ‘care urmeazi sh se pronunge potrivit competentelor previzute prin Codul de procedars pen: = in principiu, dispozitile procedurale care reglementeaza competenta persoral a instanfelor judecitoresti sunt norme imperative; astfel, incalcarea normelor competen{i personali, prin judecarea cauzei de o instang’ inferioar ir grad inst ‘ompetente personal, arigind sanctiunea nuliaifii absolute, potrivit ar. 281 alin. (I) b) Cproe pen. per a contrario, incilearea dispozifiilor procedurale care reglemen- judecitoresti prin judecarea cauzei:de 0 iden sane - prin DCC nr, 302/2017, instanta de contencios consttujional a apreciat et solyia islativa cuprins’ in dispozitiile art. 281 alin. (I) lit.b) C.proc fe reglementeazi in categoria nulitiilor absol de urmirire pe Fegiuitorul nu si-a indeplinit tujional al legalitsi; consecutiv acest obligatori ale acesteia, va fi sancfionata referitoare la competenta personal a organelor de w “organul de urmérire penal este inferior sau superior c 309 = poltvt Coduli de procedr penal, nre ‘tenja dup’ materie sau dupa cali eae “ind Mes cfd jue cia fot sca deo ma rept motiv de recurs in casat ! ) competent erat (op titer ‘it rn sup Icgal competente poate fi invocati (1) pet. 1 C.proe.pen. etenes determinata de lock nculpatului persoat Tocuinja sau, dupa ca 2 + nerespectarea dispoztilorprocedurale ef axege nulaten rela dnc 3 aie re Core pen EE Secfiunea a 2-a, Competenta funejionali ~rezulUd cu precidere = determi n prineipiul separagilor fu condueila £. $1, Competenfa functionalii a organelor de urmirire penal ~organele de cercetare penald efectueazi cereetarea penal ook at GOT, su dirsta onde convo 1) In scopul efect 2 infraComperenta 310 = parchetul nelor de cercetare penal it 0 supravt irea penala in cazurile previzute de lege, wevazute de lege ete; a nr, 304/2004, republicati, Ministerul Public exerciti, rocurorilor: supravegheazi cercetarea penali a orga- fectueazi orice act de urmarire penal in cauzele a clror participa In gedinjele de art, 63 din Legea frivea penalit in cazuril le previzute de lege si {a solutionarea eonflictelor prin mijloace alternative; i judiciare, a) efectueazi u particip’, potrivit leg }) conduce si supravegheaz’ activitatea de cercetare penala a poli conduce si controleazi activitatea altor organe de cercetare penald; «) sesizeaza instanfele judecdtoresti pentru judecarea cauzelor penale, potivit legis 4) exercith actiunea ci ©) participa, in condi i de Curtea in prima ia, in cazurile prevazute de lege; Ia gedinjele de jude prevazute de dezlegarea vvederea prot ci probleme de drept hh) actioneazé pentru prevenirea si combaterea criminal ‘ministeulu just sea tnitard a politicit penale a statu i) studiaza |. Complerele de 5 judecatori pentru perfecfionarea |) verified respectarea leg la Locuri ) exercité alributile provizute de Legea contenciosului administrativ nr. 54/2004, ‘ca modificarile si completirile ulterioare; 1c alt atribusii prevazute de lege. : de 5 jude; Firilor de respingere a cererilor de sesizare a Ci n Legea nr. 304/200. Seetti Unite ps Pou 1. judecdtoria judeca in prim’ instant sau sol ela prin ley 1 judeci in prima instana sau solujioneazi unele cauze date in competent nu are competent fiunctionald de a judeca in ape), de procedura penali: neazi unele cauze date tn prima competents le Casatie si Justitie wupe judecata si Juste, cre ject eu etre intrerupti. up ce Secfille Unite sa area jurisprudengei, jude 1,312 Sinteze de Procedurd penala. Partea general {$5 Competenfa functional a instanfelor militare i de proceduri penal: () tribunalul militar judecd in pit inele cauze date in competenta acestuia prin lege; de apel judecd in primi instangS si in apel sau soluffoneaz’t w ccompetenfa sa prin lege (de pilda, conflicte de competenfi sau cereri de st ccontestafi formulate impotriva solufiilor pronunjate de tribunalul i ‘misurilor preventive sau ca instanfi de executare ete). (Z§4.Competenta functional judecitorului de drepturi si libertagi ccurtea de apel sau ccererile, propunerile, restring dreptuile si libertii - judecdtorul de dreptur i bert ese judecdtorl care, in cadrulinstanei, pti competenfe acesteia, solujoneazi, in eursul urmirri penal, cererile, propuneri, sat orice alte sesiziei privind: a) misuile preventive (conta rol judicia pe caufiune, arestarea preven Tile asigurtori;c) misurile de sigurand cu caracter cazurile expres previzute de lege; ¢) inewvinjarea perchezifllor (dom {nformatice), a folosirii metodelor si tehnicilor speciale de supraveghere sau ceroetae of 2 alior procedee probatorii potivitlgi;f) procedura audierit anticipate; g) ale si expres previzute de lege. = deopotriva, judecdtorul de dreptu ta Curte de Casafie si Justife sol lor pronunjate de judecitorul de drept inferioars late impotriva solu- i fibertafi de la instanga imediat ierarhie = cu toate ck art, 53 C.proc.pen. nu stipuleazd competenja judecdtorulu: de repturi si libertati de verifica legalitatea actelor de cercetare/urmirire penal, totusi accasta este incorporata prerogativelor acestuia de a se pronunja eu privire Is inarea procedeelor probatorii ori cu privire la misurile procesuale ir evaluarii actelor si probelor legal si loial administrate in cauza; chiar dact in cursul penale doar procurorul poate dispune anularea unui act procesual/proce- legal sau excluderea unei probe nelegale/neconsti és drepturi si libertaji poate restringe baza analizei sale nu consideri legal sau strate, ori si re fink a dispune anularea/excluderea celorlalte; de pildi, judecdtorul de drepturi si libertifi poate reine necompetenta materiald a organului de urmiire penala si pe cale de consecinfa s& resping 0 propunere de Iuare a misuril arest Competenta 313 dispune supravegherea tehnicd, B cones ‘a judecitorului de camera preliminara [._§5. Competenfa function: - judecatorul de camera pr Inalta Curte de Casatie gi rt de la judeedtorie, tribunal, curtea de apel s jie se pronun(s in prima instanfa asupra legalit fa probelor pe care se bazeazi acesta, precum incredinjate judiciare, Curtea trage epfialegiuitorul 'penale, nici judecdi, find e preliminare a fost ineredinfat,potivit art. $4 C.proe-pen, unui judecator ~judseatorl de camera pel ate se citeumserie aceleiasi competenje materiale, cate face parte, conferindusiaceste noi fize procesuale din reglementarea aribuilor po care funcia exercitaté de sens pozti saw negat persoand si vinowtpie. Aste, pot de camerd preliminar8 consth legalitai sesizacii selor de citre organ camer prel judecatl, a competenei si administririi probelor si a efect iat, Curtea constath 8314 Sinteze de Procedura penald. Portea general probelor si a efectuarii actelor procesuale de ) verificd legalitatea admit ‘etre organele de urmatire penal; 4) solusioneazi alte situtii expres previizute dc de renunjare la urmirirea pen: ‘pronuni cu privire la sesizarea de 1 previzute de art. 109 C.pen. si are a misurilor de siguranji cu caracter mé art. 110 Cpen. etc.) indlta Curte de Casati promunjate de judecdtoral de camer preliminara de fa instanja imediatierarhic inferior (TTT Seefiunea a 3-a, Competenfa material este 0 competent pe linie vertical - stabilirea competenfci materiale a organelor judiciare se relizeazs in raport de sravitatea inf judeedtorul de eamera preliminara este competent a se promunfa asupra:recuzi in. (6) $i art. 68 alin, (4) C.proc.pen.], misurilor preventive referitoare ls ‘atestul preventiv, calea de atae asupra mist dupa timiterea in judecati/n curs urmai 2) gi (3), art. 205 alin, (1), art. 207, ae. 208, art, 211 alin (2), art. 214, ae. 216 a r-de protecfic cu privire Ia martorit am fart 126 al ior provizori de siguranya eu caracter medical ~ ol terri medicale provizori Dy ludrit- masurilor asigurdtorii (art.249, art.254 C.proc.pen), ide aducere la Indeplinire a masuriiasiguratorit lute de eae roc pen}, xesttuiri lcrurlor (art 255 confiseiei (art. 315 C.proc.pen.), 5 lor pronunfate de judecdtorul de camer preliminara de in (5) C.proc pen.), misurilor preventive refeitoae G) si att 493 Ciproc.pen,, precum gi asupra sesizati ‘a confsedti speciale sau a des 549! privind Iuazea miu de sign la urmarirea penal Competenta 315 Sompetenja material organelor de carcelare penal actele de cercetare penali cu privire le lege in competenta obligatoric a + organele de cercetare penal’ ale polite’ judiciare efectucaza cercetatea penal pentru orice infracfiune, cu exce nelor de cercetare penala speci - organele de cercetare penal speciale efectucaa’ acte de w care fae parte, in cazul sivari lor de coruptie gi de serviciu provazute de Codul navigant al + prin O.U.G. nr. 6/2016 s- speciale s% poata efectua, in eazt tea ca organele de cereetare penal lor contra securiti si infiac- latelor de mnate organe de cercetare penalit speciale pentru punerea in lor de supraveghere te in cazul acestor inftachi $2. Competenja material a Ministeralai Pubite” + parchetul competent material si efectueze urmitirea penala cu privite la 0 je regula, cel de pe lang’ instanja parchetetor ierarhic superioare pot prelua, le, cauze care sunt date de lege in cot Aispozitia motiva material poate efectua orice acte de urmarite mile pentru care cercetarea penal este efectuatl de orga- te 0 supravegheaza (snpravegherea urmdririt acl securitatea conform at. $5316 Sinteze de Procedurd penald. Partea generald « - competenya material a procurorului in efectuarea urmirisii penale este, dé Procuror, iar nu prin delegare, de regulA, facultaiva; exist si dispozifii legale fart. 6 alin. (3) si (4) C:proc.pen] cate male a procera areee aceste acte dau sens stipuleaza obligatia procurorului de a efectua urmarirea p rocuroral din parchetul compet c pentru inffactiunile strict gi fn eazul urmariii proprit c i pot fi delegate de procuror, p precum si de ceretare efetueazt acte de procedard 5 or probe, consider ch lumarirea penali se efectu ate nemijlocit de, cite é ie en eau penal webu eta forma obiectl delegiri dispunerea act: rs j amine ale Spunerii unor misuri procesu: 1 tal dele mea incident este cea a ae penalise efectueazd, in mod obl ‘cazulinfraciunilor pentru care competenia de judecati in prima instan Inaltei Cur de Casati: bp in caz la cerereavietimei; determinarea sa Cpen, (compromiterea intereselor ju pen, (cerestarea abuziva supunerea Ja ele tratamente; trtuc art. 289-294 C.pen, (Iuare de mitis dare de mita;trafie de inf are sau dare de mité comise de membyii unei iestanfe de arbitra sau in Tegaturs Gu acest Tare de mith, dare de mid, trafic de influent’, cumpirare de influensé comise de sau in legitra cu acest 5 sivdryite cu intenfe depsits, care au avut ca urmare moartea une petsoane — loviri sau vatimari éauzatoare de moarte (art 195 C.pen. Sarcinil care @ avut ca urmare moartea femeiiinsircinate (art. 201 lipsrea de ibertate care a avut ca urmare moartea vietimei fart. 205 a avut ca urmare moartea victimel (art 218 alin. (4) C.pen.) agresiunea sexuali care a ava lumare moastea victimes [art 219 alin. 3) C.pen],tliria sau pirateria care au avut ca unmae tmoattea victimei (ar. 236 C.pen), tortura care a avut ea unmare moartea victimei [at 282 alin. (3) Cen] ete in can DULCOT. sau DNAS ‘)inalte cazuri prevazute de lege (de pi Aceasth reglementare este cel pul care $8 se fi retnut ca un parchet s form art. 23 din Regulamental EPPO, Parchetul Europeam va ft le prevzute de art, 2 din Regulament au fost sivargil stat membru se infelege un stat care irea EPPO, astel cum ‘aceast insta ie 2020, ww alelor si curfilor de apel sunt previzute in anexa care346 sxe de Procedurd penala, Partea general intre care existd legaturi de conexitate sau de tip corelativ, fapte comise in raza unor instanje diferite, lexi itui un suberiteriu de preferintS pentru stabilirea sohimb, competenga egal a instant amploarea activi desfigura dintre acestea, Or, ca efect al optiunii legislative relevate de dispo: (1) sau act 41 alin, @) C:procpen,, sesizarea uneia dint triva competente teritorial poltivit alin. 2) al textului are ea efect Tnoelarea vocateiceloralte fa judecarea eau m sesizat devenind efectiva prin fap bbonda previzuta in ar. 270 alin, (3) din Legea nt. 86/2006, locul sivrsitiinfiac- tiunii In eare se referd dispoziiile art. 41 alin (1) lita) C.proc.pen. este repre- ul prevederilor art. 41 alin. (2) C.proc.pen., de locul comiteri normative alternative. in acest context, refindd ea vocat Judecarea cauzei a cetoral in virtwtea F legale anterior menfionate (Jud. Pitesti, Jud. Sectorului 5 Bucur “Cd, sectia penal, inchelere = dack rominese, competen pprimul port re ispune altfel. In cazul in care previzute de Legea nr. 191/2003, trebuie avute TLegea nr. 304/2004, republicatd, potrivit cirora: circumscriptiile Constanjar: jude actiunea a fost sivargitt pe teri teritoriala va aparfine instangei jiectul cauzci il constituie una dintre vedere si dispozi cauzele maritime si fluvial urmitoarele: a) a si Tulcea, marea teritoriaki, Dundrea pind 1a mi Dundea de la mila marina acronavd ina ctl art. 37 alin. (1) din Legea nr, 191/2003. © competenia nt se poate (1) Cprocpen,, competenta §2 Compeienta teritorialé @ organelor judigiare ew privive li iutiac. are o inffactiune a fost siva Pentru tragerea la rispundere penala a infracton ‘competenta teritoriald cle judecati a cauzei a fizicd ori, dupa e2 i nfe susp i juridies; te comist dupa ce siviritd peo navi sub pa ip ce aceasta se ala pe tSimeze de Proceduré penala. Partea generald ; 348 dur penal Partea general Competema 349 ea a fost slvargitl pe o navi flat in largul maxi, competnta tertoriala va aparine instanfei ina cdi razd teritrial se fla priimul port rome in oreazd nave; jn situayia in care nava nu ancoreazd int-un port comin, (1) C.proc.pen,] sau a percheziti in procedura interncii medicale nevoluntare competenta teritorialé apar- competenga teritorialé apartine instantei a udectitony cateia i-ar reveni ec st nap persoant fi competent sa judece scesteia in a cltei Curfii de Apel Bucuresti, respectiv competenta material. sau personala a acestora) in cazul in Tocuieste sau, dupa caz, nu are sediut in Romani cazul in care infractiunea a fos ‘a unui teritoriu striin, competenga t rial se afla primul loc de aterizare pe terit aterizeazd pe teritoriul farii, competenja teritoriaks apartin cere ite sau ineulpatului dup’ az, respon Judettorei Seton 2 Bucur de drepturi fa sti judece cauza in prima instanji sau de { aflatl in zbor deasu 8 apart 2 clei raza terito- ccumscriptie se afl locuinja suspectul ke Secfiunea a 6-a. Prorogarea de competenii si Justitie (in funcfie de competenta material sau personala Inu locuieste sau, dupa caz, nu are sediul in Rot dde competent! presupune extinderea competenfei materiale sa ui organ de urmirire penali ori a unei instanje de judeeati, in cazurile itativ prevazute de lege, $i asupra unei cauze penale eu care a fost legal sesiza(a, dar care nu intra in competenta sa obignaitd; cazur feof au caracter esential ipoteze de prorogare conv Coproe.pen.s etonja teritoriald de efectuare a c teritorialé se afl insta ~ prorogarea de competenfa poate avea foc in urmatoarele eazuri: 1, existenfa 3. schimbarea incadririijuridice 733. Competenja teritoriala a judecdtorului de drepturi $i libert: |judecstorului de camer prelimi cau apt favoarea organul prorogarea de competenia are caracter legal gi opereazi numa in i competent ierathic superior in principiu, competenta teritoriald a judecato JiudeeStoruui de camerd preliminard este aceeasi cu cea a care cesta fac parte, Codul de procedurt ‘alternative pentru judecdtorul de urmarire penal si punet de vedere al comp re judecdtorul de drepturi si competenfs si judece cauza in prim insta corespunaitoare in grad acest (W. Voton: 998, p.307) s-a ‘organelor de (au matefiale de la instanfa carci i judecdtorul de drepturi in a clrei circumscriptie se alld sedi rorogarea de competent const elo judicire asupra uno poate avea lee numa de procuror {art 140 alin. 3) C.proe-pen, in procedura refertoare la relineea, grad sau @ un organ superior in grad i predatea si perchertionarea timiteilor pojtale fart. 147 alin. 3) C.proc.pen.), in350 Sinteze de Proceed 351 ele dle reunire fg; flecare act material de executare ionala (spre deosebire de intra faptclor si rezulte obignu legaturi intre dou sau mai lor in cadrul acel inreruperi_ deeé urease acecast pen, instanfa este obligatd sit dispuna reunirea deo Tea pro i cand dow sau mai multe acte materiale alc id, complex sau de obicei, ori grava (de p find se poate rejine aj sau ultraj judiciar); prin urmare, va fi obliga- Fc, cu cea in care aceleasi fapte niru astiel de arme — art, 342 natura ei, de existenga dere in cadrul rave in concurs periculoase ~ art. 372 C.pen.); fractiunea complexd este infractiunea in al cirei conjinut ment iune sau inacfiune ce const tie prin ea Tnsigio fa [at 35 alin, (2) C.pen,). Infrac- fiunea complex are doua forme: 1. iy rutul acesteia lor, pentru a se piedicdpersoane (partieipatia penal mai multe infractiuni exists legiturd si reunirea eauzelor se Mecanismul de stal Judeeatd este urmatoru rite, de una loc); (i cind dou’ sau mai multe infractiuni sunt sAvargite la date diferte ori in locuci A injelegere intre fiptuitori (de persoane compl de furturi din locuinje). rogare de competent! in favoarea instante! mai ‘care competenja dupa natura faptelor sau dup aparjine unor instanfe de grad difert, se va proroga competenya superioare in grad; 6) dacd una dintre favoarea instanjel civile egale o in ale ori superioare in grad; dacd instanja militart este superioara fn grad, competenfa se prorogi in favoarea instanged civil in ee a Se prorogi in favos tanfei civite echivalemte in 4) competenta de a judeca cauiz tea persoanelor 1.3. Aspecte procedurale in legiturd cu reunirea eauzelor reunirii cauzelor va opera in urmitoarele e cauzele se afl fn faza de uemitire penal; 2. toate cauzele se afla in faza de judecati, in etapa procesualli a judect njarea cu trimitere spre rejudecare; c seafla in apel, este nevesar ca instanjele de apel si fie egale in grad; pentru fapta sau pentru inculpatul care a deter s set ntune na in prima Asadar, reunirea cauzelor nu se poate dispune: 2. dacd toate cauzele se afld in faza camerei preliminare; n faze procesuale diferite; tape acest el infant su ate de og Competerta maerialt a instant core udecdinacinea la care occrea a ee sll sce ac in reased ape, afl perry prima rad de Jiraisie Pe de alta pote lao parte din atu sau Ina crac nate candice la reeleatarea peeps, ty Deopotrist,aplicarea de ere stag in conde art. 40 Cen. vacontuce orig potvit. vvaavea loc gi atunei ednd unele acte materiale recurs in casajic, precu si in eazl in care judd in prim tunele act se aflain curs do judecats legii, pentr a se ajunge in acest fella pron Pe de o parte, ered cd, a doua grade de jurisdic ‘a pronunjat 0 hocire judecstoreascd ares une singure hotle rea cauelor este posibld astfel cd 352 Sinteze de Procedurd penal. Partea general ie ‘ompetonia a 1.2, Reunivea facultativi a eauzelor 2 : sport cu dispozifile art. 43 gi att. 4S alin (2) C. a as 3 dispoziite are. 3 Cena 4) cind dou (coneursul real de infractinn) c354 Sinteze de Procedurd penala, Partea Comperenta 355 urd a mai exista condifia prealabila a reunitii cauizel care nu este posibilé reunirea cauzelor (fie din cauza pronunfirii un definitive cu privire Ia infiactiunea premis: iru c& procesul penal se aflé in alts etapa procesuala) competenja de jude: le de rului si nedenunfare se va stl d de lege pentru judec competenta dupa materie prin ite, respectiv Ia infractiunea {avorizarea fy slvdrgiei de catre calificat),ultrajul (care absoarbe omon 2. comp dobindlta parehver regitllor de mai {in forma lov cca urmare care a avut ¢ agresiunea sexual care a avut ca urmate etc.) se observe ea premisa este n. @) teza a Ila C.proc.pen. tor de competent personala, protogarea de competent pent udeea toate cauzele i, Completul de 2 judecdtor 4 decembrie 2020, ww:sej,0). find incidente m infractiunea premisa este * Sunt avute in vedere att infrac Infgetunile complexe care absor De pilda, uciderea din culpa, dos este o infactiune judocata in prima insta a judecdtorel ° fn acest sens, in practca ju nalia Curte de Casati $1 practice a reunirii cauzelor.356 Sinteze de Procedurd pe BX consar ctr sus Competent din Codul de proce materiala se prorogi si eu privire la a aceea ca organul de urmitire care competenga sa este legal, pent et 1 cauzelor si 0 prorogare a ot ‘eu caracterul unr norme atri competent, Acest Iueru re ct gi din interpretarea log O.UG. nr. 78/2016 infra direcjici realizind o enumerare expresi gi imitativa a acestora ractionali a demonstrat faptul e% persoanele care {nial in conflict cu legea penal nu comit doar un singur gen de inftac sfera infractiunilor comise este una eterogend, dupa enumerarea men legiuitorul a stipulat o prevedere de natura 2 permite organului de urmarre penal si realizeze o cercetare completa infracfiunilor comise de eatre aceeasi persoant, respect era de competent a direc cat sia infract iar acest Iveta ehciereaatacatt, $1 yecesara reunirea cauzei utive de compet urmarire penal alt eadru procesual fra ca ees i mr bn Nestatorilorrefeitor la fapul > céind a facut referire la prevederile art, 43 C. 2 roe pe omponena substan a nonne,espectiy ita alte inf comisi de © persoan’, in cexista sau nu pe rolul organ a fost comisi, spre exempl legal invocat de cat respectiv dach nja sa, daci ral gi nu una specials, cum rezulti din ind in prezenfa unei norme prin care se stabilese con de competenfd, organul judiciartrebuia si realizeze o atenti analiza a condi fn care aceasta opereazi, deoarece prorogarea de competent este de stricta id admis’ interpretarea norms ie 2018 ¢ eminem ares meee i ) Copenh ae eet elimina a sti sh Co i Medea acl de seit insta ded Ext in coutomiate ca pevere sod sau mai multe infracfiuni au fost sivirgte de aceeasi persoand; cand la sivirsrea ipat dowd sat mai multe persoane; cind intre dows sa fea cauzelor se impune pentru 1) Cproepen. art 41-46 gi 48 se speciall, respectiv cele enume 201 a LCCS, ‘Cone hacheieree tite . 0.UG. mr. si alte infra se aflé in 5, daca organul ju jeoalti gituri cu cole pentru care are competenja legal st efectueze sal etl le 2 judecdtori de camerd preli 2019, cf).360 Sinteze de Procedurd penald. Partea genera divor, instanja de judecatd trebuie si constate daca hotarirea de divor{ a deveri definitivi, potrivit legit inainte de comiterea infrac = instanta penala este competenti si judece orice chestiune prealabi cauzei, chiar dacd prin natura ei acea chestiune este de competenfa altel 14 asiel 0 proroga a instanfei penale; de la aceasta reguld pot exista wmdtoarele doud except: 4) in ipoteza in care competenfa de sol aparfine organelor judiciare; in aceastiprivingl ia doctrin3® sa arStat ch atunei cand ,intt-o cauza penalas-ar pune pro- stiintfice a unei cercetiri doctorale, aceasta constituie o chestiune npetenfa organelor judiciare, ci a Com Brvind nmin in fate de exe archetul de pe Hing inalta Cur sensul c& apartine pe lingt inalta C. ire (a 0 a lor a ciror cali rote cafe presupune penuln poste pro foare la raportul de fi civile de a se pronunga cu privire la raportul d - chestiunile prealabile se judeci de instanfa penala, potrivit regulilo de proba privitoare la materia clreia ii apartine acea chestiune [art 52 alin. (2) Coproc.pen.|; = prin DCC din 17 fobruarie 2021 a fost admis’ exceptia de neconstitu a constatat cf sintagma ,cu exceptia imprejurarilor care privesc existenta din cuprinsul dispozifilor art. 52 a de clatitate, n 4 decembrie 2020, swww:se).ro). aera ere ace tne ‘marca New Holland a cea Suge cea aes contrara prevederilor art instan{a de contencios constitufior pronunjati de CtEDO ii 2014)) faptul hott hotarici pronunjate de inst e cu. profesioni | nstanfele de contencies fiscal ori in materia asigurailor sociale) asupra ut prealabile au deplina autoritate de Iucru judecat in fafa instanfei penale, cu privire la 7 sii deat coe ee orice imprejurare; spre exemplu, o hotirire civ efine cu autoritate de cu wire dep Jucru judecat cf 6 anumitt persoant este pro New Holland, doar tare efectuate de un executor judecitoresc st fele penale; tot astfel, instanfa penala va t juriice gi deart. 6 CEDO” (C.d. Oradea, "fn acest sens, in literatura juries (Gh. Mate, op. cit, p. 367) satiate in ea tiunilor prealsbile prorogarea de competent opereaz i in favoareainstanei mai decdt instanja competent $i solujioneze, in mod normal, problema ce consiuie prealabil, acest lucra ese posibil ind vorba de aspecte de naturhextrapenal 3B. Micu, A.G. Paun, R. Sidvoiu, op cit. p. 80. Petals avand in vee c e ide rezolvarea fondului :362 Sinteze de Procedura pe fondul cauzei penal i B, eadrul procesual cu pri fi slabilite in faza jude ierea 28/2016, nepublicata). 3. norma vizati de excepy constatati ca ‘viaute de lege pentru ‘mate prinr-o hotatare def | pot fi primite, iar In spefa nu sun justificativa previzuta in art 21 alin. (1) Cop inculpatei este tocmai faptul e& nu a procedat potriv falsifiat evidengele debitoarei, confirming o lista w creanfa. numitei A.B. era menfionati ca 0 cteangi fir de care s0% putea desfisura activitatea, Referitor a hotirarile pronunjate de cate judec® idicy inalta Curte de Casatie gi Justifie refine c’, potrivit art. 28 alin. (2) je nu are autoritate de luc la existenja faptei penal, 2 acesteia, Pe de alth parte, sunt reale prin sentin ‘Vil-a comer care au devenit facta cca mijloc de apirare, ueuresti, Seojia a Vi-a com spoziiile art. 11 din Legea nr. 85/2006, judé de reorganizare propus de so ‘previzute in art. 101 alin. (1) si @) di refimut si instanja de fond, confirmarca de cite ju temise in procedua insolvenfei nu poate fi rejinutt ca o chestiune preal fre autoritale de Iucry judecat gi care este exclusi cenzuri instantei penale (CCA, sectia penal, decizia nr. 248/4 din 2 iulie 2015, wnw.sc.r0). vigoare, care biectul acestia = prin exceptic, chestiunile prejudiciale sunt ches rezolvate cu ptecidere de un alt organ judiciar decdt instanta pe pendinte cauza;, 0 astel de chestiune este exeeptia de neconsttufionalitate = de sesizare este-un remedis judi caren ie propirecusull din Codul de proceed (din Legon 47719 ext op aap ajo de cae de tae apes root produ oD pote fr ut de Cod de proce ‘sie ne nes vis Col pes cil su pea apoio ue ne eae poss fn met can af wae se judi ce urmeazi a 47/1992, pont & pr co config fn acelasi sens, a se vedea V. Pasea, prejudicial fn proces pes ala cd exceptia de necom problemi juridicd a elrei rezolvare trebuie s8 preceada s cconexa, care nu poate doar un instrument de drept abstract i poate civile. De aceea, aceasti364 Sinteze de Procedurd penal. Partea generals intrucét_recursulreglementat nr, 47/1992 este guvernat de e dispozifi, care au caracter derogator de la regulile generale de competent Codd de procedura penala (C.C.L, sectia penal, incheierea nr. 86 tujionale nu se face direct, intrueat Legea nga in fafa. care ‘neconstnyi de adwisibiltate, in functie de care ad Curtii Constitujionale. Calea procedusali reglementati de art.29 din Legs nr, 47/1982 mu oferd instante in fafa clrcia se invoed exceptia posibilitatea de a conttola consttufionalitates propriu-zisi a prevederilor legale contestate, ci doar de a aprecia astipra co . Judecttorul cauzei nu are alcibut | deoarece instania Satueaz4 asupra femenicei except, ci mumai asupra eds in redacarea art. 29 din Legea nr. 47/1992 rezula ch cern! tale except sunt ic excepfia ridieal, In aplicarea_ at. 29 realizeazo verificare sub aspectl respec instanfele judecdtoresti au statuat c& Consttujionale cu 0 excepyie de nes malitate este inadim dnd vizeacd, in realiate, o chest xpretare si oplicare a legit sau ftunci cénd mu are legaturd cu cauza. Analiza inde lor previzute de Legea nr. 47/1992 nu trebuie sd se realizeze fo titi exceptiei de neconstitujionalitate de etre judecatorul are ca efect evitarea inearca penta verifcarea constitutional Solujionares eauzs. In c funefie de drepturile procesuale ce incumbs subiect jjudecatoresti urmed2a 38 aplice in mod direct att. 16 jin Constitujie, devenind, astel, compatente SB. s hotinirit judecdtoreti, promunfate in ultimul grad de cererea de sesizare a Cust Constitutional cu 0 exceptie de necon ‘lujlonarea cauzei @ i text de lege este itia legal si un principiu sau o prevedere Inalta Curte arata ca din interpretare (1) din Legea nr, 47/1992 rez tate se tnvocd $i legile ralitate este cavacteriata ca find 0 ifice cu aceasta), aspect ce ilustre 7 (68 aiba legann Judecarea cau EC sect pena deen 9890 x Jn coca ce priveste capitul de cerere al ui Tuna Hunedoara iantat Cap Con te, Cate remarel, de le sade ra pufin probabil ea o nov rezultat, Pentru aceste motive fondat (CHEDO, decizia Curtea apreciaz’ acest cap din 22 noi z = t0t 0 chestin preliminare pentru raport cu prevederile art.2 din Legea respinge corerea de sesizare a CIUE eu o intiebare ata separat pe calea recurs npotriva dispoziiei de tespingere a cerri ICC.L, sectia penald, decizia nr. 769 d 40/2009, dispoziti’ prin le sesizare a CIUE 20 septembrie 201:366 ronul vu dispune dec te ierarhic in cursul Jude 40 instangi ale cirei decizii nu sunt supuse v se bucurd de aceeasi putere de apreciere ca toate inst ‘a stabili dack o decizie asupra unui aspeet de drept al tru pronunfarea hotirasit in cauz. Nici acest ‘care fespectiva intrebar me rispunderea penn! petenfa si aprecieze, principale, atunci ednd problema este d ipoteticd sau atunci cind Curtea nu dispune de de fapt sau de drept nod util intrebarilor care i-au fost adresate. Din poate fi aplicat nici direetniet na nr. 10/2012, nepublicar alt atenuate), precum si ‘acest sens, art. 174 Cp ind este iualizarea pedepsei prealabild este si o chestiune prejudiciala [CSS Senimibares ealifictit faptel ced reptezinté prevederea de ctre 0 + calificarea faptei (calificarea j fapte ca infracfiune, prin dde 0 ordonanti de urgenti a Guve ci in legea penal’ nar’ na poate = cursul urmitirit penate, fa pentru care se efectueaz fe cauza pit fe competent, de rezolvarea lor inrea inca juriice webuie lavesiata pa procul napuind ro extraprocestal si rezolvarea lor de catre 0 Adepinzind ins existena sau calificarea une int368 Sinteze de Procedura penald. Partea generald i juridice si procedeze si la extinderea urmariti 309 faptelor materiale imputate, penale (LCC, secfia penald, Completul de 2 judecdtori de camerd pr inchelerea nr. 779 din 20 nofemibrie 2020, wnw-scj.r0) vem pentru tentativa la inftactiunea art. 188 C.pen.) si distrugere [art. 253 al de schimbare a incadrisi are de competent refer «= daca procurorul dispune prin ordonanfé schimbarea incadriri juridice, iar nove incadrare jurdica alrage competenfa material a altui parchet, wa dispune gi declinavea competentei in favoarea acestuia' "= procurorii din parchetele ierarhic superioare pot dispune preluarea cauzei de nferior in vederea efectusrii unmsririt penale;trebuie in vedere faptul ci declinarea de competenfi dispusi prin raportare Ia. noua iririé ponale’de un fe superior in urma schimbarii ice, in acest parchetal dela care este preluata cauza penala si dupa schimbares incadrarij ractiunea de omor fata de concluzi eae ‘ndadrare juridie& nu trebuie confundata cu "Nu se poate dispune deelinarea competenfei de efectuare a wrm ‘prealabil procurorul din cadrul parchet re a fost sesizat spin Care ns deat se roman Ja schimbarea dice hotarare judecitoreasei care nu solujionea cadrul procedurii de drept comun eu fp pn acl de ste pri ti fondul cauzel, vue ‘Eeipotena pareheulu ierrhic superior (de pid, in eazul fn eae furchetul de pe lingh judeettorie considers cb prin raportare ta Tadrara fap de care este acuzatinculpatu este tentatva la omor, iar verona (pentr eae dispsese punerea tn migcare a afinit pense), va disp area incadrrijriice din vatimare corporat in tentative la omor rena material de efetuare 2 urmisei penale in favoaea parchett ‘abunat In nian az muse impune adoptarea sto unet soli do clasare {de vitimare corporal, fapla consind in exeritarea de actuni violets © Ghobele administrate In cusul urmariaipenale rezlts doar e& inculpa Ge vitimare a itegriiilcorpoale sau cu practerintenfe, ef eu intente : amo, dsc de conpesn se cone robelor adi auza, cia disporifei de schimbare a ineadi uma conse i act de procesual se constatd necompete drepiului acuzatului de a-si pre uchet Antrorsekimburi de Incacrarejuriic competenta material se dete instanfa poate admite Faportare la incadrars ui rnnja de ceper a urmariri penalefcon wtice format de pertoces rage oeinge corres de act ‘ay de suspecUpunere ia migeare a afin pale. Procurort de of Fae pesca vat, pi sau de procure sa ps aera apetent cain ura eval prelor administrate in cauz, 53 dispon shimbare A I a de sedinga, nu $i prin se i 'n faca de judecata, prorogarea de compet ment din are devine actual d mt i fenfdopereasi mamas i fe Daed in raport de noua incadare jurdich compet uanfeiirarkie superioare; instana seszat pi i! itumal in favoarea lui de camera pret Mt ti prin rechizitoriu sau in rater ap ie patcht, prowarorul nu poate proceda in mod eg Is nach cu judecarea ue ree east de wade penal c este obliga sb disput declinarea competent dea i une iota feta ur probe su emiteron de act procesile sau pos durate dup bare arage competena alte unitaji pa © formularea urmitoarelor 1 ita’ de antes consti mais penal chiar dc nant pi mnali pare si uite care au fost articolele cirora wate tutional, fiend referice sila schimbare a ieee conti ferire sila schimbarea incadritii juridice in prima b, scopul uma prin aeasttdeiie a festa! de informat cu privi t ener aplirarea;310 37 judoca, chiar dao, dup $5, Disjungerea insta este miisura dispusi de pri desfigurari a proces 5-0 apreciat ck pentru ¢i opereze, este necesar sti se iveasca elemente pilds, modificarea cuantumului prejudiciului). Ea nu va opera atun tea ined de la inceput si constate cB nu era competenti si judece eauza termen de judccat a fi font = doar instanga de judecutt poate penale de actiunea civil si lecare a cauz cou privire 1a nova ie procedurd penal faza de judecata; care opereaza prorogarea de con atunci cing, de incadrare juridicd, se constati c& cadrare juridies ic superioare, instanfa va trebui si dispunt adrare juridic’, cit si declinarea de cea decurgg instanfa nu disjungerea este facultativa si se poate di il vatimate, a procurratul sau di ofl; dsopotvt, conser ed in cea ua perl suspect! poate avr penal dijungre cao, via opereazi prorogarea de competent, cl care a determinat compe tanfe $-a dispus sionabile cu juridice p stacord in vederea cumulului de incompatibititatea judecitorului care functia de procuror: y ©) Ciproc.pen. a regl in acceasi cauzit, in timp ce indeplinea 1a efectuat acte de urmarire penal organ de cercetare pen bonmeneen \eeperea urmiriri pe cata, a dispus tun wiat un acord de recunoastere a care a emis are la irea penald a fost ategorie pot fi incluse $i dipus gesiare inst incre proctor ithe superior reapngs psn plingerea formulati impotriva actelor de mi foul in procedures funcfilor judiciare impune re e “and procurorul (devenit, acfiunea civila in procesul penal, a introdu le lexi partea responsal te, a dispus luarea de mas Tepardei prejudi — =a la orice provedura desfagurata fn fafa unui in procedura audi impotriva solusici sab imperIncompatiilatea 7 patil eT litate in abstracto; te sh fl fost afectata, fe de procuror in acea cauzi, , probafiunea, competenta, legalitatea procedurii etc.) rorul de caz s-a consul is she nee de asa i sdactat motivele de apel prin care a crit diferent dac& judecata se desfasoat procu- paceeasi causa” trebuie raportati 1a dosarul pei ei de camer preliming de judecitor; astfel, dispozifile art. 64 alin. (1 magistratul a exercitat fumetia de acuzare uurma modifies seefia a Ii-a penala, dec (i) judectitorul este incompatibil sd judece cauza daca exista o suspiciune reso- abil cit imparfialitatea judecitorului este t ree Gudecitorului este afectati fart. 64 alin. (1) Tit.) ‘mu se poate refine en. totusi, trebuie evaluat dact, tatea priveste atit pe judectt nar’, cat si pe cel ce are este investit) sau cd a fost Justifici nu constituie per se acest motiv de cu privire ta exist éeoarece prevederea Judeedtor ar lipsi 4 judecdtorului in es subject procesual off cd consecing’, cred c% ori de cate temerea ci imps Constitujionale, promunjatd ult prezentat propril rafonament iat ide decizia Cs prejurari de i ju absenfa deeretului prezidenfial pent transferarea do n cea de judecatar 5, ped al def Curtea refine 3 nut exist eile I un anumit judecstor ar fi ate, in mod obiectiv, de citre un observator re2oteze de Procedural penald. Partea ge ral Inco 393, n in drep, in absiracto, ferine la faptele si int-o anumiti cauizi; deopotriva, solujionarea ant acelagi object sau pronunfarea anterioar’ intr-o alt cauza pe acveasi jurisprudenfa german nu sa fa fiz atunct efnd judecstora pune inculpatului intrebsri insistente in ceea ce privegte un anumit aspect sau reamintestefrecvent de aspecte sau probe din dosar care il incrimineaZ, cu scopul de ‘8 provoea 0 reacfie din partea acestuia; in ipoteza usted pe ‘si punts presiune care judecatorul it sfatuieste pe un apelant sisi t; daca judecdtorul repartiziriialeatorii 2 {in mod intemeiat c jude: ienjinerea/revocarea unei misuri preventive poate cot i de lipsa de impacfialitate i I c& judecttorul are deja 0 opi ld, atunci cdind in motivare se acestea relevl «auzei penale (de trata in considere nisio probit din care si re jadecatay; in ac in cauza fonuf-Laurenpiu Tuc lonuf-Laurentiu Tudor e. Ro 24 iunie 2014, parag. 84), Curtea Eu fnvederat i coneluzia Platitorii de taxe ijt vor jurisprudent culpatul gi ed 0 utea fi rezultatul unei aprecieri sumare a datelor dispor I unci apreci nat anterior pirerea cu privire la solutia care ar putea fi pro astfel, in eazul in care un judecitor exprima o pitere, o judecati de valoai situatie de fapt din care ar putea rezulta c3 gia format 0 opinie asupra sotutiei ce ate fi pronunjatd in cauza pe care © judecd (spre exemplu, condamnere, ‘ncetarea procesului penal, respingerea sau admiterea unei plingeri sau a contestatl, respingerea sau admiterea unci propuneri de arestare preventiva sau de prelungie = imasuri arestirii preventi acest caz de incompatibilitate datoritt lipsei impart opinia judecatorului poate fi exprimati fn comentarile efectuate in cursul proces in medi le publice sustinute; oficiu, a unor probleme de drept sau publicarea de articole de speci revistele juridice ori pe site- publicarea unor cin, preleger ‘cu caracter stinfific, cursuri sau seminare susfinute ca urmare a desfagurari ac 1 Scolii Nationale National de Pregitire si Perfectionare al Avoca Ja interpretarea normelor de Fronunga fn eauza 4, judecdtorul a res pedeopsa:negociald este nejustificat de blinds; Ne emetic 3 aa abt ik cicada sSmimnterometecemamonore "In cauza Sig 4 fost inedfeat art 6 parag. 1 CEDO tn procest dee Kauphing cru acura de i juridical bined cu p inculpatifor (chiar da "M,Bohlander, Pi Portland, Oregon, 2012, p. 53-54304 sau au administrat principalele probe in acuzate'; cazul de incompatiilitate previzut de art. 64 rfirea atacati este pron membru de familie al jude- alae este soful, nuda sau afinul pand la gradul in procurorului care a efecwuat acte de urmirire penal care ccauzi, a emis 3 legal ia acestuia, oF ‘pe fond in clrui n nind acuzafia in fafa primei gradul de rudenie sau caret care nu a fost sau indi ari existenfa unui tise de pa de grad mai indepi ) C.proe.pen. ar putea subsecvent + mu cred cd pot fi considerate incompatibilitate previzut de art, 64 sibieet procesual princi iplul eo parte ygere penal sau o sesizan produe efecte echivalente unui caz de incompat probe evidente et judecdtorul a Iuat nem desi a fost re sol oducerea de probe suplimentare din care si rez in deci si eto utidice a consis moa ioe pronunfate de judecitor procuror sau persoana fupend a decis tn ecu smo procedui recunoa kvine incompatit ingot caret rai) nu conduc de nelegalitate pt extraordinare de atac, iar nu pe calea unei cer ‘cauza Dorozhko $1 Pozha nua fost respectat standardul de imp judeeatoruui a fost cel ca consierentele hoe privire la solufia ce ar putea fi He Compietu! ‘competent sé judece rect alee sel i iti sale in cauza di lecata potrivit procedurii de drept co: fiatele unuia dint judecato penal care au sirins principalele probe impot fectuateimpoteiva unui grup inffactional organi cauzelor gi fatele judecitoul Aisjussi. Deopotrivi, faptul parchetuli care a efectuat faz, chiar dacd nu a efectuat sete de urmarire pen {emerea acuzailor eu privite la lpsa de imparialitate a completulul dintre aceste cauze mu 1 ce-a de~a doua, daca in ct care si rezulte c& a asui396 Sinteze de Procedund penald. Partea general’ ccauze (de pild’, Afrim Spahiu c. Germanic ‘eA nu a fost afectat standardul de imparti (1) din Carta drepturilor doi Europene, trebuie int ‘motivul 8 a expus, in cererea sa de decizie pre acestei cauze; + plenul C.S.M. a apteciat pri pot face parte din loje masoni poate refine existenfa unui cexistenfi a unei aparenje de in care vrouna dintre pst sau persoana vatamati este membru al aceleiasi loje masonice, cand va trebui verifet natura juriméntului depus de magistratul mason (de pilda, dacd acesta a jurat a se supune fri vreo ezitare sau impotrivire ordinelor date acestuia de citre Tribus Suveran de gradul 31 si de etre Cor ‘gradul 33 al Ritului scofian antic ji facceptat, iar acuzatul are gradul masonic fot astfeltrebuie Verificat dacd obligajia solidaritajii dintre francmasonii este de natura de a afeea imparfalitatea judeeztorului. de rospingere a ceri de xdecath penta hnuare cauza, deosrece prin considerent privire Ia solufia care ar putea fi data in eauzi (LCC. sectia penal decisia 1164/2004, www.legalis.r0). Judecdtor s-a mai pronunjat cu privire la acuzafit penale similare sau daca a judecat ‘deja un coinculpat in cadrul unui proces penal distinct, in con nu sa demonstrat c& cele statuate prin prima hotitare cu privire la implicarea acuzatul comiterea faptei au depisit ceca ce era necesar pentru st ineau judecati de valoare ce fi erau defavorat fare intoemeste raportul pentru solutionarea recursulu trebarii prealabile pentru solutionarea unei ches ‘aceasta. incon articipe Ja judecarea ct privite la 0 exceptie de neconsti echivaleacd cu 0 antepron ti neechivoc pirerea jud solujia ce ar trebui pronunfatd in cauz3), aceasta obligatie fiind impusd de art. 23 din ‘Legea nr. 47/1992; pentru aceeasi rat fntrebari prealal je o antepronuntare; in aceasti din urma privinf& Marea Cameri a (CJUE a aritat in eauza Atanas Ognyanov (C-614/14, hotirirea din art. 267 TFUE § art. 94 din Regulamentul de procedura al Cu problea incompa [at de procurr, dere cin ezonabile ce de recuza is ul erie pro reglementate fie e cu privite narea cauzei (CCL, sect ae nCPPAG 3p. 138 lusiv, ort se afld imr-o alti nied Sei Teeeecnne en Gen, (membru de familie) nu ft ile presizute la art 177 let tin. 2) Cocos PUSS Dame in acca? complet de ject + acest az de incompat opel ( i gaseste aplicat lusiv in caz de complet de ites a le de apel si de Curtea ompletul de apel dare’ solufneee 8 judetor iar toi de dept 9 ia Cute de Caste Justi imeri preliminara de la in ae judecta este format din 2 judeedter (vii) judecdtorul care a tnat participa la judecarea aceleiasi ¢ ipa desfiinjarea sau casarea hot parte la soluionarea wnei cau: rauce intr-o cale de atac sau la oad Judecarea caused taririt fart, 64 alin. (3) Cproc.pen;